Tema: Dezmembramintele dreptului de proprietate

1.
No?iunea ?i analiza juridica a dezmembramintelor dreptului de proprietat
e
2.
Uzufructul, uzul, abita?ia, servitutea, superficia
1.
Dreptul de proprietate este cel mai deplin drept real care acorda titularului sa
u posibilitatea de a poseda, a folosi ?i a dispune de bunurile sale. Inafara de
proprietar nu exista nici o persoana care sa exercite plenipoten?iar aceste 3 at
ribute. Proprietarul are puterea de a face tot ce dore?te cu bunurile sale, nu i
n ultimul rind, proprietarul i?i poate dezmembra dreptul sau de proprietate ?i i
n consecin?a poate da na?tere dezmembramintelor dreptului de proprietate.
Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt drepturi reale, derivate din drep
tul de proprietate care se constituie in rezultatul dezmembrarii proprieta?ii de
catre titularul sau. Legisla?ia in vigoare reglementeaza in calitate de dreptur
i reale derivate urmatoarele dezmembraminte: Dreptul de uzufruct, uz, abita?ie,
servitute ?i superficie.
Dreptul de uzufruct Conform art. 395(1) C.Civil, uzufructul este dreptul unei pe
rsoane numite uzufructuar, de a folosi pentru o perioada determinata sau determi
nabila, bunul unei alte persoane numite nud proprietar ?i de a culege fructele b
unului intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substan?a.
Caracterele juridice ale uzufructului:
a.
Este un drept real presupune o legatura directa intre titular ?i bunul r
espectiv. Drepturile uzufructuarului sunt opozabile tuturor.
b.
Este un drept temporar poate fi constituit pe un termen determinat sau d
eterminabil.
c.
In cazul persoanelor fizice poate fi constituit cel tirziu pina la moart
ea uzufructuarului(uzufruct viage).
d.
In cazul persoanelor juridice poate fi constituit pina la lichidarea per
soanei juridice, dar nu mai tirziu de 30 de ani din momentul constituirii.
e.
Este un drept inalienabil ?i incesibil Nu poate fi instrainat ?i nu poat
e trece catre alte persoane prin acte juridice, deasemenea acesta nu poate fi ga
jat sau ipotecat.
f.
Se poate constitui in principiu doar asupra bunurilor necomsumptibile. D
upa regula generala, obiectul uzufructului informeaza doar bunurile necomsuptibi
le, deoarece doar aceste bunuri i?i pot conserva substan?a ?i pot fi restituite
la finele uzufructului. Ca excep?ie: uzufructul se poate constitui ?i asupra bun
urilor comsuptibile atunci cind obiect al uzufructului il formeaza o universalit
ate de bunuri.
Modurile de constituire a uzufructului:
Legisla?ia in vigoare, in art. 396 prevede 3 moduri de constituire a uzufructulu
i:
a.
Prin efectul legii
b.
Prin act juridic
c.
Prin hotarire judecatoreasca
In prezent legiuitorul de?i consacra posibilitatea constituirii uzufructului pri
n lege ?i hotarire judecatoreasca, in realitate nu reglementeaza in mod expres c
areva situa?ii in care uzufructul sa se constituie prin aceste moduri.
Unicul mod care in prezent este frecvent utilizat in practica este constituirea
uzufructului prin act juridic, indiferent daca este unilateral sau bilateral. In
diferent de faptul daca uzufructul se constituie prin acte unilaterale sau bilat
erale, legiuitorul prevede 2 cai de constituire a uzufructului conven?ional:
a.
Pe cale de instrainare atunci cind proprietarul transmite uzufructuarulu
i atributele de posesie ?i folosin?a ?i re?ine pentru sine atributul de dispozi?
ie.
b.
Pe cale de reten?ie atunci cind proprietarul transmite catre un ter? atr
ibutul de dispozi?ie ?i re?ine pentru sine atributele de posesie ?i folosin?a, a
dica din proprietar se transforma in uzufructuar.
Drepturile uzufructuarului:
1.
Dreptul de a poseda bunul

2.
Dreptul de a folosi bunul
3.
Dreptul de a culege fructele
4.
Dreptul de a dispune de bunurile comsuptibile - atunci cind acestea fac
parte dintr-o universalitate de bunuri care constituie obiect al uzufructului
5.
Dreptul de a efectua repara?iile capitale atunci cind nudul proprietar o
mite sa le efectueze
6.
Dreptul de a pretinde compensarea cheltuielilor efectuate in cursul uzuf
ructului, precum ?i dreptul de a pretinde despagubiri
7.
Dreptul de a renun?a la uzufruct
In cazul fructelor naturale sau industriale, uzufructuarul are dreptul de a prof
ita de acestea, adica de a se folosi ca un proprietar. Pe toata durata uzufructu
lui, uzufructuarul culege fructele ca un proprietar. Regula in materie de dobind
ire a proprieta?ii asupra fructelor create de obiectul uzufructului este ca fruc
tele se dobindesc in proprietate ?i se cuvin uzufructuarului in momentul culeger
ii acestora.
Obliga?iile uzufructuarului:
1.
Obliga?ia de intocmire a inventarului
2.
Obliga?ia de a se comporta ca un bun proprietar
3.
Obliga?ia de a pastra destina?ia bunului adica de a folosi bunul in acel
a?i mod, intocmai ca ?i nudul proprietar(de ex: Daca obiect al uzufructului il c
onstituie un spa?iu locativ, atunci uzufructuarul v-a avea obliga?ia de a folosi
bunul tot in scopuri locative)
4.
Obliga?ia de a efectua repara?iile curente - in caz de neefectuare a ace
stora, de a efectua repara?ii capitale
5.
Obliga?ia de plata a primelor de asigurare atunci cind obiectul uzufruct
ului trebuie asigurat
6.
Obliga?ia de a restitui la finele uzufructului obiectul uzufructului
Drepturile nudului proprietar:
1.
Dreptul de a dispune soarta juridica a bunului respectiv adica de a inst
raina nuda proprietate catre un ter?
2.
Dreptul de a exercita ac?iuni legale de aparare a dreptului sau
3.
Dreptul de a cere stingerea uzufructului pentru abuz de folosin?a
4.
Dreptul de a cere rezilierea contractelor de loca?iune sau de arenda(art
. 398, alin. 4)
Obliga?iile nudului proprietar:
1.
Obliga?ia de a se ab?ine de la orice act care ar tulbura folosin?a uzufr
uctuarului
2.
Obliga?ia de a garanta impotriva evic?iunii
3.
Obliga?ia de despagubire
4.
Obliga?ia de a compensa cheltuielile suportate de uzufructuar in legatu
ra cu repara?iile capitale
5.
Obliga?ia de a men?ine contractele de loca?iune sau arenda incheiate de
uzufructuar in cazul stingerii uzufructului
Stingerea ?i lichidarea uzufructului
Uzufructul se stinge in urmatoarele cazuri:
1.
Moartea uzufructuarului persoana fizica sau lichidarea uzufructuarului p
ersoana juridica.
2.
Expirarea termenului
3.
Anularea actului juridic prin care nudul proprietar a dobindit dreptul d
e proprietate
4.
Renun?area uzufructuarului la dreptul sau
5.
Distrugerea bunului obiect al uzufructului Daca bunul este distrus integ
ral, prin caz fortuit sau de for?a majora, atunci uzufructul se stinge. Daca bun
ul este distrus par?ial, atunci uzufructul continua asupra par?ii ramase. Daca b
unul a fost asigurat, atunci distrugerea bunului are ca efect continuarea acestu
ia asupra despagubirii de asigurat.
6.
Consolidarea intrunirea in una ?i aceea?i persoana a calita?ii de uzufru
ctuar ?i nud proprietar.

7.
Prin voin?a par?ilori
8.
La cererea nudului proprietar - cind uzufructuarul abuzeaza de folosin?a
bunului.
Efectele stingerii uzufructului:
Prin efectul stingerii uzufructului, uzufructuarul este obligat sa restituie bun
ul in stare corespunzatoare catre nudul proprietar. Daca bunul sufera de o uzura
normala, atunci bunul se restituie in starea in care se afla, iar daca uzura es
te anormala, adica depa?e?te uzura normala a uzului, atunci uzufructuarul v-a fi
obligat sa compenseze prejudiciile suportate. Odata cu stingerea uzufructului,
uzufructuarul inceteaza orice act de folosin?a a bunului ?i din acest moment nu
are dreptul de a culege fructele care inca nu au fost culese. Stingerea uzufruct
ului are ca efect radierea inscrip?iei respective din registrul bunurilor imobil
e.
Dreptul de uz este un drept real asupra bunului altuia in virtutea caruia uzuaru
l poate folosi bunul ?i culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii ?i a
le familiei sale. Dreptul de uz constituie o varietate a dreptului de uzufruct ?
i din acest motiv, legiuitorul extinde asupra uzului regulile uzufructului in ma
sura in care nu se con?in reglementari speciale a dreptului de uz.
Specific pentru dreptul de uz este faptul ca uzuarul are dreptul de a folosi obi
ectul uzului doar in masura in care aceasta este necesar pentru satisfacerea nec
esita?ilor proprii ?i a membrilor familiei uzuarului. Fructele care exced necesi
ta?ile uzuarului ?i a membrilor familiei acestuia nu se cuvin uzuarului, dar nud
ului proprietar. Prin familie se in?eleg toate persoanele care au obliga?ii de i
ntre?inere reciproca fiind in rela?ii de casatorie, rudenie, afinitate sau alte
rela?ii asimilate de lege rela?iilor de familie.
Dreptul de uz se exercita similar dreptului de uzufruct, adica drepturile ?i obl
iga?iile analizate in materie de uzufruct sunt aplicabile in principiu ?i in mat
eria dreptului de uz, insa cu specificarea ca acestea se exercita in limita nece
sita?ilor uzuarului ?i a membrilor familiei sale.
Dreptul de abita?ie este un drept real care confera titularului sau dreptul de a
locui in locuin?a altei persoane impreuna cu so?ul ?i copii sai, chiar daca nu
a fost casatorit sau nu avea copii la data constituirii abita?iei. Abita?ia este
o varietate a dreptului de uzufruct ?i pe cale de consecin?a se extind asupra a
bita?iei regulile uzufructului, insa cu specificarea ca obiect al abita?iei il c
onstituie doar locuin?ele care sunt necesare pentru necesita?ile titularului abi
ta?iei ?i a membrilor familiei sale.
Dreptul de servitute un drept real care se constituie pentru uzul sau utilitatea
unui teren dominant ?i care greveaza un alt teren numit teren aservit. Acest dr
ept se aseamana foarte mult cu dreptul de vecinatate, insa spre deosebire de dre
ptul de vecinatate, servitu?ile se considera a fi veritabile numai in masura in
care permit titularului fondului dominant sa exercite anumite prerogative din co
n?inutul juridic al dreptului de proprietate al fondului aservit, astfel dreptul
de servitute este caracterizat de urmatoarele particularita?i:
1.
Este un dezmembramint al dreptului de proprietate adica proprietarul fon
dului aservit i?i dezmembreaza dreptul sau de proprietate ?i-i permite titularul
ui fondului dominant sa exercite anumite prerogative din con?inutul juridic al d
reptului de proprietate.
2.
Este un drept imobiliar se constituie doar asupra bunurilor imobile.
3.
Presupune existen?a a cel pu?in 2 imobile invecinate apar?inind la propr
ietari diferi?i
4.
Este un accesoriu al dreptului de proprietate asupra fondului dominant
5.
Con?inutul juridic este unul variabil - prerogativele proprietarului fon
dului dominant sunt stabilite in fiecare caz concret prin izvorul/titlul care da
na?tere dreptului de servitute.
6.
Are in principiu un caracter perpetuu exista atita timp cit exista neces
itatea pentru care aceasta a fost stabilita.
7.
Profita intregului fond dominant de a apasa asupra intregului fond aserv

it partajarea fondului dominant sau a acelui aservit nu aduce nici o schimbare i

n ce prive?te modul de exercitare a servi