Tema 2: No?

iuni generale privind drepturile reale

1.
2.
3.
4.
5.

No?iunea de patrimoniu
Caracterele juridice ale patrimoniului
Func?iile patrimoniului
No?iunea ?i caracterele drepturilor reale
Clasificarea drepturilor reale

1.Patrimoniu: Aceasta no?iune este intilnita sub diverse aspecte, in sens econo
mic patrimoniu inseamna totalitatea bunurilor ce constituie averea unei persoane
.
In sens juridic patrimoniu inseamna totalitatea drepturilor ?i obliga?iilor cu c
haracter patrimonial care apar?in unei personae, pentru jurist prezinta importan
?a nu bunurile ca atare, ci drepturile care exista asupra acestora.
Urmeaza de accentuat faptul ca din con?inutul patrimoniului fac parte doar acele
drepturi ?i obliga?ii care au un con?inut economic, pe cale de excep?ie, din pa
trimoniu nu fac parte drepturile personal-nepatrimoniale, drepturile publice sau
politice(Care asigura participarea la exerci?iul func?iei publice) ?i ac?iunile
de stat(prin care se stabile?te sau se apara starea civila a unei persoane).
Intrucit patrimoniul este format din 2 componente: drepturi ?i obliga?ii, el est
e format dintr-un activ patrimonial ?i dintr-un pasiv patrimonial. Drepturile re
prezinta activul, iar obliga?iile pasivul, intre cele 2 componente ale patrimoni
ului nu este necesar sa existe un raport de echivalen?a deoarece patrimoniul exi
sta chiar ?i atunci cind pasivul intrece activul, adica cind valoarea datoriilor
intrece valoarea drepturilor.
2.
Patrimoniul este caracterizat de urmatoarele caractere juridice:
a.
Patrimoniul constituie o universalitate juridica, adica reprezinta total
itatea drepturilor ?i obliga?iilor patrimoniale ce apar?in unei persoane, totoda
ta patrimoniul nu se confunda cu elementele sale componente, el exista indiferen
t de modificarile care se produc cu drepturile ?i obliga?iile care alcatuiesc co
n?inutul. Patrimoniul nu inceteaza niciodata, indiferent de starea con?inutului
sau la un anumit moment.
b.
Numai fiin?ele umane pot avea un patrimoniu deoarece numai fiin?ele uman
e sunt participante la raporturile juridice civile in calitate de titulari de dr
epturi ?i obliga?ii.
c.
Orice persoana are un patrimoniu, deoarece orice persoana are drepturi ?
i obliga?ii evaluabile in bani. Chiar daca persoana la un anumit moment nu are c
areva bunuri asupra carora ar de?ine drepturi patrimoniale, ea totu?i are un pat
rimoniu, deoarece este suficient sa existe drepturi eventuale neexercitate.
d.
Orice persoana nu poate avea decit un singur patrimoniu, totu?i in cadru
l patrimoniului pot exista anumite grupe de bunuri distincte care au un regim ju
ridic distinct una fa?a de alta. De?i patrimoniulu este unic, el nu este mereu u
nitar. In cazul persoanelor casatorite, se disting 2 categorii de bunuri:
1.
Grupa bunurilor comune care au fost dobindite in timpul casatoriei.
2.
Grupa bunurilor proprii ale fiecaruia din ei.
e.
Patrimoniul nu poate fi despar?it de persoana, in sensul ca nimeni nu-?i
poate aliena patrimoniul in universalitatea sa, chiar daca i?i instraineaza toa
te bunurile, deci prin urmare patrimoniul este inalienabil ?i intransmisibil pe
parcursul vie?ii titularului.
3.Func?iile patrimoniului:
1.
Patrimoniul constituie gajul general al creditorilor chirografari(negara
nta?i).
Creditorii chirografari i?i pot satisface crean?a prin urmarirea oricarui bun ce
se afla in patrimoniul debitorului sau, daca debitorul are suficiente bunuri, a
tunci creditorul i?i satisface crean?a fara careva probleme speciale, daca debit
orul nu are bunuri care i-ar permite satisfacerea intregii crean?e, atunci credi

torul chirografar v-a suporta o pierdere par?iala in raport cu valoarea crean?ei

. Daca patrimoniul unei persoane este divizat in 2 sau mai multe grupe de bunuri
atunci gajul general al creditorilor chirografari se va localiza la acea grupa
de bunuri in legatura cu care s-a nascut crean?a, astfel creditorii comuni ai so
?ilor al caror drept de crean?a s-a nascut in legatura cu bunurile comune vor pu
tea urmari numai aceste bunuri, iar creditorii personali ai fiecaruia din so?i v
or putea urmari numai bunurile acelui so? in legatura cu care s-a nascut dreptul
de crean?a.
2.
De a explica Subroga?ia universala ?i cu titlu universal.
Termenul de subroga?ie inseamna inlocuire, aceasta este reala atunci cind un bun
este inlocuit cu alt bun. Daca inlocuirea se produce in cuprinsul unui patrimon
iu, atunci subroga?ia este universala sau cu titlu universal, iar daca se refera
la un bun izolat, ea este cu titlu particular. Astfel daca un bun este instrain
at, atunci locul lui va fi luat de pre?ul ob?inut, iar daca cu acest pre? se va
ob?ine un alt bun, atunci locul pre?ului va fi luat de bunul dobindit cu el. Pri
n urmare lucrurile nou intrate in patrimoniu, vor avea acela?i regim juridic ca
?i cele care au fost subrogate.
Transmisiune univerasla

Transmisiune cu titlu univ

ersal
Subroga?ia reala cu titlu universal este subordonata divizibilita?ii patrimoniul
ui, in sensul ca prin subroga?ie se asigura destina?ia ?i con?inutul fiecarei gr
upuri de bunuri in cadrul patrimoniului, divizat in 2 sau mai multe grupe de bun
uri.
De ex: Valoarea de inlocuirea a unui bun comun al so?ilor v-a face parte din cat
egoria bunurilor comune, iar valoarea bunurilor proprii vor face parte din categ
oria bunurilor proprii ale so?ului care le-a instrainat.
3.
Explica ?i face posibila transmisiunea universala ?i cu titlu universal
a drepturilor ?i obliga?iilor.
In cazul decesului unei persoane, patrimoniul acestuia se transmite dupa caz ca
tre unul sau mai mul?i mo?tenitori, Mo?tenitorii dobindind o parte din patrimoni
u, ei nu dobindesc doar drepturile dar ?i obliga?iile pe care le-a avut defunctu
l. Astfel in cazul acestor transmisiuini, patrimoniul se transmite cu ambele sal
e componente .
4.
In dreptul privat roman, drepturile reale erau privite ca o rela?ie intre om ?i
lucru.
Aceasta opinie a fost criticata de autorii moderni din motivul ca raportul dintr
e persoana ?i lucru este un simplu fapt care constituie posesia, dar nu este un
raport juridic, deoarece acesta se poate stabili doar intre fiin?e umane(persoan
e) ?i nu intre o persoana ?i lucru. Un drept presupune existen?a unui raport din
tre 2 sau mai multe persoane. Dreptul real este ?i el un raport intre persoane d
ar cu privire la un lucru determinat, astfel dreptul real poate fi definit: ca a
cel dreptu subiectiv civil in virtutea caruia titularul exercita prerogativele c
onferite de lege direct ?i nemijlocit asupra unui bun determinat, fara participa
rea unei alte persoane.