Tema 1: Posesia ca stare de fapt

Posesie- cuvintul posesie provine de la latinescul ,,por,, ?i ,,sedere,, ceea ce

inseamna a fi instalat, a ?edea insistent adica a stapini un bun.
In literatura jurdidica de specialitate notiunea de posesie este intilnita in 2
stari:
1.
posesia ca stare de fapt
2.
posesia ca stare de drept
posesia ca stare de drept - constituie unul din atributele dreptului de propriet
ate si se intemeeaza pe un drept subiectiv care permite titularului sau sa exerc
ite acte de posesie.
Posesia ca stare de fapt - constituie o stapinire a bunului care permite titular
ului sau sa exercite diverse acte materiale insa fara a avea la baza careva drep
turi subiective, care sa o justifice.
Posesia ca stare de fapt nu a fost reglementata de vechea legisatie civila, ea s
i-a gasit spatiu de reglementare odata cu intrarea in vigoare a noului cod civil
. Actualul cod civil nu contine o definitie expresa a posesiei ci evedentiaza el
ementele pe baza carora poate fi definite aceasta definitie, astfel in art.303 a
l.1 cod civil legiuitorul prevede ca posesiunea se dobindeste prin exercitarea v
oita a stapinirii de fapt a bunului.

Posesia ca stare de fapt presupune existenta a 2 elemente:

1.
elemental material numit corpus care consta in puterea materiala pe care
o persoana o are asupra lucrului cum ar fi depilda diverse acte de detinere a u
nor bunuri personale stapinirea in fapt a unei case, automobil etc.
2.
elemental intentional numit animus care consta in intentia posesorului d
e a exercita asemenea acte .
corpus+animus=posesie
In funtie de rolul pe care il are fiecare dintre aceste 2 elemente pentru existe
nta posesiei exista 2 teorii:
1.
Teroria clasica a lui Savigny - teroria clasica a lui Savigny da o amplo
are decisiva elemengtului intentional asupra elementului material (accent se pun
e pe animus). In acest sens posesia nu poate exista daca nu exista elementul sub
iectiv manifestat prin vointa de a poseda. Aceasta teorie a fost criticata din m
otivul ca in viata de toate zilele este dificil sa se distinga situatia cind per
soana are intentia de a poseda care se numeste ,, animus posedenti,, de situatia
cind persoana are intenta de a detine ,, animus detinenti,,
2.
Teoria moderna a lui Ihering - aceasta teorie porne?te de la considerent
ul ca posesia apare mai intii de toate de la puterea materiala pe care posesorul
o exercita asupra unui lucru. Puterea materiala este semnul exterior prin care
ea se traduce in realitate, la aceasta putere trebuie sa i se adauge ?i voin?a p
osesorului, dar numai in sensul ca posesorul trebuie sa cunoasca ca exercita ace
asta putere fara a fi necesar sa aiba inten?ia de a poseda pentru sine ?i a se c
omporta ca un proprietar. In viziunea acestei concep?ii elementul inten?ional se
prezuma pentru a dovedi existen?a posesiei, posesorul trebuie sa faca dovada ca
de?ine elementul material fara a fi necesar sa dovedeasca existen?a elementului
inten?ional.
Prin prisma acestor 2 teorii actualul cod civil RM a pus la baza reglementarii p

osesiei teoria moderna a lui Ihering. In acest sens se considera

ca sunt posesori nu doar cei care detin lucru pentru sine sub nume de proprietar
, dar toti cei care exercita o stapinite voita asupra lucrurilor, acest fapt rez
ulta din prevederile art.304(2) cod civil care atribuie calitatea de posesor uzu
fructuarilor, creditorilor gajisti, arendasilor, chiriasilor, depozitarilor, pre
cum si altor persoane care in temeiul similar poseda temporar un lucru
Conform art. 3 cod civil urmeaza sa consideram ca persoanele care in temeiul ra
portului de munca utilizeaza utilaje ce apartin fabricii desi detin aceste bunur
i ei nu sunt posesori, posesia continua sa apartina persoanei careia apartine bu
nul.
Relatia dintre posesie ca stare de fapt si posesia ca stare de drept.
Posesia ca stare de fapt poate fi conforma dreptului ce se exercita in fapt, dar
poate sa nu fie conforma unui asemenea drept, in cazul cind posesia ca stare de
fapt este conforma cu posesia ca stare de drept, posesorul este in acelas timp
si titularul dreptului subiectiv care justifica puterea asupra lucrului. In cazu
l cind posesia ca stare de fapt nu este conforma cu posesia ca stare de drept po
sesorul exercita posesia fara a avea dreptul de a poseda. In ambele cazuri pose
sorul este protejat de lege, aceasta protectie se justifica in primul rind prin
faptul ca in majoritatea cazurilor poesia este conforma dreptului si prin protej
area acesteia se apara insusi dreptul pe care il reflecta. In al doilea rind int
eresele ordiniii sociale impun necesitatea de a inlatura pina la solutionaerea c
onflictului orice acte de deposedare imediata datorita acestei protectii posesor
ul are anumite derepturi in simpla calitate de posesor, iar drepturile posesorul
ui nu trebuie confundate cu dreptul de a poseda care apratine proprietarului, sa
u titularul dreptului real. Posesorii de fapt poseda fara a avea dreptul ade a p
oseda iar dreptul care se na?te in favoarea lor din faptul posesiei constituie c
onsecinte juridice ale posesiei si nu a dreptului de a poseda.
3.
Posesia
a.
b.
c.
d.
e.

Efectele posesiei.
ca stare de fapt creaza urmatoarele efecte juridice:
prezumtia de proprietate a posesorului
dobindirea fructelor de catre posesorul cu buna credinta
apararea posesiei prin exercitiul actiunii posesorii
dobindirea bunurilor mobile prin efectul posesesiei de buna credinta
dobindirea proprietatii ca urmare a posesiei indelungate.

a.
Conform art.5 al.1 cod civil posesorul este prezumat proprietar al bunu
lui daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pentru un altul,
Prezumtia proprietatii este o prezumtie relativa care poate fi rasturnata prin p
roba contrarie adica prin dovedirea faptului ca bunul apartine unei alte persoan
e decit proprietarului, deasemenea aceasta prezumtie nu opereaza in urmatoarele
cazuri:
1.
atunci cind deptul de proprietate trebuie inscris intrun registru public
2.
fata de un posesor al carui bun a fost furat, pierdut sau esit din poses
iune in alt mod fara voia lui.
b.
conform regulii generale art.317 din cod civil tot ce produce bunul rev
ine proprietarului. Exceptie fiind legislatia cind fructul poate sa revina si al
tor persoane. Exemplu:
in cazul cind bunul apartine posesorului legitim adica posesorului care
poseda temporar un bun in calitate de arendas, chirias, uzufructuar ect.
Acest fapt se justifica prin considerentul ca insusi proprietarul ea permis pose
sorului legitim sa beneficieze de fructele produse de bunul posedat.
in cazul in care bunul apartine unui posesor de buna credinta= conform
art.307 al.1 cod civil este considerat de buna credinta acel posesor care se con

sidera indreptatit sa posede in urma unei examinari diligente a temeiurilor indr

eptatirii sale.
Buna credinta exista atunci cind persoana verifica toate imprejurarile etc, a da
t dovada de intreaga diligenta nu poate fi invinuit de rea credinta.
Posesorul de buna credinta este considerate acea persoana care la momentul intra
rii in posesie nu cunostea si nu avea de unde sa cunoasca ca cel care instrainea
za bunul, este un neproprietar. Ca consecinta posesorul de rea credinta este per
soana care nu are nici un drept asupra bunului pe care il detine.
In cazul posesorului de buna credinta acesta este in drept sa profite de fructel
e bunului pina cind devine de rea credinta, adica atunci cind ise adduce la cuno
stinta ca bunul respectiv apartine unei alte persoane.
Posesorul de rea credinta nu are nici un drept asupra fructelor si este obligat
sa le restituie, din insusi momentul intrarii in posesie, posesorul de rea cred
inta va restitui atit fructele culese cit si fructele care nau fost culese din c
ulpa sa.
c.
posesia ca stare de fapt este aparata de lege impotriva oricaror incalca
ri comise de terti. In acest sens legiuitorul acorda urmatoarele 2 actiuni:
actiunea posesorie de restituire a posesiei asupra bunului din posesia n
elegitima a altei persoane.
Actiunea posesorie de inlaturare a altor incalcari aduse posesiei decit
prin uzurpare sau privare ilicita de posesie.
d.
in cazul dobindirii de catre un posesor de buna credinta a unui bun de l
a un neproprietar intrarea in posesie valoreaza dobindirea proprietatii.
Aceasta regula este aplicabila doar bunurilor mobile si doar dobinditorilor de b
una credinta. Ca exceptie dobinditorul este de buna credinta nu dobindeste drept
ul de proprietate in cazul in care bunul este furat, pierdut sau iesit din poses
ie contrar vointei proprietarului sau daca dobinditorul la dobindit cu titlu gra
tuit.
Articolul 313. Transmiterea posesiunii in virtutea succesiunii
Posesiunea se transmite in virtutea succesiunii in forma in care se afla la pers
oana fizica sau juridica succedata.
Posesia ca stare de fapt se mai caracterizeaza si prin aceia ca ea se transmite
prin succesiune. Astfel dupa cu putem observa din aceasta norma posesiunea se tr
ansmite in virtutea succesiunii in forma in care se afla la persoana fizica sau
juridica succedata. Nu trebuie insa sa confundam faptul transmiterii posesiei cu
transmiterea bunei sau relei-credinta. Nici buna, nici reaua credinta nu se tra
nsmit succesorilor. Buna credinta se apreciaza in persoana posesorului actual, i
ar nu in persoana autorului sau. Astfel, in caz de mostenire, daca mostenitorul
este de buna-credinta, el isi va pastra fructele chiar daca cel de la care a dob
andit posesia era de rea-credinta, si invers, el nu va putea sa insuseasca fruct
ele daca este de rea-credinta, chiar daca cel de la care a dobandit posesia era
de buna - credinta.