Natura

Dei simul comun ne spune c Estetica are o vechime considerabil, totui, oricine este somat s
rspund la ntrebarea: cnd s-a nscut Estetica, drept disciplin teoretic avnd un obiect propriu de
cercetare, metode specifice de analiz, un sistem categorial aparte i o problematic anumit, va rspunde
aproape fr s ezite c actul de natere i botez este dat de apariia n 1750 a crii lui Alexander Gottlieb
Baumgarten (1714-1762) intitulat Aesthetica. Urmtorul citat este semnificativ: Estetica, arat autorul
german, pe urmele lui Leibniz i Wolff, ca teorie a artelor libere, ca logic a capacitii de cunoatere, ca
art a gndirii frumoase i ca art a cunoaterii intuitive, analog cu cea raional este tiina cunoaterii
senzoriale.

Natura, n sens larg, este echivalent cu lumea material, universul fizic, universul material sau,
simplu, univers sau n termeni populari Mama natur; fenomenele lumii nconjurtoare,
lumea anorganic i organic.Natur se refer la totalitatea lucrurilor i fiinelor din univers,
lumea fizic nconjurtoare, cuprinznd vegetaia, formele de relief, clima, la fenonenele fizice i
la via, n general. Termenul nu include obiectele artificiale, create de om sau realizate printr-o
aciune de orice fel a omului. De asemenea, natura se deosebete de ceea ce denumim
spiritual sau supranatural. Ca dimensiune, natura poate exista de la nivel subatomic pn la
nivel galactic.Cuvntul i are originea n latinescul natura.Avnd utilizri variate, astzi cuvntul
"natur" se poate referi generic la regnul vegetal sau animal, precum i la felul n care anumite
lucruri lipsite de via interacioneaz cauznd fenomene fizice sau geologice, sau legate
de materie i energie. De asemenea, se refer la ceea ce
numim slbticie(animale slbatice, stnci, pduri, ape i n general acele lucruri ce nu au fost
alterate cu sau fr tiin de om (sau care persist indiferent de aciunea acestuia).Totalitatea
aciunilor omului care influeneaz natura sunt cuprinse ntr-un factor antropic.Natura poate fi
generic neleas ca fiind constituit din: Pmnt, via, ecosistem, slbticie, frumuseea naturii,
materie i energie, sau chiar natura aflat dincolo de planeta Pmnt.

Natura este acel domeniu al evidentelor estetice diferit de cele pana in prezent,intrucat
pare sa excluda orice mechanism de obiectivare a omului si insasi prezenta umana.Aceasta
aparenta se vestejeste totusi cu destula usurinta.Ea se destrama pentru ca o parte insemnata a
mediului natural a si fost supusa actiunilor civilizatorii transformatoare,remodelata conform
nevoilor sociale si apropiata astfel umanitatii;si pentru ca pana si partea ei neatinsa inca in vreun
fel de mana propriu-zisa sau tehnic prelungita omului,s-a constituit in mediul acestuia,a fost
inclusa intr-un circuit istoric.Natura nu se pastreaza nu desavarsire naturala ci ea se socializeaza

dartorita faptului ca devine,textual(prin munca)si contextual(prin relatii indirecte) un bun al

altcuinva,o valoare a omenirii,pana la urma tot o valoare umana.
Parerea potrivit careia natura ar confirma putinta unui esthetic preartistic nu este prea
exacta.Ceea ce pe segmente distincte,ni se infatiseaza cu pre sau post isi pierde in hora vie a
influentelor si nasterii reciproce directionarea sa unica,in avantajul sensurilor multiple:Ceahlaul
l-a format pe Sadoveanu,dar si Sadoveanu a transformat Ceahlaul;iar contemplatorului avizat de
astazi i se dezvaluie si destainuie un munte decisive sadovenizat,al carui successive
straturi(geologic,istoric,artistic) s-au regrupat in straturi existente laolalta,pentru noi se intelege.
Mai mult decat altundeva aici ne intereseaza specifica osmoza dintre dat si creat,natural
si artificial,natura si societate,natura si cultura,osmoza care valideaza constituirea valorilor in si
pentru omenire.Fluviul,marea,sesul,dealul,luna,soarele-in sine-doar sunt;pe cata
vreme,pentru noi,ele sunt necesare,importante,utile,vitale sau eventual frumoase.Oamenilor
care au sau nu ai la indemana apa datatoare de viata;celor care traiesc pe malul marii,o infrunta si
ii smulg bogatiile,sau celor care o cunosc din relatarile calatorilor antrenati in alte confruntari,cu
pustiul nemarginit ori cu muntele semet;celor care urca anevoie,cu picioarele ingreuiate de
varsta,si cu mijloace primitive piscurile lui,sau celor care dispun de tehnica escaladarii rapide si
de tinerete sportivului;celor care inconjoara pamantul pe jos,cu trenul sau cu avionul
supersonic,in 80 de zile ori in cateva ore;celor care vad in luna un astru tainic si inexplorabil,sau
celor care au si pasit pe suprafata ei,i-au colectai rocile si le-au supus analizelor de laboratortuturor acestora natura le se pare de fiecare data altfel pentru ca ea are altfel si,in contextual vietii
lor,chiar si este altfel.
Determinate sunt pana si inchipuirile,prin virtual natural si social implinite
determinarii.Legatura elementara a soarelui cu ziua si a lunii cu noaptea e cu neputinta sa nu
genereze urmari complexe intr-o existent pamanteana si umana,ale carei zile si nopti se deapana
in anumite feluri,sub razele ocrotitoare si binefacatoare si nimicitoare ale astrilor ceresti.De la
distanta fizica pe care astronomii au calculate-o,prin calitatea estetica a dimensiunilor
nesfarsite,asa cum se configureaza ea in judecata noastra (sublimul mathematic Kantian) si
pana la transfigurata ei receptare eminesciana e-o cale atat de lunga a umanizarii prin civizatie
si cultura,prin tehnica si spirit.
De exemplu cand ne apropiem de orasul Cluj Napoca nu ne intrebam pedant daca
alternanta deal-vale a nascut spatiul mioritic sau sentimental acestuia ne-a facut capabili sa
receptam astfel si nu altminteri aceasta alternanta;fiindca pentru simtirea noastra realul si idealul
s-au infratit cu desavarsire.
Animalul traieste nedesprin de si din natura:el nu are cum sa dialogheze cu
ea.Distantarea de natura ne acorda sansa de a ne si reapleca asupra ei,prin actiuni practice si acte
de cunoastere.Omul a imprimat naturii amprentele sale,iar urmasilor sai le-a transmis ,pe aceasta
cale propriul msaj.La inceput el si-a conpensat neputina,de a transfora efectiv,prin forta

imaginatiei,antropomorfizand natura,inchipuindusi-o,dupa chipul si asemanarea lui

umanizata.Prelungind si innodand aceste remodelari ideale,el le-a adaugat mai tarziu
substantiale transformari in plan real.Iar eforturile sale conjugate pentru a birui natura
inconjuratoare,pentru a o pune practic si spiritual in slujba propriilor sale nazuinte ,se numara
printre decisivele demersuri umane eliberatoare,valoarea estetica inscriindu-se la randul ei
printer urmarile si dovezile acesrei istorice eliberari.Animalul este aservit naturii,omul ajunge
liber de si deasupra naturii.Cu cea de-a doua natura a sa,el remodeleaza prima natura din
afara lui si din propria sa biologie.El intra astfel in posesia deplina a naturii.
Lucian Blaga a intuit ordinea magnifica a unei nature armonios umanizate,in care
unilateralitatile se dizolva si se amesteca pana la nerecunoastere.Pana la urma,talcul lucrurilor
coincide cu talcul omului,talcuitor real si ideal,factor de lucruri atotstiutoare,mester in a le
impresura si in a se lasa impresurat de ele,in a le iscodi si in a se supune iscodirii lor
generoase,nascator al nascatoarelor de lacrimi si de dor.
Fr ndoial, n viaa de toate zilele suntem obinuii s vorbim de culoare frumoas, de
un cer frumos, de un fluviu frumos, despre flori frumoase, animale frumoase i, mai mult ns,
despre oameni frumoi, totui - dei nu vrem s ne angajm n dezbaterea privitoare la ntrebarea
n ce msur este voie s fie atribuit cu bun dreptate calitatea de frumusee unor astfel de
obiecte i, n general n felul acesta frumosul din natur s fie aezat alturea de frumosul artei mpotriva acestui fapt se poate deja afirma c frumosul in arte st mai sus dect natura.

Versuri:

A cazut pe lucruri roua,

Sau e numai o parere?
Poate ca le plange fata
De-o launtrica durere.
Bate-o inima in lucruri?
Preajma ocupand-o-n palcuri?
N-au si ele ganduri,patimi?
Fara ochi se uita-n lume
Purtatoarele de talcuri,nascatoarele de lacrimi.

Citate:
-Natura este o art nc necunoscut omului.-Alexander Pope
-Natura este o lir uria la care cnt poetul.- Victor Hugo
-Natura este singura carte n care fiecare fil pstreaz cte un adevr.-Goethe
-Natura este un labirint, n care nsi graba cu care te miti te va face s te rtceti.-Francis
Bacon

Nume si prenume:Olteanu Madalina Elena

Anul II,arta actorului