Capitolul 1.

Modalități de măsurare a comunicării online

Comunicarea reprezintă o activitate, veche ca și istoria umanității, deși a fost recunoscută

drept știință de puțin timp. Pentru a înțelege teoriile comunicării, trebuie să cunoaștem ce este
comunicarea.

Armand și Michèle Mattelart spune "noţiunea de comunicare are o mulțime de sensuri.

Dacă lucrurile sunt aşa de multă vreme, proliferarea tehnologiilor şi profesionalizarea practicilor
n-au făcut decât să adauge în această polifonie glasuri noi, la sfârşitul unui secol care face din
comunicare o figură emblematică a societăţilor celui de-al treilea mileniu ".1

1.1. Conceptul de comunicare

Etimologic, cuvântul comunicare provine din latinescul communicare, “a pune sau a avea
în comun”. Forma latină a verbului exprimă sensul profund al comunicării, alăturând funcţiei de
contact, de legătură şi pe aceea de ”a face comun ceva, a împărtăşi, a pune împreună, a amesteca,
a uni”.
Comunicarea reprezintă o interacțiune prin cuvânt, simbol, imagine, semn între grupuri
sau persoane. Prin intermediul acesteia, indivizii iși dezvăluie experiențe, cunoștințe, atitudini,
interese, opinii, idei etc. A spune celor de lângă noi cine suntem, ce vrem, pentru ce dorim
anumite lucruri și care ne sunt mijloacele pentru a ne atinge țelurile, reprezintă comunicarea.
Deseori, a comunica, înseamnă și a asculta, a aștepta un răspuns, a tăcea.
Majoritatea specialiștilor, definesc comunicarea ca un proces prin care emițătorul
transmite receptorului o informație ajutat de un canal, scopul acestuia fiind de a produce anumite
efecte asupra receptorului.
Le Petit Robert menţionează: Comunicare, cuvânt atestat din 1365 şi provenit din
latinescul communicatio desemnează „comerţ, relaţii. Faptul de a comunica, de a stabili o relaţie
cu cineva sau cu ceva”. Din 1557 apare şi sensul „a face cunoscut ceva cuiva”. Din secolul al
XIV-lea apare sensul „a fi, a se pune în relaţie” sau „a face cunoscut ceva cuiva […]. A împărţi

1 Mattelart, Armand şi Michèle, Istoria teoriilor comunicării, Iaşi, Editura Polirom, 2001, p.5.
1
ceva cu cineva. A face comun, a transmite ceva. Acţiunea de a fi în raport cu altcineva, în general
prin intermediul limbajului; schimb verbal între un locutor şi un interlocutor, căruia primul îi
solicită un răspuns […]. Acţiunea de a pune în relaţie, în legătură, în contact, diferite lucruri”.2
Școala de la Palo Alto în încercarea de a oferi o nuanță de rigoare comunicării,
formulează principii( axiome):
 comunicarea este inevitabilă- omul comunică indiferent dacă există sau nu semne
sau semnale, orice tip de comportament are valoare comunicațională, informativă;
 comunicarea se extinde pe două planuri: planul conținutului și planul relației.
Primul plan oferă informații, iar al doilea plan oferă informații despre informații;
 comunicarea, proces continuu ce nu poate fi privit în termenii cauza-efect sau
stimul-răspuns. Omul comunică în permanență cu trecutul și cu toate întâmplările și
experiențele lui;
 comunicarea are la bază informația în formă digitală( sistemul nervos procesează)
și analogică( sistemul neurovegetativ procesează);
 comunicarea cuprinde legături de putere între parteneri, iar schimburile care a loc
între ei pot fi simetrice sau complementare. În schimburi, partenerii comunică din poziția
de egalitate, iar în schimburile complementare aceștia joacă roluri distincte, aleg
comportamente compatibile, dar cu putere și statut social, ierarhic diferit;
 comunicarea adoptă procese de acomodare și adaptare a comportamentelor.
Oamenii au interese diferite și văd realitatea diferit;
De fiecare dată când vorbim sau scriem, căutăm să ne determinăm, să ne educăm și să ne
exprimăm un punct de vedere prin intermediul procesului de comunicare. De fiecare dată urmăm
patru scopuri:
 să fim ascultați;
 să fim pricepuți, înțeleși;
 să fim acceptați;
 să stârnim o reacție;
Comunicarea cuprinde mai multe elemente:
 emițător( un indivit deține informații și are un scop explicit și unul implicit);
 receptor( individul care primește mesajul sau ajunge întâmplător în posesia

2 Le Petit Robert. Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, Paris, 1972.

2
 mesajului în mod conștient sau subliminal. De regulă ei ascultă mesajul);
 mesaj( formațiune de informații și obiective ce include date);
 decodare( presupune decodificarea mesajului la nivelul receptorului);
 feedback( măsura în care a fost înțeles mesajul. Acesta poate fi pozitiv- rol de
motivare sau negativ- rol corector);
 canal de comunicație( procesul de difuzare al mesajului. Marea tuturor
posibilităților de comunicare);
 contextul comunicării( locul în care are loc comunicarea. Acesta este influențat și
determinat de: context, apropierea dintre emițător și receptor( proximitate), apartenență);
Limbajul reprezintă suportul principal al comunicării. Formarea limbajului este
reprezentat de limbă. Aceasta formează o realitate și cuprinde totalitatea cuvintelor pe care
membrii unei colectivități le folosesc( vocabular), structura comunicării( gramatică), legi de
evoluție a termenilor și cuvintelor, precum și norme de ortografie și folosire a lexicului.
Limbajele sunt sisteme de simboluri, semne( cromatice, sonore, grafice etc) pe care indivizii le
utilizează în actul comunicării.
Pentru o comunicare eficientă trebuie să răspundem la urmatoarele întrebări:3
 De ce comunicăm și care este scopul vorbirii? Să influențeze? Să determin o
conversație? Să schimb o opinie?
 Cine este receptorului meu? Ce fel de persoană este? Cum va fi influențat de
mesajul meu?
 Unde și când? Unde se va afla interlocutorul când va primi acest mesaj? Va trebui
să îi reamintesc anumite fapte pentru a înțelege mesajul meu?
 Ce vreau să îi transmit? Ce aș putea omite? Ce vrea el să afle? Informațiile vor fi
concise?
 Cum va fi transmis mesajul meu? Prin cuvinte sau imagini? Care va fi mai
apreciat? Scris sau vorbit? Ce cuvinte ar trebui să folosesc?
Bariere ce stau în calea comunicării pot distruge comunicarea și o pot face mai puțin
eficientă:
 percepții dferite;
 concluzii pripite;

3 Nicki Straton, Comunicarea, Societatea Ştiinţa si Tehnica, 1995, pag. 5-6

3
  lipsa de cunoaștere;
 stereotipuri;
 lacune în exprimare;
 personalitate;
 emoții;
Specialiștii disting o paletă foarte mare de tipuri de comunicare datorită diversității
criteriilor de clasificare:
 comunicare intrapersonală( modul prin care se comunică cu sinele);
 comunicare interpersonala( felul în care se comunică cu cei din jur);
 comunicare în grup restrâns( numărul desemnat în actul comunicării este mic, trei
sau mai multe persoane care lucrează împreună să ajungă la un consens);
 comunicare publică( numărul desemnat de persoane este foarte mare. Acest tip de
comunicare este cel de care în general oamenii se tem);
 comunicare în masă( precizăm mass-media. Mesajul implică comunicare prin
radio, tv, ziare, filme, etc );

1.2. Apariția Internetului

Începuturile sunt reprezentate de comunicarea scrisă și grafică, dar omenirea nu s-a oprit
la aceste metode. Fiind în continuă dezvoltare, comunicarea în masă avea nevoie de ajutor și de o
metodă mai performantă, astfel nu a mai fost decat un singur pas până la comunicarea prin radio
și media televizată.
Istoria Internetului începe odata cu dezvoltarea culculatoarelor ( 1950 - 1960). Ideea
principală era să permită comunicarea între utilizatori aflați în diferite puncte. Punctul de pornire
a fost reprezentat de rivalitatea dintre cele două puteri ale secolului XX : Statele Unite ale
Americii și Uniunea Sovietică. In 1957, URSS lansează în spațiul cosmic primul satelit artificial
al Pământului- Sputnik. John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford( nume asociat cu
inteligența artificială în timp) reușește în 1959 să găsească soluția de a conecta mai multe
terminale la un calculator central. Mai multe programe de calculator solicită acces la resursa prin
care i se aloca un anumit timp pentru a o folosi. Prima conexiune a fost realizată în 29 octombrie
1969, la ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare

4
Stanford. Creșterea numărului de calculatoare la Internet devine semnificativă, așa că în 1990
Internetul cuprinde 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare. În 1992 se ajunge să se conecteze
calculatorul cu numărul 1.000.000, apoi cifra se dublează la fiecare an.
Odată cu apariția mediului virtual, comunicarea depășeste orice barieră. La începutul
anilor 90', apariția Internetului aduce o explozie în materie de comunicare. Aici identificăm
primele pagini web sub formă de limbaj hypertext. Limbajul HTML, nefiind atât de complex la
acea vreme( caracter static- poze, text, iconi etc) nu avea posibilitatea să transmită emoții prin
conținut. Tehnologia avansează, iar specialiștii IT găsesc soluții avansând spre WEB 2.0,
Blogging Social Media și reușesc să integreze audio și video. Toată această expansiune și
evoluție din mediul online prinde contur și la scurt timp, Internetul devine mijlocul preferat de
comunicare și cel mai bun instrument de marketing.
Comunicarea prin Internet reprezintă un ansamblu de acțiuni determinate de cumputere
prin care se transmit informații ce pot căpăta diverse forme.
Online-ul începe să reprezinte dialog între oameni, feedback pentru orice situație.
Rețelele sociale prin cotur și câștigă teren. Toate acestea permit încadrarea elementului surpriză
într-un context perfect, chiar dacă scopul comunicării este informativ sau face referire la
publicitate. Evoluăm, și de la HTML ajungem la Facebook, Twitter, Instagram, TikTok, Snapchat
etc. Pentru a putea face o departajare între rețelele de socializare avem nevoie de un element
definitoriu: conținutul. Conținutul trebuie să fie original și adaptat la publicul țintă. Așadar,
specialiștii încep să creeze platforme cât mai inovative, care să ajute publicul și să le ușureze
căutarile.
Comunicarea online avansează progresiv și ajuge să atingă cote inimaginabile.
Obiectivele comunicării online sunt:
 creștere a notorietății;
 brandig/educare;
 inițiere a unei relații;
 generare de lead-uri;
 vânzare online;
 răspândire virală a mesajului;
 sintaxă pentru formularea unui obiectiv;
înbunatațirea ratei de engagement a publicului;

5
1.3. Caracteristicile comunicării online

Apariția noilor media a schimbat consumatorul și comportamentul acestuia, ei fiind

orientați către mediul online. Caracteristica principală a comunicării prin Internet este
reprezentată de faptul că informația poate fi selectată în contextul aglomerării receptorilor cu
foarte multe informații. La început, selectarea informațiilor era ușor greoaie și ambiguă, dar
odată ce Internetul se dezvoltă, iar aceștia pot grupa interesele și informațiile în funcție de
preferințe.
“ Stilul în care informațiile sunt promovate pe Internet sunt diferite de mijloacele de
comunicare clasică. Utilizatorii de Internet acordă mult mai mare încredere subiectivității și
părerilor celorlalți.” 4
Noile mijloace de comunicare în masă au fost definite de către Lev Manovich în cartea
New Media Reader din 8 perspective diferite: diferențele între Noile Media și Cyberculture,
Noile Media ca platforme de distribuire a mesajului, ca o bază de date digitala controlată de un
software, ca o mixtură între convențiile culturale și cele ale software-ului, ca o estetică ce
însoțește stadiul incipient de dezvoltare a comunicării mediate de computer, ca un metamedia
etc. 5
Mai jos o sa exemplificăm câteva avantaje ale comunicării online, aplicate pe o campanie
electorală, în care actorul politic folosește mijloace de comunicare în masă pentru transmiterea
mesajului publicului electoral:6
 Actorul politic publică discursul cu posibilitatea de a-și expune punctul de vedere
fără să fie întrerupt de jurnaliști, contracandidați. Practic, acesta iși poate crea mijlocul de
comunicare după bunul plac fără să fie condiționat de lungimea mesajului și fără să
depindă de vreo politică redacțională;

4 Tasențe, Tănase; Ciacu, Nicoleta, “Interferences between New and Old Media. The role of
Social Media in promoting written press in Romania”, Revista de Comunicare și Marketing, anul
II, numarul 3, octombrie 2011, Editura Fundației “Andrei Șaguna”, Constanța, p.44
5 Manovich, Len, “ New Media from Borges to HTML”, New Media Reader, Editura The MIT
Press, Cambrige, Londra, 2003, pp.13-25
6Tanase Tasente, Comunicarea politica prin Social Media si rectiile publicului online, Editura
Universitara, 2014 , pag. 69
6
  Opiniile și mesajele politice difuzate la radio, tv, ziare( mass-media tradițională)
vor fi preluate și în mediul online. Actorul politic are posibilitatea să își argumenteze
vizibilitatea mesajelor-cheie și să își acorde singur dreptul la replică dacă subiectul
prezentat este scos din context sau prezentat sub o manieră care să îi aducă prejudicii;
 Actorul politic lansează o agendă politico-mediatică. Jurnaliștii pot prelua din
bloguri sau paginile de Facebook ale politicienilor informațiile necesare și să le ofere
vizibilitate suplimentară;
 Guvernanții își promovează deciziile și le oferă o imagine de "bun guvernant";
 Doctrinele politice, proiectele și campaniile electorale sunt prezentate și
promovate sub o altă formă în Social Media în comparație cu cele clasice;
 Mesajul electoral și vizibilitatea acestuia fac parte din strategia fiecărei campanii
a candidatului, iar fiecare resursă are o funcție specifică;
 În mediul online, actorul politic interacționează mai ușor cu alegătorul;

1.4. Metode de comunicare online

Profesorul Terrence A. Shimp spune “comunicarea în marketing reprezintă ansamblul

elementelor incluse în mixul de marketing al unei mărci, având rolul de a facilita efectuarea
tranzacțiilor prin împărtășirea unor idei consumatorilor mărcilor sau clienților”. Comunicarea în
mediul online susține planul de marketing prin transmiterea promisiunilor și ajută publicul țintă
să aibă încredere în anunțător.7
Comunicarea prin mediul online permite să măsurăm audiența( numărul de vizitatori
unici pe site-ul respectiv) și să verificăm de câte ori aceștia revin să citească materialul expus. La
fel de important de menționat este faptul că putem măsura rata de atingere a publicului țintă.
Cunoscând rezultate, putem corecta erorile și vedem feedback-ul cititorilor. Interacțiunea cu
cititorul este o variabilă importantă atunci când vorbim de mediul online. Conversația și dialogul
ne ajută să vedem dacă materialul nostru este atractiv pentru cititori.
Ușurința și accesul la informație ne validează conținutul. Acest criteriu ne arată cât de
usor un potential client ajunge la informație prin Internet și cât de relevantă a fost această
informație pentru el. În acest caz urmărim ca indicatori: cuvinte cheie relevante, număr de link-
7 Burnett, Promotion Management. A strategic Approach( Second Edition), Editura West Publishing, St. Paul 1988,
p. 62
7
uri, număr de comentarii despre o postare etc. Ca informațiile să fie relevante, avem nevoie de
conținut de calitate.
După cum știm, nu este surprinzător pentru nimeni faptul că în prezent, Internetul domină
era digitală. Acesta devine din ce în ce mai folosit pe partea de business și în viața socială încât
uităm complexitatea lui și evoluția tehnologică ce l-a făcut posibil.
În continuare vom analiza mijloacele principale de comunicare online:
 E-mail – prescurtare de la electronic mail( poștă electronică), mijloc foarte
răspândit în zilele noastre ce datează și este mai vechi decât Internetul. În anii 60’ au fost
trimise primele mesaje, ajutate fiind de tehnologia time-sharing. Metodă foarte apreciată
pentru comunicarea online, indispensabilă organizațiilor, poate cea mai comună metodă
de a menține legătura cu clienții, angajații, partenerii, etc. E-mailul fuctionează cu
ajutorul unui cont, pe baza unei adrese unice. Metodă foarte eficientă de a trimite
documente și imagini de diferite dimensiuni, precum si existența unei semnături
electronice prin care putem oferi detalii despre organizație.
 Instant Messaging – prescurtare IM, tehnologie ce permite trimiterea unui mesaj
de la un utilizator la altul, chiar în timp real. Echivalentul poștei electronice, informația
transmisă seamănă destul de mult cu vechile scrisori. IM permite ca o conversație să se
valorifice prin scris folosind o ferestră de chat, fără ca participanții să introducă de fiecare
dată o adresă. Denumirea de Instant Messaging apare în anii 90’ unde se bucură de
popularitate la începutul noului mileniu. În interiorul unei organizații este extrem de
importantă această metodă de comunicare întrucât angajații comunică diferite detalii
legate strict de locul de muncă, iar acesta permite crearea unui chat rooms pentru
departamente.
 Forum – site-uri dedicate utilizatorilor pentru a aborda anumite teme, total diferite
de IM ca și compoziție. Aici mesajele sunt grupate în threads( întrebare sau exprimarea
opiniei vizavi de un anumit subiect, vizibile de către toti utilizatorii). De regulă sunt
folosite pentru informații specializate și sunt utilizate pentru businessurile ce doresc o
bună comunicare cu posibilii clienți( exemplu: www.Reddit.com ).
 Blog – devine popular în anii 2000, site-uri în care sunt postate analize, păreri,
povești etc în diferite domenii de activitate, de regulă sub forma unui articol scris la
persoana I. La început acesta a fost utilizat mai mult sub formă de jurnal online, dar cu

8
timpul devine o metodă eficientă de comunicare online pentru specialiștii care doresc să
transmită cunoștintele lor publicului larg. Pentru o comunicare deschisă există rubrica de
comentarii unde cititorii își pot lăsa părerea în scris.
 Voice over Internet Procotocol – prescurtat VoIP, reușește să facă posibilă
comunicarea prin voce. Aceasta, prin intermediul Internetului, folosind tehnologii
softwere si hardwere devine foarte accesibilă și foarte preferată. VoIP devine atât de
apreciată pentru comunicarea online încât multi indivizi ajung să o prefere mai mult decat
serviciile de telefonie mobilă. Avantajul principal este că nu generează costuri
suplimentare celor abonamentului de Internet, iar companiile o pot utiliza intern sau
extern cu partenerii.
 Videotelefonie – comunicare online prin imagini video. Apare în 1927 și se
impune rapid chiar dacă telefonul video era un lux pentru mulți dintre consumatori la
acea vreme, dar la începutul anilor 90’ datorită Internetului și evoluției computerelor
reușim să ne permitem această metodă de comunicare online. În prezent, oricine este în
posesia unui smartphone se poate bucura de acest serviciu. În cadrul organizațiilor este
foarte important și utilă pentru videoconferințe, dispusă pe ecrane mari și în prezența
sunetului reușim să cream iluzia unei prezențe a participanților ce pot fi la distanțe
considerabile.
 Rețele de socializare – platforme online prin intermediul cărora utilizatorii pot
interacționa. În prezent este aproape imposibil pentru o afacere să existe fără o prezență
în mediul online. În cadrul tuturor rețelelor de socializare își pot face cunoscută afacerea
și pot ține legătura cu cumpărătorii. Mai jos o sa numesc cele mai importante metode de
comunicare prin rețelele de socializare:
 Facebook – site web creat de Mark Zuckerberg in 2004 ce oferă
posibilitatea să contactezi persoane apropiate, dar și persoane necunoscute. Cea
mai răspândită rețea de socializare din lume ce poate fi accesată de oriunde dacă
suntem conectați la Internet. Majoritatea firmelor au un profil pentru afacerea
respectivă. De regulă, Facebook este folosit pentru business-uri mici, cu o cifră
de afaceri modestă pentru ca aceștia să poată informa publicul asupra ofertelor,
reducerilor, produselor noi dispuse în magazine. Din 14 mai 2007( SUA, Canada,
Marea Britanie, Irlanda, India, Australia), se lansează Marketplace, ce permite

9
 postarea în mod gratuit a anunțurilor de către utilizatori, în prezent și în
România. Practic, atât din calitatea de persoană fizică cât și juridică putem să
vindem sau să achiziționăm produsele/serviciile dorite. Facebook schimbă
mijloacele de comunicare online, deoarece gigantica rețea de socializare oferă
aproape toate metodele de comunicare.
 Instagram – creat de de Kevin Systrom și Mike Krieger, rețea socială de
photo-sharing, video-sharing ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a încărca
fotografii si videoclipuri. Acest serviciu, în componența sa seamănă destul de
mult cu Facebook, dar acestuia i se pot aplica filtre digitale, iar conținutul poate
fi distibuit mai departe pe Facebook, Twitter, Tumblr etc. Campaniile de
comunicare pe Instagram se bucură de mesaje și răspunsuri imediate de la cei
interesați, povești interactive unde publicul se implică. Fiind una dintre cele mai
utilizate rețele sociale în comunicarea companiilor cu consumatorii, marketing-ul
pe Instagram îți aduce în atenția intereselor produse și branduri. Instagram a fost
achiziționat de Facebook în aprilie 2012.
 Twitter – site web apărut în 2006, desemnat ca “ SMS-ul Internetului “ ,
permite transmiterea unui mesaj de 140 caractere, platformă de microblogging.
Comunicarea prin Twitter nu este foarte cunoscută în România, dar este foarte
apreciată în alte țări.
 LinkedIn – apare în 2003 și este dedicată în mare parte angajatorilor sau
celor care își caută un job, îndreptată spre domeniul afacerilor. De asemenea poți
face public CV-ul și poți împărtăși opinii și materiale la fel ca și în rețețe
menționate mai sus, dar cu precizarea ca acestea să se regăsească în profilul
enunțat mai sus. La fel ca Twitter, acesta nu este foarte cunoscut și utilizat în
România. În general vorbim de un cont de LinkedIn pentru cei care fac parte din
companii mari și care au un CV elaborat.
Așa cum am discutat și evidențiat în acest capitol comunicarea online este foarte
importantă pentru cei care doresc să își exprime punctul de vedere, dar este primordial pentru cei
care au sau doresc să își dezvolte un business. Vizibilitatea pe Internet este foarte importantă
pentru a putea ține legătura cu clientul și pentru a împărtăși din experiențe, lucruri care pot fi
folositoare și altor persoane. Consider că tehnologia evoluează datorită nouă. Noi suntem cei

10
care cerem mai mult de la ea, avem mai multe nevoi, iar ea se simte datoare să ne satisfacă toate
aceste cereri.
Metodele prezentate mai sus sunt metodele principale de comunicare online dezvoltate
până în prezent. Evoluția tehnologiilor, dar și realitatea virtuală vor implementa și vor dezvolta
noi metode, făcându-le pe acestea să devină depășite sau nu la fel de folositoare.

1.5. Pericolul comunicării online prin Social Media

Rețele de socializare afectează individul ca făcând parte dintr-un grup sau individual.
Printre pericole enumerăm:
 Dependența;
 Depresia;
 Hackingul, neprotejarea datelor confidențiale;
 Pericol la locul de muncă;
 Prietenii superficiale;
 Generarea haosului;
 Pericolul racolării copiilor;
 Narcisism;
 Manipulare;
 Percepții greșite despre persoane, știri, fapte etc;
 Pericole politice;
Dependența online se manifestă în general la cei care au venituri mici sau au un nivel
educațional scăzut. Un studiu suedez coordonat de Leif Denti, doctor în psihologie la
Universitatea Din Göteborg pe un eșantion de 1000 de persoane(varstă 18-73 ani) spune că 70%
din oameni se conectează pe Facebook imediat cum își pornesc calculatoarele, fapt ce duce la
dependenă. Ei afirmă că nu sunt stăpâni pe situație dacă nu sunt conectați și că devin neliniștiți
dacă nu intră în mod regulat. Majoritatea postărilor sunt legate de evenimente fericite și doar
38% dintre utilizatori postează emoții sau evenimente negative.
Narcisismul îl regăsim la utilizatorii cu peste 800 de prieteni virtuali( cercetătorii au analizat
care ar fi numărul de prieteni care să contamineze utilizatorul cu un comportament narcisist,
lipsit de compasiune, vanitos, incapabil să prețuiască prietenia și s-a ajuns la numărul 800). Cei

11
care depășesc pragul de 800 tind să fie narcisiști, rupți de realitate și lipsiți de prieteni în viața
reală.
Depresia se dezvoltă atunci când navigarea exagerată tinde să stârnească sentimente negative
și excludere. Desi Facebook încurajează să fim sociali, cei mai mulți dintre aceștia se pierd în
notificări. Primul stadiu al depresiei este frustrarea. Mulți utilizatori devin invidioși, frustrați de
ce văd pe alte profile, cum pentru alții viața este roz( lucru atestat de like-urile si comentariile
postărilor).
Manipularea urmărește să schimbe percepția sau comportamentul celorlalți, ajutați de tactici
ascunse, abuzive și amăgitoare. Acestea urmăresc propriile interese și sunt considerate imorale și
înșelătoare. Exemplu: “ Salvați Roșia Montană”. Acest cont de Facebook are 105k like-uri față
de proiect cu 650k.

12