1.

Ce spune studiul lui Newcomb

2.

Modelul lui Newcomb

De la bun nceput, trebuie spus c Newcomb a fost specializat n psihologie social i
mai bine de jumtate de secol din via i l-a dedicat mbunt irii mecanismelor de
motivaie i percepie, ca parte a nelegerii proceselor sociale. Printre contribu iile sale
se numr un studiu pe care l-a condus la Colegiul Bennigton, studiu dedicat investigrii
atitudinilor i credinelor studenilor cu privire la carier, i care avea s demonstreze
importana grupurilor de referin n formarea concepiilor sociale sau politice, dar i
aa-numitul principiu al proximitii, conform cruia oamenii care lucreaz
mpreun au tendina s se mprieteneasc.
Lucrrile de referin ale lui Newcomb sunt n numr de trei, anume Personalitatea i
schimbarea social (1943), Psihologia social (1950), respectiv Procesul de
cunoatere (1961), ns rmne cunoscut ndeosebi pentru modelul comunicrii ce-i
poart astzi numele, publicat la 1953 sub titlul O abordare n studiul actelor de
comunicare2.

1. CE SPUNE STUDIUL LUI NEWCOMB?

*Necesar pentru a nelege modelul comunicrii propus
El vorbete despre orientare care implic deopotriv direcionare i selecie3. Pe
romnete, dac eti orientat ctre ceva, i ndrepi aten ia spre acel lucru i nu spre
altul. Iar orientarea este caracterizat prin intensitate, dar i de atributele
cognitive (credine i structuri cognitive)4.
Cnd sunt implicate dou persoane, vorbim de atracie, iar Newcomb include n
definiia sa respectul, admiraia, dar i dependena, asociate cu o atrac ie pozitiv sau
negativ.
Orientarea se completeaz cu atitudinea, adic orientarea unei persoane fa de un
obiect impersonal este atitudine. i iat cum avem toate elementele modelului lui
Newcomb puse pe tabl:

A B (persoane, actori sociali ntre care exist o atrac ie pozitiv / negativ);

X topic fa de care A i B dezvolt o atitudine;
Iar mpreun formeaz sistemul ABX, un sistem social.

2. MODELUL LUI NEWCOMB

Comunicarea, n viziunea lui Newcomb5, are rolul de a menine echilibrul n cadrul unui
sistem social, iar modelul su pune fa n fa actorii sociali implica i, i o problem de
interes comun. Actorii sunt notai cu A i B (ei fiind comunicatori sau receptori, dup
caz), iar cu X apare notat o problem fa de care A i B dezvolt, aa cum mai mai
spus, atitudini.

Afieaz
Modelul lui Newcomb
Surs: communicationtheory.org

S lum un exemplu. Avem o firm, unde sunt dou categorii de actori social implica i:
patronatul (A) i angajaii (B). Patronatul vrea s cheme angajaii o zi plus pe
sptmn la munc, pe termen limitat, pentru a readuce firma pe profit. Ce se
ntmpl?

Dac se aplic modelul lui modelul lui Newcomb, chiar dac A i B se va institui pe
moment o atracie negativ (cui i place s munceasc mai mult pe aceia i bani),
atitudinea fa de X i va determina s comunice, tensiunile nscute contribuind la
stabilitatea sistemului. Se poate spune despre firm va iei ntrit n urma acestor
dificulti.
Modelul lui Newcomb6 este aadar un model al tensiunii ctre simetrie, ce pune
ntr-o form tiinific ceea ce grecii atenieni experimentaser demult, anume c pentru
a exista coeziune social i nelegere, trebuie s avem comunicare, sau ntr-un cuvnt
agora. Dar fr informare, fr comunicare, sistemul se prbuete din interior. Cazul
sistemelor totalitare, de exemplu.

Afieaz
Modelul ABX, acelai cu modelul lui Newcomb
Surs: Tran, Vasile i Stnciugelu, Irina, op. cit., p.46

Ca not particular, ulterior (1961) Newcomb vine cu o taxonomie a sistemelor,

mprite n sisteme individuale i colective7. Cazul expus anterior este al unui sistem
colectiv.

Sisteme individuale A manifest atracie fa de B; avem atitudinea lui A

fa de X i atitudinea lui B fa de X perceput de A;

Sisteme colective A manifest atracie fa de B, B fa de A; A B au

atitudini fa de X.

GERBNER
Ce reprezint axa orizontal
1.

Ce reprezint axa vertical

2.

Prin ce remarc modelul lui Gerbner?

Caracteristica modelului lui Gerbner2, pe care vei vedea c-l vom nelege graie unei
scheme ceva mai simple3, este sa componenta vertical (numit i axa mijloacelor i
a controlului) care funcioneaz alturi de componenta orizontal sauaxa
percepiei. Este aadar un model extins pe dou dimensiuni, spre deosebire
demodelul matematic al comunicrii unde aveam doar componenta orizontal, i
aceea diferit. Iar dac suntem la capitolul deosebiri, trebuie spus c n timp ce modelul
matematic este unul mai degrab unul teoretic, Gerbner, el nsui cercettor n massmedia i-a dorit o schi practic de lucru.

Afieaz
Modelul lui Gerbner
Sursa: tefnescu, Simona, Sociologia Comunicrii, p.38

1. CE REPREZINT AXA ORIZONTAL

Pe axa orizontal, numit i dimensiunea perceptiv, regsim un eveniment (notat

cu E) care d nate unei percepii (E1) la un agent de comunicare (M). Agentul de
comunicare poate fi om sau main. Percepia (E1) se mai nume te i reac ia lui M, care
este diferit de evenimentul original (E). Intuii de ce?
S lum cazul unui reporter (M) trimis la un eveniment sportiv (E). Cu toate c
vizioneaz acelai eveniment alturi de ali zeci de reporteri, cronica sa va fi diferit
pentru c intervin: selecia, contextul i disponibilitatea care dau natere dimensiunii
perceptive. Selecia este reprezentat de ce anume consider el c este relevant s
relateze. Contextul ine dimensiunile fizice, psihologice i chiar sociale. n timp ce
disponibilitatea sau accesibilitatea vizeaz posibilitatea de percepere a evenimentului.
i iat cum ceea ce pare un lucru clar pentru toat lumea (evenimentul n sine,
eveniment ce poate fi artificial ca n exemplul de mai sus sau chiar natural, de
exemplu un fenomen meteorologic), prin reconstituirea sa la nivel senzorial, creativ i
cognitiv de agent4 (M), creeaz o percepie (E1). Practic, n acest moment avem parte de
un eveniment filtrat.

2. CE REPREZINT AXA VERTICAL

Se mai numete axa mijloacelor i a controlului comunicrii sau dimensiunea

comunicrii, i urmrete relaia dintre cel care comunic (agentul, M) i produsul
comunicrii (mesajul). Este axa mijloacelor comunicrii, a mijloacelor
utilizate pentru creaia, transmiterea i distribuirea mesajelor . Mijloacele
in de agenii care permite transmiterea semnalelor, apoi avem procedee de alegere
i combinare a mijloacelor utilizate, iar n final, resursele administrative
necesare pentru controlul produciei i distribuiei de mesaje5.
Aa cum am convenit, agentul nostru i-a format o percepie (E1) pe care o transmite
mai departe, transformnd percepia n mesaj. Mesajul este unul de tipul SE, unde S
este forma sa, iar E coninutul. Pentru a fi transmisibil, este obligatoriu pentru orice
mesaj s beneficieze de o form i o structur bine definite, clare.

S ne ntoarcem la reporterul nostru. El asist la eveniment, i formeaz o percep ie pe

care ne-o transmite prin canele media, sub form de mesaj (SE). n unele materiale
apare scris SE2 pentru a evita confuzia cu evenimentul original, E. Ce canale va alege
agentul? Pe acelea pe care le controleaz mai bine, cum spune i
communicationtheory.org6, sau acelea care sunt pretabile scopului dorit. Pentru c orice
percepie a unui enun va genera din partea noastr o reacie favorabil
comunicatorului (i atunci discutm de atingerea obiectivelor de comunicare), o lips de
reacie sau reacie contrar, consecina nedorit a comunicrii.

Afieaz
Modelul lui Gerbner
Sursa: Tran, Vasile i Stnciugelu, Irina, Teoria Comunicrii, p.43

3. PRIN CE REMARC MODELUL LUI GERBNER?

n primul rnd, prin evidenierea dimensiunii perceptive. Agentul nu mai este asemeni
unui receptacul, dispus s preia orice de la oricine, ci opereaz cu o capacitate proprie de

selecie, disponibilitate i contextualizate, experienele sale trecute, formarea, dar i

dispoziia de moment sau chiar factori aparent minori (pozi ia n sal a reporterului, de
exemplu), dovedindu-se decisivi n formarea percepiei 7.
Apoi, prin componenta sa vertical ce se poate replica la nesfr it (pentru c fiecare nou
mesaj SE formeaz n mintea noastr o percepie E1, pe care apoi o retransmitem i tot
aa), efectele comunicrii apar ca fiind att previzibile, dar i imprevizibile (ca n via a
real), iar comunicarea nsi apare ca dinamic i deschis. Ceea ce e iar i adevrat.
Trei. George Gerbner a fost un inovator, modelul su abordnd n premier o serie de
elemente precum percepia, mesajul ca unitate de form i coninut,
intersubiectivitatea (vzut ca raportul dintre producia mesajelor i cum sunt
percepute mesajele i evenimentele) i ntregul proces de comunicare ca fiind
unulsubiectiv, selectiv, variabil i imprevizibil 8.

ROMAN JAKOBSON

1. EMITATOR este locutorul care emite mesajul comunicarii;

2. RECEPTORUL reprezinta destinatarul, cel care primeste mesajul transmis
de emitator;
3. MESAJUL este un ansamblu de semne lingvistice, adica un enunt;
4. CANALUL este definit de Jakobson drept: ,,un mijloc care asigura
contactul sau conexiunea dintre emitator si destinatar
5. CODUL este un ansamblu de semne si combinatii ale acestora care sunt
comune codificatorului si decodificatorului;
6. REFERENTUL este reprezentat de elemente ale mediului emitatorului si
receptorului si de elemente actualizate de mesaj. Receptorul este de doua feluri:
6.1. Referent situational (se refera la persoane si obiecte prezente in momentul
comunicarii )

6.2. Referent textual (acest termen desemneaza la Jakobson realul absent,

actualizat de mesaj).

Pe baza identificarii elementelor procesului de comunicare, Roman Jakobson

defineste functiile comunicarii orale, aratand ca fiecare este centrata pe un element
din procesul de comunicare.
1.Functia referentiala are ca scop de a trimite la referenti situationali si
textuali; implica folosirea persoanei a III-a sau a pronumelui neutru (,,acesta).
2.Functia expresiva permite emitatorului sa-si comunice impresiile,
emotiile, judecatiile asupra continutului mesajului.Se releva prin debit, intonatie, ritm
al discursului; implica folosirea persoanei I si a interjectiilor.
3.Functia conativa are ca scop de a atrage direct atentia receptorului care
trebuie sa se simta atras (interesat) de mesaj; Implica folosirea persoanei a II-a la
Vocativ, Imperativ si interogatii.
4.Functia fatica permite stabilirea, mentinerea, intreruperea contactului
public cu receptorul; implica folosirea de cuvinte fara sens (,,bine, ,,ah!) si a
repetitiilor.
5.Functia metalingvistica permite definirea sensului termenilor pe care
receptorul nu-i cunoaste. Apare dupa utilizarea lui ,,adica, ,,cu alte cuvinte.
6.Functia poetica vizeaza mesajul ca atare, pune accentul pe partea
palpabila a semnelor.Desemneaza placerea de a vorbi, de a construi un mesaj.

Exemplificari:

,,Ghid de bun gust in vestimentatie

http://www.kudika.ro/articol/moda/7354/Ghid-de-bun-gust-investimentatie.html
-emitator: Oana Sorok
-receptor: femeile
-mesajul: La ce anume se refera bunul gust in vestimentatie?
-canalul: site-ul www.kudika.ro
-codul: limba romana
-referentul: situational, deoarece se refera la piesele vestimentare.
Functii:
-expresiva, deoarece permite emitatorului sa-si comunice impresiile: ,,Este
definitia mea preferata pentru o tinuta chic, cocheta.
-conativa, atragand atentia cititorului prin intermediul interogatiilor si a utilizarii
persoanei a II-a: ,, Vrei sa faci din aceasta tinuta una de seara?
-fatica, mentinandu-se contactul publicului tinta cu emitatorul: ,,Bine, atunci nu
trebuie decat sa schimbi pantofii si sa iei o pereche cu toc inalt ( albi, roz,
gri, sau ce culoare vrei tu) si sa inlocuiesti poseta mare cu una mica, tip
bijuterie.

,,Poate avea Romania vreun rol in europenizarea

Moldovei?

http://www.adevarul.ro/agenda_presedintelui/2009/11/poate-avea-romania-vreunrol-in-europenizarea-moldovei/
-emitatorul: Anneli Ute, analista germana
-receptor: cititorii
-mesajul: Poate avea Romania vreun rol in europenizarea Moldovei?

-canalul: Internetul
-codul: limba romana
-referentul: situational, deoarece se refera la aportul Romaniei in europenizarea
Republicii Moldova.
Functii:
-referentiala, implicand folosirea persoanei a III-a ,, Republica Moldova poate
fi cel mai apropiat stat partener pe plan european, o alternativa, un
poligon de experimentare
-conativa, atragand direct atentia cititorului prin interogatii: ,,Sa ne amestecam
sau nu?
-metalingvistica, definind sensul unui termen : Io arata ca identitatea
reiese din experienta istorica traita vreme de decenii si secole si
depozitata genetic in memoria colectiva.
-poetica, implicand placerea de a crea un mesaj : ,,Pe Pomul Vietii Neamului e
o minune sa mai creasca o mladita, un ram, care sa rodeasca fructe
asemanatoare si totodata cu nuante, arome putin diferite.

,,Casa de lux sub pamant

http://www.adevarul.ro/articole/casa-de-lux-sub-pamant.html
-emitator: Agentia REX
-receptor: cititorii ziarului
-mesajul: Locuinta subterana este luxoasa, confortabila si ecologica.
-canalul: ziarul ,,Adevarul, Internetul
-codul: limba romana
-referentul: situational, descriind casa de lux subterana.
Functii:
-referentiala, implicand utilizarea persoanei a III-a: ,,O casa asezata integral
sub pamant, din care se vede la suprafata doar usa de acces.

-conativa, atragand atentia cititorului prin utilizarea persoanei a II-a si a

interogatiei: ,,Cum suna asta pentru intimitatea casei tale?
-expresiva, comunicand emotiile ,,Surpriza te va astepta sub pamant!
-metalingvistica, definind locatia, dar si poetica, desemnand placerea de a
construi un mesaj: ,,Plimbandu-te in preajma curtilor cu gazon ingrijit din
cartierul Limehurst din Bowdon (Manchester), ai putea sa ratezi cu
usurinta intrarea discreta, proiectata sa arate ca o decoratiune de
gradina, scrie agentia REX.

,,Uraganul Ida depaseste Yucatanul si se indreapta

spre SUA

http://www.adevarul.ro/articole/uraganul-ida-depasesteyucatanul-si-se-indreapta-spre-sua.html
-emitator: Serviciului meteorologic national al Mexicului (SMN)
-receptorul: publicul
-mesajul: Uraganul Ida depaseste Yucatanul si se indreapta spre SUA
-canalul: ziarul ,,Adevarul, Internetul
-codul: limba romana
-referentul: situational, intrucat se refera la descrierea uraganului Ida
Functii:
-referentiala, intrucat implica utilizarea persoanei a III-a: ,,Devastatorul uragan
Ida, a trecut duminica de coasta mexicana Yucatan si avanseaza spre
continentul nord-american.
-metalingvistica, definind tendintele uraganului: ,, IDA - cu gradul de forta 2
(pe o scara cu 5 niveluri) - se manifesta prin rafale de vant cu viteza de
195 km/h .