Sunteți pe pagina 1din 14

Ce sunt proiectele ?

Proiectul reprezinta modalitatea prin care resursele umane, materiale, financiare sunt
organizate ntr-un mod specific pentru realizarea unei lucrari dintr-un domeniu de activitate, cu
caracteristici date , cu restrictii de cost si timp, urmnd un ciclu de viata standard pentru a realiza
schimbari benefice definite prin obiective cantitative si calitative[2]. Proiectele pot reprezenta de
asemenea parti din programe sau directi de analiza si investigare (cercetare) ale acestora.
11.3.1 Definitia proiectului

O definitie generala arata ca proiectele reprezinta modalitatea de realizare a unor


obiective propuse urmnd o succesiune logica de activitati cu scopul principal de a materializa
investitii corporale (tangibile) sau necorporale (intangibile) n conditii de risc si
incertitudine. Alta definitie se refera la faptul ca un proiect este o organizatie temporara cu scop
si obiective precise ce trebuiesc a fi realizate pe o durata determinata.
Altfel fiind spus asa cum s-a mentionat si n capitolele precedente, un proiect nseamna:

Rezolvarea unei probleme;

Proiectarea si realizarea obiectivelor;

Formarea, alocarea si consumul resurselor;

Formarea, alocarea si controlul bugetului;

Programarea duratelor;

Risc si incertitudine

Calitate, eficienta si eficacitate;

Impact minim asupra mediului.

Cei cinci pasi ce trebuiesc parcursi ntr-un proiect sunt:


1. Planificarea activitatilor care consta n: Informare, documentare si analiza,
obiectivele proiectului, descrierea proiectului, programarea activitatilor si
resurselor, modul de actiune;
2. Organizarea activitatilor pe tipuri de structuri manageriale cum sunt: ierarhice,
matriceale, retele, mixte;
3. Implementarea proiectului nsemnnd coordonarea si urmarirea;
4. Controlul activitatilor proiectului;

5. Evaluarea proiectului prin managementul prin rezultate (MBR), managementul


prin obiective (MBO) si managementul prin exceptii (MBE). n aceasta etapa se
iau si masuri corective.

11.3.2 Sistemul proiect


O abordare sistemica a proiectelor poate duce la o ntelegere facila a procesului, ciclului
de viata si etapelor proiectelor. Spre exemplu, n figura 11.2 este prezentat sistemul proiect.

Fig. 11.2 Sistemul proiect

11.3.3 Sub- sistemul propunerii de proiect, contractarea si procesul


licitatiilor pentru proiecte
Fiecare componenta a sistemului proiect se constituie la rndul sau ntr-un subsistem .
Astfel, propunerea de proiect are la baza problema de rezolvat sau necesitatea, una sau mai multe
idei de rezolvare si una sau mai multe solutii propuse. Pentru propunerea de proiect facuta de
autoritatea guvernamentala, administratia publica, investitorii privati etc. vor exista unul sau mai
multi ofertanti din partea firmelor de consultanta sau antreprenori iar pentru realizarea lui unul
sau mai multi executanti.
Pentru procesul de licitare a proiectelor este necesara avizarea publica a acestora. Tot
procesul ofertarii are la baza principiul competitiei al proiectului sau al calitatii lucrarilor
proiectului, al disponibilitatii resurselor financiare, costurilor proiectului, aaal beneficiilor
economice, ecologice si sociale.
n practica curenta, n mod uzual exista un ofertant si mai multi executanti (realizatori) de
proiecte. Lansarea de oferte de proiecte reprezinta el nsusi un proces de transmitere a
solicitarilor privind depunerea de solicitari pentru propuneri de proiecte[3] ce implica termene
bine definite de lansare a ofertei si de raspuns la apelul dat. Astfel, pentru un proiect lansat de un

ofertant printr-un program care-i asigura finantarea, pot exista unul sau mai multi solicitanti. n
cazul n care conditiile ofertantului sunt ndeplinite de mai multi solicitanti fiecare lansare de
oferta de proiecte se va face prin intermediul programelor pe baza principiului competitiei,
proiectul cel mai fezabil financiar sau care ndeplineste cel mai bine conditiile impuse de
ofertanti va fi admis la finantare.
Pentru anumite tipuri de proiecte cum ar fi cele cu finantare publica sau din fondurile
structurale ale Uniunii Europene se organizeaza etape de preselectie unele culminnd cu licitatii
pentru participare.
Solicitarile pentru propunerile de proiecte nu trebuie a fi confundate cu propunerile de
proiecte trimise diferenta constnd n gradul de apropiere fata de obiectivele proiectului
(programului).

Fig. 11. 3 Subsistemul propunerii de proiect


11.3.4 Sistemul proiectul propriu zis
Proiectul propriu-zis reprezinta un ansamblu de piese scrise ce contin
date, descrieri, calcule, note, metodologii de calcul si analize, avize,
contracte etc.si piese desenate ce contin schite, planuri, desene la scara.
Unele proiecte contin si elemente virtuale cum ar fi baze de date,
desene, schite, planuri toate nmagazinate pe suport magnetic sau de alta
natura (bio-magnetic).

Proiectul este caracterizat de existenta a 3 elemente distincte: ciclul


de viata, etape, faze.
Nota Bene.De notat faptul ca prin proiect n cazul prezentat se
ntelege ideea materializata n partea scrisa deci un document si nu
rezultatul proiectului care poate fi o materializare fizica de tipul o
constructie, o tehnologie, un sistem informatic etc.
Aceasta observatie este necesara pentru a face diferenta ntre proiect
ca document tehnico-economic si juridic cu scopul si rezultatul proiectului
care poate fi un activ fizic sau virtual.
11.4 Ciclul de viata al proiectului
Un exemplu ilustrativ al ciclului de viata al proiectului este prezentat n figura
urmatoare (11.4):

Fig. 11.4 Ciclul de viata, etapele si fazele proiectului[4]


Asa cum se observa si din figura 11. 4 ciclul de viata al proiectului
poate fi mpartit n 4 etape principale:definire, planificare, executie si
verificare, fiecare avnd mai multe faze.
11.5 Rezultatul proiectului
Rezultatul proiectului reprezinta materializarea cu succes a ideii
proiectului dupa ce documentatia proiectului a constituit baza realizarii fizice
a acestuia. Ca si proiectul descriptiv si proiectul-produs are un ciclu de viata
propriu numit si ciclul de viata al produsului cu etapele:
1. lansarea n executie a proiectului ,
2. studii de fezabilitate si aprobari
3. executia (constructia) propriu-zisa,
4. punerea n functiune si probele de verificare,
5. utilizarea (exploatarea),
6. amortizarea,
7. reabilitarea sau
8. abandonul.
11.6 Tipologia proiectelor
Dupa cum a fost mentionat anterior, unele proiecte fac parte din
proiecte complexe denumite si programe. Alte proiecte sunt de sine
statatoare avnd o independenta a finantarii. Pentru a usura ntelegerea
tipurilor de proiecte, o clasificare a lor este binevenita.
Proiectele pot fi clasificate astfel:
-

dupa gradul de complexitate:proiecte


independente, proiecte simple,

complexe

integrate

sau

dupa sursa de finantare proiecte cu finantare publica, proiecte cu


finantare privata, proiecte cu finantare mixta;

dupa obiectul proiectului proiecte pentru constructii (constructii noi,


reabilitari, modernizari etc:) cu destinatie publica sau privata; proiecte

de produs (larg consum, industrial etc.), proiecte


(realizarea programe de calculator, sisteme expert etc.)

informatice

proiecte de infrastructura informatica si telecomunicatii, proiecte de


dezvoltare industriala proiecte de dezvoltare a resursei umane
-

dupa domeniul economic sau utilizatorul final: proiecte pentru


nvatamnt, proiecte pentru sanatate, proiecte pentru industrie;
proiecte pentru agricultura, proiecte pentru turism; proiecte pentru
energie, proiecte pentru protectia mediului, proiecte pentru
administratia publica

dupa durata finantarii:

proiecte pe termen lung ( peste 2 ani)

proiecte pe termen mediu (1-2 ani)

proiecte pe termen scurt (sub 1 an).

Fig. 11. 5 Tipologia proiectelor


11.7 Structura proiectelor
Orice proiect contine 3 parti principale- din care 2 pe suport grafic (un
modul cu date scrise, un modul cu desene, schite, planuri etc,) si un
modul cu date sau desene pe suport magnetic (baze de date sau elemente
scrise sau desenate pe cd-uri sau alte forme de stocare a datelor virtuale.
De asemenea un proiect poate cuprinde date si analize de ordin
juridic, economic, tehnic sau de impact cu mediu. O forma schematica a
structurii unui proiect este prezentata n figura 11.6

Fig. 11.6 Structura unui proiect

11.8 Criterii esentiale n managementul proiectelor


Conceptul de management al proiectelor defineste totalitatea
activitatiilor de planificare, organizare, monitorizare si control a elementelor
unui proiect n scopul ndeplinirii obiectivelor proiectului n functie de
criteriile:domeniu, cost, timp, calitate.(vezi fig. 11.7)

Fig. 11.7. Managementul de proiect- obiective si criterii


11.8.1 Scopul proiectului[5]
Reprezinta telul, finalitatea proiectului fie ca aceasta este un produs sau
serviciu.
Scopul proiectului se stabileste la initierea proiectului.
11.8.2 Obiectivele proiectului.

Un proiect poate avea unul sau mai multe obiective .

Obiectivele proiectului pot fi de natura economica, tehnica, financiara,


calitativa, de timp, de utilizare eficienta si eficace a resursei umane, de
impact cu mediu, de organizare etc.
Formularea obiectivelor se face n faza de initere, urmnd ca pe
parcursul proiectului si la finalizarea acestuia sa se verifice modul de
ndeplinire al lor. ndeplinirea lor este evidentiata de existenta indicatorilor de
analiza care pot fi analizati att n cursul proiectului ct si la finalizarea
proiectului.
Modul de ndeplinire sau nendeplinire al obiectivelor proiectului
depind de claritatea si coerenta formularii lor, de gradul de implicare si
modul de organizare al echipei de management de proiect, realizabilitatea
practica, de conditiile de lucru favorabile sau nefavorabile, de justa apreciere
a termenelor, de continuitatea finantarii si respectarea conditiilor la
finantare.
Criteriul domeniu
Istoric, conceptul de management de proiect a aparut n anii 1960
odata cu dezvoltarea programelor spatiale n S.U.A. Aparitia unor
instrumente grafice de planificare cum sunt graficul GANTT[6] sau graficul
PERT[7] si aplicarea practica a managementului prin obiective la conducerea
proiectelor au avut o importanta deosebita n largirea sferei de aplicare a
acestui concept n practica si transformarea sa ntr-o disciplina stiintifica
manageriala de sine statatoare.
Pe lnga aplicatiile din cercetarea spatiala alte domenii cum ar fi
constructiile, industria, agricultura, transporturile, serviciile, comertul sau
turismul au beneficiat si beneficiaza de evolutia si dezvoltarea n continuare
a acestei stiinte manageriale.
Putem spune ca n zilele noastre fiecare domeniu de activitate
economica cunoscut poate utiliza cunostiintele din managementul de
proiect, cu elementele de specificitate proprii.
Primul pas n elaborarea unui proiect este identificarea domeniului de
aplicare(cercetare, educatie, industrie, constructii etc.).
Trebuie sa facem mentiunea ca proiectul este unul de la zero
(greenfield) caz n care se initiaza o investitie sau este unul
de dezvoltare (modernizare) caz n care se continua o investitie
n consecinta, la initierea unui proiect este indicat sa se tina cont de
relatia dintre domeniul de aplicare, particularitatiile acestuia si modul practic
de abordare al managementului de proiect caracteristic, ntruct formarea

echipei proiectului, planificarea obiectivelor si activitatilor specifice,evaluarea


si controlul rezultatelor sunt puternic influentate de modul cum se stabilesc
aceste corelatii chiar de la nceputul proiectului.
Criteriul cost
La initierea oricarui proiect se realizeaza o previziune a costurilor
directe si indirecte implicate n proiect n raport cu beneficiile (profit,
beneficii ecologice, sociale etc.) sperate a se realiza prin aplicarea
proiectului. Evident, unul dintre obiectivele unui proiect este ca acesta sa
aiba costuri minime de realizare dar care sa se afle ntr-un raport de optim cu
elementele calitative si cantitative ale proiectului. Spre exemplu, daca
obiectul proiectului este productia este de masa (automobile, calculatoare
aparate electrocasnice etc.), se va aplica strategia calitate maxima la costuri
minime. Daca obiectul proiectului va fi productia de lux sau sustinerea
numelui de marca, se va aplica cea de-a doua strategie, calitate maxima la
costuri optime. n ultima perioada, criteriul cost are n vedere si considerarea
costurilor de impact cu mediu ambiant, mpartite n costurile de proiectare
ecologica (eco-design), costurile du minimizarea poluarii n timpul productiei,
distributiei si exploatarii bunurilor, costurile cu reciclarea etc. n cadrul
criteriului cost se iau n considerare si costurile de creditare.
De aceea, la initierea oricarui proiect se constituie un buget previzionat
de venituri si cheltuieli si se face o analiza a fluxului de numerar previzionat
(denumita si analiza cash-flow[8]-lui). n baza acestei analize se ia decizia de
a investi sau a nu investi in proiect.
Costurile luate n considerare la initierea proiectului sunt costuri
previzionate sau costuri estimate iar costurile analizate la finalizarea
proiectului sunt costuri realizate sau efectuate.
Criteriul cost este si un criteriu foarte important la selectarea unui
proiect sau variante de proiect din mai multe posibile. Totusi este
recomandabil ca acest criteriu sa fie analizat n corelatie cu celelalte criterii:
domeniu, timp, calitate.
Criteriul timp
Timpul este de asemenea un criteriu important pentru managamentul
de proiect. De aceea, la fel ca si n cazul costurilor, la initierea si elaborarea
unui proiect se face o estimare a duratei totale de realizare a proiectului att
ca documentatie de planificare ct si ca obiect ce urmeaza a fi realizat prin
aplicarea proiectului. Aceasta durata este mpartita n perioade de realizare a
activitatilor ce concura la realizarea proiectului. Etapizarea proiectului pe
activitati si subactivitati, evaluarea si controlul acestora sunt posibile a se
face ntr-o maniera organizata cu ajutorul instrumentelor grafice de

programare de tipul graficului cu bare GANTT, a graficului Pert si a


histogramelor resurselor. Aceste instrumente grafice sunt disponibile si n
varianta informatizata cu ajutorul unor programe de calculator de tipul
Microsoft Project Management sau Primavera.
Criteriul timp poate fi si el un criteriu important de luat n considerare
la selectarea pentru finantare a proiectelor. Ca si elementul costuri, acest
criteriu trebuie corelat cu celelalte criterii.
Criteriul calitate
Conceptul de calitate a proiectelor este un concept complex ntruct
nglobeaza 3 elemente distincte care au fost prezentate si n abordarea
sistemica a proiectului si anume:
1. Calitatea propunerii de proiect , a studiului de fezabilitate si a echipei
care l ntocmeste;
2. Calitatea proiectului ca plan si a echipei de proiectanti;
3. Calitatea proiectului ca rezultat (produs, serviciu etc) si a realizatorilor
ei.
n unele situatii calitatea este evaluata si raportata la standarde de
evaluare internationale (ISO 9000, ISO 19000 etc.) nationale (STAS) sau de
firma, standarde tehnice , de organizare etc. Aceste standarde pot oferi
nivelele de referinta ce trebuie a fi atinse de componentele proiectului
(organizatorice, executorii, produsului,procesului sau serviciului rezultat) pe
ntreg ciclul de viata al proiectului.
Factorul calitate este un element definitoriu la selectarea variantei
optime de proiect dar evident el trebuie sa fie corelat si cu ceilalti factori:
domeniu, cost, timp.
n managementul de proiect aprecierea calitatii se face fie pe parcurs
la nivelul activitatiilor intermediare fie la final. Factori de apreciere pot fi:
ncadrarea n termenele contractuale, ncadrarea n costuri si chiar
minimizarea acestora; modul de prezentare a proiectului si succesul acestuia
la finantare; fezabilitatea proiectului, viabilitatea proiectului; durabilitatea
produsului rezultat, costuri minime de exploatare sau ntretinere, satisfactia
beneficiarului sau clientului.
11.9 Marketing mix n managementul de proiect
Conceptul de marketing, asa cum arata si unul din fondatorii
disciplinei, Phillip Kotler cuprinde cei 4 P-Produs, Piata, Pret, Promovare. si n

domeniul proiectelor putem identifica aplicarea acestui concept. O


caracteristica importanta este aceea ca din punctul de vedere al abordarii
proiectelor fie ca documentatie tehnico-economica fie ca produs rezultant
distingem un marketing pentru proiect si un marketing pentru obiectul
(obiectivul) proiectului. Cel de-al doilea este continut n primul ntruct orice
proiect ce priveste un produs sau serviciu contine o analiza de marketing. n
unele situatii ne putem referi si la proiectele de marketing ca proiecte n sine
ntruct ndeplinesc toate criteriile caracteristice unui proiect: existenta
scopului si a obiectivelor, costului, duratei, calitatii.
Pentru fiecare din cele 4 elemente produs, piata, pret, promovare
exista politici, strategii, tactici aferente care vor face obiectul mentiunii sau
analizei n proiecte (vezi figura 11.8).

Fig.11. 8 Marketing mix pentru managementul de proiect


11.9.1 Proiectul ca produs
Proiectul poate sa constituie el nsusi un produs ca oricare altul fiind
supus concurentei de pe piata proiectelor, o piata ce cuprinde ofertanti sau
contractori de proiecte, clienti sau beneficiari, realizatori (proiectanti,
constructori, producatori etc.), finantatori.
11.9.2 Piata proiectelor

n functie de caracteristicile generale sau specializate ale proiectului,


piata poate fi mai larga sau mai restrnsa. Spre exemplu, pentru un proiect
educational european de tip Socrates sau Erasmus pot exista numerosi
solicitanti de la scoli si licee la universitati care sa concureze la aplicatia
pentru proiect. Evident toti acesti solicitanti sunt din domeniul educatiei si
nvatamntului. Pentru construirea unei lucrari de arta ingineresti cum ar fi
un pod sau tunel, solicitantii vor fi din domenii specializate din constructii
cum ar fi constuctia de poduri sau tunele.
Adjudecarea proiectelor de constructii se face fie direct (n cazul
finantarilor private) fie prin competitie deschisa (licitatii) n cazul proiectelor
cu finantare publica.
Ofertantii de proiecte denumiti si contractori pot fi organisme
internationale (exemplu comisia Europeana, USAID, ONU, ONUDI, NATO etc.),
nationale (Guvernul Romniei, ministere etc.), organizatii publice sau private,
persoane fizice sau juridice etc.
Realizatorii solicitanti de proiecte sau contractantii pot fi colective sau
persoane din universitati, institute de cercetare, proiectare, organizatii nonguvernamentale, persoane fizice sau juridice calificate pe acest domeniu.
Finantatori sunt institutiile bancare, fondurile de investitii sau n unele
cazuri fundatii, atrase n programe de finantare pe diverse domenii.
11.9.3 Pretul proiectului
Pretul proiectului poate fi de doua tipuri: pret estimat si pretul efectiv
realizat.
Pretul estimat se bazeaza pe costurile estimate actualizate la care se poate
lua n considerare costuri ce pot reprezenta o marja de risc a executantului
de proiecte.
Pretul efectiv realizat implica costurile directe si indirecte de realizare a
proiectului la final la care se adauga profitul executantului.
11.9.4 Promovarea- publicitatea proiectelor
Promovarea-publicitatea proiectelor cuprinde lansarea ofertei de
proiecte prin mijloace de informare de larga audienta: ziare, reviste, radio,
tv, INTERNET cu precizarea termenelor limita de depunere a solicitarilor de
proiecte si de finalizare a obiectivelor propuse prin proiect.
11.10 Ofertarea proiectelor si contractarea

Solicitarile (aplicatiile) pentru finantari de proiecte care sunt


cstigatoare la competitiile organizate pentru accesul la finantare vor face
obiectul unor contracte de sustinere finaciara ncheiate ntre ofertantii de
proiecte si executanti. n aceste contracte sunt cuprinse drepturile si
obligatiile partilor contractante cu specificarea duratei proiectelor si a
termenelor de evaluare.
n cazul n care proiectul are o finantare publica, iar prin proiect se
solicita achizitionarea unor echipamante, aparate, etc sau executarea unor
lucrari de constructii, executantul proiectului va parcurge etapele:

ofertare

licitatie deschisa

achizitie.

[1] FP 6- Framework program 6-acronim din l. engleza cu semnificatia programul cadru 6


[2] SR 13465:2002- PM Romnia Glosar pentru managementul proiectelor
[3] oferta de propuneri de proiecte- call of proposals (l.engleza)
[4] (adaptat de CSB dupa model PMBOK-Project management for success in teaching and learning)
[5] Asociatia Project management Romania- Managementul Proiectelor-glosar ed. Economica 2002
[6] Graficul GANTT - inventat de Henry L. Gantt. Acest grafic mai este denumit si graficul cu bare
[7] Graficul PERT- (acronim din l. Engleza- Program Evaluation Review Technique_Tehnica de Evaluare a
Verificarii Programelor)- Planificarea proiectelor se face cu ajutorul activitatilor reprezentate prin retele
de noduri si sageti.

[8] cash-flow- l. Engleza- flux de numerar sau flux de lichiditati