Razboiul din Coreea

Acest razboi este considerat cel mai devastator al perioadei. La momentul diviziunii
Coreei, secretarul de stat american, Byrnes a
inclinat catre ideea impingerii granitei cat mai spre nord posibil. SUA a sugerat
Paralela 38 ca linie de demarcatie si propunerea a
fost acceptata de Stalin. Ca urmare URSS a instalat la guvernare un Partid
Comunist, care sa serveasca intereselor sovietice,
suprimand in acelasi timp si revoltele anticomuniste. Deoarece SUA nu dorea sa
asiste la o prabusire a Coreei de Sud, a furnizat
guvernului de la Seul suficient suport economic si militar pentru a putea face fata
provocarilor interne si atacurilor de guerila Liderul nord-coreean, Kim II Sung, a fost
cel care i-a propus lui Stalin o invazie a Coreei de Sud motivand ca celulele
Partidului Muncitoresc sunt extrem de active in Sud, iar populatia va declansa o
revolta atunci cand Partidul va da semnalul.

Astfel la 25 iunie 1950 doua corpuri de armata nord-coreene au invadat sudul,

trecand paralela 38. Decizia Statelor Unite de a se
implica in conflict nu a fost luata in virtutea unor sentimente de simpatie fata de
natiunea coreeana sau datorita importantei sale
strategice, ci in dorinta amortizarii tensiunilor generate in sistemului international.

Initial, ajutorul Statelor Unite si al Marii Britanii s-a materializat in suport aerian si
naval. Insa in curand s-a conturat nevoia unei impli-cari concrete, astfel incat
presedintele Truman a autorizat trimiterea de trupe terestre.Astfel, pe 7 octombrie
1950, o rezolutie
britanica a imputernicit fortele ONU sa traverseze Paralela 38, sa restabileasca
ordinea in Peninsula si sa organizeze alegeri. La
aproape 3 saptamani de la debutul contra-ofensivei sud-coreene, Coreea de Nord a
fost eliberata de trupele inamice. In Ajunul Anului Nou fortele chineze si nordcoreene au lansat o alta ofensiva majora, capturand si evacuand Seulul, capitala
Sudului. In iulie 1951 Rusia s-a aratat dispusa la negocieri, insa acestea au fost
deosebit de dure intinzandu-se pe o perioada de doi ani. Un prim
progres s-a inregistrat in noiembrie 1951, cand s-a convenit asupra unei linii de
armistitiu de-a lungul frontului. Un factor decisiv in reluarea negocierilor de pace a
fost, dupa toate probabilitatile, decesul lui Stalin din 5 martie 1953. Prezent la
Moscova pentru funeralii, Zhou En-lai a sugerat reasezarea la masa tratativelor si
constatandu-se acordul tuturor partilor implicate, negocierile au fost reluate. De
asemenea, negocierile au fost impovarate de intensitatea bombardamentelor
americane, precum si de puternica ofensiva finala a armatei chineze. Armistitiul s-a
semnat la Pan Mun Jon pe 27 iulie 1953, la 5 luni dupa moartea lui Stalin.

Bilantul razboiului este infiorator: 900.000 de chinezi, 1, 5 milioane de nord-coreeni

si 1, 3 milioane de sudcoreeni (in mare majoritate civili) au cazut victime
conflictului. De asemenea, 34.000 de americaniau murit in lupta si peste 100.000
au fost raniti.

Rzboiul din Coreea

De la Wikipedia, enciclopedia liber
Rzboiul din Coreea
Korean War Montage 2.png
Conflictul: Rzboiul din Coreea
Data: 25 iunie 1950 27 iulie 1953
Loc: Peninsula Coreea
Deznodmnt: Armistiiu de ncheiere a focului. Invazia trupelor nord-coreene n
Coreea de Sud oprit. Invazia trupelor SUA i ONU n Coreea de Nord oprit. Zona
Coreean Demilitarizat creat (DMZ). Mici schimbri teritoriale n jurul paralelei de
38 de grade.
Combatani
Flag of South Korea.svg Coreea de Sud
Flag of the United Nations.svg Trupe O.N.U.:
US flag 48 stars.svg Statele Unite
Flag of the United Kingdom.svg Marea Britanie
Flag of Australia.svg Australia
Flag of Belgium.svg Belgia
Flag of Canada.svg Canada
Flag of Colombia.svg Columbia
Flag of Ethiopia.svg Etiopia
Flag of France.svg Frana
Flag of Greece.svg Grecia
Luxembourg flag 300.png Luxemburg
Flag of the Netherlands.svg Olanda
Flag of New Zealand.svg Noua Zeeland
Flag of the Philippines.svg Filipine
Flag of South Africa.svg Africa de Sud
Flag of Thailand.svg Thailanda
Flag of Turkey.svg Turcia
Flag of North Korea.svg Coreea de Nord

Flag of the People's Republic of China.svg Republica Popular Chinez

Flag of the Soviet Union.svgUniunea Sovietic
Comandani
Flag of South Korea.svg Syngman Rhee
Flag of South Korea.svg Chung Il-kwon
US flag 48 stars.svg Douglas MacArthur

Flag of North Korea.svg Kim Ir-sen

Flag of North Korea.svg Choi Yong-kun

Efective
941.3561.139.518

1.212.000

Pierderi
peste 776.000

peste 1.190.000-1.577.000

editeaz acest cadru

Rzboiul coreean (coreean: , 6.25 ) este catalogat de unii specialiti ca
fcnd parte din Rzboiul Rece i se refer la conflictul militar dintre Republica
Popular Democrat Coreea i Coreea de Sud (25 iunie 1950 - 27 iulie 1953),[1]
care a antrenat i alte state (SUA, R.P.Chinez).

Cuprins [ascunde]
1 Introducere
2 Desfurarea conflictului
2.1 Atacul Nord-Coreean
2.2 Contraatacul i debarcarea lui Douglas MacArthur la Incheon (septembrie 1950)
2.3 Forele americane trec peste linia de demarcaie (septembrie-octombrie 1950)
2.4 Intervenia Chinei (octombrie-decembrie 1950)
3 Referine
4 Legturi externe
Introducere[modificare | modificare surs]
Rzboiul din Coreea a debutat n ziua de 25 iunie 1950. Pe 27 iulie 1953 s-a semnat
un armistiiu.

Rzboiul Coreei a fost un conflict militar ntre Republica Coreea (cunoscut cu

precdere drept Coreea de Sud) i Republica Popular Democrat Coreean
(respectiv Coreea de Nord). Coreea de Sud a avut drept aliai Naiunile Unite, iar
Coreea de Nord a fost sprijinit de Republica Popular Chinez, cu ajutor militar din
partea Uniunii Sovietice.

Rzboiul a nceput la data de 25 iunie 1950, iar finalul rzboiului a coincis cu

semnarea unui armistiiu la data de 27 iulie 1953. Rzboiul a pornit datorit
delimitrii fizice a Coreei printr-un acord al Aliailor victorioi n Rzboiul Pacificului.
Peninsula Coreea a aparinut Japoniei din anul 1910 pn la finele celui de-al Doilea
Rzboi Mondial. n 1945, n urma capitulrii Japoniei, administraia american a
mprit peninsula de-a lungul paralelei 38, trupele americane ocupnd partea de
sud, iar cele sovietice partea de nord.

Insuccesul de a realiza alegeri libere pe teritoriul ntregii peninsule, n 1948, a

adncit mprirea celor dou regiuni, iar Nordul a instaurat un guvern comunist.
Paralela 38 a devenit, treptat, o barier politic ntre cele dou regiuni. Dei
negocierile de unire au continuat n lunile de dinaintea rzboiului, tensiunile s-au
intensificat, iar raidurile i ncierrile la nivelul paralelei de 38 de grade latitudine
nordic au continuat. Situaia a luat amploare atunci cnd Coreea de Nord a
invadat, la 25 iunie 1950, teritoriul Coreei de Sud. Acest act este considerat ca fiind
primul conflict armat important din Rzboiul Rece.

n anul 1950 Uniunea Sovietic a boicotat Consiliul de Securitate al Organizaiei

Naiunilor Unite, n semn de protest fa de reprezentarea Chinei de ctre
Kuomintang, guvern al naionalitilor chinezi refugiai n Taiwan dup nfrngerea
acestora din urm n Rzboiul Civil Chinez. n absena unei voci disidente din
Uniunea Sovietic, care ar fi putut s resping prin veto hotrrea luat, Statele
Unite i alte ri au adoptat o rezoluie a Consiliului de Securitate de autorizare a
interveniei militare n Coreea.

Statele Unite ale Americii asigura 88% din cei 341.000 de soldai care au ajutat
forele internaionale din Coreea de Sud n respingerea invaziei, cu ajutorul militar a
douzeci de alte ri membre ale Organizaiei Naiunilor Unite (ONU). Suferind
pierderi grele, n dou luni, aprtorii au fost mpini napoi ntr-o zon mic n
partea de sud a Peninsulei Coreene, cunoscut sub numele de Perimetrul Pusan. O
contraofensiv rapid a ONU a mpins, apoi, nord-coreenii dincolo de paralela 38 i
aproape de rul Yalu, determinnd Republica Popular Chinez s intre n rzboi de
partea Coreei de Nord. Chinezii au lansat, la rndul lor, o contraofensiv ce a
determinat forele Naiunilor Unite s se retrag n spatele paralelei 38. Uniunea
Sovietic a sprijinit cu armament att armata Republicii Populare Chineze, ct i pe
cea a Coreei de Nord. n 1953 rzboiul a ncetat cu un armistiiu ce a restabilit
grania ntre cele dou state coreene aproape de paralela 38 i ntre cele dou ri a
creat o zon demilitarizat fortificat, lat de 4 km. De atunci i pn azi ntre cele
dou state nu s-a ncheiat niciun acord de pace, ci este n vigoare armistiiul. Mici
scntei din acest conflict nc se mai manifest n aceast zon.

Cu sprijin din partea unor puteri externe de ambele pri, Rzboiul Coreei a fost unul
de proximitate. Dintr-o perspectiv a tiinei militare, acest conflict a combinat
tactici de lupt ntlnite att n Primul, ct i n Al Doilea Rzboi Mondial: a nceput
ca o campanie mobil, cu micri de infanterie, urmate de raiduri ale
bombardierelor, dar, pn n luna iulie a anului 1951, a devenit un rzboi de
tranee.

Desfurarea conflictului[modificare | modificare surs]

Atacul Nord-Coreean[modificare | modificare surs]

Fazele rzboiului: Coreea de Nord, China i alte ri comuniste: rou; Coreea de Sud,
SUA i forele ONU: verde
n toiul ncercrii de a uni pe cale democratic peninsula Coreea ntr-un singur stat,
la 25 iunie 1950, Coreea de Nord a invadat Coreea de Sud, trecnd paralela 38,
grania stabilit de comun acord de SUA i URSS n timpul celui de-al Doilea Rzboi
Mondial. Statele Unite ale Americii, mpreun cu trupele ONU de meninere a pcii,
au intervenit pentru Coreea de Sud. Cu un sprijin militar de 12 miliarde de dolari
votat de Congresul American, preedintele Truman i-a ordonat generalului Douglas
MacArthur, care staiona cu trupele de ocupaie americane n Japonia, s transfere
materiale militare armatei sud-coreene. Nefiind pregtii pentru acest atac,
americanii i trupele ONU au fost mpini de trupele nord-coreene tot mai n sud,
pn cnd singura poriune care mai rmnea n mna americanilor era Perimetrul
Pusan, aproximativ 10% din teritoriul Coreei de Sud. ntre timp, americanii i-au
mobilizat trupele, au adus ntriri, n timp ce trupele nord-coreene erau tot mai
extenuate, liniile lor de aprovizionare lrgindu-se tot mai mult. n Perimetrul Pusan
americanii au organizat o aprare puternic, pe care trupele nord-coreene nu o
puteau nfrnge.

Contraatacul i debarcarea lui Douglas MacArthur la Incheon (septembrie 1950)

[modificare | modificare surs]

Generalul Douglas MacArthur n timp ce, la 15 septembrie 1950, de pe nava amiral

USS Mt. McKinley, privete bombardamentul naval al oraului-port Incheon
mpotriva militarilor odihnii i renarmai din Perimetrul Pusan armata nordcoreean s-a dovedit a avea efective insuficiente i prost echipate i, spre deosebire
de americani, nu dispuneau de susinere naval i aerian. Pentru a elibera
Perimetrul Pusan de presiune, Douglas MacArthur a recomandat debarcare tip
amfibiu la Incheon, la o adncime de aproximativ 160 km n spatele liniilor inamice
i foarte aproape de capitala Seoul. Atacul propus de Douglas MacArthur a avut
succes foarte mare, cu pierderi americane reduse. La 18 septembrie, Stalin l-a
trimis pe generalul Zaharov n Coreea de Nord pentru a-l consilia pe Kim Ir-sen.
Zaharov i-a recomandat lui Kim Ir-sen s-i retrag trupele de lng Pusan pentru
aprarea Seoulului, dar chinezii erau de alt prere, sugernd c trebuie insistat, n
continuare, n Pusan pentru a-i elimina pe americani. La 25 septembrie 1950,
capitala Seoul a fost recapturat de forele Coreei de Sud i cele americane,
raidurile aeriene distrugnd cea mai mare parte a tancurilor i artileriei nordcoreene.

Forele americane trec peste linia de demarcaie (septembrie-octombrie 1950)

[modificare | modificare surs]
Intervenia Chinei (octombrie-decembrie 1950)[modificare | modificare surs]

Trupe neo-zeelandeze n aciune (Coreea, 1952).

Dup o desfurare favorabil a evenimentelor pentru suditi, armata chinez a
intervenit alturi de Coreea de Nord, intrnd cu trupele n Coreea de Sud, la data de
19 octombrie 1950, nclinnd balana victoriei spre Coreea de Nord.

Totul s-a ncheiat, n final, cu un armistiiu ntre Coreea de Nord i Coreea de Sud,
fiind restabilite graniele iniiale, cele care erau n vigoare la declanarea
conflictului. Coreea de Nord s-a retras unilateral din acest pact la 27 mai 2009.

Acest conflict, considerat a fi un rzboi civil, a fost, de fapt, un rzboi care a implicat
intervenia, de partea ambelor pri, a celor dou mari superputeri ale lumii, URSS
i SUA, unele surse referindu-se la acest conflict ca fiind o etap din Rzboiul Rece.