Sunteți pe pagina 1din 3

Havei Silvana-Mihaela Anu III-RISE

Razboiul din Coreea de Sud


Coreea este o zona geografica, o civilizatie si un fost stat situtat in peninsula Coreei, in estul Asiei. Acum peninsula este impartita in Corea de Nord si Coreea de Sud si se invecineaz cu China la nord-vest, cu Rusia la nord-vest si cu Japonia spre sud-est, dincolo de Strmtoarea Coreei. Coreea de Sud este republica prezidentiala, ea are capitala la Seul, se invecineaz la nord cu Coreea de Nord si este inconjurat de Marea Japoniei la est, de Marea Galbena la vest, iar stramtoarea Coreei o desparte de Japonia in sud. Populatia este compus in special din coreeni, iar minoritatile cele mai mari sunt chinezi han, japonezi si mongoli. Pricipalele religii din Coreea de Sud sunt budismul si cofucianismul, aproximativ 28% din coreeni sunt crestini, alte religii importante sunt chundo-kyo, manismul si taoismul. In 1945, in urma infrangerii Japoniei in cel de al Doilea Razboi Mondial, armatele U.R.S.S. si ale S.U.A. au ocupat jumatatea de nord, respectiv cea de sud a peninsulei. Cei doi inamici in Razboiul Rece au sprijinit formarea unor guverne care agreeau propriile ideologii, ajungandu-se la impartirea actul a Coreei. Razboiul din Coreea a debutat in zua de 25 iunie 1950, a fost un conflict militar intre Republica Coreea si Repubilica Populara Democrata coreeana. Coreea de Sud a avut drept aliati O.N.U., iar Coreea de Nord a fost sprijinit de Repubilica Populara Chinez, cu ajutor militar din partea U.R.S.S. Rzboiul a pornit din cauza delimitarii fizice a Coreei printr-un acord al Aliatiilor victoriosi in razboiul Pacificului. Peninsula Coreea a apartinut Japoniei in anul 1910 pana la finele celui de al Doilea Razboi Mondial. In 1945, in urma capitularii Japoniei, administratia americana a impartit insula de-a lungul paralelei 38, trupele americane ocupand partea de sud, iar cele sovietice partea de nord. Insuccesul de a realiza alegerii libere pe teritoriul intregii peninsule in 1948 a adancit impartirea celor 2 regiuni, iar in nord s-a instalat un regim comunist. Paralela 38, a devenit treptat o bariera politica intre cele 2 regiuni. Desi negocierile de unire au continuat in lunile de dinaintea razboiului, tensiunile s-au intensificat. Situatia a luat amploare atunci cand Coreea de Nord a invadat teritoriul Coreei de
1

Sud la data de 25 iunie 1930. A fost primul conflict armat important din Rzboiul Rece. Acesta devenind cald. Exista un alt pretext ce poate contribuii la exlicarea atacului. Trei saptamani mai devreme, alegerile care se desfasurasera in Coreea de Sud dadusera o majoritate neta adversarilor Batranului teribil, Syngman Rhee, care dupa 33 de ani de exil, devenise in august 1948 pimul presedite al republicii. Acesta reprimase, totusi, cu o vigoare care nu avea nimic de a face cc democratia, toate activitatile cumnoscute drept comuniste, tinand in inchisori 14 mii de persoane, dintre care 14 deputati.1 Schimbarea din 1945 a politicii americane a fost determinata in primul rand de politica sovietica est europeana, in aceasta regiune manifestandu-se opozitia dintre cele doua superputeri si interesele lor. Cu toate acestea SUA beneficiau de superioritate pe plan politic si economic, stand in puterea lor sa recunoasca sau nu interesele sovietice de securitate in Europa de Est. Interpretarea gresita de ambele parti a politicii de securitate a determinat aparitia celor doua blocuri in perioada urmatoare la acestea adaugandu-se armele nucleare, astfel ca se poate spune despre cea de-a doua conflagratie mondiala ca s-a incheiat printr-o actiune care includea 2 dintre principalele elemente ale razboiului rece: aparitia armelor nucleare si rivalitatea ruso-americana.2 Astfel, 26 iunie 1950, dupa numai 24 de ore de inceperea razboiului, tancurile celor din nord ajunsesera la periferiile orasului Seul. Era clar ca Phenianul n avea cea mai mica intentie sa dea uramare rezolutiei adoptate in ajun de catre Consilil de Securitate, cu noua voturi pentru, nici un vot contra si o abtinere(Iugoslavia), care ii cerea sa-si retraga in cel mai scurt termen posibil pe paralela 38.3 O contraofensiva rapida a O.N.U a impins apoi nord coreenii dincolo de paralela 38 si aproape de raul Yalu, determinand Repubilca Populara Chineza sa intre in razboi de partea Coreei de Nord. U.R.S.S. a sprijinit cu armament atat armata Republicii Populare Chineze, cat si pe cea a Coreei de Nord. La 15 septembrie 1950, atunci cand cei din nord cucerisera aproape intregul sud, Mac Arthur va proceda la o debarcare la Inchon care va rasturna intr-o clipa situatia. La 26 decembrie comunistii treceau din nou paralela 38 si la 29 decembrie sefii de Stat Major telegrafiau lui Mac Arthur ca trupele chineze erau in masura, daca o doreau, sa alunge fortele ONU din Coreea. In primavara lui 1951, generalul Matthew Ridgway, cel care il inlocuise pe Mac Arthur a declansat o noua ofensiva in timpul careia a eliberat Seulul si a trecut paralela 38 pentru a 2-a oara. In iunie acelasi an, comunistii au propus negogicieri
1

Andre Fontaine, Istoria Razboiului Rece, traducere de George G. Potra si Delia Razdolescu, ed. Militara, 1993, p.16 2 P. Calvocoressi, Politica mondiala dupa 1945, traducere Simon Ceausu, editia a 7-a, Bucuresti, Allfa, 2000, p.3 3 Andre Fontaine, op. cit., p.18

pentru armistitiu. Astfel, 23 iunie 1951, dupa ce conflictul se transformase intr un razboi de pozitii, reprezentantul sovietic la ONU, J.A.Malik, intr-un discurs radiodifuzat, in Statele Unite, a condus la inceperea negocierilor vizand incheierea unui armistitiu, negocieri care au inceput pe 10 iulie la Kaesong in Coreea de Nord, iar mai tarziu, au fost transferate la Panmunjon. Negocierile au fost indelungate, purtate intr-un climat de neincredere, lipsite de vreun rezultat concret, marcate de teama fata de declanarea unor noi operatiuni ample si de acuzatii impotriva americanilor care ar putea recurge la folosirea armelor bacteriologice. Razboiul se incheie la 27 iulie 1953 prin semnarea armistitiului de la Panmunjon intre reprezentantii ONU, cei ai Chinei si cei ai Coreei de Nord. Corea de Sud, care se opunea divizarii prin vocea lui Rhee nu l-a semnat. Asadar, intelegerea nu a condus la o pace reala, relatiile dintre cele 2 Corei ramanand in continuare incordate.

BIBLIOGRAFIE: 1. Calvocoressi Peter, Politica mondiala dupa 1945, traducere de Simona Ceausu, editia a 7-a, Bucuresti, Allfa, 2000 2. Fontaine Andre, Istoria Razboiului Rece, traducere de George G. Potra si Delia Razdolescu, Editura Militara, 1993