ADITIVII ALIMENTARI

Ce sunt E-urile?
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se nelege orice substan care in
mod normal nu este consumata ca aliment n sine i care nu este utilizata ca ingredient
alimentar caracteristic, avnd sau nu o valoare nutritiva, prin a crei adugare intenionat la
produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare,
preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a
acestor produse alimentare.. E-urile sunt acei aditivi adugai n alimente cu rol de ndulcitori,
colorani, emulgatori, conservani. Muli dintre acetia erau folosii si nainte de 1989.
Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip E pentru
aditivii alimentari.
Numeroase organisme internaionale de sntate au tras nsa serioase semnale de
alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarndu-le toxice. Folosirea lor ndelungat
sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afeciuni grave care nu mai pot fi tratate.
Potrivit rapoartelor organizaiilor internaionale, mortalitatea in rndul populaiei globului,
cauzat de consumul alimentelor mbogite cu substane artificiale, se afla pe locul al III-lea,
dup consumul de droguri si medicamente si dup accidentele de circulaie. In Romnia
numrul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua cretere i se estimeaz c aceast
afeciune va deveni n scurt timp boala mileniului III mpotriva creia nu exista nc
premisele c se va descoperi un antidot.
E-urile amenin sntatea
In Romnia nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente.
Societatea este intr-o continua evoluie. Tehnologia este prezenta in aproape toate
mediile. Produsele alimentare sunt si ele obinute astzi cu ajutorul celor mai noi procedee.
Supraproducia si oferta foarte variat i oblig pe productori s fac tot ceea ce este posibil
pentru ca alimentul lor sa aib succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se
introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservanii,
aromele, coloranii - intr-un cuvnt aditivii - sunt indicai pe ambalaj cu litera E urmat de un
numr format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumprtorilor nu cunosc semnificaia
acestui cod. Unele dintre aceste substane sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de
tiin afirma c, in cantiti mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism.
Totui, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana
au interzis o parte din
E-uri. In Romnia, laboratoaele nu pot detecta toi aditivii ce sunt introdui in alimente, iar
de multe ori produsul este introdus pe pia doar prin datele furnizate de productor. Exista
astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.
Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori
canceroase.
Dintre acestea sunt:

>>unele mase plastice cu care se ambaleaz >>toxinele unor ciuperci care se pot
alimentele
forma pe alimentele care nu mai sunt
>>pesticidele - substane care se folosesc foarte
proaspete
pentru combaterea duntorilor in agricultura >>substanele care se formeaz in urma

afumrii sau prjirii alimentelor si, in

>> ngrmintele chimice, ca si adaosurile
general, in alimentele nclzite peste
de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea
3500C. Astfel, consumarea crnii si a
alimentelor, mai ales in combinaie cu
petelui care au fost afumate reprezinta
alimentele bogate in proteine (carne si
un risc crescut de formare a maladiilor
produse animale, de exemplu), mai ales daca
canceroase ale sistemului digestiv
aceste alimente sunt prjite sau sunt
>> grsimile sau produsele din carne
consumate mpreun cu bauturi carboconsumate in cantiti mari cresc riscul de
gazoase
apariie a cancerului

Alimentele-otrava
Consumul ndelungat de alimente, care au in compoziie aditivi obinui pe cale
sintetica, supune organismul la un adevrat bombardament chimic care afecteaz organele
interne. Pentru a se apra, acesta ajunge sa produc anticorpi peste msur, care in cele din
urma participa si ei la vtmarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese
este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si apariia unor tumori maligne sau
benigne.
Studiile de specialitate arata ca sunt cteva produse a cror folosire ndelungata favorizeaz
crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor ntmpltoare, pentru o perioada
limitata de timp nu are efect duntor.

Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului

Este un produs aprut in al doilea rzboi mondial, atunci cnd untul ncepuse s
devin inaccesibil. Cercettorii americani au descoperit accidental, ca daca se nclzete la
150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind
catalizatori de nichel, se obine un produs alb, asemntor untului, cu o structura moleculara
identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat margarin, dup numele soiei (Margot)
unuia dintre savani. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca
produsul, cu ajutorul substanelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atrgtor.
Mirosul de lapte al margarinei e obinut pe cale chimica. Grsimile care se afla in compoziia
ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitrii, utilizeaz o cantitate
mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaz o mai mare sensibilitate la
infecii, la intoxicaii si la mbolnvirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare
a grsimilor ficatul este solicitat excesiv, favoriznd hepatita.

Aspartamul - un ndulcitor care poate ucide in 70 de feluri

Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el
lezeaz organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie.
Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in snge, prin intestinul subire,
provoac hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produc in exces insulina. In acest fel
organismul este dereglat crendu-se stri de oboseala si de agitaie. Pe termen lung, consumul
in exces de zahar expune la gripa, boli de plmni, infecii urinare si intestinale. Lipsa de
calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este nsoit si de un stres
puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populaia care consuma produse cu zahar. De
sase ori mai mult dect in urma cu 200 de ani, nainte de descoperirea zaharului. Cauza nu
este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaz dezvoltarea bacteriilor pe
dini, ci perturbarea unui lan de procese metabolice ale calciului.

O alta problema este obezitatea, care se instaleaz frecvent la marii consumatori de

dulciuri. Acest lucru se produce, dei zaharul nu este att de bogat in calorii pe cat s-ar crede,
dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la creterea apetitului si la
dezvoltarea in exces a esutului adipos.
Contieni de toate aceste probleme, productorii au inventat substitueni ai zaharului.
Paradoxal ins, muli dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un
ndulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Supele concentrate si boala Alzheimer

Conin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialiti unul dintre cele
mai cancerigene substane. Supele se obin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate
normal, in cantiti industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substane
chimice (colorani, aromatizani, conservani si glutamat de sodiu), dup care se ambaleaz in
vid, sau sub forma de cubulee. Glutamatul de sodiu se vinde productorilor sub forma de
cristale albe, fr gust i se combin ntotdeauna cu ali aditivi chimici, aromatizani. Se
folosete si pentru conservarea laptelui, brnzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizaii
de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substane.
Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca
glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injeciile
cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul
cobailor, cinilor si maimuelor.

Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului

Chiar si in acest produs destinat cu precdere copiilor, productorii au gsit de

cuviin s introduc in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substane chimice, multe
dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma
se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea
chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme ndelungata se expun
urmtoarelor afeciuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si
E 951).
Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea buturilor
rcoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E
330) sau sarea de lmie precum si nlocuitorii de zahar ca aspartanul. Coloranii folosii (E
110 si E 102) sunt si ei declarai toxici.
Buturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da
limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite
substane chimice care provoac migrene.
Este posibil ca productorul s foloseasc alt substan
In Occident, populaia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care
le consuma. Se ncearc renunarea la produsele de fast-food si nlocuirea lor cu alimente
naturale. Fructele si legumele produse cu ngrminte naturale devin din ce in ce mai
consumate, chiar daca sunt mai scumpe dect cele obinute prin metode moderne.
Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu
conin aditivi. Cercettorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente
intre cele obinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse tradiional.

 Cercettorii se pot nela

Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sntate Publica. Anca Telniceanu,
cercettor tiinific in cadrul ISP Bucureti precizeaz: Avem metode standard prin care se
poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toi, deoarece nu avem dotarea necesara.
Lista se modifica si din ce in ce mai muli aditivi sunt acceptai in alimentaia din
Comunitatea Europeana. Avizul pentru E-uri este dat de specialitii europeni. Acetia
stabilesc o concentraie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu,
respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri
etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece
s-a dovedit foarte nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentaia publica.
Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaz ca o persoana poate consuma
acel produs 70 de ani fr s se mbolnveasc. Studiul nu este ntotdeauna sigur. Cercetrile
se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras, spune Anca
Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De
fapt, acesta este sarea de lmie folosit de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanu
este de prere ca E 330 nu este dunator organismului: Acidul citric nu e periculos. Este
folosit ca acidifiant si este larg rspndit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantiti mari
pentru ca produsul ar deveni foarte acru. Produsele importate si comercializate sunt avizate
de Institutul de Sntate Publica daca sunt nsoite de buletinul de analiza si dup verificarea
listei cu aditivii admii n alimentaie.
Cei mai periculoi aditivi
Organizaiile mondiale de sntate au fcut deja o lista cu cei mai periculoi aditivi
prezeni in produsele alimentare. Majoritatea rilor care ii folosesc sunt contiente de
nocivitatea lor si fac, sau au fcut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe pia.
E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si n fostele state sovietice. Se gsete in
bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brnzeturi topite si creme de brnza. Este considerat
cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeai categorie face parte si E 110, care intra in
componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorndu-le intr-un galben atrgtor,
apetisant, cunoscut si sub numele de apus de soare.
E 330 - produce afeciuni ale cavitii bucale si are aciune cancerigena puternica. Se gsete
in cele mai multe sucuri care se afla in comer.
E 102 - este un alt colorant care se gsete in dulciuri, mai ales in budinci. Are de
asemenea aciune cancerigena.
Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport ntocmit de Oficiul
Consumatorilor din Piaa Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face
cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.
In Romnia au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol.
Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din
oet era un adevrat pericol pentru stomac. Cercettorii din Uniunea Europeana se pot insela
in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A
spune, insa, ca E-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevrat.
Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rnd calitatea produsului, iar oricare
productor doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata. Consumul de
aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a
cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar
evita even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pana atunci
este bine ca atunci cnd mergei la cumparaturi sa cititi cu atenie numele ingredientelor

inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelmuriri, sa va adresai comerciantului sau direct la
Oficiul pentru Protecia Consumatorului.
Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a
pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a
numai 24 de aditivi, cu condiia ca ei sa fie extracte naturale - nu produi de sinteza
industriala:
E100 - turmeric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati anticancerigene
E140
clorofila
si
clorofilina
pigmentul
verde
din
frunze
E160(a) - caroten, substana ce se gaseste, de exemplu, n morcovi, cu efect antioxidant,
permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare
E160(d) - licopen, gasit n tomate si n grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza
riscul
de
cancer
E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala
E162
pigmentul
rosu
din
sfecla
E170
carbonat
de
calciu
E181 - acid tanic, gasit de obicei n ceai si n coaja de nuca
E260
acid
acetic,
otetul
E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si
daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii
E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E
poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se
gaseste
in
farmacii.
E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere "bobul lacustei"),
extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care
produce
scaderea
colesterolului.
E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica
pulberea
gasita
in
farmacii,
cu
rol
laxativ
E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se gaseste
in
farmacii
E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se
gaseste
in
farmacii
E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in
farmacii
E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea
gasita
in
farmacii,
cu
rol
laxativ
E542
fosfati
extrasi
din
oase
E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea
gsit in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac)
E636 - maltol, gsit - de exemplu -, in maltul prajit
CE TREBUIE S TIE ORICINE ?
Pe etichetele produselor alimentare romneti se pot ntlni urmtoarele inscripionri
: emulgatori, gelatin, stabilizatori, grsimi, spumani, colorani, antioxidani, gelifiani,
emulsifiani.
Atunci cnd lecitina este extras din soia, lucrul acesta este specificat : lecitin(soia)
Aceste formulri sunt imprecise i n cele mai multe cazuri n spatele lor se ascund
componeni i aditivi alimentari cu origine necurat.
Din cte se cunoate pn acum, n magazinele evreeti i musulmane din occident nu
se folosesc aditivi de origine necurat, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se
tie dac acelai lucru este valabil pentru acest tip de magazine din Romnia.

n rile musulmane i n Israel, se folosete gelatina bovin. n restul lumii se

folosete gelatina porcin.
CTEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE,
CU ETICHET, CE POT CONINE ADITIVI NECURAI
Not : Toate produsele alimentare ambalate conin aditivi care pot fi de origine biologic
(animal sau vegetal), pot fi substane chimice obinute prin sintez chimic, sau pot fi
ageni fizici (de exemplu radiaii ionizate).
Regul general : controlai eticheta fiecrui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri,
pentru a ti ce fel de aditiv conine produsul ferii-va de aditivii din tabel !
Cteva exemple de produse alimentare
- pine ambalat (specialiti)
- fulgi de cereale
- cornuri cu ciocolat
- bomboane, ciocolat, napolitane, gum de mestecat
- lapte praf, margarin, brnz topit, ngheat, iaurturi, fric animal i vegetal
- toate produsele instant (cacao, etc.)
- buturi rcoritoare.
ALIMENTE NEAMBALATE, FR ETICHET, CE POT CONINE ADITIVI
NECURAI
-

pine alb care rmne pufoas mai mult de 2 zile

specialiti de panificaie (cornuri, chifle, etc.)
pine neagr sau integral cu semine (de consisten elastic)
toate produsele de patiserie
toate produsele de cofetrie
produse de tip fast food : pine, maionez, brnz topit
toat ngheata din comer
toat frica din comer

Lista rmne deschis...

Mananca sanatos, dar ce?!
Stim ca hrana are o influenta directa asupra sanatatii, dar stim ce mancam?
Diversitatea ofertei de produse alimentare, proliferarea fenomenului contrafacerii,
"epidemiile" de toxiinfectii alimentare ne-au bulversat. La toate acestea se adauga si
informatiile incomplete sau chiar lipsa de informatie despre alimentele pe care le consumam.
Mai mult decat o eticheta
Tranzitia spre economia de piata ne-a gasit nepregatiti pentru a face fata avalansei de
preparate alimentare sintetice sau cu adaosuri masive de aditivi. Un prim element care ne
induce in eroare cand cumparam un produs alimentar e eticheta. De multe ori, aceasta poate
masca adevarata natura a produsului. De aceea, e bine sa stim ca etichetarea moderna
presupune o informare corecta si completa a consumatorului, o atentie deosebita acordandu-se
informatiilor
de
ordin
nutritional.
Astfel,
eticheta
pentru
produse
alimentare
trebuie
sa
includa:

Denumirea
produsului
Lista ingredientelor (materii prime si auxiliare, inclusiv aditivii incorporati)


Continutul/greutatea
neta

Elementele
de
identificare
a
lotului
si
data
fabricatiei
Declararea valorii nutritive mai intai, valoarea energetica (exprimata in kcal sau kj) si
cantitatea de protide, glucide si lipide (exprimata in g la 100 g de produs) si apoi valoarea
biologica, exprimata prin cantitatea fiecarei vitamine sau element mineral

Termenul-limita
de
consum

Numele
si
adresa
producatorului
Tara de origine.

Cte e-uri consumam zilnic?

O problema importanta o reprezinta substantele incorporate sau aditivii alimentari,

care fac parte din compozitia alimentelor prelucrate industrial. Aditivii alimentari sunt
substante chimice care se adauga in timpul prelucrarii alimentelor, pentru a prelungi durata de
pastrare a acestora sau pentru a le imbunatati gustul, culoarea, mirosul, consistenta.
In societatea moderna, producerea de alimente fara aditivi este imposibila pentru ca, in
conditii de transport si depozitare indelungata, nici un aliment nu ar putea rezista. Din
nefericire, consumatorii nu sunt suficient de bine informati cu privire la efectele pe care acesti
aditivi
le
genereaza
in
timp.
Aditivii alimentari (cunoscuti si sub denumirea generica de e-urii) au intrat in sfera de interes
a opiniei publice din cauza toxicitatii lor si a efectelor nefaste pe care le au pe termen lung
asupra
sanatatii.
Cercetarile din ultimii ani arata ca E-urile sunt nocive, ele fiind responsabile de numeroase
afectiuni: tulburari neuro-psihice, cefalee, spasme cerebrale, spasme musculare, depresie,
greturi, oboseala, iritabilitate, tulburari de vedere, scaderea auzului, tulburari de memorie,
dureri articulare, obezitate, cancer, diabet, boala Alzheimer, limfoame, malformatii.
Efectele negative ale aditivilor sunt puse pe seama faptului ca organismul uman nu le
recunoaste si nu le accepta. Mecanismele fiziologice sunt "antrenate" sa recunoasca si sa
metabolizeze numai ce este aliment natural. De aceea, organismul "se revolta" la impactul cu
acesti
aditivi.
E-urile sunt prezente in mai toate produsele alimentare: preparate din carne, branzeturi,
lactate, conserve de carne, conserve de legume, dulceturi, dulciuri, bauturi racoritoare etc.
Prezentam in tabelul din pagina alaturata cateva dintre cele mai nocive e-uri si efectele lor
asupra organismului
In tarile dezvoltate, se fac demersuri pentru diminuarea concentratiei de aditivi din
produsele alimentare sau chiar pentru eliminarea acestora. In Romania, controalele efectuate
de Autoritatea pentru Protectia Consumatorului (fostul OPC) au semnalat ca aditivii nu numai
ca sunt folositi incorect, in concentratii mai mari decat cele standardizate, dar, cateodata,
folosirea lor mascheaza unele deficiente ale produsului alimentar. Mai mult, unii producatori
nu inscriu pe etichetele de prezentare a produselor alimentare aditivii utilizati sau inscriu alti
aditivi in locul celor incorporati in mod real ori folosesc aditivi cu termen de valabilitate
depasit. Toti acesti factori accentueaza efectul negativ
al E-urilor.
Daca toate produsele contin aditivi, atunci ce mai mancam? Cum putem evita
consumul de alimente care contin aditivi? In primul rand, e bine sa evitam, pe cat posibil, din
alimentatia noastra zilnica si, mai ales, din alimentatia copiilor, produsele care contin E-uri.
Trebuie precizat ca numai consumul periodic de produse care contin aditivi genereaza efecte
negative asupra sanatatii. Folosirea intamplatoare a acestor produse nu afecteaza organismul.

Se stie ca cei mai expusi la boli sunt copiii. De aceea, in afara produselor mentionate pana
acum, cei mici mai trebuie sa consume cu moderatie alimentele mentionate in tabelul alaturat.
Specialistii in nutritie ne recomanda sa realizam in consumul zilnic un echilibru intre
principalele grupe de alimente. Acest echilibru e prezentat sub forma "piramidei alimentelor".
Alimentele modificate genetic
O alta problema sunt organismele modificate genetic (OMG). Este vorba de: porumb,
cartofi rezistenti la insecte, soia, fasole toleranta la glifosfat, tomate cu coacerea intarziata
adevar, mult mai atragator decat cele autohtone, dar gustul este fad.
Din dorinta de a se asigura hrana miliardelor de oameni, stiinta cauta solutii nu in natura,
cum ar fi mai firesc, ci in laborator, neglijandu-se impactul acestora asupra ecosistemului
si a fiintei umane. Ingineria genetica folosita in crearea de alimente cu proprietati noi
difera de metodele traditionale, prin faptul ca genele sunt transferate intre specii diferite si
nu
in
cadrul
aceleiasi
specii.
La produsele modificate genetic se amesteca gene vegetale cu cele animale. In natura,
astfel de incrucisari nu sunt posibile. De exemplu, capsunele modificate genetic sunt
obtinute folosind o gena de peste de apa rece, de aceea pot fi produse tot timpul anului in
Marea
Britanie.
In ceea ce priveste tomatele, cercetatorii au reusit sa anihileze gena care le face sa
putrezeasca. Soia si porumbul sunt modificate genetic, astfel incat sa devina rezistente la
unele pesticide, la boli si seceta. Aceste alimente modificate genetic ar putea prezenta un
risc pentru sistemul imunitar uman, dupa cum afirma cercetatorii in domeniu.
In aceste conditii, este obligatorie etichetarea alimentelor modificate genetic. Avem
dreptul sa stim ce contine un aliment si sa alegem ceea ce mancam!

Consuma cu moderatie urmatoarele alimente:

1.Mezeluri
Aproximativ 40% din compozitie o reprezinta produsii obtinuti artificial.
2.
Supe
concentrate
Se obtin prin deshidratarea supelor si a ciorbelor preparate normal, pana cand rezulta un praf.
Acesta e amestecat cu conservanti, aromatizanti, coloranti si se ambaleaza in vid sau sub
forma
de
cubulete.
3.Mustar
Este fabricat din boabe de mustar si ulei de mustar. Acesta din urma e foarte nociv pentru
sanatate. Nu e de neglijat nici tartrazina, colorantul galben, deosebit de periculos, care se
adauga in mustar. Consumati mustar colorat cu sofran sau curcuma (e ceva mai scump, dar
merita).
4.Zahar
Ataca organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie.
Astfel, el trece imediat in sange, provocand hiperglicemie. Consumul excesiv de zahar expune
la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale.
Denumire aditiv
Functie tehnologica
E 330
Acid citric

Utilizare
Reglator de
antioxidant

Efecte negative
aciditate, Acid obtinut din fructele de Afectiuni bucale
citrice; este folosit la biscuiti,

peste conservat, branzeturi,

amestecuri pentru supe,
bauturi
nealcoolice,
semipreparate din carne.
E 129

Interzis in Danemarca, Belgia, Suedia, Austria, Franta, Germania, Elvetia, Norvegia

Colorant
rosu-portocaliu,
Allura red AC
Colorant
folosit la dulciuri, bauturi si Cancerigen
condimente
E 951
Indulcitor artificial, obtinut
din doi aminoacizi (acid
aspartic si fenilalanina) si
alcool metilic. Este una Ameteala, greata, halucinatii
Indulcitor, corector de
Aspartam
dintre substantele cele mai tahicardie, anxietate, pierdere a
gust
toxice care se adauga in memoriei, insomnie, urticarie
alimente, posedand peste
75% dintre efectele adverse
ale aditivilor alimentari.
E 954
Indulcitor artificial, obtinut
din toluen. Toluenul este
Zaharina
Indulcitor
Cancerigen
recunoscut
ca
fiind
cancerigen.
E 122
Colorant rosu, obtinut din
gudron. Se adauga la Reactii adverse la persoanele
Azoburina
Colorant
dulciuri, martipan, cristale astmatice
pentru jeleuri, peltea.
E 211
Interzis in Japonia, SUA, Suedia, Austria, Norvegia

Benzoat de sodiu

Conservant

Este utilizat ca antiseptic,

conservant
alimentar
si
pentru a masca gustul unor
alimente
de
calitate
indoielnica. Se adauga in
lapte si produse din carne, Urticarie, agraveaza astmul.
arome
si
condimente,
produse de brutarie si
dulciuri. In cantitate foarte
mare
este adaugat in
bauturile
racoritoare
cu
aroma de citrice.

E 321
Interzis in Japonia, SUA
Butil hidroxitoluen (BHT) Antioxidant

Cancerigen
Previne

rancezirea

alimentelor grase. BHT este

considerat
posibil
cancerigen.
E 127
Interzis in Norvegia

Eritrozina

Este un colorant rosu, folosit

la prepararea compotului de
cirese, a fructelor conservate, Fotosensibilitate, hipertiroidie
amestecului pentru budinca,
dulciurilor, produselor de
panificatie, aperitivelor.

Colorant

E 220

Dioxid de sulf

Se adauga in bere, bauturi

nealcoolice, sucuri de citrice,
Crize
de
vinuri, otet, produse din
intestinale
cartofi. Distruge vitamina B1
din organism.

Conservant, antioxidant

astm,

afectiuni

E 555
Este folosit in laptele praf si
faina. Aluminiul genereaza
Asociat cu boala Alzheimer
anumite
afectiuni
ale
placentei in timpul sarcinii.

Silicat de aluminiu si
Antiagregant
potasiu
E 252
Nitrat de potasiu

Conservant,
culoare

Utilizat la preparatele din

Hiperactivitate;
carne
cancerigen

fixator

de

fixator

Este folosit la preparatele din

carne conservate prin uscare,
Cancerigen
de
in care se transforma, lent, in
nitrit.

fixator

Utilizat la preparatele din

carne.
Nitritii
afecteaza
capacitatea organismului de a
Ameteala, dureri
de transporta oxigenul. Este
potential cancerigen
interzisa folosirea acestuia in
hrana pentru sugari si copiii
mici.

potential

E 251
Nitrit de potasiu

Conservant,
culoare

E 249

Nitrit de sodiu

Conservant,
culoare

E 250
Nitrit de potasiu
Conservant,
culoare

fixator

Are rolul de a stabiliza Potential cancerigen

de culoarea rosiatica a carnii,
conferindu-i
o
aroma
specifica. Fara nitrit de sodiu,
bacon-ul ar avea culoarea gri.
Se foloseste cu precadere la
produsele grase si sarate.
Are, de asemenea, actiune

10

de

cap;

inhibitoare asupra bacteriei

botulinice.
E 102
Interzis in Norvegia, Austria, Canada

Tartrazina

Este un colorant galben,

folosit
la
colorarea
bauturilor,
dulciurilor, Crize de astm, tumori tiroidiene
gemurilor,
cerealelor, urticarie (la copii), rinita
pestelui
conservat,
mustarului,
supelor
concentrate.

Colorant

E 621

Glutamat monosodic

Conservant, aromatizant

Glutamatul se prezinta sub

forma unor cristale albe, fara
gust, si se combina cu
Boala
Alzheimer,
astm
aromatizanti. Este folosit la
modificari ale ritmului cardiac
prepararea
supelor
migrene, stare de slabiciune
concentrate, la conservarea
branzeturilor, mezelurilor si
ciupercilor.

E-uri periculoase
Lista aditivilor din produsele comercializate in Romania
Lista E-urilor folosite n industria alimentar, potrivit Ordinului 975/1999 al
Ministerului Snttii.
Aceste E-uri sunt de multe ori mentionate pe etichete fie sub denumirea de E
urmat de o cifr din 3 sau 4 cifre, fie sub denumirea de substant chimic.
Tipul

Denumirea

Efecte nocive Alimente

Identificare

E 101

riboflavina

alergii

margarin, fosfat
culoarea
de sodiu,
galbena
brnzeturi

E 102

tartrazin

alergii

rcoritoare,
culoarea
dulciuri, conserve galbena

E 110

sunset yellow

alergii

rcoritoare,
culoarea
dulciuri, conserve galbena

E 120

acidul carminic

eruptii
cutanate

rcoritoare,
dulciuri

culoarea rosie

E 121

citrus red 2

cancer

colorant pentru
coaj de citrice

culoarea
portocalie

E 122

azorubina

alergii

rcoritoare,
dulciuri

culoarea rosie

E 123

amaranth

cancer

rcoritoare,
dulciuri

culoarea rosie

11

E 124

pancean 4R

tumori glanda
dulciuri
tiroid

culoarea roz

E 127

eritrozin

dereglri
hormonale

produse de
panificatie

culoarea rosie

E 131

albastru patent

cancer

dulciuri

E 132

indigotina

alergii

nghetat,
culoarea
dulciuri, produse albastra
de patiserie

E 155

brun HT

alergii

E 200

acid sorbic

tulburri
hepatice

conserve,
preparate din
carne

teste de
laborator

E 210

acid benzoic

cancer

conserve,
preparate din
carne

teste de
laborator
teste de
laborator

culoarea bleu

culoarea
ciocolat, prjituri bruna

E 211

benzoat de sodiu

cancer

conserve,
preparate din
carne

E 213

benzoat de calciu

cancer

conserve,
preparate din
carne

teste de
laborator

E 214

etil p hidroxibenzoat

cancer

conserve,
preparate din
carne

teste de
laborator

E 215

etil p hidroxibenzoat
de sodiu

cancer

conserve,
preparate din
carne

teste de
laborator

E 220

dioxid de sulf

boli
intestinale

conserve,
conservant de
suprafat pentru
citrice

E 221

sulfit de sodiu

boli
intestinale

conserve si
preparate din
carne

E 222

sulfit acid de sodiu

boli
teste de
conserve, buturi
intestinale si
laborator
alcoolice
ale ficatului

E 223

metabisulfit de sodiu

boli
teste de
conserve, buturi
intestinale si
laborator
alcoolice
ale ficatului

E 224

boli
teste de
metabisulfit de potasiu intestinale si buturi alcoolice laborator
ale ficatului

E 226

sulfit de calciu

teste de
laborator
teste de
laborator

boli
buturi alcoolice teste de
intestinale si
laborator

12

ale ficatului
E 227

sulfit acid de calciu

boli
teste de
intestinale si buturi alcoolice laborator
ale ficatului

E 228

bisulfit de potasiu

boli
teste de
intestinale si buturi alcoolice laborator
ale ficatului

E 231

ortofenil

boli ale
ficatului,
alergii

conservant al
citricelor

E 232

ortofenil fenolat de
sodiu

boli ale
ficatului,
alergii

conservant al
citricelor

E 233

tiabendazol

boli ale
ficatului,
alergii

conservant al
bananelor

E 234

nizin

boli ale
ficatului,
alergii

E 239

hexametilen tetramin cancer

brnz topit
preparate
conservate

teste de
laborator
teste de
laborator
teste de
laborator
teste de
laborator
teste de
laborator

E 250

nitrit de sodiu

alergii,
tulburri
mezeluri
hepato-biliare

E 251

nitrit de sodiu

alergii,
tulburri
mezeluri
hepato-biliare

teste de
laborator

E 252

nitrat de potasiu

alergii,
tulburri
mezeluri
hepato-biliare

teste de
laborator

E 281

propionati

teste de
tulburri
brnzeturi topite,
laborator
hepatotoxice pine

E 283

propionati

tulburri
produse de
hepatotoxice panificatie

E 311

grupa galat

tulburri
nervoase

E 318

grupa galat

cresc
colesterolul

teste de
supe concentrate
laborator
din cereale

E 320

butilhidroxianisol
(BHA)

tulburri ale
ficatului,
alergii

margarin

teste de
laborator

E 321

butilhidroxitoluen
(BHT)

tulburri ale
ficatului,
alergii

margarin

teste de
laborator

teste de
laborator

teste de
laborator

teste de
produse din peste laborator

13

teste de
laborator

acid fosforic

tulburri ale
ficatului

E 339

fosfati

tulburri ale
ficatului

E 341

fosfati

tulburri ale
tubului
digestiv

produse de
panificatie

E 450

difosfati

tulburri ale
tubului
digestiv

dulciuri, conserve teste de

si produse de
laborator
panificatie

metilceluloz

dulciuri, buturi
teste de
tulburri
alcoolice,
laborator
hepatotoxice rcoritoare, supe,
nghetate

hidroxipropil

dulciuri, buturi
teste de
tulburri
alcoolice,
laborator
hepatotoxice rcoritoare, supe,
nghetate

E 466

carboximetil

uleiuri, grsimi,
dulciuri, buturi
alcoolice,
tulburri
rcoritoare,
hepatotoxice
condimente,
salate, supe,
nghetate

E 951

aspartam cancerigen

tulburri
hepatice,
alergii

gust dulce
rcoritoare,
artificial
dulciuri, nghetate

E 1201

polivinilpirolidona cancerigen

tulburri
hepatice,
alergii

gust dulce
rcoritoare,
artificial
dulciuri, nghetate

E 1202

tulburri
polivinilpolipirolidona
hepatice,
cancerigen
alergii

gust dulce
rcoritoare,
artificial
dulciuri, nghetate

E 338

E 461

E 463

brnz topit

teste de
dulciuri, conserve laborator
teste de
laborator

teste de
laborator

E-uri nocive

E-urile din buturile alcoolice

Daca votca are peste 37 de grade, este incolora si limpede atunci cu siguranta
produsul
este
lipsit
de
E-uri.
Exista, insa, un E-u, care se poate gasi in votca. Acesta este E 422, iar consumul
frecvent
provoac
dureri
de
cap,
sete,
great.
Vinurile si coniacurile adevarate nu au nevoie de aditivi. Daca pe eticheta se

14

mentioneaza, totusi, acest lucru, inseamna ca este un produs contrafacut.

Daca ati avut dureri de cap, diaree, palpitatii, varsaturi, insomnii dupa ce ati
consumat lichior, inseamna ca aceasta bautura contine CAFEINA. Cafeina este un
aditiv foarte des intalnit in lichioruri, care sunt considerate cele mai puternic
chimizate.
E-urile care pot fi gasite n lichioruri si afectiunile pe care le pot declansa:
E
E150
E
E
E
E
E

129

-afecteaz

ficatul
caramel
a
caramel
b
caramel
c
caramel
d
caramel
astm,
tumori

150
150
150
150
102

si

pancreasul
I
II
III
IV
tirodiene.

E-urile care pot fi gasite n vin si bere si afectiunile pe care le pot declansa:
E
220
E 210 - astm.

afectiuni

intestinale

E-urile din lapte si produsele lactate

Untul,

laptele

si

iaurtul

nu

contin

E-uri,

dar

exista

si

exceptii.

Laptele poate fi contaminat din cauza modului in care a fost hranit animalul. Iar in
anumite situatii, in sezonul cald, comerciantii pun in lapte soda caustica pentru a
preveni
branzirea.
Brnza topit e un produs alimentar care contine multe E-uri numite sruri de
topire. Aceste sruri pun n pericol sntatea. In brnza topit si n frisc, aditivii
sunt
in
exces,
uneori.
Untul este un produs lactat sigur, exceptie facand cel care contine E 160.
Frisca contine multi aditivi din categoria stabilizatori, substante de ngrosare si
emulgatori.
Iaurtul este un produs viu, deoarece contine germeni si bacterii n stare vie, benefici
omului. Nutritionistii spun ca este mai bun decat laptele, avand o toleranta mai
mare.
Iaurtul care are termen de valabilitate de peste 30 de zile a fost sterilizat si nu mai
este considerat natural.

E-uri in paine si in paste fainoase

Unele tipuri de paine intergrala sunt facute din faina colorata cu E-uri din familia
caramelurilor. Iar in cazul unor paste fainoase, oul a fost nlocuit cu un E 102.
E-urile

care

pot

fi

gasite

compozitia

pinii

albe

si

integrale:

15

E
E
E
E

150
150
150
150

a
b
c

caramel
caramel
caramel
d

I
II
III
caramel

IV

Apar sub forma de puncte albe in felia de paine, iar consumul prelungit afecteaza
ficatul,
pancreasul
si
stomacul.
E 281, E 282 si E 283 afecteaz, de asemenea, ficatul, pancreasul si stomacul.
E-urile care pot fi gasite n compozitia pastelor finoase sunt E 101si E 102, care
provoaca
tumori
tiroidiene.
E-uri care modific valoarea nutritiv: pentru a colora coca, unii productori
apeleaz la E-urile din familia caramelurilor - E 150 a, E 150 b, 150 c si E 150 d.
Acesti aditivi au efecte nocive asupra pancreasului, ficatului si stomacului.
Aditivii din bauturile racoritoare
In general, pe eticheta unei bauturi racoritoare sunt trecuti aditivii.
Daca citim eticheta unui asemenea produs, aflam ca intr-o sticla de doi litri exista
echivalentul a doua lingurite de concentrat. In rest, se gasesc E-uri din categoria
conservanti, coloranti, antioxidanti, ndulcitori artificiali. Unii sunt nscrisi
pe
etichet,
altii
nu.
E

211

este

cel

mai

intalnit

aditiv

din

bauturile

carbagazoase.

n tara noastr, acest conservant e admis prin Ordinul 975/1999 al Ministerului

Snttii, dar in Statele Unite si Rusia, E 211 a fost interzis. Iar Institutul de
Oncologie din Germania sustine c E 211 este cancerigen.
Concluzii Daca nu puteti sa aveti in alimentatie produse naturale, si sunteti nevoiti sa
consumati zi de zi aproximativ 7g de E-uri din alimente avand valoare nutritiva mica, dar
aport mare de calorii si grasimi,se pune la dispozitie cele mai performante produse din plante
comprimate pentru: A curata periodic organismul de toxinele care se aduna zi de zi din cauza
poluarii (alimentare,apa,aer) si datorate stresului. A curata periodic vasele de sange de
colesterol. A elimina grsimile din alimentele zilnice. A suplimenta hrana organismului cu
toate elementele nutritive, pe care nu le poate obtine din alimentatia moderna, evitand
anemierea si mentinerea unei sanatati optime pe termen lung. A controla greutatea cu usurinta
fara a renunta total la alimentele preferate.

16

Cuprins

Ce sunt E-urile?
E-urile amenin sntatea
Alimentele-otrava
Este posibil ca productorul s foloseasc alt substan
Cercettorii se pot nela
Cei mai periculoi aditivi
Ce trebuie s tie oricine ?
Cteva exemple de produse alimentare ambalate, cu etichet, ce pot conine aditivi
necurai
Alimente neambalate, fr etichet, ce pot conine aditivi necurai
Mananca sanatos, dar ce?!
-1Mai mult decat o eticheta
Cte e-uri consumam zilnic?
Alimentele modificate genetic
Mananca sanatos, dar ce?!
-2E-uri periculoase
E-uri nocive
E-urile din buturile alcoolice
E-urile din lapte si produsele lactate
E-uri in pine si in paste finoase
Aditivii din buturile rcoritoare
Concluzii
Bibliografie

1
1
3
5
6
6
8
9
9
9
10
10
12
13
18
22
22
23
23
24
25
26

17