Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Tarmul Continental Al Marilor PDF

    Încărcat de

    Mihai Si Felicia Chidesa
    20 vizualizări4 pagini

    Titlu original

    Tarmul continental al marilor.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    20 vizualizări4 pagini

    Tarmul Continental Al Marilor PDF

    Încărcat de

    Mihai Si Felicia Chidesa

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 4
    ner E Tarmul continental al marilor Pretutindent pe Paméant linia {armurilor se schimba permanent, marea creazit uscat in unele locuri, iar in altele il face sd dispara, Chiar si nivelul marilor variazd des, cauzand schimbari si mai dramatice pe barta lumii, in liniile coastelor. Tew th a dea ‘a a nentele continua si sub nivelul mei aceastt band de pimnt din junil pmelor se numeste platou continental (sel), Aria acoperté ce mare a platoului continental © Dune de nisip in Walvis Bay, Namibia, Concitite cele mai favorabile pentru formares unor tSrmur asemans toare sunt vanturile puternice, panta| frmuiui seizuts $1 hivelal mare de fx. © Pidure de mangrove de coast in insu Trinidad, Astfel de vegetatic se formeazi de mite or ‘colo unde value re sunt puternice, Arbor sunt fain nmol prin ridacindaerione, © Vaturi care se re: ‘ag pe coasta paci- Baa statului Oregon a1 SUA. Stinale sunt relaty joase (aprox. 10 m) dar fetele lor vertical indica peo- cesul activ de erodare sub efectulvalurlor. depinde de nivelul mai, iar acesta la rind au de eantiatea de gheata existent i cei doi pol: Polul Nord si Polul Sud. ‘Cu aproximativ 10,000 de ani jn um, sflryinul ukimel perioade glackre, siraurile de gheatt continea 0 uriasé cantiate de api Din aceasta caved, nivelul mivilor era molt mal set, astfel ‘ch uscatul era mult mai inting decit i prezent, De exempla Angi cet legatt de Europa prin uscat, ca 9 Sibert de Alaska Cand stratl_de_gheata a inceput sso © Pidure inundats ale care ramigite se pot ‘opeasc nivel muilon inept St creased vedea Ta reflux, pe tarmul din Sussex, Angi. anal ci 7 fm. Aceasa fl pare Mlk, Pure a fost aeopert treptat de ap8 arin 10.080 dean inseamnd 70-de met. mit de ann urma [ES rAnmur conrinenrat at mARiLOR Partea cea mai ingustd a Canalulu Minecii,stimtoarea Dover, 4 fost acoperitd de ap cu 8.000 de ani fn rma Cea mal mica adincime ese de 36 de met, Stcimtoarea Bering, dintre Siberia si Alaska, are ‘mea minima de 45 de met fn corks Terre, toate tarmurile au wecut pin schimbasi asetanat Linia coastelor ide-miscares placilor in cele mai multe cazusi continentele. Placa sub apa, 31 pe care se af Pacificului, de exempt, sb placa veeind, placa Sud americana, (Acest proces este numit subductio). In punctul de fnudlnire al pliclor este 0 groapa adined in ‘ocean, Hingt em, Muntit coboar pain foarte aproape de yarm, si fn wnele locust nu exista Aceste schimbsiri riage se lent, pe parcuraul milioanelor de ani, Ele pot Fi deduse doar in urma cercetirilor geologice Dar unele schimbari se pot vedea de kx an la an, Fle sunt cavzate de valu Valurile si mareea Valurile mani sunt produse dle vintue si sunt influentate de mance. Mareca este cauzat in principal de forta gravitationala a Luni Luna atrage masa de apa care se ald sub ea, astel ia mastere fluxul, Refluxul apane in regiuni ale lumii unde atactia Lunii nu se manifesta asupra apelor din acea zona Difereota dintre nivelee Gnaliimea usula poate fh foarte mane ta Luna Plt si la Luna Noua, clad Lua Soarele se alla pe aceeasl parte sau pe patil fopuse ale Pimiintului, astfel fortele lor sravitaionale se insumeaza, Acest nivel foarte mare al fluxulal apare de obicei de doxté ont pe luna, Aceasta inalare este minima atunet ‘ind fona gravitationala 4 Luni inchide un lunghi drept cu fora gravitionala a soarel © Depunerea de laviunl are le Partie tarmutul unde Valurile ajung pe them oblie. Valrile. opun material ppurtat sau aluviunea eva hingul ther tar acest material pus este netezit de apa care se retrage. © Stotiunes mi Beach construits pe © bariera de nip. Formares acestora epinde de cantitatea de aluviune care este purtath de-s kingul ‘armului neregulat Deriva este de directie nordics, dupa cum arata risipul acumulat pe ‘parte a maluitor © Digul portului Portmelion din Cornwall, Anglia asaltat de vari Puterea unui atte! de val este foarte ‘mare, in jur de 10 kg/m? . astfel poate modifi (armel foarte mult in timp CONSTRUIESC | TARMUL Bune de nisip | fi vag fee strep fare \ Valurile care Directia de | © depuinere ‘lovin [a RaeeE Si acest fenomen apan ads cin Luna se afl nai multior tarmurt Dea lungul cel apar dowd maree pe 2. maselor de apy este intluenta de rotirea Luni in junul P mintuli, dar 51 de rotirea Pamantului in jurul axe! sale, In constele Asie de Svd-est pe zi fhuxul tmaselor de periouda Lani adiea p uni Pline, lungimea dle 29.5 le Maree este Tconjurate de sca Lacust din Ameria ‘de Nord si pe ME apa are o legiturd strdisd. cu ida de timp dintee Hows asta perioadld ar fe mic pe laut si male de exempha pe Mail VaLURILE cane FR saan Furtuni devastatoare © Punti de stinca in Algarve in formatiune de stines spectaculoasa se produce in multe focurt eu coaste stancoase, mai ales in locurile unde stratul orizontal de calear sau bazalt teste Intrerupt de ori vertical Jn tins Rusu 9 efx vale se loves dle tinm si se retrag. Vanturile cane -mtu he Furtunt devastatoae ‘alae ucigase inst cele mai devastatoare valuri sunt proxhis stremurele subacvatice. Numelejaponez veentis macitiml prelu uscatul salud caveat de cuemur este eunar. Dac smenea prafilui de curitat la spalar rmului, intima Si powte ajar trigulfundului mari. Cu aceste mate ind la 25 de mets, revaexindu-se pe sca ine erodeazt incontina tanml, cist ismugind aproape tot in cae, ind baza de sinc pesterd —suflitor_pesterd de sub suflator ot dé stanca FORME ABRAZIVE © citeva forme Pesteril se formeazs in punctate sabe ale peretoll coast cavk fatea scobité de mare process abraz. Dac tavanul pester se surenzd, se produce in sufstr. Se poate forma o punte stn coass dae’ in dou pie le cose pre sul abrazv scobeste Cavitt,care dupa un timp se intnese. Da i puntea se up, poate 58 mind un ‘rn de sine’ slid. Rocile: moi se distr mai rapid, Daca baa Superioare se_prabusesc. Sfiramaturile cit sunt luate de valun. Valurle cele mai bune abrupte care apar in furtnile de_ iam aproape de tiem. Furtunte din timpul ver parte de ylrm, produc valuri lungt,ininse Aceste valu dive’ mai mul nsip si pets ps al deci poara cu ee la intoarcere, astel De me Gu cktva ‘kilomett) mal spre “est la © Apa mi care tne tan drtezlene print-an sufltor de pe Espaguda sau Insula Hood din isle Gotapagos. Acesta cate un hom care teags partes de sus 2 peretlu de stan ct peters. in Valurile nivale in pesters, ele imping ‘erul afars prin horn, si aerul amestacat cu apa ferupe eu un zg0mot pputernic prin orificil Superior. mult in mare, La fel se intimpld si cu Canaveral din Florida. Tnghiul sub cage ajung valurile pe mala fect asupra modului de depunere a mate Tialelor si a abrazivelor, Dac valuile akin ‘depun aluviuni, Marea ia de pe un loc si pune in altul nisi As lurmului Cape Cod Marea cteaza forme impresionante slefuirea rocilor moi, prin corodarea parti slabe ale pe stinca, Scobeste funele in roof, iar dict plafonul acestora cade, atunel se formeaza suflatod, Tn Jocuri valurile scobese incapesi in pail texterioare ale peninsulelor, acestea cu timpul se inte nd © posta abeiziva, fiind un pod spectaculos de stin Recucerirea uscatului COamenii care tiese pe tirm sunt intro lupea fost purtate de olandedi, Ei au 0 aicalt a hui Du BE) TARMUL CONTINENTAL AL MARILOR se at sub nivel mad fn prezent al de 10 Geluimt ded dine dep | AASPANDIREA TARMURILOR DE CORAL fertil de inundati f ani: Unee zone exrem de populte ale th [Zona eu densitates cea mai mare de boriere de crak i Producer formatunlor de coraiin prezent O Rispindirea atolul - si cuprinde o lagund cu apa saraut farmunior mérgnite —scrnatare nat Ine inhi de ce se ae coral pe Pamane. fringe in mai mute our, afel lagna exe Majortates tor ae alain leyatur crea ey ocean inconurter in Oceana Paci. Corll cate se sfarima se tansform int prindserincic prtte de vat de psi © Atol in Australia, asifel rasar primele plante. Prin moattea lor Se ot vedes car cle conte a fortress ale Imarginle de corai, va crea inl Toil pint de vist onele coperite de Ings, mares se acldnceste abrupt In partes {mag de nati de bane sunt barerce decor eal Acesta se fonneara lao narecae dant de dle oboe! vizivi de gure rlurlor. Cea mal © Figurite prezints formarea atolulul inelar, vestitl dintre toate este Marea Burier! de in prima etapa se formeaza o bariera de coral in jurul insule Cand insula ineepe 58 se Scufunde formatiunile de coralicrese forming © barierS. Dups disparita insulei rimane doar 2. Baler de atoll si laguna, ort Corali Australia de Est, tatal Queensland © 50s nimotos de tarm pe coasta sudicd din Devon, Angia. In portunile protejate, unde valurile sunt foarte puternice, depuneres de ‘materiale este mal mare decat proces! braziv. Marea depune sforamaturi de rocS, Aisip, ae rule adue aluviun lung de 32 km, Lacul Zuider Zee sa transforma io timp inten lac ex apa dake Isellmeer, In interionil acestuit aus demarcat cu ajutorul digusior cine: poldere mari, apa ‘din interior acestora find pompaa alae. An splat solul ca St indepameze sarea si au Inceput st lucreze palmantl Insulele wai accra diowice pRODUCEREA tinor “muni vulcanici, care se ridicd din xlineul mai. Insulele Hawa din Oceanil Coral sunt viewutoare acvaticetmariine) fc $i Insulele Azore din Oceanul Atlantic minuscule, cu schelet calcaros. Trliese.in nt de acest gen. colonii formate din miliaane de indiviei de Tnsulele de coral, de atoll, sunt nite Structurt cllindset

    S-ar putea să vă placă și