A.

Bartan
Planeta celor care nu cuvnta
Prolog
A fost o zi epica cum n-a avut omenirea in toat istoria ei. 200 dintre cele mai nzestrate
mini ale planetei au contribuit la realizarea unei nave care sa poat zbura in afara sistemului
solar. Construirea ei a durat aproape 40 de ani si a fost nevoie de aproape 10000 de specialiti sa
o duca la bun sfrit.
Nava a fost botezata Babel II in cinstea celor dinti care mistuii de acelai avant de a
strpunge cerurile cu ascuimea mintii lor au ridicat faimosul turn. Ca si atunci aceasta
construcie grandioasa a adunat laolalt toate rasele lumii.
Atunci a fost un punct de cotitura in istoria Pmntului. Ar putea fi comparata cu invenia
primului motor cu aburi care a revoluionat toate activitile omeneti si nimic n-a mai rmas la
fel dup aceea. Dup cum atunci a urmat un boom pe trmul cunoaterii si descoperirii nct
omenirea a putut evolua in cteva sute de ani cum n-a putut-o face in mii, asa si dup inventarea
primului motor care putea transporta o nava dincolo de hotarele propriului sistem solar a urmat o
dezvoltare fara precedent.
21 iunie 2600 a fost ziua in care omenitatea izbndise s-i depaseasaca ultima nctuare.
Devenise in sfrit libera. Un univers ntreg de posibiliti, de exploarat se ntindea la picioarele
ei.
1000 D.I. sau dup calendarul vechi 3600 D. H.
Multe sau mai bine zis toate s-au schimbat dup invenia primului motor botezat pe buna
dreptate galactic. Oamenii au nceput numerotarea calendarului cu data care marca nceputul unui
Nou Ev, data in care s-au lsat toate cele vechi in urma. 2600 a fost socotit anul izbvirii. La data
amintita religiile dispruser cu desvrire. Acest beteug al mintii omeneti fusese vindecat
odat cu progresul tiinific si tehnologic cnd ce-i prea omului ca fiind de neneles si din acest
motiv de deomeniul supranaturalului putea fi desluit. Tainele fuseser in sfrit dezlegate. Nu
mai exista frica de necunoscut ci necunoscutul trezea in om dorina de cucerire. Omul ncepea sa
supun tot ceea ce secole de-a randul l-a inut captiv.
Nemurirea nu fusese nicicnd mai la ndemna omului ca acum. Medicina fcuse progrese
uriae mpotriva efectului de mbtrnire. Oamenii ajungeau sa traieasca sute de ani daca voiau
iar bolile aveau toate un antidot. Cazurile mai grave survenite in urma unui accident nefericit de
genul pierderii unei parti anatomice nu mai reprezentau demult o problema cu adevrat serioasa.
Secole de-a randul acestea puteau f i nlocuite cu parti bionice care
imitau esutul uman si ndeplineau identic funciile necesare. Bionica a fost copilul mult
adorat si mult aasteptat, rodul ntretierii a doua ramuri tiinifice: Medicina si Robotica. Astfel,
oamenii nu mai putau fi niciodat invalizi, orbi, surzi. Tot ceea ce natura crea defectuos in
omBionica ndrepta.
Viaa oamenilor devenise din ce in ce mai lipsita de griji insa scparea a venit cu adevrat
in anul 2732 dup calendarul vechi prin mana lui Ariel Newman care inventase un ser ce nltura
durerea din organism. Nu avea niciun efect secundar si permitea omului sa fei deplin contient.
Singura lui lipsa era ca efectul sau nu inea mai mult de 24 de ore asa ca oamenii care voiau sa
traieasca fara durere fizica trebuia s-i injecteze cate o doza la nceputul fiecrei zile.
Dup descoperirea acestui ser omului nu i-a mai fost frica cu adevrat de nimic. Durerea,
marea lui oprelite fusese eradicata. Acum puteas sa fac orice-i trecea prin cap. Unii i-au dorit
foarte mult brae bionice asa ca n-au mai ateptat producerea unui acceident ci au asistat la
amputarea braelor lor si la nlocuirea lor cu un set nou nou. Unora nu le plcea pur si simpu
statura asa ca i amputau picioarele si i luau altele mai lungi. Cnd se saturau de acestea nu

trebuia dect sa si le schimbe. Orice putea fi schimbat la om. Unora nu le plceau fetele si si le
schimbau. Puteau sa fie oricine le-ar fi trecut prin cap. Puteau s-i aleag fetele unor persoane
care au trit cu mii de ani in urmasau chiar fete nou generate care n-au existat niciodat pana
atunci. Operaiunea de schimbare a fetei nu dura dect 5 minute sau daca nu se fcea dinainte o
comanda, 30 de minute. Omul utea s-i schimbe fata ori de cate ori voia.
Unde este moarte boldul tau, unde este durere biruina ta? scria in toate publicaiile
online dup ce oamenii de tiin inventaser o procedura de regenerare a esutului uman.
Arsurile puteau fi vindecate in cteva minute si asta chiar din faza iniial a proiectulu REGEN.
In 150 de ani s-a ajuns pana ntr-acolo nct pornind de la o frm de materie biologica se putea
reconstitui organismul in ntregime. Au fost readuse la viaa specii de animale disprute de multe
mii de ani, specii de plante. S-au creat ecosisteme noi. Viaa pe pamanat nflorise din acest punct
de vedere iar omul se putea bucura de ea din plin.
Bionica a continuat sa existe chiar daca cercetrile noi in domeniul regenerrii de esut
omenesc deveniser prioritare. In fond, ntotdeauna vor fi unii oameni care vor preferea un brat
sau un ochi bionic iar alii unul fcut din esut regenerat. E mai degrab o chestiune de gust.
S-a vzut importanta bionicii atunci cnd omul n-a mai fost mulumit cu nzestrarea sa
naturala. Trestie cugettoare spunea un filosof de prin secolul 16. Omul a vrut putere fizica mai
multa dect avea in mod firesc. Sigur pentru orice activitate care necesita un plus de for existau
robotii. Omul i-a suplinit aceasta carenta a sa de-a lungul timpului prin inteligenta construind
maini si mecanisme care sa poat face ce el prin dotarea sa n-ar fi putut. Acum insa voia el sa fie
cel care poate in chip nemijlocit.
Asa au ajuns sa existe in istoria Pmntului oamenii bionici sau superoamenii,
oameni care erau aproape in ntregime robotici cu un schelet
din cele mai rezistente si cele mai uoare aliaje, cu esuturi din substane create in
laborator. Acetia erau dotai cu fora fizica mult superioara oamenilor biologici. Un astfel de om
putea ridica cu uurin greuti de pana la o tona si putea alerga cu o viteza de 150 de kilometri
pe ora. Exista insa o limita pana la care bionica si descoperirile de ultima ora puteau spori puterea
fizica si totodat exista un neajuns al condiiei de om bionic. Acesta nu putea avea niciodat
urmai. Nu s-a putut inventa nicicnd o versiune bionica a aparatului reproductor feminin si
masculin care sa si funcioneze. Din acest motiv cei care puteau avea copii erau doar oamenii
biologici. Sigur, cei bionici puteau deveni oricnd biologici datorita proiectului multisecular
REGEN.
Cu toate acestea moartea nu fusese pe deplin eliminata. Veacuri de-a randul s-au chinuit
cercettorii sa afle ce este ceea ce-l face pe om sa fie om si cum poate fi reprodus. Au fost toi
foarte entuziasmai, cei din proiectul REGEN, ca au putut aduce la viaa animale, palnte disprute
de mult insa entuziasmul lor s-a prbuit cnd au ncercat experimentul in cazul oamenilor. Au
vrut sa readuc la viaa un geniu al fizicii secolului 20, Albert Einstein. Experimentul fusese o
reuit. In fata lor se afla un trup omenesc ntrunind trsturile anatomice ale lui Albert Einstein
in stare de perfecta funcionare numai ca fiin din fata lor nu era Albert Einstein. Fptura care
arata ntocmai ca un om si era plina de via era cu desvrire lipsita de inteligenta omeneasca.
Era un animal in trup de om.
Secretul nemuririi nu fusese inca aflat deoarece, daca omului ii era afectat creierul, desi
organul putea fi reprodus, contiin nu. Puteau sa scoat din memoria unui om toat informaia
existenta, toate amintirile, toate strile, toate gndurile, toate senzaiile avute in toat perioada
vieii, sa le cripteze si sa le stocheze in nite lamele minuscule si apoi iari sa le descarce ntr-un
crier proaspt. Ceea ce nu reueau nicicum sa gseasc era liantul care sa le uneasc pe toate ntrun tot, acel element care-i face pe oameni unici intre ei astfel nct omul cruia i s-a regenerat

creierul nu mai era acelai si toate strile si amintirile care ii populau mintea si pe care el nu le
nelegea il chinuiau teribil ajungnd ntr-un final sa se sinucid.
O grija a omului era s-i protejeze capul si putea trai astfel sute de ani chiar si venic
daca voia, o alta era sa asimileze conceptul de eternitate si sa se gndeasc ce sa fac avnd atta
timp la dispoziie.
Roni
Barman, inca un pahar de sadu rosti un tnr de pana in treizeci de ani ncercnd din
rsputeri s-i dreag gatul.
Butur, un amestec bizar de coniac cu ceva picturi de sos de orsii picant in care se
rzuiau coji de lmie sau de portocale dup preferina prea ca ii incendiaz gatul. Era celebra
sadu care se prepara doar in barulNoaptea furtunoasa. Patronul obinuse drepturi de
inventator si nimeni in fara de el nu avea voie sa conceap spre vnzare o astfel de butur fara
s-i plteasc lui Ino Burtosul bani pe invenia sa.
Cine s-ar fi gndit ca sosul de roii ar fi putut face asemenea minuni. Lui Ino nu i-au venit
nicicnd atia clieni de cnd descoperise mai mult din greeal, ce-i drept celebra butur.
Ce faci, Roni? i ia foc gatul numai dup trei sadu? De ziua ta tu tre sa fii
conductorul, tre sa dirijezi simfonia, amice. Nu ne poi lsa balta asa! Hai, ia si stinge repede cu
un pahar de apa rece.
Stai, Sandule, linitit ca ma tin balamalele! Azi e noaptea noastr!
Roni i simea capul greu, aproape ca o stanca, de parca s-ar fi densificat de o suta de ori
fata de ziua de ieri. La fel si pleoapele. Icni si se scula inndu-se in coate. Lumina de afara era
palida. Se lasa neputincios cu capul pe perna si se ntoarse pe o parte.
Aaauu, icni din nou. Ma doare ntr-o parte, ma dor coastele gndi mirat de parca acea
durere tocmai i se revelase. Ce-am fcut azi-noapte de ma dor coastele n halul asta? ncerca si aminteasc dar nu reui. O pcl se aez fix in moalele capului i-l mpiedica sa gndeasc.
Tot ce putea face cu mntea lui era doar sa recunoasc vuietul prelung si senzaia ca easta lui a
devenit extrem de sensibila. Nu-i putea roti capul fara s-i simt creierii cum se blngne ntro parte i-n alta ca nite jeleuri.
La ideea aceasta rase: am but azi-noapte de mi-am fcut mintea terci.
Mai statu ceva vreme in sperana ca se va liniti. Cnd deschise ochii lumina il lovi
puternic in fata. Ah! Strnse pleoapele iute! Frate, ce lumina!
Se dezmetici. Se scula din pat. Reui sa mearg pana la fereastra. Afara era plcut i-i veni
un chef nebun sa ias si pur si simplu sa mearg.
Simea razele soarelui ca fiind mai primitoare de data aceasta. Cldura il nvluia domol si
parca ii oblojea mahmureala.
Salutari!
Roni se uita la cei doi tineri care il acostaser. ncerca s-i aminteasc daca ii cunotea de
undeva. O fi fost de la beia de asear? Nu-i putea da seama. Ce era clar era ca nu erau umani,
erau bionici. Intotdeauana a putut sa
fac diferena insa nu reuea s-i explice cum. I se prea ca oamenii bionici au nite ochi
ca de peste mort era o nebunie de-a lui insa instinctul acela nu l-a nelat niciodat. Te uitai la ei
i-i venea s-i mpungi.
Salutare, raspune el reinut! Va cunosc de undeva?
Eu ma numesc Rod.
Iar eu ma numesc Jad.
Suntem marketeri la firma de transporturi interstelare Galaxion si vrem sa va facem

cunoscuta oferta noastr de cltorie.

Mda, exact ce-mi trebuia s-mi ncep ziua numai bine, gndi Roni.
Biei, luai-m uor ca ma doare capul ngrozitor si in dimineaa asta nu mi-am luat
serul durerii.
Ati auzit pana acum de Eden?
Da parca Daca nu ma nel era o poveste cu un brbat si o femeie care au muscat
dintr-un mar. Ma rog, basme! Care-i treaba cu Edenul vostru?
Edenul nu este ctui de putin o poveste ci o planeta. Aflata la numai zece milioane de
de ani lumina de galaxia noastr. A fost descoperita de curnd, adic mai exact cinci ani, in
sectorul Alfa 54 al galaxiei Nebulon. Este una din putinele palanee care suporta nemijlocit viaa
terestra.
Asa si?
De ce credei c-a fost numita Eden?
N-au gsit un nume mai bun, de unde sa stiu eu?
Ati ghicit! Un nume mai bun pentru aceasta planeta nici ca se putea. Ea este cu adevrat
un paradis. Orice frumusee naturala sau artificiala de pe Pmnt plete in comparaie cu ce se
gsete pe Eden. Spectacolul furit de relieful edenic intrce cu mult imaginaia oricrui generator
de holograme, oricrui autor de science fiction insa asta nu e totul. Acolo se gsete ceea ce
pmntenii numesc fericire.
Fericire? Cred ca gumiti!
Nu glumim ctui de putin. Cei care s-au dus acolo nu s-au mai ntors.
Da? Daca-i asa fain acolo voi ce cutai aici? De ce n-ai rmas si voi? Cei doi se uitar
unul la altul apoi la Roni si spuser:
Noi suntem roboti special concepui pentru a le vesti si altor oameni despre aceasta
planeta. Termenul de fericire nu se aplica in cazul nostru. Noi nu putem simi.