DIMENSIUNI MINIME LEGALE .....................................................................................................................

3
CALENDARUL PESCARULUI ......................................................................................................................... 4
MARIMI ANGLO-SAXONE IN PESCUITUL SPORTIV............................................................................... 9
SPECII DE PESTI .............................................................................................................................................. 12
CRAPUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE ............................................................................................... 12
CARASUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE ............................................................................................. 13
SOMNUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE .............................................................................................. 14
ROSIOARA - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA, INMULTIRE, PESCUIT .................................................... 15
CLEANUL - O PROVOCARE................................................................................................................................. 17
OBLETELE - DESCRIERE, PESCUIT, GASTRONOMIE ............................................................................................. 19
PORCUSORUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA, INMULTIRE, PESCUIT ............................................... 20
TIPARUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE .............................................................................................. 21
GHIDRINUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE .......................................................................................... 22
BOARTA - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE .............................................................................................. 23
PLATICA - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA......................................................................................... 23
STIUCA - DESCRIERE, MOD DE VIATA ................................................................................................................ 24
BIBANUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA ........................................................................................ 25
BIBANUL SOARE - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE .................................................................................. 26
INITIERE IN PESCUIT .................................................................................................................................... 27
INITIERE IN PESCUIT (I) .............................................................................................................................. 27
INITIERE IN PESCUIT (II) ............................................................................................................................ 33
INITIERE IN PESCUIT (III) ........................................................................................................................... 35
NODURI .............................................................................................................................................................. 38
NODURI PENTRU MULINETA ............................................................................................................................. 38
NODURI PENTRU CARLIGE CU PALETA .............................................................................................................. 38
NODURI PENTRU CARLIGE CU INEL ................................................................................................................... 40
NOD PENTRU WOBLERE, BLINKERE, TWISTERE ................................................................................................. 42
NODURI PENTRU STRUNE .................................................................................................................................. 44
NODURI PENTRU FIRE ....................................................................................................................................... 46
NODURI TERMINALE ......................................................................................................................................... 51
NODURI DE ATAS ............................................................................................................................................. 52
SCULELE ........................................................................................................................................................... 60
CUM NE ALEGEM LANSETA ............................................................................................................................... 60
DESPRE MULINETE ............................................................................................................................................ 63
DIN SECRETELE PLUTELOR DE PESCUIT ............................................................................................................. 63
MOMELI ARTIFICIALE - VOBLERUL - ELEMENTE CONSTRUCTIVE ....................................................................... 65
MOMELI ARTIFICIALE - VOBLERUL - TIPURI DE BAVETA.................................................................................... 67
FIR TEXTIL SAU NYLON ? .................................................................................................................................. 69
MOMELI............................................................................................................................................................. 70
MOMELI ANIMALE ............................................................................................................................................ 70
MOMELI ANIMALE - PESCUIT LA MARE ............................................................................................................ 72
MOMELI ARTIFICIALE ....................................................................................................................................... 73
MOMELI VEGETALE .......................................................................................................................................... 74
MOMELI PREPARATE.................................................................................................................................. 75
MAMALIGA PENTRU PATRATICA ....................................................................................................................... 76
BOILES ........................................................................................................................................................... 78
Lumea boiliesului partea I a ..................................................................................................................... 78
Lumea boiliesului, partea a II-a.................................................................................................................. 82
Lumea boiliesului, partea a III-a, ............................................................................................................... 86
Trucuri pentru mix ...................................................................................................................................... 90
Retete Boiles ................................................................................................................................................ 92
10 Ways With Dips ...................................................................................................................................... 94
NADE FOLOSITE IN APE CURGATOARE............................................................................................................... 97
NADE FOLOSITE IN APE STATATOARE ............................................................................................................... 97
CRAPUL ............................................................................................................................................................. 99
CRAPUL NOTIUNI DE BIOLOGIE ............................................................................................................ 99
CTENO ............................................................................................................................................................ 103

COMPORTAMENTUL CRAPILOR, MODUL DE VIATA SI DE HRANIRE................................................................... 104

PRINCIPALELE SPECII DE CRAP INTALNITE IN TARA NOASTRA. PARTICULARITATI........................................... 106
NADIREA ..................................................................................................................................................... 108
RETETE DE NADE....................................................................................................................................... 109
MOMELI CRAP ............................................................................................................................................ 114
MOMELI ANIMALE ................................................................................................................................. 114
MOMELI VEGETALE ............................................................................................................................... 114
VALORILE NUTRITIVE ALE NADELOR ................................................................................................. 115
CATALOG DE INGREDIENTE .................................................................................................................... 121
PESCUITUL CRAPULUI LA RAU ........................................................................................................................ 128
ABC-UL PESCUITULUI LA CRAP ...................................................................................................................... 135
TOTUL DESPRE CRAP....................................................................................................................................... 140
influenta vremii ......................................................................................................................................... 140
Localizarea crapului - scheme .................................................................................................................. 142
SOMNUL........................................................................................................................................................... 144
SOMNUL, MARELE GURMAND ......................................................................................................................... 144
PESCUITUL SOMNULUI .................................................................................................................................... 153
PESCUITUL SOMNULUI LA CLONC ................................................................................................................... 154
TEHNICI ........................................................................................................................................................... 156
PLUMBING ZIC ENGLEZII! ............................................................................................................................. 156
LA PESCUIT PE TIMP DE VINT........................................................................................................................... 158
RIGURI.......................................................................................................................................................... 159
Hair-rig ..................................................................................................................................................... 159
THE SLIDING 'D' RIG.............................................................................................................................. 161
THE STIFF RIG ........................................................................................................................................ 164
THE WITHY POOL RIG ........................................................................................................................... 166
Other Rigs ................................................................................................................................................. 170
PESCUITUL RAPITORILOR ........................................................................................................................ 194
PESCUITUL LA RAPITOR CU PESTISORI VII ....................................................................................................... 194
PESCUIT CU JIG-URI ........................................................................................................................................ 197
MONTURI PENTRU PLASTICE MOI .................................................................................................................... 199
CLASIFICAREA SI DESCRIEREA MONTURILOR PENTRU PESCUITUL CU PLASTICE MOI ....................................... 204
PESCUIT SPECIALIZAT ............................................................................................................................... 207
PESCUITUL LA GUVIZI ..................................................................................................................................... 207
TIPS & TRICKS ............................................................................................................................................... 211
DELTA DUNARII ............................................................................................................................................ 213
MIC DICTIONAR ............................................................................................................................................ 216
EEEE

DIMENSIUNI MINIME LEGALE

Denumirea speciei

Dimensiunea minima legala (cm)

1. AVAT (Aspius aspius)

30 cm

2. BABUSCA (Rutilus rutilus)

15 cm

3. BIBAN (Perca fluviatilis)

12 cm

4. CRAP (Cyprinus carpio)

35 cm

5. CARAS (Carassius auratus)

15 cm

6. CARACUDA (Carassius carassius)

17 cm

7. COSAC (Abramis sp.)

25 cm

8. CLEAN (Leuciscus cephalus)

25 cm

9. CEGA (Acipenser ruthenus)

45 cm

10.FUSAR (Aspro streber)

12 cm

11.LIN (Tinca tinca)

25 cm

12.LIPAN (Thymallus thymallus)

25 cm

13.LOSTRITA (Hucho hucho)

65 cm

14.MORUNAS (Vimba vimba)

25 cm

15.MREANA (Barbus barbus)

27 cm

16.MORUN (Huso huso)

170 cm

17.NISETRU (Acipenser guldenstaedti)

140 cm

18.OBLETE (Alburnus alburnus)

12 cm

19.PLATICA (Abramis brama)

25 cm

20.PASTRAV (Salmo sp.)

20 cm

21.PASTRUGA (Acipenser stellatus)

100 cm

22.ROSIOARA (Scardinius erythrophthalmus) 15 cm

23.SCOBAR (Chondrostoma)

20 cm

24.SOMN (Silurus glanis)

50 cm

25.SALAU (Stizostedion sp.)

40 cm

26.STIUCA (Esox lucius)

40 cm

CALENDARUL PESCARULUI
Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu
precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este
insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata
de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C,
crapul 19 C , pastravul fantanel 10-12 C, pastravul curcubeu 14-19 C, babusca, cleanul,
mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.). In anii cu clima normala pot fi luate in
consideratie indicatiile acestui calendar.
IANUARIE
Acum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la
minimum. Indiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura
este de min. 4 C (pentru un lac cu cel putin 2 m adancime sau chiar mai putin) datorita
anomaliei pe care o prezinta densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea maxima
corespunde lui T = 4 C, deci "apa grea" este la fund). Totusi, in zilele insorite sau de moina,
pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in apa libera.
Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii,
virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
Bibanul - la copca sau in apa libera poate fi pescuit la pestisor viu sau mort "jucat", ori
dandineta, langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt
slabe; sunt indicate naluci mici, oscilante, care permit o recuperare lenta;
Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame;
Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab. In
lacuri putin tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva
de vaca;
Mreana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund;
Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in
locurile expuse la soare si adapostite;
Porcusorii (pentru momeli vii) pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca
libere;
Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit
excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata;
Stiuca se prinde la copca, cu pestisor viu, la fund, ori cu dandineta. In apa libera la lanseta
cu naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu-se mai
mult in acelasi loc.
La mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame.
FEBRUARIE
In aceasta luna, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica,
adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu
naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.
Pentru babusca si oblet - corespund indicatiile lunii ianuarie;
Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa
maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange
inchegat, intestine de pasari;
Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in
rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni:
la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
Pentu scobar si salau - idem ianuarie;
La mare se pot pescui guvizi.

MARTIE
Datorita marilor variatii ale temperaturii, directiei si intensitatii vantului, precum si a nivelului,
limpezimii si culorii apelor, pentru pescuit sunt inca indicate portiunile insorite si adapostite.
Se obtin rezultate bune la pescuitul lansat.
La avat -se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet) si naluca mica, rotativa alba, intre ape;
Babusca si obletul -incep sa se prinda normal, in zilele frumoase si cu paste (mamaliga,
paine);
Bibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu rama. La lanseta cu naluci mici, de preferat
rotative;
Carasul, crapul, linul si platica, desi nu devin cu adevarat activi decat in aprilie, pot fi prinsi si
in aceasta luna, cu momeli animale (rame, buchet de viermusi sau libelule) pe fund, la apa
putin adanca;
Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanta ca in februarie, decat atunci cand raul este la
nivelul normal. Uneori musca pe fund la rama, sorici de porc, branza topita;
Mreana -se prinde foarte rar, la rama, branza topita;
Rosioara- catre fund, cu libelule si viermusi;
Scobarul- cade bine, la fund, cu viermusi, rame rosii, paine;
Somnul de talie mica la rama;
Salaul -cu peste viu, destul de frecvent;
Stiuca -se prinde frecvent cu peste viu si la lanseta, cu naluci recuperate incet;
Vaduvita -cu momeli animale, la fund, pe langa arbori cazuti si alte ascunzatori;
La mare - guvizii.
APRILIE
In aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii
apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in
prohibitie.
Pentru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta;
Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la
paste (mamaliga, paine);
Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul
perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor;
Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata
apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ...). Crapul mai cade si la
mamaliga;
In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi
pe carlig triplu;
Mreana prefera inca branza topita;
Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi;
De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate;
Somnul mic musca la rama in apele curgatoare;
La salau se obtin unele rezultate la peste viu;
Vaduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga; exemplarele mari cu naluci.
La mare - guvizi.
MAI
In aceasta luna pescuitul este de regula oprit.
La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.
IUNIE
In a doua jumatate a lunii prohibitia se ridica. Aceasta luna este una dintre cele mai bune
perioade de pescuit. Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. Totusi, instabilitatea
barometrica din aceasta perioada provoaca si numeroase insuccese. In aceasta perioada
bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele.
Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene); se poate incerca si
cu musca artificiala la marginea suvoaielor;
Babusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste
(paine, mamaliga);

Bibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in preajma vegetatiei,
precum si la naluci, catre suprafata. La lanseta sansele pescuitului scad pe masura incalzirii
apei;
Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele
vegetale dau rezultate mai bune. Bulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin
vegetatia subacvatica in plina dezvoltare;
Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor
inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si
negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese;
Mreana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de
pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales
greiere (momeala indicata pina in septembrie);
Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
Rosioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la
suprafata cu musca naturala;
Scobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la
paine si mamaliga;
Somnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure; prefera orele
matinale si seara;
Salaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca;
Vaduvita -se prinde mai ales catre mijlocul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame,
viermusi, cosasi si carabusi.
La mare se prinde foarte frecvent: calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie;
cambula si guvizi. Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu
rame de mare; lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci; hanus la adanc pe fund,
cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita
si garizi; zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.
IULIE
In general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale
zilei. La pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape
intotdeauna mai eficace.
Avatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente; cu musca, pe sub
arbori, de pe mal;
Babusca- mai ales la samanta de canepa si paste; se obtin rezultate si la boaba de grau,
viermisori si libelule;
Bibanul- la rame, coropisnite, peste viu; la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative;
Carasul- la rame rosie, mamaliga;
Cega- in Dunare si in raurile mari din Ardeal, pe fund tare, argilos sau pietros, la larve de
rusalii, racusori, rame albe sau negre;
Cleanul da rezultate la pescuitul pipait cu greiere, lacuste, tauni;
Morunasul-se pescuieste aproape de fund cu mamaliga, rame, viermusi, sange inchegat;
Mreana - la branza veche, cuburi de branza topita si mai ales la greiere (momeala indicata
pana in septembrie), larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant;
Crapul- la cartofi fierti, boabe de grau si de porumb conservat, paine, mamaliga;
Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
Rosioara, pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la
suprafata cu musca naturala;
Linul- la coada de rac, rame groase de pamant;
Lipanul- cu musca artificiala aproape la toate orele zilei;
Scobarul- se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la
paine si mamaliga;
Somnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitori- mai rar in
rauri;
Salaul- la peste viu si la bucata de peste;
Stiuca - la peste viu; mai rar la pescuitul cu naluci;
Mihaltul- rar, in bulboane, la fund;

Vaduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste.
La mare - ca in iunie cu mentiunea ca nu se mai prinde calcan.
AUGUST
Si in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele
statatoare; cand lipsa de oxigen este mai accentuata capturile sunt rare.
Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu
naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau
artificiala;
Babusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine;
Bibanul si stiuca - idem luna iulie;
Carasul- la mamaliga, rame, viermusi;
Cega - idem iulie;
Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. In zilele foarte calduroase se ascund in
spatele diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie,
poate fi scos cu un buchet mare de viermusi;
Crapul - idem iulie;
Linul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori
mici rame, viermusi si rame la un loc;
Mihaltul - idem iulie;
Mreana - la cuburi de branza si la greier;
Obletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata;
Rosioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita- ca in luna iulie.
La mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. In rest ca in luna iulie.
SEPTEMBRIE
Una dintre cele mai favorabile anotimpuri pentru pescuit. Pestii care in lunile iulie si august
se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens. Pescuitul da
roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. La pescuitul stationar cele mai bune rezultate
se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua jumatate a lunii momelile animale
incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. Luna
excelenta pentru pescuitul cu musca artificiala.
Avatul se pescuieste cu bune rezultate cu naluci si muste;
Babusca incepe sa prefere libelula si viermusii;
Bibanul continua sa cada la rama; exemplare frumoase cad la naluci mici si rotative;
Carasul-la rama, viermusi, mamaliga;
Cega - idem iulie;
Cleanul- vaneaza inca la suprafata putand fi gasit mai ales la marginea curentului din albiile
cu prundis si de-a lungul malurilor abrupte, acoperite cu tufarisuri; se folosesc insecte,
fructe;
Crapul - in aceasta luna prefera bobul de porumb cu lapte (crud) si mamaliga, perioada
favorabila dupa amiaza;
Linul si platica- la inceputul lunii la paine si boaba de grau, apoi la boaba de grau cu
viermusi, iar mai tarziu la buchet de viermusi;
Lipanul - cu muste scufundate;
Mihalt - ca in lunile precedente;
Mreana - branza topita, greieri; se mai pot folosi viermusi, coropisnite, lipitori;
Morunasul -prefera ramele;
Obletul -se prinde frecvent dimineata la libelule, viermusi, musca de casa, paste;
Rosioara- la rame, viermusi, grau, paine;
Scobarul - se prinde bine la paine, rame, coropisnite;
Somnul se prinde inca frecvent la tipar, broscute, rame, lipitori;
Salaul - aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se
pescuieste cu tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame;
Stiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii;
Vaduvita - merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative;
La mare se prinde frecvent hanusul, cambula, lufarul, zarganul, chefalul si mai ales guvizii;
incepe sa se pescuiasca scrumbia albastra la adancime intre ape, cu taparina sau cu pluta,
folosind ca momeala hamsia.

OCTOMBRIE
Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice.
Pestii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. Totusi, in comparatie cu luna
septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. Acum pestii trebuie cautati in locurile
insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte
fructuos indeosebi pentru stiuca si biban.
Avatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative;
Babusca si obletul la viermusi si libelule;
Bibanul la rame si naluci;
Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga;
Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita;
Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale; in balti si iazuri mai mananca si
momeli vegetale;
Mreana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de
viermusi si larve de rusalii. In apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate;
Obletul se prinde bine cu viemusi si libelule;
Rosioara prefera viermusi, libelule;
Scobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale;
Somnul mananca din ce in ce mai putin; tipari, broscute, rame;
Salaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent;
Stiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci;
Vaduvita - idem septembrie;
LA MARE - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie
albastra.
NOIEMBRIE
In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada
sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca
libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.
Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi;
Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete;
Cleanul si mreana - la fund cu rama alba;
Scobarul - ca in octombrie;
Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si
naluci recuperate lent.
La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.
DECEMBRIE
Pestii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant 4 C.
Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule,
viermusi;
Bibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta.
Mananca si
rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie;
Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi;
Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame
rosii, pesti vii, paine;
Mreana- cade rar la rama, meduza de roca;
Scobarul- ca in noiembrie;
Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu
naluci recuperate lent.
La mare - guvizi.
CONCLUZII:
Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de
varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala
vegetala iar in rest cea animala.

Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de
temperatura optima de hranire a speciei respective de peste.
8

Marimi anglo-saxone in pescuitul sportiv

Cum noi, pescarii sportivi, ne straduim sa impartasim deja valorile U.E. si NATO (n-am zis
NASA-carboane, kevlare, ceramice), cred ca ar fi util sa ne familiarizam cu marimile anglosaxone intalnite in pescuitul sportiv.
Practic, unditarul roman se intalneste cu acestea in cazul vergilor americane de spin (cele
pentru mulineta cu tambur fix) sau cast (pentru mulineta multiplicatoare, se tin cuinelele..
in sus), englezesti si europene de crap si la majoritatea celor de musca si Sheffield, tot
datorita originii englezesti a stilurilor."Chinezeste" scrie uneori si pe rolele de fir americane.
Fara a fi exhausivi, nici corecti pana la zecimala, putem aminti esentialul intr-o aproximatie
de bun-simt care sa scoata din ceata pe cei ce n-au avut acces la o asemenea informatie.
Anglo-americanii masoara lungimea vergilor in <<picioare>> (foot-feet prescurtare ft.,
simbol<<'>> si in toli, sau inch-i, prescurtare in.,simbol<<">>. Piciorul are 12 toli si cam o
treime de metru, de fapt 30,48 cm. De la gaze si apa, tot romanul stie cam cat e de mare
tolul. Pentru un calcul mai precis , 1tol= 1in= 25,4 mm = 2,54cm.
Pentru ca da cu virgula, trebuie amintit celor ce nu lucreaza cu socotitorul ca in aritmetica
anglo-americana, virgula e punct si vice-versa.
Pentru ca sistemul lor de masura nu e zecimal, o varga nu va avea de exemplu 6,5 picioare
ci 6picioare si 6toli, scrise fiecare cu simbolul sau, adica : 6'6", pe romaneste, (6x30,48 + 6 x
2,54) cm = (182,88+15,24) cm = 198,12cm = 1,98m.
Iata cateva echivalente mai des intalnite:
Lungime Sistem
Anglo-saxon

Lungime Aproximativa
Sistem metric

5'6"

1,68m

6'

1,83m

6'6"

1,98m

7'

2,13m

9'

2,74m

In toli, (de fapt in fractiuni de tol) se masoara si grosimea firelor. Aici informatia e mai
ascunsa, caci unitatea de masura e data implicit, nu explicit. Ei scriu pur si simplu, "dia
0.010" adica "diametru 0,010 inch", adica 0,0254 cm, adica 0,25 mm, cum am spune noi, tot
implicit, "da-mi terog un 0,25! ".
Beleaua apare cand, din considerente de corelare varga -fir-mulineta, unii producatori nu
mai dau grosimea firului, ci doar rezistenta acestuia (6lb, 8lb, etc.). Vom reveni.
Lungimi masurate in "picioare" mai puteti intalni pe afisajele sonarelor, unde se indica
adancimea. Grosso-modo, impartiti la trei si aveti aceeasi marime masurata in metri.
Tot o masura de lungime e si yard-ul, simbol <<Yd>>, plural <<Yds>>. La origine, "etalonul"
fusese distanta masurata intre mana intinsa a suveranului George al nu mai stiu catelea
sivarful nasului sau. Ca marime e mai "normala", are 0,93m.
In yarzi se masoara, cel mai des, lungimea firului. E mai simplu, caci pe rolele de calitate,
care se vand peste tot in lumea larga, lungimea e mentionata atat in metri cat si in yarzi.
Masa se masoara in uncii, simbol <<oz>>, 10oz=28,35g. Numele vine de la latinescul uncia
(a douasprezecea parte), datorita faptului ca reprezinta a n-ati ghicit, saisprezecea parte
dintr-o livra. Sa mai zica europenii ca noi suntem cei suciti. Cu unciile va intalniti la puterile
lansetelor. O varga arunca mase de, sa zicem, 1/2-1oz.,adica 14-28g, nu va speriati, e un fel
de 15-30g. Iata cateva puteri de aruncare uzuale:

Sistem Anglo-saxon
(uncii)

Sistem International
(grame)-aprox

1/16-5/16

2-9

1/8-3/8

3-10

1/4-5/8

7-18

3/8-1

10-28

1/2-1 1/2

14-42

Unitatea de masura superioara unciei este livra (1lb=16 oz.). Si aici situatia e englezita rau
de tot: se cheama "pound" sau livra, se simbolizeaza <<lb>>, la plural <<lbs>> si e
echivalenta cu 453, 59g. Cu livrele va intalniti la puterile vergilor de crap. Aici este vorba de
altceva, si anume de masa ce inconvoaie la unghi drept varga fixata de maner, asemuita in
rezistenta materialelor (brrr) cu o bara incastrata la un capat. O varga inscriptionata 2
1/2lb se incovoaie (indoaie) la 90 cand i se atarna de varf o masa de de 2,5 livre, adica
aproximativ 1,134kg. Dar cel mai des va intalniti cu livrele pe etichetele rolelor de fir sau
tresa , unde este data rezistenta la (atentie! ) rupere. Un fir de 10lb se va rupe la o tractiune
de 10lb forta, adica aproximativ 4,53 kgforta. Revenim la povestea cu grosimea si rezistenta
firelor. Pentru ca tensiunea firului este cea care incarca varga, rezistenta firului este
specificata pe varga: 8-17 lb line inseamna ca sistemul varga -fir functioneaza bine pentru
un fir de 3,6-7,7kgforta. Mai putin, varga e prea dura si la cea mai mica neindemanare se
rupe firul si se pierde naluca sau pestele; mai mult, firul e prea rezitent, vine randul vargii si
se pierd banii. Ce grosime va avea acest fir, depinde de calitatea lui. Aceasta modalitate
ajunge intr-o mica fundatura la inscriptionarea tamburilor de mulineta; in sistem anglo-saxon,
lungime fir (Yds) , ..rezistenta la rupere(lbs.); deci: fie grosimea e implicita (media calitativa a
momentului), fie consumatorul nici nu trebuie sa o cunoasca, folosind o bobina etichetata
de asemenea in lbs. Noroc ca inscriptionarea e subtitrata si in sistem metric, normal,
lungime(m)/grosime(mm) fir. Va mai intalniti undeva cu livrele: la capturile- record
popularizate in media de limba engleza: Serghei Bubka, nu saritorul cu prajina, ci crapul
mascota de la Sarulesti, are nu 38 de kile, ci84lbs. Parca e mai mare, nu? O alta marime,
rar specificata in cataloagele europene, dar des in cele americane, este modulul de
elasticitate. El arata cat de mult se deformeaza elastic un anumit material. V-ati prins, ne
intereseaza la vergi. Cu cat modulul de elasticitate e mai mare, cu atat materialul necesita o
forta mai mare pentru a fi deformat elastic. Deci o varga cu aceeasi putere si lungime va
necesita mai putin material. Va fi mai subtire si mai usoara. Reversul medaliei:mai fragila la
soc si(mult) mai scumpa. In sistemul metric, modulul de elasticitatese masoara in
daN/mm2, decanewtoni(cam un kilogram forta ) pe milimetru patrat si are valori de ordinul
zecilor de mii. In sistemul anglosaxon, se masoara in psi, ca presiunea in pneuri,
pounds/square inch, livre pe inch patrat, avand, pentru "carboane" valori uzuale de ordinul
zecilor de milioane. Deci o varga de "37 milions modulus" indica fabricarea sa dintr-un
material cu modul de elasticitate de 37 milioane psi.,un carbon bun, echivalent cu un IM6.
De obicei efortul de a "traduce" pe limba noastra marimile inscrise pe produsele pescaresti
anglo-saxone este compensat de mult mai marea apropiere de realitate a acestora. Iar
despre calitate, amintesc doar vorba - sarita la subtitrare-unui personaj de film, interpretat de
Al Pacino: "this kind of shhht sales by itself"; "genul asta debiiip(sa zicem, marfa) se
vinde singura".

10

Greutate

Lungime

1 ounce (1 oz)
= 28,35 g
16 ounces (16 oz)
= 1 pound (1 lb)
1 pound (1 lb) = 454 g
ounces/pounds grame/kilograme
oz
=7g
oz
= 14 g
oz
= 21 g
1 oz
= 28 g
2 oz
= 56 g
3 oz
= 85 g
4 oz
= 113 g
5 oz
= 141 g
6 oz
= 170 g
7 oz
= 198 g
8 oz
= 226 g
9 oz
= 255 g
10 oz
= 283 g
12 oz
= 340 g
14 oz
= 396 g
16 oz
= 1lb = 454 g
2 lb
= 907 g
3 lb
= 1,36 kg
4 lb
= 1,81 kg
5 lb
= 2,27 kg
6 lb
= 2,72 kg
7 lb
= 3,18 kg
8 lb
= 3,63 kg
9 lb
= 4,08 kg
10 lb
= 4,54 kg
12 lb
= 5,45 kg
15 lb
= 6,81 kg
20 lb
= 9,07 kg
25 lb
= 11,35 kg
30 lb
= 13,61 kg
40 lb
= 18,14 kg
50 lb
= 22,68 kg
60 lb
= 27,24 kg
70 lb
= 31,78 kg
80 lb
= 36,32 kg

1 inch (1")
= 2,54 centimetrii
1 foot (1')
= 12 inches = 30,48
cm
1 yard
= 3 feet = 91,44 centimetrii
1 mile
= 1760 yards =
1,609km Inches - Centimetrii
1"
= 2,54 cm
2"
= 5,08 cm
3"
= 7,62 cm
4"
= 10,16 cm
5"
= 12,70 cm
6"
= 15,24 cm
7"
= 17,78 cm
8"
= 20,32 cm
9"
= 22,86 cm
10"
= 25,40 cm
11"
= 27,94 cm
12"
= 1 foot = 30,48 cm
Feet - Metrii
8'
= 2,44 m
9'
= 2,74 m
10'
= 3,05 m
11'
= 3,35 m
12'
= 3,66 m
13'
= 3,96 m
14'
= 4,27 m

Temperatura
Fahrenheit Celsius
95F
= 35C
86F
= 30C
77F
= 25C
68F
= 20C
59F
= 15C
50F
= 10C
41F
= 5C
32F
= 0C
30F
= -1C
28F
= -2C
27F
= -3C
25F
= -4C

11

SPECII DE PESTI
Crapul - descriere, raspandire, inmultire

Descriere
Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt 50-100 cm (10-20 kg), ajungand pana la 140 cm si
45 kg in mod exceptional. Durata sa de viata este destul de lunga pentru lumea pestilor, de
15-20 ani.
Corpul este alungit, comprimat lateral. Gura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe
fundul apei. Buzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se
extinde ca un tub. Tot pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait. Sozii
sunt mari. Exista si varietati de crap cu solzi foarte mari si putini (crap oglinda) sau fara solzi
(crap golas).
In functie de mediul in care traieste, coloratia crapului difera de la argintiu-auriu in ape
limpezi, curate, pana la verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie.
Origine
Crapul este originar din Asia Mica. A fost introdus in Europa probabil de catre Romani.
Raspandire
Traieste in toate raurile si lacurile din Europa si Asia. In ultimul secol a fost aclimatizat si in
America de Nord si de Sud si Australia, insa in aceste tari este considerat daunator datorita
impactului negativ al acestuia asupra speciilor locale. Nu se intalneste in Africa, Siberia. La
noi in tara traieste in toate lacurile si raurile de deal si de ses, in Dunare si Delta Dunarii.
Apreciaza o apa transparenta, avand pe fund nisip sau mal, bogata in plante acvatice si
obstacole naturale.
Inmultire
Are loc la mijlocul primaverii, cand apa atinge 8-10 grade Celsius, dupa ce iese din
hibernare. (aprilie - mai). Locul de inmultire este de regula o intinsura creata de cresterea
apelor in primavara, cu ape mici si mai calde, cu vegetatie. O femela depune circa 100 000
icre pentru 1 Kg/corp. Alevinii eclozeaza dupa 3 - 4 zile. Primele doua zile se hranesc cu
sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca la o hranire activa, in aceleasi ape in care s-au
nascut. La venirea toamnei, puii au deja 100 de grame.
Gastronomie
Carnea crapului este foarte gustosa, fiind consumata sub diferite forme: fiarta, prajita, fripta,
afumata, marinata. Crapul fript la protap, direct pe malul apei, este o mancare ce lasa
amintiri de neuitat.

12

Carasul - descriere, raspandire, inmultire

Denumirea tiinific : Carassius auratus gibellio

Denumiri populare : caras argintiu, caras floran, crap-caras.
Familia : Cyprinidae
Ordinul : Cypriniformes
Descriere
Dimensiunile obisnuite ale carasului sunt de 10 -15 cm cu 80 -150 g, ajungand pana la 1,5 2 kg in mod exceptional. In crescatorii si in Delta Dunarii greutatea obisnuita este ceva mai
mare, de 500 - 800 g. Coloratia carasului depinde de limpezimea apei, mergand de la
argintiu spalacit in rauri la cenusiu-verzui si usor negricios in lacuri pline de vegetatie. Capul
este scurt, cu buze subtiri, fara mustati, criteriu sigur de deosebire fata de crap pentru
necunoscatori. Unii hibrizi de crap cu caras au un inceput de mustati. Peritoneul este negru,
ca la scobar.
Origine
Carasul este originar din Asia de nord. De aici a ajuns in China, unde a fost selectionat
indeosebi pentru obtinerea unor varietati de ornament ( carasii cu voal pe care ii intalnim in
acvarii). A fost introdus in Europa mai intai ca peste decorativ, apoi ca peste argintiu in
bazinul Dunarii, Rinului.
Raspandire
Traieste in toata Europa si Asia de nord. La noi in tara se intalneste in aproape toate baltile,
lacurile si raurile de ses si de campie, in Dunare si Delta Dunarii. Raspandirea lui
extraordinara se datoreaza rezistentei deosebite la poluare si lipsa oxigenului, cat si
prolificitatii sale. Vara, cand alti pesti nu mai musca, carasul este cel care poate salva o
partida de pescuit. Carasul este un peste care rezista si scos din apa, mai multe ore, mai
ales daca este invelit intr-o carpa uda si nu i se usuca solzii. Nu o data carasii adusi acasa la
sfarsitul zilei de pescuit si pusi intr-un vas cu apa reincep sa inoate.
Inmultire
Se realizeaza primavara, cand apa atinge 8-10 grade, cam in aceeasi perioada cu crapul.
Depunerea icrelor dureaza pana la sfarsitul verii in 2-3 serii. La aceasta specie toate
exemplarele peste 2-3 ani sunt femele, exemplarele mascul suferind dupa aceasta varsta
fenomenul de transformare in femele (ginogeneza).
Pescuit
Pescuitul carasului se poate face prin mai multe metode: cu undita, cu lanseta cu plumb pe
fundul apei, bolognesa. Pescuitul cu undita
Se foloseste o undita de 4-6 metri pe canale, lacuri si rauri mici, sau o rubesiana pentru
lacuri mai mari. Diametrul firului va fi de 0.12-0.18 mm. Pluta va a avea o portanta de 0.5-2
grame in functie de momelile folosite. Carligele vor fi numarul 12-10 Momelile folosite la
pescuitul carasului sunt ramele, preferabil de gunoi,

13

Somnul - descriere, raspandire, inmultire

Familia : Siluridae
Denumirea tiinific : Silurus Glanis
Denumiri populare : codu, moac, somotei (somnul mic, pn la 2 kg), irma
Denumiri in limbi strine:
Ceha: Sumec Obecny
Olandeza: Meerval
Daneza: Malle
Poloneza: Sum Pospolity
Finlandeza: Monni
Portugheza: Siluro Europeo
Franceza: Grand silure
Rusa: Obyknovennyi Som
Germana: W els
Spaniola: Siluro
Greaca: Goulianos
Suedeza: Mal
Italiana: Siluro
Ungara: Harcsa
Norvegiana: Malle
Raspandire
In toate apele Europei, in rauri, lacuri i balti de ses i de deal. La noi raspandit in raurile si
lacurile de es, Dunare i Delta Dunarii.
Dimensiuni
Cel mai mare pete de apa dulce care traiete la noi. In mod curent are 1 metru i 5-6 kg,
dar poate ajunge la 50-100 kg.
Descriere
Este unul dintre petii cel mai usor de recunoscut de pe la noi. Capul este turtit de sus in jos,
fiind garnisit cu o gura mare, plina de dintisori marunti, pe ambele falci, indreptati spre
inapoi. Pe falca superioara are doua mustati lungi, pe lateral, si patru mustati mai mici,
indreptate in jos. Trunchiul este destul de scurt, cilindric. Coada este lunga, inotatoarea
anala intinzandu-se pe toata lungimea ei. Culoarea este cenusiu marmorat, cu burta albmurdar. Culorile se modifica si in functie de culoarea dominanta a mediului in care traieste.
Nu are solzi ci un mucus protector, extrem de alunecos.
Pete in general nocturn, are ca principale simturi pipaitul (se foloeste de cele 6 mustati),
auzul (percepe imediat zbaterea momelii vii in carlig) i mirosul (sesizeaza resturile de carne
de la abator folosite ca momeala). Vzul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu
lumin puin, ochii s-au atrofiat, fiind foarte mici.
Mod de via
Pe timpul zilei st ascuns in cotloane, gropi, langa arbori cazuti, bolovani mari, confundanduse cu mediul. Noaptea pleac la vantoare, de multe ori auzindu-se loviturile de coad cu

14

care ii imobilizeaz prada in noptile de vara. Somoteii mici umbla in carduri. Somnul mare
in schimb este singuratic. Este un peste teritorial, fidel locului in care s-a nascut.
Pete rapitor, incepe sa se hraneasca imediat ce a depasit stadiul de alevin cu larve de
insecte, rame, viermi, broscute, petisori. Se hranete si cu animale moarte, pe care le
gaseste cu ajutorul mirosului, fiind un sanitar al apelor.
Iarna intra la iernat, in gropi adanci, in acelasi gropan intalnindu-se somni de toate
dimensiunile, de la somotei de 1 kg pana la somni de 40 kg.
Gastronomie
Carnea este dulce, insa grasa la somnul ce depaseste 5-6 kg. In schimb nu are oase. Se
consuma prajita (pana de somn prajita impreuna cu o garnitura de cartofi natur si o lamaie
este o delicatesa), fripta. Din capul de somn iese un bors exceptional. Icrele nu se consuma,
fiind toxice.

Rosioara - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit

Denumirea tiinific : Scardinius erythrophtalmus

Denumiri populare : roioar, babuc roie
Familia : cyprinidae
Rspandire
Roioara este rspndit n apele Europei, din Suedia pana n Mediterana i Asia Mica. n
Romnia se gsete n aproape toate apele stttoare de deal i es, precum i n rurile
din aceeai zon.
Dimensiuni
Lungimea medie a acestui pete este de 20-30 cm, dar sunt i excepii de 35 cm, iar
greutatea de 200-300 g, cu maximul pn la 1- 2 kg.
Descriere
Are corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari i bine fixai n piele. Botul este scurt,
gura mic, terminat oblic, ndreptat n sus (adaptare la pescuitul n straturile superioare
ale apei) i lipsit de musti. nottoarea dorsal este situat mult napoi dup nottoarele
ventrale. Culoarea pe spate este albastru nchis cu nuane de verde sau cafeniu, iar laturile
corpului i burta sunt argintii. nottoarele, caracteristice acestui pete, sunt de un rou
aprins, cu excepia dorsalei. Ochii sunt aurii i nu rou-glbui ca babuca, cu care este
deseori confundat.
Mod de via
Este un peste sedentar, simindu-se n largul lui n blile cu vegetaie abundent. n ruri l
gsim mai ales n sectoarele cu un curs mai lent. Triete n crduri formate din exemplare
de dimensiuni apropiate. Roioarele "serioase" (mai mari de 0,5 kg) umbl singure.

15

Vara i toamna, pn la cderea vegetaiei, o gsim n mijlocul vegetaiei, n culoarele dintre

nuferi. De aici pndete cderea insectelor n ap, nari, mute, mici gaze. Alturi de
acestea mnnc larve de insecte, viermi, melci, precum i plante acvatice.

nmultire
Are loc in perioada aprilie - iunie, la o temperatur a apei n jur de 18 grade Celsius. n
perioada de mperechere, masculii au culorile mai accentuate.
Gastronomie
Carnea acestui pete este de o calitate inferioar, avnd multe oase. Daca vrei ca acest
pete s fie delicios nu v rmne ca opiune dect saramura, unde o parte din aceste oase
se ard. Adugai i cteva roii, ceap, ardei n zeama saramurii... precum i un pahar de
vin rou, i totul va iei ca la carte.
Momeli
Momelile folosite cu succes la pescuitul roioarei sunt viermuii albi de carne, rmele mici,
larvele de "libelule", bucelele de pine, aluaturi diverse. n timpul verii o momeala
"prinztoare" o constituie cosaii. Roioara, fiind un peste care vneaz la suprafaa apei,
poate fi pescuit i cu mute artificiale, mai ales exemplarele mari.
Nadirea
Se folosete ndeosebi ndirea de apel, cteva firimituri la 8-10 lansri. Se ndete cu
aceeai momeala ca cea pe care o avem n crlig.
Varga
Va fi telescopic, cu o lungime de 4-7 metri, ct mai uoar. Roioara se poate pescui i cu
undia rubesian, de 9-12 metri, atunci cnd conformaia lacului o impune (mal puin adnc,
plin de vegetaie, cu distan mare pn la primele ochiuri de ap). Lanseta se folosete mai
puin la pescuitul roioarei.
Firul
Cel mai folosit este monofilamentul de 0,12-0,15 n general, un pic mai gros acolo unde ne
ateptm la exemplare mai mari sau agrile n vegetaie sunt frecvente. Pentru pescuitul
"la pipit" nailonul va fi mai subire, 0,10-0,12.
Pluta
Va avea o portan de 0,10-1 gram, n funcie de valuri. Formele cele mai utilizate sunt cele
tip "morcov" sau "pictur", ct mai sensibile, cu antena i chila de dimensiuni mai mici, de
maxim 5 cm, mai ales cnd pescuit n imediata apropiere a suprafeei apei.
Plumbul
Se folosesc 3-4 alice la distan de 2-3 cm una de alta, exact ct s lesteze pluta. Atunci
cnd pescuim n apropierea suprafeei apei (20-30 cm) se pune numai o singur alic,
imediat sub plut, care s o echilibreze.
Carligul
Crligele folosite vor avea numrul 12-16, cu tija subire, pentru a nu deteriora momeala.
Metode de pescuit

16

n timpul verii, dup prohibiie, roioara urc la suprafaa apei pentru a culege gze czute
pe ap, printre ierburile acvatice. Este firesc deci ca cele mai utilizate metode de pescuit ale
roioarei s fie cele la suprafaa apei. Se pescuiete fie cu o plut mic uor lestat, cu
crligul la o adncime de 20-30 de centimetri, fie fr plumb i pluta, "la pipit", folosind ca
momeal o insect (cosa), sau o bucic de pine. Fiind un pescuit "la vedere", prezena
pescarului trebuie s fie ct mai discret, evitnd ca umbra s cad pe ap. Detalii despre
pescuitul roioarei "la pipit" gsii n articolul Tehnici de pescuit - rosioara la bucatica de
paine.
Toamna, dup cderea vegetaiei, roioara coboar spre fundul lacului. Vom folosi o plut
cu o portan mai mare, cu alicele de plumb montate n apropierea crligului, pentru a cobori
linia rapid la adncimea dorit. Momeala utilizata va fi buchetul de viermui albi de carne
sau rame mici de gunoi.

Cleanul - o provocare

Exista oare vreun pescar care poate spune cu mana pe inima ca a descoperit metoda de
pescuit clean care nu da gres niciodata? Nu cred!
Diversitatea caracteristicilor locurilor unde traieste cleanul face ca obiceiurile lui de hranire si
comportamentul sau sa fie diverse. Chiar pe tronsoane ale aceluiasi rau, aflate relativ
aproape unul de altul, raspunsul pestelui la modul cum ii prezentam momeala este diferit.
Mai mult, caracteristicile oricarui loc de pe cursul unui rau se pot modifica de la o zi la alta si,
odata cu ele, si comportamentul cleanului.
Pentru ca lucrurile sa se complice si mai mult, toata experienta pe care am acumulat-o dupa
lungi expeditii pe malul raului nu valoreaza mare lucru cand clenii pe care ii vanam traiesc
intr-un lac.
Daca va mai spun ca acest peste este atat de precaut incat nu accepta decat momelile care
exista in mod natural in momentul si locul respectiv, va veti intreba daca nu cumva este mult
mai distractiv sa amortesti cu privirea fixata pe bambina unei lansete cu care prinzi carasei
cat palma.
Ei bine, si in randul pescarilor exista diversitate, iar unora le place tocmai aceasta provocare
a cleanului care ii obliga sa isi foloseasca spiritul de observatie, intuitia, inventivitatea si, nu
in ultimul rand, energia pana la epuizare.
Cum probabil am lasat sa se inteleaga, si eu sunt unul dintre cei care prefera partidele de
pescuit la care parcurg kilometri pe malul raului ascunsi in spatele tufelor de pe mal si sunt
pregatiti sa schimbe tehnica de pescuit de cate ori este nevoie.
Fara a pretinde ca sunt un expert (este, totusi, vorba despre un hobby nu despre o profesie
sau, mai rau, obsesie), am acumulat oarecare experienta si imi face placere sa schimb idei
cu cei care au aceeasi pasiune ca si mine.
Pentru ca pescuitul cleanului este oarecum atipic, sa nu va surprinda faptul ca voi incepe cu
sfarsitul, adica cu concluziile, sau mai bine spus, cu concluziile pe care le-am tras in urma

17

nereusitelor si a reusitelor mele in confruntarea cu cleanul.

Nu subestima adversarul. In mediul lui de viata pe care noi il intelegem superficial, cleanul
este perfect adaptat sa receptioneze si sa interpreteze mai multe informatii decat putem
banui. Faptul ca, in majoritatea locurilor unde traieste cleanul, putem vedea cardurile de
pesti nu este un avantaj, pentru ca din apa spre uscat vizibilitatea este mult mai buna.
In procesul de hranire, cleanul reactioneaza in conformitate cu doua instincte de baza:
sa nu rateze nici o oportunitate;
sa fuga la cel mai mic semn de pericol.
Cele doua instincte actioneaza in ordinea in care le-am enumerat. De multe ori am vazut
cleni care demareaza spre momeala in momentul in care au detectat-o dar, inainte de a o
atinge, intorc la 180 si dispar intr-o clipa. Pentru clean, semn de pericol poate insemna un
zgomot, o umbra, miscare pe mal sau in aer si, mai ales, orice considera ca este nefiresc:
momeala cu aspect nenatural sau care nu se potriveste cu momentul si locul, evolutia
nefireasca in apa a momelii, stralucirea carligului, sau orice element al monturii. Desi pare
de necrezut, de multe ori am avut impresia ca acest peste a invatat ce efect poate avea o
undita si, atunci cand o vede, fuge de ii sfaraie ... coada.
Un clean speriat sau care se zbate in carlig va fi simtit de cei din jur care vor disparea intr-o
clipa, de aceea, dupa ce am prins un clean intr-un loc, putem spera cel mult sa il prindem si
pe al doilea, dar in nici un caz pe al treilea. Oricum, al doilea va fi cu siguranta mai mic decat
primul, iar la locul respectiv nu are rost sa ne intoarcem mai devreme de o jumatate de ora.
Insectele sau larvele care se gasesc la un moment dat din abundenta in jurul apei pot fi mai
eficiente decat momelile traditionale. Cum va spuneam, spiritul de observatie si
inventivitatea sunt principala arma cu care veti invinge cleanul.
Orice portiune a raului este un loc bun pentru clean. Am prins clean in gropile cu apa adanca
si linistita din malul raului, in suvoaiele repezi sau pe portiuni cu apa de numai cativa
centimetri adancime. Depinde de inspiratie si de tehnica adoptata.
Traseul pe care ma deplasez pe malul raului este din amonte spre aval iar locul in care
lansez momeala este totdeauna in aval sau spre malul opus, la o distanta cat mai mare
posibil.
Cleanul se hraneste in toate anotimpurile. Ritmul de hranire si comportamentul depind de
temperatura apei. Astfel, daca vara este tentat sa atace orice misca, iarna va sta in locurile
cu apa adanca si linistita si va ataca doar momelile pentru prinderea carora nu este nevoit
sa consume multa energie si asta se intampla numai in zilele insorite.
Clenii care traiesc in lacuri sunt mult mai mari decat cei care traiesc in rauri dar si mult mai
greu de prins.
Voi scrie in curand despre metodele mele de pescuit clean. Nu voi propune retete universal
valabile, pentru ca asa ceva nu exista in confruntarea cu acest peste. Doar spiritul de
observatie, intuitia si inventivitatea noastra sunt cele pe care trebuie sa le utilizam de fiecare
data la maxim.
Si inca ceva: pescuitul cleanului este un sport solitar. Partidele in grup nu vor fi decat
plimbari in natura cu prietenii.
M-as bucura daca si alti pasionati de pescuitul la clean ne-ar impartasi cate ceva din
experienta lor.
Fir intins!
Cicerone Paunescu

18

Obletele - descriere, pescuit, gastronomie

Denumirea stiintifica : Alburnus alburnus.

Denumiri populare : albete, oblete de Dunare, boblete.
Descriere
Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. Are o
culoare argintie, data de solzii marunti, care se desprind usor. Gura are mandibula inferioara
mai lunga decat cea superioara, fiind o adaptare la modul de hranire. Dimensiunile obisnuite
sunt de 10-15 cm si 20-40 grame.
Peste de card, obletele este permanent in miscare. Musca nu atat de foame, cat din
curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. Se hraneste cu mici
insecte, viermusi pe care ii culege de la suprafata apei.
Traieste atat in ape statatoare, in lacurile si baltile din campie, cat si in cele curgatoare, in
toate raurile de ses din tara noastra. Prefera, indeosebi vara, locurile in care se intalnesc
curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. Il putem pescui de primavara
devreme, din martie, cand inca nu s-au dezghetat bine apele, pana toamna tarziu, in
noiembrie.
Pescuitul obletelui
Pescarii "seriosi" il neglijeaza de cele mai multe ori, in cautarea unor pesti mai "valorosi" :
crap, caras, somn. Insa atunci cand nimic nu merge, obletele poate salva o partida de
pescuit. Si la unele concursuri de pescuit este pestele salvator, putand duce la castigarea
sectiunii "Cel mai mare numar de pesti prinsi".
Pescuitul obletelui nu este deloc dificil, de multe ori fiind poarta de intrare in pescuit a multor
pescari.
Undita este mica, de 3-4 metri, asa numita cataveica. Obletele nu este un peste sperios,
fiind atras cu o nadire corespunzatoare pana aproape de mal. Actiunea unditei trebuie sa fie
mai degraba una telescopica decat una de varf pentru a proteja gura pestelui. Fiindca la
acest pescuit tinem tot timpul undita in mana si lansam de nenumarate ori, greutatea
acesteia trebuie sa fe cat mai mica. O varga de carbon ar fi excelenta, dar si una buna din
fibra de sticla este o alternativa.
Firul folosit va fi cat mai subtire, de preferat 0.08 mm, cu struna de care se leaga carligul de
0.06 mm. Lungimea firului va fi fix cat undita, pentru ca la prinderea unui peste acesta sa
ajunga prin pendulare exact in mana.

19

Pluta va fi una mica, cam de 2 cm inaltime, cu antena mica (1 cm) sau inexistenta. Prefer sa
folosesc, cand nu bate vantul o pluta fara antena, echilibrata astfel incat sa aiba deasupra
apei doar o parte infima, 0.1 mm. In felul acesta orice trasatura este semnalizata, si nici
pestele nu simte vreo rezistenta. Pe vant dimpotriva, folosesc o pluta cu antena, care sa
ramana deasupra valurilor.
Deoarece lansarile la acest pescuit sunt extrem de numeroase, prefer sa pun pe fir o singura
alica de plumb si nu mai multe, care ar putea sa se incurce intre ele.
Carligul va fi adaptat dimensiunii obletilor (am intalnit cateodata si obleti mari de 15-16 cm),
cu tija subtire, cu spinul cat mai mic pentru a nu rani prea mult viermusul. Numerele 22-2018 sunt cele mai uzuale.
Momeala cea mai folosita la pescuitul obletelui este viermusul. Este atat preferat de acesta
cat si greu de furat de pe carlig si rezistent la lansari repetate. Se mai pot folosi rame mici,
libelule, cu inconvenientul ca aceste momeli vor trebui inlocuite la 2-3 pesti prinsi.
Nada care se foloseste indeosebi este cea de apel, in timpul pescuitului. Firimituri de paine,
malai usor umezit se arunca cat se poate tine intre degete astfel incat sa formeze un norisor
in jurul plutei.
Gastronomie
Cand ati prins zece obleti, e usor sa ii curatati. Cand insa ati prins doua sute, curatarea s-ar
putea dovedi mai anevoioasa decat prinderea lor. De aceea, de obicei obletii se lasa
necuratati, urmand a face acest lucru ... ceva mai tarziu.
De obicei obletii se prajesc. Numai ca nu se prajesc ca toti ceilalti pesti, ci pusi unul langa
altul, trasi prin ochi printr-o scobitoare, cate 5-6, ca sa se poata intoarce si pe cealalta parte
in tigaie. Se prajesc dupa ce au fost tavaliti in malai, pana devin crocanti. Dupa ce se
prajesc, se scot de pe scobitoare.
Cel mai bine se servesc cat sunt inca calzi, cu o lamaie stoarsa deasupra si un pahar de vin
alb alaturi. Tineti cu o mana de corpul obletelui si cu cealalta trageti de cap. Intestinele vor
ramane prinse de acesta. Nu le aruncati decat pe ele, capul este una din cele mai bune parti
ale obletelui.

Porcusorul - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit

Denumirea tiinific : Gobio gobio

Familia : Cyprinidae
Denumiri populare : porcuor, porcoi
Exist mai multe subspecii de porcuor, printre care Gobio kessleri, Gobio uranoscopus,
Gobio fluviatilis, cu diferene vizibile doar la o analiz tiinific.
Este unul dintre petii copilriei mele, prin anii 80 prinznd i pn la 1 kg de porcuori pe

20

rul Buzu, n zona de cmpie a acestuia. n mare parte datorita lui am prins "microbul"
pescuitului, fapt pentru care i sunt extrem de recunosctor.
Rspndire
Se ntlnete mai ales n rurile lente din zona de es, n Dunrea i mai puin n lacuri.
Descriere
Se aseamn cu mreana, n parte i datorit celor dou musti groase i scurte de-o parte
i de alta a gurii. Mreana are ns patru musti, aadar este uor de identificat dac ai prins
o mrean mic sau un porcuor. Dimensiunea maxim este de 15 cm, cea normal de 10
cm, la care se i atinge maturitatea sexual. Durata de via este de aproximativ 3 ani.
Mod de via
Triete n mici crduri, de 10-20 de exemplare, n apropierea locului n care s-a nscut. Se
hrnete pe fundul apei, cutnd n substrat asemenea crapului, gura subterminal i
mustile fiind o dovad n acest sens.
nmulire
Se reproduce ntre lunile aprilie i iulie. Femela depune 800-3000 icre n mici grmjoare
care eclozeaz dup 10-15 zile n funcie de temperatur. Petiorii se menin n imediata
vecintate a locului de reproducie, hrnindu-se ndeosebi cu zooplancton.
Pescuit
Nu face obiectul unui pescuit economic datorita taliei mici, i nici a unui pescuit sportiv n
particular. l prindem de obicei ntmpltor, cnd pescuim pe fundul apei la caras, pltic,
roioar cu rme sau viermui. Acolo unde porcuorii sunt mai numeroi putem folosi o linie
de 0,10 cu o plut mic, cu portana de 0,10 1 gram. Ca momeal rmele mici de gunoi
dau cele mai bune rezultate.
Gastronomie
Dei mic, porcuorul are o carne foarte gustoas. 20-30 de porcuori fripi pe o plit, alturi
de o mmliga aburind fac deliciul oricrei mese.

Tiparul - descriere, raspandire, inmultire

Denumirea tiinific : Misgurnus Fossilis.

Denumiri populare : chicar.
Familia : Cobitidae.
Rspndire
In ntreg bazinul Dunrii, n apele Europei de sud-est i centrale. La noi se ntlnete
ndeosebi n rurile i lacurile de es, mloase.
Dimensiuni
In mod normal, iparul are o lungime de 20 - 25 cm i o greutate de 100-150 grame,

21

ajungnd n mod excepional pn la o lungime de 35 cm i o greutate de 300 grame.

Descriere
Corpul este lung, cilindric. La bot are zece musti, dispuse astfel: patru n vrful buzei
superioare, dou n colturile gurii i patru pe buza inferioara, mai mici. Culoarea este cafeniu
marmorat.
Mod de viat
Prefer apele sttute, srace n oxigen. Din mlul acestora se hrnete cu larve de insecte,
viermi, melci.
Gastronomie
Carnea iparului, ca la orice pete de balt, are un iz de nmol. Cu toate acestea este destul
de apreciat.

Ghidrinul - descriere, raspandire, inmultire

Denumirea tiinific : Gasterosteus aculeatus.

Rspndire
Se intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia.
Descriere
Are circa cinci centimetri. Ii sunt caracteristici cei trei spini de pe spate, inaintea aripiarei
dorsale, cu care se apara de dusmani.
Inmultire
Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. Printr-un dans ritual,
masculul invita in cuibul pe care l-a construit femela, pentru a depune icrele. Acestea sunt
pazite si aerate ce catre mascul, pana la iesirea puilor. Tatal nu pleaca de langa pui pana
cand nu acestia ating un centimetru.

22

Boarta - descriere, raspandire, inmultire

Denumirea tiinific : Rhodeus Sericeus Amarus.

Denumiri populare : boarc.
Familia : Cyprinidae.
Este un peste de apa dulce raspandit in aproape toate apele Europei. Prefera lacurile,
raurile de campie cu un curent lin, canalele pline de vegetatie. Dimensiunea medie este de
4-5 cm, femelele fiind mai mari decat masculii.

Platica - descriere, raspandire, mod de viata

Denumirea tiinific : Abramis brama danubii.
Denumiri populare : carjanca (platica mica de 15-25 cm si 200 grame), carjencuta, foaia
plopului.
Familia : Cyprinidae.
Raspandire
Platica este un peste de apa dulce, gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile
europene. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal.
Descriere
Are in mod obisnuit 30-40 cm, cu 0,5-1 kg, ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg. Corpul
este plat (de unde si denumirea pestelui), turtit lateral. Capul este mic, avand gura mica cu
buze subtiri si fragile, adaptate gasirii hranei pe fundul apei. Aceasta se poate prelungi ca un
tub, ca si la crap. Nu are mustati. Spatele este colorat masliniu-cenusiu, burta alb-argintiu la
platicile tinere si galbui la cele mai batrane. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani
au niste excrescente numite butoni de nunta. Inotatoarea anala este deosebita fata de a
altor pesti, fiind lunga si scobita. Inotatoarele sunt fumurii.
Mod de via
Este un peste pasnic, extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. Isi cauta hrana
compusa din plante acvatice, larve de insecte, viermi, crustacei in preajma malurilor
maloase, pe langa perdelele de stuf, in preajma pragurilor in rauri. In primii ani de viata este
un peste de card. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci, linistite (senalul
raului, mijlocul lacului).
Gastronomie
Desi are multe oase, carnea este foarte gustoasa, saramura de platica fiind foarte apreciata
de catre cunoscatori.

23

Stiuca - descriere, mod de viata

Denumirea tiinific : Esox Lucius.

Denumiri populare : briceag (tiuc de 10-15 cm), mrli (tiuc pan la 1kg), f, boald.
Familia : Esocidae.
Dei tiuca are un comportament teritorial (ca toi prdtorii, acvatici sau teretri), adeseori
gsim n aceeai zon mai multe tiuci, mai ales n zone cu vegetaie bogat i prad
abundent. Spre deosebire ns de biban, care atac in grup, tiuca atac numai individual.
Acolo unde am prins o tiuc mai mare, dup o perioad vom prinde alta. i asta deoarece
n ap exist locuri de vntoare mai bune, ocupate bineneles de tiucile mai mari. Care
vor profita imediat de un astfel de loc mai bun devenit 'vacant'.
tiuca o gsii acolo unde este i prada ei. Dei cel mai adesea pndete aproape de
suprafa (este un prdtor ce se bazeaz ndeosebi pe vz), s-au pescuit tiuci i la
adncimi mari, mai ales n perioada iernii, la copc.
Petrece o mare parte din timp n ateptare, camuflat in vegetaie, imobil. Conformaia
corpului o recomand ca un 'sprinter'. Ins i petrece o parte din timp i patrulnd prin
teritoriul su de vntoare, mai ales n lacurile mari.
Vneaz bazndu-se ndeosebi pe vz. De aceea atac mai ales de jos n sus petii care
trec pe deasupra ei, profilai foarte bine pe fundalul cerului. Venind de jos, poate profita de
efectul surpriz, petiorul nevznd venirea tiucii.
Primvara, dup perioada depunerii icrelor, pescuitul tiucii nu d rezultate prea bune. Nici
vara aceste rezultate nu cresc prea mult. Lacurile i rurile abund de petiori, iar tiucile
ignor momelile noastre. Toamna trziu ns, dup ce acetia au disprut, ncepe sezonul
tiucii, care continu n iarn pn la depunerea icrelor.
Petiorii ce se pot folosi la pescuitul tiucii cu momeal vie pot fi crei, roioare i chiar
bibani, acetia fiind, contrar prerii generale, una dintre przile favorite ale tiucii, cu sau
fr spinii de pe nottoarea dorsal tiai.
Cu ct petiorul momeal va fi mai mare, cu att ansa de a prinde o tiuc trofeu va
crete. Dei tiuca poate nghii przi de pn la o treime din lungimea sa, un caras de 200
de grame va fi ignorat de mrlie, i va tenta tiuci ce vor cntri mcar 2 kg. Pe de alt
parte, o tiuc mai mare va fi mai degrab atras de un astfel de caras, dect de o duzin
de oblei, efortul depus pentru prinderea acestuia fiind mai mic dect cel pentru prinderea
cantitii echivalente de hran, dar alctuit din mai muli peti mici.

24

Bibanul - descriere, raspandire, mod de viata

Denumirea tiinific : Perca Fluviatilis.

Denumiri populare : ghiban, costu, bondar, rspr.
Familia : Percidae.
Descriere
Este un peste usor de recunoscut chiar de catre necunoscatori. Are 5 - 8 dungi verticale
negricioase, pe un fond cenusiu-verzui pe spate si gri albicios pe burta. Prezinta doua
aripioare dorsale, dintre care prima are tepi care il apara de pestii rapitori, precum si o pata
neagra spre marginea posterioara. Celelalte aripioare au marginile rosiatice. Solzii sunt
marunti si aspri, foarte bine lipiti de corp.
Lungimea obisnuita este de 20-25 cm, cu 200-400 grame, ajungand in mod exceptional
pana la 50 cm si 1 kg.
Mod de via
In primii 2-3 ani de viata bibanul este mai degraba pasnic, hranindu-se cu rame, viermisori si
din cand in cand cu cate un pestisor. Odata depasita aceasta faza a vietii, devine rapitor,
vanand in haita, alaturi de numerosi confrati de aceeasi talie. Devenit matur, bibanul devine
singuratic, vanand singur.
Una dintre trasaturile bibanului este curiozitatea, fapt care il face sa fie un partener extrem
de agreabil pescarului cu momeli artificiale care tocmai vrea sa incerce o noua 'creatie
personala'. Tot din curiozitate putem vedea adesea in urma bibanului prins in carlig unul sau
doi bibani intrigati de miscarile acestuia, insotindu-l pana la iesirea din apa.
Raspandire
Traieste in toata Europa si Asia. La noi se gaseste in toate raurile si lacurile din zona de deal
si de ses. Prefera insa o apa cu fund tare sau nisipos, cu o vegetatie abundenta. Este un
peste care nu intreprinde migratii,ramanand fidel zonei in care s-a nascut.
Gastronomie
Carnea sa alba, fara oase multe, este deosebit de gustoasa, mai ales gatita saramura.

25

Bibanul soare - descriere, raspandire, inmultire

Denumirea tiinific : Lepomis gibbosus Linne, 1758

Denumiri populare : regina, sorete
Familia : Centrarchidae
Descriere
Culoarea este verde-albastruie, cu cate o pata neagra pe solzii mai mari. Burta este
galbena-aurie. Capatul posterior al operculului are o pata neagra marginita cu rosu.
Inotatoarele dorsala si caudala sunt cenusii, iar celelalte galbui. Coloritul se accentueaza in
perioada nuptiala. Talia este mica, pestele avand in mod obisnuit 8-12cm. Corpul este
puternic comprimat lateral.
Origine
Bibanul soare este originar din America de Nord, statul Carolina. Traieste in bazinul fluviului
Mississippi si Marile Lacuri. De aici a fost adus ca peste decorativ in Europa de vest, de
unde s-a raspandit in restul continentului.
Raspandire
La noi se intalneste in toate baltile de campie, din lunca Dunarii si din Delta, in cursul inferior
al Crisurilor, in lacurile Capitalei. Se intalneste si in raurile cu un curent slab din zonele de
campie.
Inmultire
Se realizeaza pe toata durata verii, din mai pana in august. Masculul sapa un cuib pe fundul
apei, in care femela depune icrele. Acestea sunt pazite de catre mascul pana la eclozare.

26

INITIERE IN PESCUIT
INITIERE IN PESCUIT (I)
Sunt pescar. De mine!
Pasul I: alege-ti prietenii!
N-am auzit inca de cineva care sa se apuce de pescuit, asa, singurel... Inti a vazut pescari
la margine de apa; a cascat gura; daca a vazut o "captura", a cerut lamuriri... Sau, cel mai
probabil, un amic pescar l-a luat o data la balta, i-a pus o undita in mna si... TROSC! Un
pestisor! Ce pestisor?! Un monstru!!! Dar, cel agatat a fost... viitorul pescar! Banuiesc, daca
citesti aceste rnduri, ca esti cam acolo, cititorule. Vrei sa te apuci SERIOS de pescuit. Sa
investesti, timp, bani, pricepere...
Nu te repezi sa cumperi prima "scula" frumoasa care iti iese in cale! Ace, gute, plute, plumbi
etc... Stai un pic si cugeta: vreau sa pescuiesc anumiti pesti sau vreau sa ies la balta cu
amicii si sa prind si eu impreuna cu ei? In primul caz, trebuie sa cauti pe site-ul nostru,
rubrica ce crezi ca ti se potriveste. In ultima varianta - cea mai intlnita - rami aici: iata ce ai
de facut.
Decide daca acesti prieteni sunt si buni colegi, dispusi sa te invete ceva; daca maniera lor
de pescuit iti este pe plac; daca vrei ca in urmatorii ani, week-end de week-end, vrei sa "iesi
la balta" cu ei.
Presupunnd ca raspunsul este pozitiv, vezi cu mare atentie cum pescuiesc ei - ct de
"buni" sunt?
Daca ai incredere, intreaba ce-ct-in ce sa investesti; un sfat este sa nu te zgrcesti, chiar
de la inceput: cumpara scule bune, de firma, chiar daca sunt mai scumpe.
Gndeste critic, nu accepta totul ca "bun": mai intreaba si pe altii, chiar pe acest site.
Te-ai informat, ai investit, acum - spor la treaba!, aventura acum incepe.
Pasul I bis: Esti singur? Ia-o incet!
Orinde te-ai duce, pe ru, pe balta sau la mare, orice peste ai tinti, "scula universala" este
UNDITA.
Daca ai avut inspiratia sa te informezi inainte de a investi, iata cteva sfaturi:
cumpara de la inceput o undita "buna", de calitate, scumpa: trebuie sa fie usoara - vei sta
multe ore cu ea in mna;
lungimea de 4 sau 5 metri este optima att la inceput - este mai usor de mnuit - ct si mai
trziu (vei pescui din barca sau lnga mal, comoditatea este o calitate si o necesitate
indiscutabile)
linia fina (masura este milimetrul; la undita, linia de 0,20 mm este optima), de calitate
(rezistenta - in kilograme; supletea - in dolari, la cursul zilei); o linie buna are diametrul mic,
este rezistenta (peste 2 kg) si nu are "memorie"; cnd o cumperi, ia cam un metru de fir, fa-i
un nod la mijloc si trage de capete, dar nu sa arati vnzatorului ca esti un Hercule
"incognito", ci doar ca sa iti dai seama ct de mult se alungeste sau daca se rupe prea usor,
la nod. Si nici sa nu te tai in fir...

27

chiostecul (vom vedea ce este acesta), tot fin (0,12-0,14 mm)

plumbisorii mici, trebuie sa fie moi, sa se deformeze usor, strnsi intre degete.
plutele fine, de 0,2 - 0,5 grame; acestea trebuie sa fie rezistente, sa nu sperie pestele si sa
fie si vizibila pentru pescar.

momeala cea mai folosita este viermusul; se mai folosesc cocoloase de pine, cubulete
minuscule de mamaliga, larve de chironomidae, rme mici, bobite de cnepa fiarta etc. In
functie de pestele urmarit - si, astfel, de momeala folosita, alegem crligul.
crligele trebuie sa fie mici, fine, bine ascutite; calitatea unui crlig este vizibila si la pret
(marimile variaza in functie de model; regula este ca cifrele mari desemneaza crlige mici,
iar cifrele mici - crlige mari!).

Inarmat cu aceste minime cunostinte, sa pornim la treaba:

1. Sa legam un crlig.
Inti, un sfat: Antreneaza-te la legarea nodurilor folosind un crlig mare (chiar foarte mare!)
si o bucata de guta groasa. Cnd a `nceput sa-ti iasa "si cu ochii `nchisi", treci la acul de 16
si guta de 0,12. Bucatile de guta de care se ataseaza acul se numesc chiostec; acestea sunt
fine (0,12-0,14 mm) si au o lungime de circa 25 cm. Daca folosim un ac cu paleta, nodul
urmator este cel mai folosit.

28

2. Sa facem o "linie".
Linia este intermediarul intre acul cu chiostec si undita. Deci, firul trebuie sa fie un pic mai
rezistent (mai gros). Atunci cnd linia este atasata de undita (vom vedea cum) si va avea
montat chiostecul, ea nu va trebui sa fie mai lunga dect undita, ci cam egala:

atasam pluta de linie prin intermediul micului ochi al acesteia si / sau al varnisurilor.
echilibram pluta cu plumbisori mici (tip sfera despicata) pe care ii atasam "sub" pluta.

29

"mutam" pluta si plumbii prin culisare ceva mai "sus" si taiem bucata de guta pe care am
facut montajul (se presupune ca se poate deteriora linia la strangerea plumbilor)
facem un nodulet bucla,

de care vom atasa chiostecul (tot prin intermediul unei bucle) cu crligul.

de la acesta din urma, masuram o lungime (cu vreo 30-40 de cm mai mare decat undita) de
guta, pe care o sectionam de pe rola de fir.
acestui capat (pe care il trecem printr-un varnis potrivit pe grosimea varfului unditei) ii facem
un nou nod bucla

si il atasam cam la 15-20 cm de varful unditei; apoi, "matisam" linia pe varful unditei

30

si o fixam cu varnisul chiar in varf,

in asa fel incat linia sa nu fie mai lunga decat undita.

3. Sa mergem la pescuit.
Cel mai bine este sa ai o traista care sa se poarte singura. Dar cum asa ceva inca nu s-a
inventat, un rucsac e numai bun (se poarta comod si ai minile libere. Libere sa care undita
si alte chestii, care nu incap in rucsac! Ce trebuie sa avem in rucsac?
permis de pescuit sau bani suficienti pentru plata, la baltile particulare
scaunel pliant
termos cu cafea sau ceai; canita; apa
ceva de-ale gurii - tigari (bricheta), ciocolata, un sandwich etc
o rola de "guta" in caz ca se rupe linia
cteva chiostece facute de acasa
o pluta-doua, de rezerva
plumbisori pentru echilibrat pluta (in figura, in cutioara)

un clestisor de unghii (pentru taiat monofilamentul) sau foarfeca; briceag

31

un "vas" in care se prepara nada

o punga pentru gunoi (mai mare, s-ar putea sa ai nevoie sa strngi si gunoiul altora, nu
numai al tau...)
hrtie igienica
plasturi pentru rani diverse; e bun si un algocalmin, o aspirina, ceva... - daca ai vreo
suferinta, nu uita medicamentele acasa!
alifie contra arsurilor solare; strugurel pentru buze (ultimul e bun si iarna!)
alifie contra insectelor
o punga pentru "capturi"
o pelerina de ploaie; poate si un pulover, manusi etc
Ce trebuie sa avem lnga rucsac?
undita cu liniile pregatite (astea pot fi in rucsac)
nada, momeala
palarie (de soare sau de ploaie)
ochelari de soare
incaltari solide, eventual impermeabile
un juvelnic pentru a pastra pestele viu pna la plecare sau pna la cntarire-fotografiere si
eliberare
un mincioc (pentru optimisti!)
un suport pentru undita
Ce NU trebuie sa avem la noi?
casetofon sau alte dispozitive de enervat pescarii
mai mult de 100 ml de "tarie"
mai mult de 500 ml bere/vin
sotia (sotia prietenului, evident)
Cteva sfaturi.
inainte de a te aseza pe marginea apei, gndeste-te daca mai poti pleca; ai grija, in caz de
ploaie, sa mai poti scoate masina din locul in care ai lasat-o; daca ai dubii, incearca drumul
inti cu piciorul; iarba umeda te poate trimite direct in apa!
incearca sa fii ct mai "comod" - bagaje usoare, nu umflate!, scaun confortabil, alimentele si
bauturile preferate; haine largi, bune in caz de intemperii, nu foarte batatoare la ochi.
nu sta in bataia soarelui fara protectia minima necesara: ochelari de soare, crema-ecran,
camasa (nu ignorati arsurile "minore" de pe antebrate, ceafa, omoplati care apar cand purtati
un maieu! Soarele ESTE periculos la orele de maxima expunere.).
iarna, nu te avnta pe gheata daca nu esti sigur ca va rezista; in nici un caz, nu te duce
singur! Daca tot aveti dubii, renuntati! N-ati venit la balta sa "muriti cu el de gt!"
Ceaiul fierbinte incalzeste, nu consumul excesiv de alcool - acesta din urma, de fapt,
vlaguieste organismul. Daca nu esti bine imbracat si ti-e frig, mai bine te duci acasa!
in barca, respecta regulile de mai sus, privitoare la vreme.
in plus: stai jos; nu face miscari bruste; asculta de conducatorul barcii; fii cu ochii in patru
pna la 16!; ai grija sa nu incurci pe altii...; poarta o vesta de salvare, chiar daca pare
incomoda si... penibila. Are rolul - asa cum ii spune si numele - sa iti salveze viata!
De aici incolo, devenim "specialisti!"

32

INITIERE IN PESCUIT (II)

4. N-ai plecat? Aaa, ai si ajuns! ...
Crezi ca, daca ai undita pregatita, ai rezolvat treaba? Ehei, mai e mult pna sa bagi peste in
juvelnic...
Pasul 1: Trage-ti sufletul.
Ai ajuns; masina e parcata la loc bun (mai poti sa si pleci daca incepe ploaia, nu exista
pericolul sa cada in apa, nu o arde soarele, nu ai "uitat" casetofonul deschis cu manelele la
maxim....), ti-ai lasat bagajele bine ascunse in portbagaj si... te-ai oprit pe mal.
Amatoru' neinformat (nu e cazul nostru, noi tocmai ne informam) isi monteaza undita, pune
un vierme si... PLICI! in apa. Noi nuuuuuuuu!!! .
Mirosim! Adulmecam! Observam! Luam aminte! Cum? Iata:

musai ca cineva a ajuns inaintea noastra (legea lui Murphy spune ca orict de devreme ai
veni, locurile "bune" sunt deja ocupate...).
apropie-te si saluta primul.
apoi, taci si priveste.

vezi ce face; vezi cum face.

daca scoate chiar si cel mai amart peste, trebuie sa iti arati respectul si consideratiunea.
daca nu prinde, e vremea rea: prea mult sau prea putin soare, prea tare sau prea slab
vntul; valuri prea mari sau apa prea calma; gaseste-i TU o scuza!
intreaba de taxa; poate este nevoie de permis.
vorbeste despre vreme;
abia acum il intrebi: ce peste exista in balta (eu nu ma pricep, credeti ca as putea gasi niste
maruntis, uite, in stuful ala?); "la ce mannca" pestele din balta (nade, momeli, monturi);
daca nu intelegi, spune-i si roaga-l sa-ti arate; daca stii despre ce e vorba, flateaza-l: "cu ace
asa de mici? nu mi-ar fi trecut prin cap! dar dumneavoastra, cu atta experienta..."
te-ai lamurit? acum studiaza din nou apa; vezi daca "misca" la suprafata; cam la ce
distanta de mal; intreaba-te cam care ar fi adncimea (daca te intrebi, nimeresti macar
aproximativ); vezi de unde bate vntul (impotriva vntului, risti sa-ti intre crligu'-n ochi! );
vezi de unde vin valurile (nu-i obligatoriu sa bata amndoua in acelasi sens, chiar daca asa
se intmpla de regula)

33

 ocheste un loc in care poti sa stai si sa pescuiesti ct mai comod (sa prinzi si peste, ca
altfel, cel mai comod e tot acasa! )
acu' fugi repede la masina, descarca tot, ocupa-ti locul pe care l-ai visat intreaga
saptamna...
abia acum poti spune ca AI SOSIT!!!
Pasul 2: Organizeaza-te
inti, lasa bagajele jos.
nu acolo! , nu vezi ca se uda!
vezi incotro vei arunca undita (in partea cealalta vei monta juvelnicul).
pozitioneaza scaunul (ia-ti unul comod si de carat si de stat; eventual, picioarele scaunului
sa nu se infiga in pamntul moale; daca se infig ale tale, cauta alt loc!)

nu te limita la prima alegere; aseaza-te, de proba, de mai multe ori, pna esti multumit,
cam la un metru de marginea apei (fii atent, malul poate sa se prabuseasca! odata cu tine!!!
iar unul din voi - tu sau malul - va avea ziua ruinata....(atentie.jpg)), in asa fel inct sa poti
"circula" pe dinaintea lui fara sa cazi in apa.
instaleaza-ti juvelnicul (ia unul lung, de 3-5 metri!) in asa fel inct: a) sa nu il agati cu
undita; b) din pozitia seznd, sa poti pune cu grija, incet, pestele in juvelnic; n-are rost sa
incerci sa-i inveti sa zboare, au incercat si altii, iar pestii care au vazut cum este sa zboare,
nu au mai trait ca sa mai poata povesti...
instaleaza-ti, tot la indemna, "bolul" pentru nada (cele mai bune sunt dintr-un fel de
musama, impermeabile, usoare, comod de folosit; un lighean sau o galeata sunt in general,
acceptate, dar nu sunt la fel de bune).
prepara-ti nada (pna inveti trucurile, smecheriile, retetele, cel mai bine este sa cumperi o
nada gata facuta, de la magazin; cea buna este destul de scumpa, dar nu te "arunca": una
romneasca pentru "albitura" este OK): peste "praful" din bol, pui apa DIN BALTI (nu veni cu
ea de acasa, de la robinet!!!), putin cte putin. Oricnd poti sa mai pui apa in nada, dar de
scos... Deci, atentie! In nada astfel pregatita poti sa mai "arunci" niste boabe moi de porumb
(din cutie), viermi, rme taiate etc.
monteaza undita, asa cum ai invatat acasa (in timpul asta, nada preparata are timp sa se
inmoaie bine, sa se umfle, sa combine gusturile componentelor)
lanseaza undita; daca in 2-3 minute "iei" ceva, poti sa incepi sa nadesti...
Dar, am cam sarit peste etape.
Sa revenim.

34

INITIERE IN PESCUIT (III)

5. PESCUIESTI !!!
1. Sa ne intoarcem la nade si momeli
NADA
Nada este materialul care atrage pestii. E adevarat, o nada buna atrage si cinii de pe malul
apei, care, daca nu esti atent, ti-o hapaie la repezeala. Prin urmare, tine-o aproape!
Nada mai atrage si pescari. Sunt destui care vin sa incerce "ia sa vedem, aici se ia ceva?"
Deci, tine-o ascunsa; si mai la umbra. Ideal este sa fie lnga scaunul pe care stai, la umbra
ta, eventual acoperita cu un prosop umezit in prealabil!
Mai atrage albine, gze si invidia unora de pe "balta", nu neaparat colegiala.
Dar, scopul principal pentru care este creata este acela de a atrage pestii in zona pescarului.

De regula nada nu este altceva dect un fel de praf, in care sunt incluse "fainuri" de...
vegetale: gru, porumb, tarte, cnepa etc. Ca "suport", cel mai folosit este mamaliga,
simpla sau cu arome.
Acestora li se adauga atractanti: de gust, de miros, exista si atractanti de sex! (sau feromoni;
aceasta este cea mai recenta gaselnita a producatorilor; atractantii de sex sunt pentru pestii
din apa; pentru sexul opus folositi sarm, sapun, parfum, ford mondeo, mariott, USD...)
Cei mai folositi atractanti sunt vanilia si anasonul; uzuale sunt aromele de capsuni, fragi,
fructe de padure, o sumedenie... cele mai "neobisnuite" sunt usturoiul, aroma de scoici si am
auzit chiar de alifiile chinezesti contra guturaiului!
Pentru gust, zaharul e aparent imbatabil.
Dupa asemenea lista de bucate, este evident ca, de fapt, nu exista reguli: se folosesc bucati
de carne insngerata, perisoare, rme tocate etc...
CE TREBUIE SA LIPSEASCA DIN NADA
Evident, clorul din apa de la robinet; benzina de pe mini, daca ai ramas in pana pe drum;
vaselina, detergentii si alte asemenea.
Am recomandat - si recomand si acum, cu caldura - pentru incepatori, sa cumpere nada de
la magazin. Asa esti sigur ca s-au mai chinuit unii cu ea pna au ajuns la o formula eficienta;
esti sigur ca nu gresesti; iti formezi nasul (e mai sanatos sa nu le gusti! ) pentru cele "cerute"
de peste; nu pierzi prea mult timp cu preparatul (acasa). Exista destule nade si atractanti,
produse realizate in urma unor cercetari indelungate, care dau rezultate bune; calitatea
nadelor trebuie judecata si dupa pret: cele ieftine au in general o singura calitate: sunt
ieftine. Cele scumpe pot fi si bune; la cele de import trebuie luat in calcul transportul, taxele

35

etc si poti lua plasa: daca scazi toate astea, rezulta ca de fapt ai cumparat o nada ieftina
cheltuind bani multi!
Mai intreaba pe cineva! Intreaba-ne pe noi!
MOMEALA
Momeala este chestia pe care o pui in crlig. De regula, cel mai bine este ca ce pui in crlig
sa nu lipseasca din nada: daca pui un viermisor, sa ai ctiva viermisori in nada; daca pui
rma, toaca cteva rme si combina-le cu prafurile cumparate; daca pui pine, pune in nada
o franzela! Nu, nu pune o franzela; miezul de pine, umezit, apoi stors bine si amestecat
astfel cu nada, o "leaga" pe aceasta din urma si o face mai greu de imprastiat pe fundul
apei.
2. Deci, ce punem in crlig?
De regula, punem bobite de pine framntate bine (dispretuite - pe nedrept! - in ultima
vreme, desi se prinde bine cu ele), cubulete de mamaliga (daca stau bine pe crlig),
"babaroase" (bucatele de mamaliga framntata cu miez de pine; asta sigur sta bine pe
crlig), pufuleti, boabe de cnepa, de porumb (fiert sau din conserve gata pregatite si
aromate), de gru (fiert si aromat sau numai fiert) etc. Toate astea, pot contine arome. Chiar
este bine sa contina arome. Am spus de suficient de mult ori cuvntul arome? Mai spun o
data: arome!
Ce mai punem: muste, viermi, rme, coropisnite, gze, gnganii, scoici, melci, larve de
insecte...
Cum le punem in crlig?
Cu grija, rabdare si mare atentie.
De ce cu atentie? Ia, sa fac o paranteza:
3. Paranteza utila
Cnd iti intra un crlig in deget, primul lucru pe care il faci este "hiii!!!" Abia apoi injuri. In
timpul asta, scoti crligul. Acesta este cazul fericit.
Cazul nefericit, in care crligul intra mai adnc, difera: faci tot "hiii!!!", apoi "aaaauuuu!!!" si
abia pe urma injuri. Injuraturile dureaza mai mult. Sunt intrerupte de "aaaauuuu!!!". Daca
crligul a intrat suficient de adnc (auzi la mine, suficient!!!), ar trebui sa apara si
"valeeeeuuu!!!". Deci, in acest din urma caz, nu trage crligul afara imediat, doare mai tare
pentru ca spinul crligului va smulge tesutul! Vezi daca nu cumva poti sa-l scoti pe partea
cealalta, e mai putin traumatizant.
Acum scoate repede din bagaje rivanolul (sau apa oxigenata), vata si leucoplastul. Daca esti
ipohondru sau daca acul a fost mare si murdar, du-te mai trziu la policlinica si iti mai fac ei
o intepatura (antitetanos), in alta parte. Pentru ratiuni de ordin practic, mai spun ca trusa
mea medicala este un borcan de plastic, de bulion, care se inchide ermetic si contine:
rivanol, vata, leucoplast, algocalmin; pentru deplasari mai indelungate iau si un antibiotic.
Am mai spus, dar repet: cei bolnavi sa-si ia cu ei medicamentele uzuale; in plus, e bun un
antiimflamator pentru intepaturi de insecte - consultati medicul!!! MEDICUL!
Inchid paranteza asta lunga, dar necesara.
4. Cum le punem in crlig - II
VIERMELE
Sunt niste mici secrete pe care toti pescarii le stiu.
Iata cum punem viermele: il tinem strns... Ati vazut, s-a storcit! Luam, deci, un vierme nou,
cu mare grija. (Viermii "buni" au ceva mic si negru inauntru, care se misca repede in interior
si de-a lungul... trupului voluptuos al domniei sale).

36

Partea mai groasa o infigem in crlig, dar numai, cum sa va spun, numai "pielea" sa fie
intepata; virmele bine infipt da puternic din... cum sa zic, din coada (care e "cap"! ), e energic,
plin de vlaga si extrem de atragator pentru pestisorii mici care sunt - acum, la inceput - tinta
noastra.
5. Paranteza pentru pestisorii mici
Una din cele mai frumoase capturi din cariera mea a fost - desigur! - una ratata: ajunsesem
pe malul apei, studiasem, observasem... {i pregatisem un viermisor pe un crlig "de 18", sa
"iau pulsul" apei. Un zgomot mi-a atras atentia undeva, in spate, si, reflex, am intors capul.
Exact in clipa aia, un "monstru" burtos, cu solzii ct un pachet de tigari (as mai fi pescar,
daca nu as exagera - un pic?...), mi-a inhatat viermele cu care cautam pesti mici si s-a
pravalit in adncuri de a sarit apa pe mal! Am intors capul la ACEST zgomot. La timp, ca sa
imi sara pluta drept in ochi! Pentru ca "monstrul" a tras spre adncuri att de tare inct, dupa
ce a intins linia si mi-a facut varga semn de intrebare a rupt acul meu rosu - mndria tarii! elibernd minunatul "arc" astfel armat direct spre mutra inspaimntata (sau surprinsa, ca sa
imi menajez mndria) a sincerului dumneavoastra...
Gata cu paranteza
6. VIERMELE se intoarce!
Pentru pestii mari, viremii cu care cautam pestii mici sunt la fel de atragatori, dar ii lasam
acum in pace, pe ei ii vom ochi mai trziu.
Retine: nu exista momeala mai buna dect un vierme dolofan si debordnd de energie. Nu
exista! Punct.
7. RMA
Daca viermelui i-am mai dat de "cap", rma ne pune in mare dificultate... Dumneaei,
supranumita momeala universala (se "ia" cu rma si salau, si biban, la fel de bine ca si
batrnul caras sau tnarul crap; nici adolescentul somn nu o refuza, chiar deloc!), n-are nici
cap, nici coada! Sau are, cte doua din fiecare. Ma rog, sa trecem peste asta.
Ce are rma, ei bine, are o sa! Sau, ca sa fim exacti, are o portiune mai ingrosata, situata
inspre cap. Sau, o fi coada?

ACOLO se infige crligul! In acest fel minunat, de crligul nostru admirabil legat va atrna o
rma suculenta si ademenitoare. Ademenitoare pentru pesti. Rma se mai poate taia si vr
cu taietura in crlig, precum un ciorap gros pe piciorul fin al unei gratioase domnisoare. In
acest din urma caz, va garantez ca nu va mai atrna!

37

Noduri

Noduri Pentru Mulineta

Noduri pentru carlige cu paleta

Nod 1

38

Nod simplu monofilament

1. Faceti o bucla la capatul firului si alaturati cirligul, pina in dreptul virfului

2.Faceti 5-6 spire in interiorul buclei

3.Stringeti si decupati marginile in exces

Nod corect : virful cirligului in directia nodului ;nodul situat pe paleta cirligului.Agatarea

39

pestelui este optima.

Nod incorect (ultima imagine) : nodul este sub paleta cirligului; cirligul risca sa alunece din

gura pestelui

Noduri pentru carlige cu inel

Nod 1

40

9
Nod 2

Nod 3

Nodul Trilene
Poate fi folosit pentru a lega firul de agrafe, varteje, carlige, momeli artificiale.
Introduceti capatul firului de doua ori prin ochiul carligului.

41

Infasurati capatul pe firul principal de 5-6 ori si apoi introduceti-l printre carlig si prima bucla.

Strangeti nodul tragand spre carlig. Scurtati capatul ramas la 5 mm.

Nodul Hangman
Exista cel putin 6 variante ale acestui nod, toate excelente pentru legarea agrafelor, momelilor
artificiale, carligelor. Nodul Hangman standard are numai 5 spire.

1.
2.
3.
4.
5.

Treceti 15 cm de fir prin ochiul carligului. Treceti capatul inapoi, lipit de firul principal
Aduceti capatul ininte si treceti-l pe sub el si firul principal
Faceti cinci bucle cuprinzand cele doua fire
Umeziti si strangeti nodul, nu foarte mult
Deplasati nodul de-a lungul firului, spre carlig

Nod pentru woblere, blinkere, twistere

42

Nodul Rapala
Este nodul pe care l recomand productorul finlandez pentru legarea voblerelor
sale. Schema acestui nod o gsii n prospectul ce nsoete fiecare vobler Rapala.
Nu ncercai s legai un vobler cu o struna metalica, greutatea acesteia nu va face dect
s l dezechilibreze, mai ales la modelele mici de vobler (3-5 cm). Folosii mai degrab un fir tip
kevlar special pentru rpitori, alctuit din 7 pn la 19 mici sarme trase ntr-un tub de nylon,
de 0,20 mm diametru, ct mai flexibil. Oricum, dup legare testai voblerul la mal, n apa puin
adnc i deci transparent, pentru a vedea dac funcioneaz corect.
Facei un nod simplu la 20 cm de capt. Introducei apoi captul firului prin inelul de prindere
al voblerului.

Trecei captul firului napoi prin interiorul nodului.

nfurai apoi captul n jurul firului de trei ori.

ntoarcei captul i introducei-l prin nodul format iniial.

43

Trecei napoi captul firului prin bucla care s-a format.

Umezii firul i strngei nodul, tind surplusul de fir.

Nod 1

Noduri pentru strune

Nod 1

44

9
Nod 2

6
Nod 3

45

10

Noduri pentru fire

Nod pentru fire de aceeasi grosime

46

10

11

12

13

14

15

Nod pentru fire de grosimi diferite

47

10

11

12

13

14

NODUL MONOTEXTIl (ALBRIGHT) serveste la legarea in prelungire a unui fir

textil, de un monofilament. Este extrem de
rezistent si poate fi folosit pt. legarea de
monofilament sau textil pe struna de otel sau
pe fire de diametre groase.

NODUL SHOCK - folosit la legarea a doua

monofilamente de diametre foarte diferite (+/30%)

FISHERMAN'S BEND KNOT - un nod

recomandat pt. a lega doua fire de diametre
apropiate in prelungire. Folosit pt. fire de
diam. mari (>035mm)

48

CANADA KNOT - modalitate de a lega doua

fire in prelungire, folosita mai ales de pescarii
canadieni. Foarte bun pentru executarea
forfacului de "musca", pe tronsoanele subtiri.

FISHERMAN'S BEND KNOT (2) - o variatie

a nodului anterior. Nodul aluneca mai bine
prin inele, capetele firelor iesind prin mijlocul
nodului.
BLOOD KNOT - poate cel mai folosit nod pt.
legarea forfacelor de musca. Functioneaza
cel mai bine pt. diametre destul de apropiate.

BLOOD KNOT (2) - acelasi nod ca mai sus,

dar folosit pt. fire de diametre foarte diferite.
Firul mai subtire se pune in "doua".

NODUL TRIPLU - este relativ simplu de

realizat si este recomandat pt.
monofilamente de acelasi diametru

49

NODUL TUBULAR - pentru constructia

nodului se foloseste un tub (de preferintza un
ac de seringa cu varful rotunjit sau o mmina
de pix in cazul firelor de diametre mari).
Nodul preferat pt. legarea firului de musca de
cel de "backing".

NODUL SIMPLU - se formeaza un nod

simplu peste cele doua fire alaturate. Cel mai
bun nod pt. fire f. subtiri (<014)

Nodul intarit:
Noduri de racordare /Legarea a doua fire de diametre diferite/
1. Faceti o bucla din firul "inaintas" si una din firul de nylon. Alaturati cele doua bucle

2. Rasuciti capatul liber al "inaintasului" in jurul firului de nylon si invers (al nylonului in jurul
inaintasului), una-doua rasuciri. Apoi rasuciti firele in bucla formata.

Stringeti nodul si taiati firul in exces

50

Noduri de racordare

Nodul "chirurgului"

1. Faceti o bucla din firul "inaintas" si una din guta de baza.Rasuciti cele doua capete libere
prin interiorul celor doua bucle.Faceti 3-4 rasuciri.

2. Stringeti nodul si taiati capatul in exces.

Nod opritor
Este folosit pentru a opri pe fir diferite alte componente ale liniei (plumb culisant, pluta culisanta).
De obicei se face acest nod intercalandu-se intre el si plumbul sau pluta de oprit o margea, pentru
a mari diametrul opritor. Firul mai subtire poate fi si din alt material decat nylon-ul (ata, lana).

Noduri terminale

51

Noduri De Atas

NODUL DUNCAN - nodul este recomandat

pt. legarea voblerelor ultralight sau a
nimfelor. Dupa efectuarea nodului ramane o
bucla mica care poate fi reglata la marimea
dorita. Astfel naluca sau musca artificiala
poate "juca" libera in timpul actiunii. In caz ca
bucla s-a strans (in urma unei agatari sau
capturi) bucla se poate ajusta din nou..Se
poate folosi si gata strans, pt. orice legatura
de atas (voblere, totative, agrafe,etc)

52

NODUL CRAWFORD - nodul are dimensiuni

mici, de aceea e recomandat pt. muste
artificiale, rotative si varteje mici.

NODUL DUBLU CLINCI - folosit pt. fire

subtiri pt. legarea mustelor artificiale,
rotativelor si vartejelor. Bucla dubla formata
in ochiul naluci impiedica forfecarea firului.

NODUL FLAMAND - bucla pt. legarea

voblerelor.

NODUL WYSS - un nod destul de curios pt.

ca se face peste corpul mustei artificiale. In
schimb are o rezistenta deosebita si
pastreaza musca perfect in pelungirea
forfacului..

Nodul Palomar
Este un nod folosit pentru legarea firului la agrafe, varteje, carlige cu ochet sau momeli
artificiale

53

Faceti un nod simplu.

Treceti carligul prin capatul buclei, trecand bucla peste ochiul carligului.

Strangeti nodul tragand usor de fir si de capat, si apoi scurtati capatul.

Nodul "Double Uni-Knot"

este unul dintre cele mai puternice recomandate de producatorii firului textil impletit
"Spiderwire".

1. Introduceti o bucla de 25 cm prin ochiul cirligului (sau agrafei)

2. Treceti bucla prin ochiul cirligului,lasind 12 cm de fiecare parte a ochiului

3. Faceti sase rasuciri ale buclei pe fir

54

4. Umeziti firul si stringeti firul principal iar nodul se va stringe pe ochiul cirligului.

Greseli frecvente: daca firul nu este umezit nainte de stringerea finala, se creaeaza o
frecare a materialului textil iar linia va ceda la tractiune.

NODUL LEADER - pentru a tenua socul din

lansare care poate rupe firul, se poate atasa
un "leader" de diametru mai mare. Nodul
care face legatura trebuie sa "curga" cat mai
usor printre inele.

55

NODUL BIMINI - un nod cu rezistenta 100%.

Se rasucesc mai intai intr-o directie cca. 1020 spire (1), se strang(2), si apoi in directia
opusa alte 10-20 spire (3). Rezulta o
matisare care va impiedica aparitia unor forte
de strangulare, prin ininderea firului in nod.
Se formeaza primul nod pe un brat al buclei
(5), si apoi pe celalalt (6). Nod recomandat si
ca atas, pt. voblere si alte naluci, daca se
introfuce la inceput firul prin ochiul de
legatura al nalucii.

56

NODUL BIMINI - Actioneaza in mare masura ca

un amortizor de socuri. Numarul standard de rasuciri

este de 20, dar cu cat sunt mai multe rasuciri, cu atat
nodul va fi un amortizor mai bun.

BUCLA DUBLU STRANSA - bucla cu

rezistentza foarte mare (95%) . Se formeaza
5-10 spire dute-vino si apoi se fac doua
noduri simple peste bratele buclei.

BUCLA SIMPLA - singurul mod adevarat de

a lega o bucla simpla rapid........

57

Bucla de racordare
1. Faceti o bucla la capatul firului ; treceti de trei-patru ori capatul buclei prin interiorul
nodului

2. Stringeti si decupati capatul in exces

Noduri de rezistenta / Bucla pe linie

1. Formati o bucla pe linie

2. Treceti capatul liber de 6 ori prin bucla formata

58

3. Despartiti linia la mijloc si treceti bucla prin ea

4.Tineti de bucla formata cu dintii si trageti simultan de ambele capete ale liniei

5. Blocati nodurile prin stringere

Bucla Bloodbight

59

SCULELE
Cum ne alegem lanseta

Am intilnit numeroase persoane care au cumparat lansete usoare pentru pescuitul crapului,
sau lansete grele pentru pescuitul rapitorilor. Pe linga disconfort, acestia s-au lovit de o serie
de probleme, unele extrem de costisitoare. Cunosc citeva cazuri in care la pescuitul crapului
era folosita o lanseta cu actiune 10-30 g, lungime 2.1 m. Nu mare a fost surpriza acelor
pescari care, aruncind plumbi avind grutate cu mult peste cit recomanda producatorul
lansetei, dupa un numar de lanseuri au rupt lansetele. Acestia, in majoritatea cazurilor
incepatori, nu cunosteau nimic despre rezistenta lansetelor (actiune, putere). Dar sa vedem
cum ne alegem lansetele.
Lansetele se caracterizeaza prin doua elemente:
actiune;
putere.
Actiunea poate fi:
De virf (A) - actiune rapida;
Mijocie (B) - actiune semirapida;
Parabolica (C);
Lenta(D).
Actiunea foarte rapida este specifica in general pestilor mari. In unele cazuri literele A,B,C si
D sunt inlocuite prin cifre in intervalul 1,5-5.
Puterea este, de regula, determinata cu relatia:
P = gmax x 10, unde gmax - reprezinta masa maxima a plumbului, in grame (ex: Lanseta A 1030 - lanseta actiune rapida, greutatea maxima a plumbului lansat intre 10-30 grame). Daca
alegem o greutate mult mai mica lansarile vor fi scurte si imprecise; daca depasim sarcina
recomandata, la lansare este posibila ruperea lansetei. De remarcat ca puterea are alt sens
decit in mecanica.
Pe baza puterii putem alege firul corespunzator. Astfel, rezistenta firului trebuie sa fie de
max. 7 ori puterea vergii. Daca avem de exemplu o lanseta cu puterea 300 g (deci 10-30 g
greutatea plumbului, inscrisa pe ea) firul optim este de maxim 3 kgf la nod, in conditii de soc.
Un fir mai gros poate pune in pericol varga.
Atentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege un fir de circa 6 kgf rezistenta
pe un tronson de 1 m fara nod (mentionata de producator). Lungimea lansetei este si ea
importanta prin distanta la care lansam, determinind capacitatea lansetei de a absorbi socul
provocat de pestii mari. La pescuitul pestilor mari, pentru a reduce efortul pescarului, se
recomanda lansete de minim 2.7 m cu miner lung (pentru doua maini).
Aceste valori, mentionate mai sus, sunt orientative si deseori nu se respecta fara prea mari
riscuri (daca exista si experienta) dar, teoretic, siguranta lansetei este relativa in aceste
cazuri, depinzind de experienta pescarului si de calitatea celorlalte componente si vom
mentiona aici in special mulineta. Combinind actiunea, puterea si lungimea lansetei putem
pescui fara riscuri, cu efort minim si satisfactii depline.
Lanseta - INTREBUINTAREA CORECTA SI INDICATII
Daca aveti putina rabdare sa
aceste rinduri si imi acordati
minute veti putea salva de la
moarte lanseta dvs.
preferata.deci

cititi
citeva

60

Cind intrati sau iesiti dintr-o barca , vehicul, sau treceti printre boscheti si pomi fiti foarte
atenti cu lanseta dvs. Virful (spicul) se poate rupe (fractura) foarte usor , prinzindu-l in usa de
la masina, impiedicindu-va, sau atagindu-l de un copac (numai citeva exemple..) Cel mai
bine este sa dezasamblati lanseta pina ajungeti la destinatia dorita sau daca este dintr-o
singura bucata minuiti-o cu minerul in fata.
Cind luptati (drill) cu un peste nu tineti undita mai sus decit minerul . Aceasta va transfera
energia intr-o zona cu un diametru mai mic. Senzatia de a reduce din forta pe care o
exercitati si din forta de lupta a pestelui sint evidente dar tot transferul mecanic il suporta
lanseta, deci important : MINUITI LANSETA NUMAI DE MINER.
Daca pescuiti cu o undita de grafit in situati de furtuna cu descarcari elecrtice lasati lanseta
din mana IMEDIAT , grafitul este un bun conducator de electricitate ca si mina, bratul,
picioarele dvs. Economisiti gratarul pentru o zi cu soare in prezenta familiei.
Daca pescuiti la fly cu muste care au ochi din metal sau alte greutati sau cind trageti o
naluca si chiar un rig cu plumb agatat de o creanga sau de fundul apei, o lovitura directa a
lansetei este echivalenta cu un glonte - cu siguranta o idee proasta. Asta in caz ca v-ati
intrebat vreodata Incercati sa trageti de fir ( oricum este mai ieftin decit mulineta ).
Daca va agatati rigul la fundul apei sa nu
trageti cu lanseta in sus folosind spicul ; ca
sa eliberati firul, indreptati lanseta pe axa
firului si trageti usor in directia opusa
blocind pickup-ul mulinetei cu mina sau
daca ajungeti la fir trageti direct de el lasind
lanseta direct pe mal . Nu
uitati ca inelul din virful lansetei este foarte
expus la distrugere in cazul unor astfel de
solicitari . Nu cred ca 20 de metri de fir si un
rig face cit o lanseta.
Cind va luptati cu un peste si sinteti fortat
sa il urmariti cu virful lansetei - aflindu-va in
barca sau intr-o apa mai mica - aveti grija
sa nu frecati lanseta de fundul barcii sau de
pietris aceast lucru deteriorind integritatea
batului. In situati de acest gen trebuie sa
actionati rapid sa va salvati prietenul.
Nu stresati lanseta intru-n singur punct. Acest stress puternic se intimpla de regula atunci
cind intepati pestele, lupta(drilul) de aproape sau atunci cind ridicati pestele direct din apa
fara ajutorul minciocului. Indoirea severa a virfului sau a lansetei intr-un singur loc transfera
toata energia in acel punct si poate cauza o rupere. Lansetele sunt calculate sa reziste unei
tensiuni in intregimea batului si solicitarea la care o supunem trebuie sa fie in concordanta
cu limitele acestea.
Cind aduceti pestele la mincioc sau la mina nu mulinati linia in intregime. O regula buna
este sa lasati o distanta egala cu lanseta , daca aveti o lanseta de 3 metrii lasati si linia
nemulinata de 3 metrii de la cirlig la virful lansetei. Ridicati virful lansetei incet si aduceti
pestele spre mincioc, nu ridicati virful lansetei peste cap si sa apucati linia cu mina. Pestele
poate sa zvicneasca si sa va prinda cu garda jos.
Dupa ce aveti pestele in micioc si adrenalina a inceput sa fie la maxim sa nu uitam ca
prietenul nostru zace rupt de oboseala undeva linga noi in iarba. Cele mai multe acidente se
intimpla in aceste momente , uitind si din greseala calcind peste lanseta. Deci.ATENTIE
!
Evitati mulinarea agrafelor sau a cirligelor prin
ultimul inel , aceastea pot deteriora insertia de
ceramica sau chiar fractura complet virful
Intodeauna aveti grija la grosimea firului folosit .
Un fir
prea gros poate sa duca la ruperea prematura a
batului. Ginditiva ca la un motor, nu treceti de linia
rosie
a turometruluinu?

Inainte de asamblarea lansetei stergeti de apa ,

61

praf sau alte mizerii terminatia fiecarui segment . Aceste impuritati pot duce la sudarea
imbinarii si creaza zgirieturi sau crapaturi in momentul dezasamblarii.
Terminologia lansetei in limba engleza

EX - FAST = Foarte rapida

FAST = Rapida
MODERATE = Actiune mijlocie
SLOW = Actiune inceata
Actiunea lansetelor: Ne referim la caracteristica flexari acestora, si variaza de la Inceata
pina la Foarte rapida . O lanseta foarte rapida va flexa in portiunea de virf, o lanseta inceata
va flexa in intregimea ei iar cea mijlocie... asa cum descrie si cuvintul , la mijloc
Lansarea si recuperarea: Nu ma refer la recuperarea firului ci la recuperarea batului din
vibratie. Anume - in momentul lansari varga flexeaza intr-o zona negativa (in spatele nostru)
. Dupa lansare automat ea va flexa si in fata nostra intr-o zona pozitiva . Aceasta flexare
dintr-o zona in cealalta afecteaza lanseul firului, perioada de recuperare pina la revenirea
intr-o pozitie statica fiind critica . Cu cit este mai lunga ca durata de timp cu atita frecarea cu
firul este mai mare si direct lanseul este mai scurt si inexact. Ideal este ca timpul de
recuperare sa fie cit mai scurt posibil Cele mai bune din acest punct de vedere sunt
lansetele de actiune rapida la care recuperarea este aproape instantanee.
Puterea : In general ne referim la termenul de lanseu , dril si puterea de a ridica un peste
(greutate) de la sol. Dar din pacate fiecare fabricant foloseste termeni de putere a unei
lansete in termeni personalizati, unii de la 00 la 6 alti de la A la F - iar in Romania intilnim
clasificarea dupa grame sau dupa Lbs . Cel mai bun sfat este sa contactati fabricantul sau
distribuitori acestor companii, pentru a va clarifica aceast coeficient de putere al lansetelor .

Metode de intretinere si curatare a lansetelor

Dupa terminarea partidei de pescuit fie la apa sarata fie dulce - clatiti lanseta intr-o solutie
calduta diluata cu detergent de vase ca sa eliminati orice reziduri si mirosuri. Usacati lanseta
inainte de a pune in husa. In plus puteti sa o stergeti cu o solutie de silicon sau o ceara de
lustruit mobila , asta numai daca vreti sa arate bine pina la urmatoarea partida de pescuit.
Curatati, ungeti filetul si mecanismul de prindere al mulinetei, cu un ulei mineral cum ar fi
WD40 sau un ulei anti-coroziv
In timpul calatoriilor sau al deplasarilor tineti lanseta in husa sau si mai indicat in tuburi
construite special transportului. Lansetele neprotejate sint in permanenta expuse riscului de
a se distruge.
Verificati periodic terminatile sectiunilor si ghidurile (matisarea si ceramica).
Nu depozitati lanseta intr-un loc umed, cu temperaturi ridicate sau foarte coborite, alegeti
un loc uscat la o temperatura medie
Ocazional ungeti capetele de jontare cu ceara sau parafina, aceast lucru va duce la o
inadire perfecta si o dezasamblare mai usoara
Feriti lanseta de copii , au o placere nebuna sa se dueleze cu ele si sa distruga lucruri
scumpe si nu uitati ciinii acestora le place tare mult sa roada minerele de pluta
Hmmmmm era sa uit la asamblarea lansetei pozitionati virful pe axa la 90 de grade si
rotiti-l in pozitie dreapta apasind usor cele doua sectiuni inspre inaditura aliniind inelele intre
ele. La dezasamblare procedati in revers . Nu apucati lanseta de inele cind executati
aceasta manevra
Sper ca nu va-am rapit prea mult timp, sper ca articolul meu sa salveze macar o lanseta, cel
pitin stiu ca mi-am facut datoria

62

Despre mulinete
In functie de schema cinematica, mulinetele sunt de 2 tipuri:

-mulinete cu tambur rotativ (in mai multe variante);

-mulinete cu tambur fix (in mai multe variante)

.
In functie de lagarele utilizate intilnim:
mulinete cu bucse;
mulinete cu rulmenti;
mulinete mixte.
Cele mai raspindite si utilizate mulinete sunt cele cu tambur fix.
In general, cind cumparam mulinete trebuie sa ne orientam catre acele modele care
corespund scopului urmarit; pentru pescuitul rapitorilor sunt utile mulinetele cu tambur mic,
usoare, cu cit mai multi rulmenti. Pentru pescuitul stationar vom putea opta si pentru
modelele cu bucsa sau mai recomandat mixte, tinind cont ca pretul este proportional cu
numarul de rulmenti, iar marimea acesteia va fi aleasa in functie de grosimea si lungimea
firului dorit. Uzual, pentru pescuitul stationar se aleg modelele cu marimea tamburului 40 50 care pot fi incarcate cu circa 100-150 m fir 0.3 - 0.35 mm.
Angrenajele mulinetelor trebuiesc anual unse cu ulei sau vaselina in functie de
recomandarile producatorului in caz contrar acestea putindu-se uza si deteriora grav. Pentru
un travaliu mai putin obositor, la pescuitul pestilor mari, sunt avantajoase mulinetele cu frina
pe fir. Intotdeauna pescuiti cu frina usor slabita, altfel puteti fi surprins de pestii mari, in
special in faza inteparii acestora si ... consecintele vor fi neplacute.

Din secretele plutelor de pescuit

Atunci cand avem o varga si dorim s-o dotam cu o linie noua, primul lucru la care ne gadim
este ce fir luam, daca acesta rezista la solicitarile capturiilor pe care ni le dorim in juvelnic;
apoi urmeaza carligul: cat de mic sa fie, ce culoare. Deseori, pe ultimul plan este lasata pluta
si apoi plumbii. Numai ca sunt situatii cand reusita unei partide este hotarata chiar de acest
ultim element - pluta - care are rolul de semnalizator care ne avertizeaza, mai mult sau mai
putin eficient, ca pestii ataca momeala.
In functie de pretentiile noastre de natura estetica sau functionala, pluta poate fi realizata din
materiale primare (varful unui cocean de porumb, o pana de gasca etc.) sau materiale
compozite (lemn de esenta speciala, plastic, pluta, teava de ac de seringa). Partea din pluta
care ramane deasupra luciului apei se numeste antena. Mai departe, in functie de distanta la
care pescuim si de acuitatea noastra vizuala, antenele plutelor vor fi viu colorate, asa incat
sa existe un contrast suficient intre culoarea apei si culoarea antenei. Cand distanta este
mai mare acestea pot fi prevazute in varf cu o bobita viu colorata realizata din polistiren
expandat sau plastic. Cea mai importanta cerinta pe care toate plutele trebuie sa o asigure
este flotabilitatea.
Odata aleasa, pluta trebuie lestata cu ajutorul unor plumbi calibrati, asa incat aceasta sa
aiba o pozitie in general verticala pe luciul apei. Plutele de firma au marcate pe corp si
antena o serie de repere care ne indica nivelul optim de scufundare, fiind inscrisa si

63

greutatea plumbilor pentru lestare. Insa ce nu se stie este ca forma plutei joaca un rol
esential in viteza de reactie a acesteia (durata timpului de revenire la suprafata) atunci cand
pestele trage. O pluta scufundata care revine foarte repede in pozitia initiala va fi denumita
"pluta rapida" iar in cazul opus, cand revine mai lent la pozitia initiala, o
vom denumi "pluta lenta". O pluta rapida este caracterizeaza de o forta
arhimedica mare ceea ce presupune ca la scufundare pestele trebuie sa
traga serios de momeala. Daca pestele este rapitor atunci totul este in
regula, acestia fiind mai agresivi; daca pestele este pasnic, este foarte
probabil ca acesta sa se sperie de rezistenta ridicata opusa de pluta si sa
lase imediat momeala. Ne propunem in continuare sa explicam
fenomenul fizic care sta la baza proiectarii plutelor. Teoria are la baza
legea lui Arhimede care spune ca asupra oricarui corp scufundat intr-un
lichid actioneaza o forta de jos in jus a carei marime este data de
greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp.
Un model simplificat, dar destul de precis, este prezentat in fig. alaturata. In timpul
pescuitului, pluta este supusa actiunii a 2 forte importante:
1. Greutatea ansamblului pluta-fir-ac-momeala-plumbi de lestare (G);
2. Forta arhimedica (A) care actioneaza asupra plutei.
Diferenta dintre A si G, proiectata pe axa X (vezi figura alaturata), ne da rezultanta (N), care
poate fi orientata in sus (cand A>G - lucru de dorit), in jos (pentru G > A - caz nedorit pentru
pescuit) si cazul particular N=0 (cand G=A, pluta este aflata in echilibru). Primul caz (N>0)
este cel vizat de orice pescar, adica atunci cand pluta invinge greutatea lestului. Marimea
rezultantei N ne da tocmai acceleratia cu care pluta revine la suprafata apei. Aici intervine un
paradox: vreau ca N > 0 (adica sa vad pluta deasupra apei) dar N > 0 inseamna o rezistenta
opusa de pluta care ar putea fi simtita de peste, in sens nefavorabil. Daca N scade foarte
aproape de zero pluta poate reveni foarte greu deasupra apei, ramanand mai mult timp
scufundata desi pestele poate intre timp a lasat momeala. Care este compromisul optim ?
Aici intervine maiestria fabricantului. Analizand cele doua forte, G (greutatea)
poate fi considerata constanta, in timp ce a doua (A) se modifica in momentul
in care pestele trage, dupa o lege ce tine cont de forma si marimea partii
nescufundate a plutei. Nu vom insista asupra partii de calcul matematic insa
vom prezenta concluzia finala care arata ca forma ideala a plutei este cea a
picaturii de apa aflate in cadere, prevazuta cu o antena supla, colorata pe
tronsoane in mai multe culori vii (galben-rosu) - vezi fig. de mai jos.
Dupa cum observati, pluta are o forma ce se poate reduce la doua figuri
geometrice: o semisfera si respectiv un con. Avantajul acestei plute este
acela ca asigura o flotabilitate stabila iar volumul mic situat deasupra
nivelului apei determina o crestere optima a fortei arhimedice atunci cand
pestele trage, asa incat pluta nu este simtita de peste. In functie de gustul
nostru, semisfera de baza poate avea un diametru mai mic incat pluta va fi
mai supla, caz recomandabil pentru o lansare usoara la distante mari. O forma deosebit de
eficienta este si aceea a unui elipsoid de rotatie cu raport mare intre cele doua axe ale
sectiunii longitudiale (vezi prima figura).
Cercetarile efectuate au demonstrat ca partea din pluta situata deasupra apei (exceptand
antena) trebuie sa fie de cca. 10-15 % din inaltimea plutei (se considera ca
momeala este in carlig). Pentru pestele rapitor agresiv aceste recomandari
nu mai sunt valabile. Din contra, pluta se poate folosi in pozitie inversa, cu
semisfera deasupra.
Ultima faza este aceea a echilibrarii plutei cu ajutorul unor bilute de plumb,
fixate pe fir la cca. 5-10 mm deasupra carligului. Pentru cazul pestilor
pasnici, vom adauga bilute pana cand corpul plutei va fi scufundat in
proportie de cca. 85-90%. O astfel de pluta va avea o viteza de reactie
suficient de buna si nu va deranja pestele in timpul atacului. Modul de lestare
nu este chiar intamplator. Atunci cand pescuim pe fundul apei, pestele are
tendinta sa ia momeala si sa urce spre suprafata. Spunem ca "a pus-o pe
lat". In acest caz pestele ridica spre suprafata plumbii lasand pluta fara
contra-greutate. Daca plumbii sunt mai grei, unele specii de pesti de talie

64

mica ar putea simti greutatea plumbilor si deseori lasa momeala si pleaca. Pentru a atenua
acest soc se recomanda o lestare graduala, in 2-3 trepte, ca in fig. alaturata. Astfel, imediat
langa carlig punem un singur plumb, mai usor. Urmeaza apoi ca la 3 cm sa mai adaugam
inca 1-2 plumbi si ultima treapta, de sus, restul plumbilor. Lestarea graduala este deosebit
de eficienta mai ales la pescuitul caraselului, la rosioara, babusca. Un alt avantaj este acela
ca pluta se inclina treptat anuntand din timp intentia pestelui. Trebuie subliniat si un mic
dezavantaj al lestarii graduale si anume acela ca in timpul lansarii sau la intepaturile ratate
plumbii se pot incurca intre ei formand uneori noduri.
Concluzii:
- o pluta de calitate are forma corpului asemanatoare unei picaturi suple de apa aflata
in cadere, cu antena subtire, eventual cu o "perla" viu colorata in capatul superior al
antenei;
- pentru pestii pasnici, corpul plutei de forma optima va fi scufundat in apa in cea mai
mare parte (85-90%), pentru a reduce rezistenta opusa de pluta in timpul atacului;
- pentru pestii rapitori pluta va fi scufundata in proportie de max. 80 %, restul de 20 %
cotribuind la cresterea rezistentei opuse de pluta in timpul scufundarii, in vederea
autointeparii;
-lestarea eficienta se face gradual, cu mai multi plumbi plasati pe fir in mod
echidistant.

Momeli artificiale - voblerul - elemente constructive

Concepia unui vobler este destul de complex. Dimensiunile, orientarea i lungimea
bavetei, mrimea crligelor, culoarea, totul este important pentru ca la orice tur de manivela
voblerul dvs. s evolueze la adncimea dorit i s imite ct mai mult un mic petior rnit
sau speriat. Materialul de construcie poate fi lemn de balsa (cel mai rspndit datorit
uurinei prelucrrii) sau plastic. Pentru sporirea atraciei voblerului, unele modele au n
interior 2-3 bile care prin lovire produc sunete ce atrag petii rpitori.
Din punct de vedere a stratului de apa in care evolueaz voblerul, acestea sunt de trei tipuri:
Floating (plutitor) - densitatea voblerului este mai mica dect a volumului de apa dislocuit, i
deci acesta plutete, evoluia lui desfurndu-se in primii 80 cm ai apei, datorita bavetei;
Suspending - voblerul are densitatea egal cu cea a volumului de apa dislocuit, deci va
rmne in echilibru la orice adncime a apei ar evolua;
Sinking (scufundtor) - voblerul are densitatea superioar volumului de apa dislocuit. Lsat
liber voblerul se scufund. Aciunea ii este dat ndeosebi de bavet.
Imaginile urmtoare cu ajutorul crora voi ncerca sa detaliez elementele constructive ale
unui vobler, sunt ale unui Rapala de 6 cm, model Husky Jerk, de tip suspending.

Tija de fixare a crligelor

Este fcut din oel inoxidabil i traverseaz corpul voblerului prin interior, de la cap la
coad, revenind sub partea ventral. Din ea se formeaz att ocheii de prindere a
crligelor, ct i cel de ataare a liniei. Nu este deci nici un pericol ca acestea s se
desprind la traciunea unui peste mai rsrit. In plus, se obine o dispunere coliniar
perfect a crligelor, ceea ce ii confer voblerului o evoluie corect.
Semnalele int
Sunt acele elemente de desen care determina rpitorul s atace voblerul, confundndu-l cu
prada sa obinuit.

65

Se remarc n primul rnd ochiul, pe al crui fond alb se poate detaa irisul cu uurin. O
mica linie neagr n jurul ochiului subliniaz ntreg ansamblul, dnd un plus de expresie i de
via privirii.

Branhiile sunt un alt semnal int. De obicei sunt de un rou aprins, vizibil de la distan.

nottoarele pectorale sunt de asemenea desenate, ceea ce duce la o asemnare i mai

mare cu przile obinuite ale tiucii. La modelul de fa branhiile sunt scoase n relief, fiind
uor supranlate fa de restul corpului.

Toate aceste semnale int determin o zon de atac atractiv pentru rpitori, imediat n faa
crligului ventral.
Ochetul de ataare la linie
Poate fi n faa voblerului, ca n imagine, sau pe bavet, la modelele scufundtoare. Inelul
despicat prin intermediul cruia se ataeaz la linie i confer voblerului o mare mobilitate,
vital pentru o evoluie corect.

Crligul ventral
Este plasat aproape de capul voblerului, puin napoia grupului de semnale int, cu ajutorul
unui inel despicat. Deschiderea ancorei nu depete limea voblerului, pentru a limita
numrul de agri n vegetaie. Unele voblere, n general cele mai mari, au dou crlige
ventrale.

66

Crligul terminal
Deschiderea ancorei este acum, dei aceeai cu cea a ancorei ventrale, mult mai mare
dect limea cozii voblerului. Aceasta permite ca n cazul unui atac din spate rpitorul s se
nepe nainte de a ajunge la corpul propriu-zis al voblerului i astfel s nu aib nici un punct
fix de sprijin n tentativa de a se elibera.

Decorarea voblerului
Suprafaa voblerului este perfect neted, pentru un not al acestuia ct mai uor. Lacurile cu
care este vopsit au o mare rezistent la uzur, pentru a putea face fat att loviturilor din
trusa pescarului, ct i ocurilor agrilor n vegetaie i dinilor petilor rpitori.

Pe lng grupul de semnale int, de obicei corpul voblerului este decorat cu solzi, cat mai
real desenai. Spatele voblerului este de obicei de o culoare nchisa, iar burta alburie, n
ncercarea de a imita ct mai bine un petior momeala. Cele mai noi modele ale firmei
Rapala au un desen holografic, care duce la dispersarea luminii primite n toate culorile
curcubeului, luminnd astfel pn n adncul apei.
Baveta
Este construit dintr-un plastic dur, pentru a nu se sparge la impactul cu obstacolele
subacvatice. Baveta este poate cea mai important parte a voblerului, determinnd evoluia
acestuia in ap. Cu cat baveta este mai mare, cu att voblerul plonjeaz mai mult. Ochetul
de fixare a liniei este fixat chiar n bavet la modelele profund scufundtoare, pn la 6-8
metri

Momeli artificiale - voblerul - tipuri de baveta

Lungimea i nclinarea bavetei voblerului, alturi de densitatea corpului acestuia n raport cu
densitatea apei, joac un rol primordial n evoluia unui vobler.
Baveta n unghi drept
Echipeaz ndeosebi voblerele de mrime mic-medie, i care evolueaz n stratul
superficial al apei (primii 30-50 de centimetri). Acest tip de bavet confer voblerului un tip
de not sacadat, deosebit de atractiv pentru bibani i tiucile mici.

67

Baveta nclinat
O gsim la cele mai multe voblere, att la cele puin scufundtoare (maxim 3 metri
adncime), ct i la cele tip suspending (densitate egal cu cea a volumului de ap
dislocuit).

Baveta orizontal
Echipeaz voblerele scufundtoare. Cu ct baveta este mai lung n raport cu corpul
voblerului, cu att acesta va plonja mai rapid. Densitatea voblerului influeneaz n mod egal
adncimea sa de lucru, n timp ce limea bavetei influeneaz amplitudinea vibraiilor i
notul mai mult sau mai puin sacadat.

Baveta ... absent

Exist unele voblere care nu au bavet, din categoria celor scufundtoare, care o nlocuiesc
prin mutarea ochetului de ataare la fir deasupra voblerului, n faa aripioarei dorsale. Rolul
bavetei este luat de fruntea petelui.

68

Fir textil sau nylon ?

In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant
inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult
pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare
dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut
prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile
sunt materiale compozite- multifilare (polietilenice, kevlar,
spectra, dyneema, coramid) unele componente avind
rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului.
Avantaje nylon:
este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai
buna;
umple bine mulineta, da siguranta lanseului;
rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun amortizor in cazul lansarilor
ratate;
utilizabil la toate tipurile de inele.
Dezavantaje nylon:
rezistenta la frecare este limitata;
la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace;
suporta destul de rau ultravioletele;
uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.
Avantaje fir textil:
rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale;
rezistenta la uzura este foarte buna;
durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani);
coeficient de intindere aproape nul fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte
mari;
Dezavantaje fir textil:
asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele
foarte dure (Sic, Gold Cemet);
rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate;
pretul este foarte ridicat.
Tinind cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de
calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor
mari.
Alegerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare.
Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care
pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta
marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi.

69

MOMELI
Momeli animale
Insectele - Efemerele: fac prte din ordinul insectelor, au corpul subtire, in lungime de ~ 4
cm, moale, terminat cu 2-3 filamente si 2 perechi de aripi transparente. Larvele de efemere
mai poarta si denumirea de babita, rusalii sau vetrite.
Trichopterele & Friganele:
Plecopterele: musca de piatra, musca de arin, musca de urzica
Diptera: tantarul, musta califora (larva - viermusii)
Libelulele:
(Chironomus) - denumite popular calul dracului, calul popii, se
impart in mai multe rase, dintre care mentionez cele trei mai des
intalnite: liblelula alba, libelula verzuie, libelula demoazele. Aceasta
insecta seamana cu tantarul, este foarte mare, dar nu pisca,
eventual ne poate deranja zazaitul permenet si monoton al roiurile
uriase adunate deasupra apelor. Larvele acestora duc o viata
acvatica dezvoltandu-se in namolul anumitor ape. Larvele mari se
pot depozita in conditii de temperatura intre 0 si 4 grade C, chiar si
in cutiutele cu vegetatie, fiind mereu atenti sa la mentinem umiditatea, stropindu-le cu apa
statuta. Acesta larve sa por pastra in hartie de ziar, bine inmuiata in apa de ploaie, aplicand
mai multe straturi, lasand uscat doar stratul din exteriori. Procurarea acestor larve este un
procedeu mai dificil si de aceea va sfatuiesc sa la cumparati din comert. Larvele de libelula
sunt momeala de baza la toate competitiile de pescuit stationar fiind folosite da majoritatea
concurentilor. Aceste larve pot fi adaugate in nade alaturi de alte "condimente". La pescuitul
cu aceste larve vom folosi un carlig nr. 14-18 cu tija subtire si vom avea grija sa le intepam
in cap, adica in partea mai groasa, putin verzuie.
Saltatoria: lacuste, greieri, coropisnite
Coropisnite - au o lungime de 3-5 cm, au corpul catifilat, dar
butucanos, cafeniu, cu picioarele ca niste lopeti, potrivite pentru a
sapa galerii pe sub plante pe care le roade cu falcile sale groase.
Mreana si somnul sunt usor ademeniti de o astfel de momeala
plasata pe carlige de 4 - 2/0, cu tija lunga. Pastrarea acestor insecte
se face in cutii de chibrituri (cate una) sau in cutie de lemn
compartimentata precum un penar, pentru a evita obiceiul lor de a
se manca daca sunt puse impreuna.
Gandacul de colorado: poate fi folosit in special la pescuitul
cleanului. Culoarea rosie a aripilor membranoase, la exemplarele adulte este extrem de
incitanta pentru cleni .
Ramele - Au corpul aproape cilindric, format, din
numeroase inele, de culoare roscata, roscata-vinetie,
moaronie. In cadrul pescuitului sportiv ramele constitue o
momeala aproapa universala. Exista mai multe specii de
rame:
ramele de roua - traiesc in solul gradinilor si diverselor
culturi agricole, lungimea lor abisnuita este de cca 15 cm,
unele ajungand pana la dezvoltarea record de 40 cm. Dupa
ploaie cand galerile lor subterane sunt inundate, ele ies la
suprafata terenului chiar si in timpul zilei, astfel ramele de
roua prefera activitate nocturna. culegerea acestor rame pe timp de noapte se practica cel
mai bine cu ajutorul unei lanterne cu filtru galben (lumina puternica la sperie si acestea se
retrag rapid in ascunzatori), iar extragerea lor din gauri a celor prinse de cap se face cu
rabdare. Pastrarea acestor rame se face in pament pus in cutii din metal, lemn sau saculete
din bumbac. Containerele din plastic (pungi, cutii) nu sunt indicate. Adaugarea catorva
bucatele de tomate sau zatului de cafea asigura o buna hranire pentru ramele destinate mai
multor partide de pescuit.

70

ramele de piatra sunt mai mici decat cele de roua, mai deschise la culoare si se remarca
printr-un inel proeminet in partea anterioara a corpului; ele sunt mai vioaie in carlig,
exercitand o atractie mai mare; culegera lor se face de sub pietre si bolovani cu o anumita
cantitate de umezeala
ramele de gunoi de grajd se dezvolta pana la 7 cm, au un corp mai subtire su culoarea rosie.
Se folosete la pescutul pestilor cu gura mai mica (babusca, rosioara, platica, caras mic etc.)
ramele de padure
rama de balta (rama serpesca) Se gaseste in solul umed al apelor si poate fi folosita
pentru ogama larga de pesti lacomi.
lipitoarea este o momeala redutabila pentru prinderea unor pesti ca: somn, salau, crap mare,
clean mare
rama de mare momeala de baza in ppescuitul chelalului, cambulei, limbii marina, calcanul
etc.
Viermusi: Viermusii de carne reprezinta una dintre cele mai
atractive momeli pentru pescuitul in balti; este eficienta pentru
pesti pasnici in special. Pentru a avea niste viermusi buni
trebuie sa avem in vedere ca acestia sa fie prospeti altfel ne
trezim la balta cu muste. Viermusii tineri (prospeti) prezinta in
abdomen o pata intunecata. Sunt de preferat viermusii mari
care se vor pastra in frigider, in cutii inchise - prevazute cu
gauri mici de aerisire - in care vom pune putin malai.
Pink: Sunt niste viermisori mult mai marunti ca cei folositi in
mod obisnuit. De obicei sunt colorati in rosu sau portocaliu. Sunt mai rezistenti ca ceilalti
viermi, putand fi tinuti si doua luni in frigider. Pe carlig, un vierme alb si vreo doi pinkie pot sa
"sparga gheata".
Crustacei: latausul - sunt o momeala atractiva pentru pastrav, lipan, mreana, caras,
platica, cosac, batca, biban
Pestisorii: plevusca, babusca, tipar, oblet, rosiara, carasel, boarta, sabioara, guvid, hamsie
si bucati din acestia constituie momeala generala o rapitorilor
Broscute & mormolocii: Dau rezultate sigure in capturarea stiucii, somnului, cleanului
mare.
Altel momeli de origine animala:
organele de vita, de pasare - se folosesc cu succes la capturarea cleanului si somnului,
sangele proaspat - este o buna momeala pentru rosiara, babusca, clean, si alti pesti
carnivori,
branza, cascavalul - o momeala deosebita pentru mreana, platica etc.
diferite larve: larva de omida, pentru clean mreana etc

71

Momeli Animale - Pescuit la mare

Daca va hotarati sa veniti la mare in concediu sau intr-o scurta vacanta nu uitati sa mergeti
si la o partida de pescuit la malul marii pe digurile de protectie sau printre stabilopozii de
beton. Pentru aceasta aveti nevoie de momeli artificiale sau de momeli vii. Cele mai des
folosite sunt totusi momelile vii si din aceasta categorie fac parte rama de mare, garizii,
scoica alba,si neagra, aterina, hamsia.
Rama de mare
Culoare: verzui inchis si maroniu.
Dimensiuni: 2-8 cm, poate ajunge si la 10 cm
lungime.
Habitat: traieste in apa marii afundata in zonele
nisipoase.
Pastrare: ramele se pun intr-o cutie se amesteca cu
iarba de mare umeda se pastreaza la frigider sau
intr-un loc intunecos si racoros timp de mai multe
zile.
Cum o procuram: se intra in apa la adancimea de
60-80 cm.se sapa la cazma la adancimea de 10-20
cm. iar bolovanul de nisip se farama pe mal pentru
a scoate rama intreaga ea rupandu-se foarte usor. Este poroasa si are foarte multe picioruse
(cili).
Garizii de piatra
Culoare: verde deschis.
Dimensiuni:2-8 cm.lungime.
Habitat: traiesc in apa la mal langa pietre unde este iarba de mare.
Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la
frigider maxim 12 ore sau intr-un loc racoros si intunecos maxim 6 ore.
Cum ii procuram: se prind cu minciogul la mal plasa avand ochiuri foarte mici.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. De preferat a se pescui cand sunt
vii. Acesti garizi se pot consuma si de catre om fierti si cu sare fiind foarte deliciosi.
Garizii de nisip
Culoare: galbui spre bej deschis.
Dimensiuni: 2-8cm lungime.
Habitat: traiesc in apa marii in zonele nisipoase.
Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la
frigider maxim 24 ore sau se fierb in apa cu sare si se tin la congelator.
Cum ii procuram: plimbandu-ne prin apa cu minciogul plasa avand ochi foarte mic la
adancimea de 20-100 cm.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. Acesti garizi nu se consuma de
catre om avand foarte mult nisip in ei.
Scoica alba
Culoare: alb.
Dimensiuni: cele mai mari exemplare ajung la 10-15 cm.
Habitat: traieste in nisipul de pe fundul marii.
Pastrare: carnea de scoica proaspata se pune intr-o cutie la congelator sau se fierbe in apa
cu sare si se tine la frigider cateva zile.
Cum o procuram: se aduna dupa malul marii ea fiind adusa de curentii marinii si de valuri.
Folosinta: ca momeala pentru guvizii, hanusi de mare, stavrid.
Scoica neagra-idem ca la scoica alba.

72

Aterina
Culoare: alb verzui.
Dimensiuni: 5-12 cm.lungime.
Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.
Pastrare: la frigider, proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade) cu ochi foarte mic.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi, hanusi de mare, stavrid, cambula si pentru toate
speciile de peste rapitor din mare. Se poate consuma si de catre om.
Hamsia
Culoare: alb-argintiu.
Dimensiuni: 5-10 cm. lungime.
Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.
Pastrare: la frigider proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade)cu ochi foarte mic.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi, stavrid, cambula si pentru toate speciile de pesti
rapitorii din mare. Se poate consuma si de catre om.

Momeli artificiale
Mustele artificiale: sunt momeli de baza pentru apele de munte si
cele colinare pntru pescuiul pastravului, lipanului, lostrita, si cleanului
etc.
musca uscata - imita o insecta vie care pluteste pe suprafata apei
musca umeda - imita o insecta purtata de curentul apei in adancime.
ninfa - imita o larva de insecta.
Naluca: este o momeala artificiala, care prin modul cum este purtata
prin apa de pescar, poate atrage si prinde peste rapitor. O naluca da
rezultate numai daca pescarul o manevreaza cu incredere si iscusinta, reusind sa dea iluzia
vietii, cunoscand reactiile pestelui rapitor. Aceste momeli artificiale au o evolutie in apa
diferita in functie de modelul ales si tehnica recuperarii. O recuperare rapida, cu opriri bruste
(se da timp nalucii sa se scufunde) se imita un pestisor cuprins de panica la apropierea
pericolului, iar o recuperare lenta, dinamizand evolutia lingurii sau voblerului prin jocul din
varful vergii si din manivela mulinetei, vitaza medie de deplasare a nalucii fiind suficient de
mica pentru a convinge rapitorul sa accepte o prada ce se ofera "pe tava". Exista mai multe
tipuri si dimensiuni de naluci. Acestea sunt:
Linguri oscilante - acestea isi leagana (balanseaza) muchia in timpul
inaintarii prin apa.
Linguri ondulate - acestea inainteaza in apa cu miscari unduitoare,
serpuitoare sau valurite
Rotativa - este o momeala artificiala a carei paleta se invarte in jurul
unui ax sau fus, are un mare efect asupra senzorilor optici, auditivi si laterali ai pestilor
rapitori. Cele mai cunoscute rotative sunt cele Mepps (Franta).
Voblerul - este o artificeala din lemn sau din alte materiale (plastic,
cauciuc, pluta), care imita un petisor pentru a atrage rapitorii. Acesta
are in apa o evolutie nehotarata, sonticaita. De regula acesta pluteste
pe apa si se scufunda numai cand este tras, nivelul de adancime
depinzand de forma corpului, si de pozitia barbetei pe care o poarta.
Voblerele sunt dotate cu 1,2 sau 3 ancore. Exista pe piata o gama

73

variata de modele, nuantei, si marimi, insa cele mai cunoscute si eficiente sunt faimoasele
voblerele Rapala, de productie finlandeza si voblerele Cosma care au raport pret/calitate
foarte avantajos pentru toti pescarii. Dintre modele cele mai intalnite amintim: Voblerele
plutitoare, care sunt construite astfel incat acestea la tragere sa strabata apa la o adancime
de 10 - 25 cm, infunctie de viteza de recuperare imprimata de mulineta. Voblerele
cosmopolite, voblere care pot evolua la orice nivel al apei, in functie de viteza de recuperare.
Voblerele scufundate, sunt acelea care dupa lansare se opresc la o anumita adancime in
apa ( 10 - 50 ) cm , nivel la care se pot recupera printr-o mulinare lenta, cu opriri si reluari,
penrtu a lasa impresia unui peste bolnav. Voblerele de fund, sunt cele care dupa lansare
coboara pana ce ating adancimea maxima. Cu cat folosim o viteza de recuperare mai mare,
cu ata ele strabat apa la un nivel mai inalt. La alegerea voblerului trebuie sa tinem cont de
anumite lucruri: de adancimea la care vrem pescuim, de pestele pe care il cautam, de
luminozitatea zilei si de zona in care pescuim.
Twisterul - este o momeala artificiala din plastic
moale, care imita diverse animale acvatice
(pestisori - shad, broscute, rame, viermi), avand un
mare efect asupra rapitorilor. Twisterele se produc
intr-o intr-o larga si variata gama de dimensiuni si
nuante, pentru a satisface toate nevoile pescuitului
la rapitor. Diversele twistere sunt insotite de un
carlig cu plumb sau fara denumit "jig"
Brisca - este ca o lama de briceag (usor curbata),
astfel incat actionata pe verticala sau oblic sa aiba
o miscare oscilanda, ondulatorie sau mixta. Este
dotata cu cate un singur carlig la capat fixat prin lipire.
Dandineta - asemanatoare bristei (ca o frunza de salcam) evolueaza pe verticala, ori oblic,
cu miscari leganate, valurite sau mixte. Este dotata cu cate un singur carlig la capat fixat prin
lipire.
Mormasca - arificiala micuta, poate evolua in apa pe verticala cu miscari sacadate, mai mult
pe care il imita, in funtie de "jocul" pescarului, realizat prin dinamizarea varfului de lanseta,
ea este folosita in principal la copca.

Momeli vegetale
Mamaliga: cu un adaos de faina de grau, sofran si indulcita cu zahar, miere etc si aromata
cu anason, sub forma de cuburi, este o momeala larg folosita pentru prinderea ciprinidelor.
Exista insa diferite retete de preparare a mamaligii.
Cocoloasele: din miez de paine, mamaliga si putin ulei de canepa sau comestibil reprezinta
o momeala universala la ciprinide.
Pastele fainoase: cus-cus - este o momeala foarte buna pentru capturarea scobarului dar
si al altor ciprinide.
Boabele de cereala: porumb, grau, orz, ovaz - fierte la foc
domal pentru a se umfla fara a plezni, constitui o momeala
cepoate fi folosita pe tot timpul sezonului cald la ciprinide.
Exista o gama variata de arome cu care sunt imbunatatite
aceste cereala (porumb, grau) miere, vanilie, anason, capsuni,
tutti frutti, caramel, etc, De asemanea acestea se pot folosi in
stare naturala luate direct de pe stiuleti proaspeti (porumb in
lapte) sau se poate folosi cel uscat lasat cateva zile la inmuiat
inainte de partida. Se foloseste in special la pescuitul crapului
(detalii -> click aici)
Boabele de mazare: fierte, dau rezultete la prinderea
carasului, platicii, caracudei, scobarului.

74

Boabele de canepa: mai mari, fierte la foc domal, pot fi

folosite cu succes la pescuitul crapului, mrenei, scobarului,
linului, si alte ciprinide. Deasemenea aceste boabe se
folosesc ca nada. Cand sunt fierte aceste seminte elibereaza
o substanta uleioasa pe placul pestelui. Nu aruncati apa in
care le-ati fiert, pentru a o amesteca cu nada. Cel mai bun
mod de a pastra gata preparate aceste seminte, chiar mai
mult timp este acela de a le tine la inmuiat timp de 12 ore in
apa rece, apoi de a le fiebe timp de 2 min., dupa care se
toarna intr-un vas sau galeata cu capac, asa incat sa stea
inchise etans, fara aer. Desfacerea lor ar trebui sa aiba loc in
galeata, nu in cratita, in timpul fierberii.
Boabele de fasole: excelenta pentru crap si lin, se poate trata cu miere pentru a deveni
dulce si ca urmare irezistibila. Se poate folosi si in nada.
Cartoful: fiert, indeoseb cel de culoare galbuie, se foloseste pentru prinderea ciprinidelor
Alunele: Sunt o momeala excelenta pentru crap si biban. Se
pot pune in carlig 2 au 3, sau pot fi prinse cu ajutorul unui fir de
par.
Fructele: cele bine coapte sunt foarte apreciate de clean,
scobar etc. (cirese salbatice, corcodus, zmeura, mure)
Boilies: sunt bilute din paste fainoase colorate si aromate
pentru carp, caras mare etc. Devin din ce in ce mai folosite si cu
rezultete record.

MOMELI PREPARATE
MAMALIGA
Malaiul folosit se cerne de mai multe ori si fierberea se face la foc mic, altfel mamaliga se
sfarma! Intr-un vas (tuci) se face o mamaliga obisnuita de dimensiuni reduse si nu se pune
sare. Mamaliga obtinuta se rastoarna pe un fund de lemn si se amesteca cu malai cernut
pina nu se mai lipeste de miini (atentie la amestec, de aceasta depinde taria si elasticitatea
mamaligii finale). Apoi se pune din nou la fiert in tuci. Mamaliga este gata cind pluteste
razant sau se inalta deasupra apei in care fierbe. Dupa fierbere, se scoate si se inveleste
intr-o bucata de tifonsi se lasa la racit. Se adauga dupa preferinta diverse arome si coloranti
(rom, zahar vanilat...), atractanti...
Se face o mamaliga obisnuita fara sare, iar dupa ce a fiert, se adauga malai pina
amestecam foarte greu (operatiunea se face repede, altfel ramine malai nefiert). Trebuie sa
se adune pe lingura si sa se desprinda de pe peretii tuciului. Racita, mamaliga va fii foarte
tare si va rezista pe cirlig la citeva aruncari. Bineinteles, se pot adauga indulcitori,
atractanti...
3/4 parti malai, 1/4 parti faina alba la care se adauga si sofran. Se amesteca bine in stare
uscata. Punem la fiert apa si adaugam cu lingura apa calda amestecind continutul pina
devine ca o coca ceva mai tare. Cind apa a inceput sa dea in clocot, se fac bile si se pun in
vasul in care fierbe apa. Cind se ridica la suprafata, se scot si se lasa la racit, apoi se
framinta bine una cite una, se face un bulgare mare. In timpul framintarii se pot adauga
atractanti...
PIINEA
Se inmoaie o bucata de miez de piine de marimea unui mar cu un ou batut. La fel de bine se
poate inmuia in lapte. Se amesteca bine si se poate adauga halva, scortisoara...

75

CINEPA
Se lasa boabele la germinat 48 ore in apa rece, apoi se pun la fiert si imediat ce se crapa le
luam de pe foc. Se spala de 2-3 ori in apa rece...
GRIUL
5 parti apa si o parte griu. Se fierb pina apare miezul alb, se varsa apa si se toarna apa rece
peste el. Se pastreaza la rece...

BOILES
Se amesteca bine: 2/4 pesmet, 1/4 malai cernut, 1/4 fulgi de ovaz. Se bat 12 oua la 500g
compozitie, se toarna intr-un vas dupa care framantam bine pana omogenizam. Modelam cu
mana bile de 1-2 cm diametru, si apoi le punem intr-o plasa de sarma si le introducem in apa
clocotita. Le lasam la fiert pana se ridica la suprafata, le scoatem, le punem la scurs pe o
carpa uscata, dupa care le punem la rece.
Se amesteca: 15% faina de soia, 10% alune prajite macinate fin, 25% gris, 25% malai, 20%
lapte praf, 5% seminte prajite si macinate de canepa. Se amesteca cu 12 oua la 500g
compozitie si se fierb pana se ridica la suprafata. Se recomanda nadirea cu bilute nefierte
puse pe naditor sau in punga solubila.

Mamaliga pentru patratica

Reteta 1
Ingrediente:
apa 2 litri
faina de porumb (malai) circa 1 kg
faina de grau
sofran
atractant pentru pesti lichid anason, vanilie, capsuni ...
Calitatea malaiului (granulatia) este esentiala pentru realizarea unor patratele bune de mamaliga.
Dintr-un malai cu particule mari, cu tarate, vor rezulta niste patratele care se vor desface usor si ne
vor lasa carligul gol, ineficient. De aceea primul lucru care trebuie facut este cernerea malaiului
printr-o sita, cu cat mai fina cu atat mai bine.
Se pune apa la fiert, in am dizolvat sofranul, cam un varf de lingurita, precum si atractantul. Dupa ce
apa da in clocot se pune malaiul, si se lasa sa fiarba circa 20-30 de minute. Cind mamaliga e
aproape fiarta se amesteca bine cu facaletul.
Pana aici procedeul este identic cu cel al unei mamaligi obisnuite. Urmeaza insa faza a doua, menita
sa le dea cubuletelor rezistenta si elasticitate.
Mamaliga obtinuta mai inainte o luam si o framantam cu faina de grau, pana capata consistenta unei
plastiline. Formam apoi niste galusti, ceva mai mari decat o minge de tenis, si le bagam in ciorapi
de dama vechi, rupti (nu-i luati fara sa intrebati ca aveti scandal). Ciorapul are rolul de a nu lasa
mamaliga sa se imprastie la fierberea urmatoare. Ciorapul de leaga in fata si in spatele galustii cu o
ata. Pe un ciorap putem sa punem astfel 5-6 astfel de galusti, in sirag.
Punem din noua apa la fiert si cand da in clocot punem in ea galustile formate dinainte. Le lasam sa
fiarba pana se ridica la suprafata, semn ca sunt gata (cam 10 minute). Se scot pe un fund de lemn si
se lasa la racit. Cel mai bine se folosesc a doua zi, sa fie proaspete.
Reteta 2
MAMALIGA pt. CUBURI
Ideal este sa folosesti apa de balta. Daca nu ai asa ceva, folosesti apa minerala plata sau lasi apa

76

de robinet intr-un vas vreo doua zile la aer (in balcon). Malaiul cel mai bun e cel din piata, si negrisat.
Cel unguresc are si colorant alimentar, asa ca nu e rau. Unii spun ca trebuie cernut, dar eu prefer
sa-l las in formula lui naturala, fragmentele de coaja purtind aroma de porumb - cu toate ca,
nepregatita cum trebuie, mamaliga din malai necernut nu are consistenta celei din malai cernut. Se
pune apa, sa zicem 1,5 l., intr-un ceaun in care se arunca doi - trei pumni de malai, asa incit sa se
formeze o supa ceva mai consistenta. Se lasa la fiert destul de mult, pentru a se lega - sa zicem 20 25 minute. Daca optezi pentru mamaliga rosie (care uneori e preferata de crap - am avut partide pe
care le-am salvat cu mamaliga rosie), acum e momentul sa o colorezi cu colorant alimentar. Dar
atentie, nu pune mult, colorantul moaie cuburile si le face cleioase. Etapa de legare a compozitiei e
foarte importanta. Daca nu s-a legat, cuburile sunt ratate, devin sfarimicioase sau rigide, nu elastice
cum ar trebui. Dupa legare, se adauga citeva miini bune de malai amestecindu-se, pina se obtine o
compozitie groasa. Se lasa la fiert inca 20 - 25 min, adaugindu-se malai pina se obtine un bot atit de
compact, incit cu mare dificultate il mai poti intoarce cu melesteul. Atentie: cu cit se amesteca mai
des in timpul fierberii, cu atit e mai bine. Lasata sa fiarba neamestecata, mamaliga formeaza o
crusta care opreste evaporarea, asa ca mamaliga nu se mai intareste uniform. Pe scurt: fierberea
trebuie sa dureze peste limita rabdarii noastre, amestecind aproape continuu. Inca un amanunt
extrem de important: pe ceaun se formeaza o crusta. Trebuie evitat sa cada bucati din crusta in
amestec deoarece sunt afumate si vor da un miros de fum cuburilor. Daca s-a intimplat asa ceva,
cuburile sunt ratate. Se rastoarna mamaliga pe un fund destinat exclusiv momelilor si se fac niste
turtite groase cit latura cubului si cu diametru de aprox. 10 cm. Acestea se folosesc ca atare sau se
arunca intr-un vas cu apa fierbind si se tin 5 - 7 minute pina incep sa pluteasca intre ape. Fierberea
le intareste suplimentar si e preferabila folosirii brute. Cuburile se taie fie de acasa, fie direct pe
balta. Eu le tai de acasa si le tin separat, in pungute cu diferite arome - daca stiu ca unde merg
pestele prefera vreo aroma. Cuburile merg la crap cel mai bine cu ulei de anason - iarasi, e parerea
mea, asa am avut cel mai mare succes, dar nu e o reteta universala.
PIINEA
Folosirea painii la pescuitul pestilor pasnici nu este o noutate. Multi dintre pescari cunosc si
folosesc paine ca nada si/sau momeala in sezonul cald, in special atunci cand momelile de
origine vegetala asa zise clasice, (mamaliga, boaba de porumb) nu dau randamentul
scontat, sau sunt nepotrivite unui anumit luciu de apa. Dar sunt si destui pescari, mai ales
dintre incepatori, care nu cunosc, sau nu cunosc indeajuns de bine modalitatile in care
putem folosi aceasta materie prima ieftina, si la indemana oricui.
Oferta de pe piata este mai mult decat bogata, si intalnim varietati de paine oarecum ciudate
pentru romanul obisnuit doar cu cele trei-patru varietati prezente pana nu demult prin
brutarii.
Painea se poate folosi ca atare,(1) in combinatia unor paste, ca principal ingredient, (2) sub
forma de pesmet, (3) sau ca nada, (4).
1. Cubul de paine
Paine cea mai buna este cea coapta pe vatra , utilizand partea de jos, (cu coaja groasa). Se
taie cuburi avand latura de 12cm cu un cutit bine ascutit sau cutter. Carligul se infige prin
coaja, se rasuceste si apoi se ingroapa in partea cu miez. Este o momeala buna pentru
crap, mai ales in baltile cu fund malos, pentru ca miezul de paine tinde sa se ridice, si o data
cu el si carligul. Cea mai buna paine este cea neagra, apoi intermediara si cu cartofi. Dar
cum pe piata au aparut si alte sortimente, (de secara, cu adios de seminte de in, de boabe
de grau zdrobite, etc.) este bine sa incercam o gama cat mai diversa, De preferat fabricata
altfel decat industrial unde se folosesc tot felul de E-uri.
2. Pasta
Pentru a obtine o pasta de consistenta plastelinei, miezul trebuie framantat indelung cu
mana, adaugandu-se din cand in cand putina apa. In functie de specia de peste pe care o
vizam, se poate combina cu alte ingrediente, cum ar fi:
+ frunze de spanac taiate fin pentru crap, amur, (cteno);

77

+ miez de rosie pasat pentru crap, amur;

+ galbenus de ou pentru crap, caras, platica, albitura; Atentie! Aceasta combinatie se
intareste foarte repede!
+ mamaliga pentru crap, caras, platica, lin, albitura;
+ halva pentru crap;
+ pudra din boilies pisate pentru crap, caras.
Putem adauga dupa inspiratie sau stiinta diferiti coloranti, arome, (anason, miere, vanilie),
indulcitori.
3. Pesmetul, (painea uscata)
Pesmetul se utilizeaza ca ingredient in alcatuirea unor nade sub forma de pudra. Intra in
componenta nadelor pentru ciprinide, (combinat cu diferite fainuri vegetale si animale), sau
la prepararea de boilies.
Din feliile de paine uscata se modeleaza sfere de dimensiunea 510 mm, pe care le gaurim
ca pe boilies. Dupa ce le atasam de carlig, le acoperim cu pasta. Se obtine astfel o momeala
asemanatoare cu pop-ups-urile.
4. Nada
Se taie o paine neagra sau graham in doua, si se pune la inmuiat in apa cam o ora. Se
stoarce bine, si se da prin sita de malai. Ceea ce rezulta se amesteca cu srot de floarea
soarelui, mamaliga, halva, boabe de porumb si de grau, de canepa, etc. intrand in
compozitia nadei pentru ciprinide

BOILES
Lumea boiliesului partea I a
Avand in vedere ca acest site nu este vizitat numai de pescari de valoare, experimentati din
Romania, pe care probabil articolele urmatoare-i vor plictisi, as vrea sa vin in ajutorul celor
ce fac primii pasi in lumea boiliesului, oferindu-le informatii asupra compozitiei, modului de
preparare, retetelor si multor particularitati ale acestei momeli spectaculoase.
La fel ca multe alte noutati ce au revolutionat pescuitul din zilele noastre, boiliesul isi are
originea in Anglia. Aici ca si in alte tari europene cu iesire la mare, cu exceptia pastravilor de
crescatorie, se consuma aproape exclusiv doar peste marin. Datorita poluarii mai mari din
trecut, mai scazute in prezent, rar se consuma peste de apa dulce si aproape deloc crapul,
care in schimb se pescuieste cu mare placere, mai ales exemplarele mari. Asadar in lacurile
si baltile lor crapii au putut sa ajunga la virste si dimensiuni respectabile, problema in pescuit
nefiind existenta sau inexistenta exemplarelor mari, deoarece acestea existau, ci faptul ca
pina la aparitia in zona nadita a crapilor mari momeala era ridicata de crapii de dimensiuni
mai mici. Solutia extraordinara a acestei probleme o constituie boiliesul, atit datorita
dimensiunii relativ mari ca momeala (14-25 mm.) cit si datorita duritatii. Datorita
particularitatilor sale in 80% din cazuri boiliesul ramine intact pina la aparitia crapilor mari in
zona nadita, oferind sansa capturarii acestora. In compozitia boiliesului intra diferite
materiale uscate, fainuri, prafuri, lianti, coloranti, materiale lichide, arome, indulcitori,
aminoacizi, vitamine, etc. Din aceste componente se framinta o pasta de consistenta
plastelinei, apoi se formeaza bilele de 14-25 mm. Diametru, care prin fierbere ulterioara duc
la obtinerea produsului final - boiliesul.

78

Pescuitul la boilies pe linga momeala speciala necesita lansete, mulinete, accesorii, monturi
speciale, toate acestea formind un tot unitar ce determina complexitatea si frumusetea
acestui mod de pescuit concretizata prin cresterea mare an de an a numarului pescarilor din
aceasta tabara. Urmind modelul englezesc sau european cred ca este necesara si in
Romania o uniune, o conlucrare, o colaborare a celor din aceasta tabara in scopul
dezvoltarii acestui mod de pescuit si in scopul experimentarii de catre cit mai multi dintre noi
a satisfactiilor si bucuriilor oferite de capturarea unui crap mare. Cred de asemenea ca cel
mai important lucru in Romania , privind viitorul pescuitului la crap, este realizarea unei
trnsformari majore in mentalitatea marii majoritati a
pescarilor, schimbari care sa aiba drept scop
existenta a cit mai multi crapi mari in baltile
noastre. Acest tel il putem atinge doar eliberind
crapii mari capturati, raminind ca pozele realizate
sa fie obiectul mindriei sisatisfactiei noastre.
Referitor la exemplarele mai mici capturate,
provenite din populari anuale, depinde de ideologia
si mentalitatea fiecaruia dintre noi unde trage linia
ce va delimita cantitatea de peste retinuta,
eliberind restul capturilor si dind posibilitatea
acestora sa creasca si probabil sa ofere in viitor
satisfactii altor pescari.
Marea mea pasiune pentru acest mod de pescuit are doua cauze, prima fiind atractia pentru
crapii mari iar a doua ar fi mentalitatea legata de pescuitul la boilies. Sa incepem cu prima
cauza, cu mentalitatea specifica care se concretizeaza prin respectul ce trebuie acordat
fiecarui peste prins, tratarea si manipularea cu grija a crapului si in final eliberarea lui
nevatamat inapoi in mediul de viata, fapt ce reprezinta caracteristica de baza a pescuitului la
boilies si anume "Prinde si Elibereaza sau Catch&Release".
Credeti-ma ca eliberarea unui crap va va oferi cel putin tot
atita satisfactie si bucurie cit va oferit capturarea lui. A doua
cauza a fost dorinta mea dintotdeauna de a captura crapi
mari, iar speranta concretizarii acestui vis am vazut-o in
pescuitul cu boilies.
Totusi nu a fost chiar atit de simplu pe cit credeam si ani
buni au trecut fara rezultate, continuind sa am capturi in
continuare doar la porumb, dar nu am renuntat si
perseverenta a inceput sa dea rezultatele mult asteptate.
Probabil ca perioada mai lunga fara rezultate se datoreaza
si faptului ca in zona de V si NV a tarii, unde pescuiesc,
aproape nimeni nu pescuieste cu boilies iar pestii nu cunosc
deloc aceasta momeala, fiind mult mai greu sa-i obisnuiesti.
M-ar bucura mult daca as vedea din partea pescarilor
cunoscuti de crap ai Romaniei si din partea publicatiilor de specialitate o incercare macar de
mediatizare a unei mentalitati sanatoase a pescuitului la crap astfel incit incepatorii sa
porneasca din start cu o ideologie si mentalitate corecta ce va duce in timp la cresterea
numarului de crapi mari din apele noastre , recompensindu-ne apoi prin mult mai multe
satisfactii si bucurii obtinute. Aceasta ar insemna ca pescar fiind sa eliberezi crapul prins
indiferent daca regulile baltii respective impun sau nu acest lucru, dar momentan cu parere
de rau pot spune ca nu se intimpla asa ceva (cel putin in partea aceasta a tarii).
Cei care au pornit deja pe drumul presarat de satisfactii, bucurii dar si esecuri al pescuitului
la crap sint constienti de marea varietate a ofertei de ingrediente ce intra in compozitia
boiliesurilor cit si de oferta bogata de boiliesuri gata facute (ready made) a multor firme,
dintre care unele consacrate deja.
Fiecare dintre voi care devine adept al pescuitului la crap cu boilies va parcurge obligatoriu
anumiti pasi de la folosirea boiliesurilor gata facute pina la stadiul in care-si va face propriile
boiliesuri, alcatuindu-si propriile compozitii, propriile retete.
Ca incepator in tabara pescarilor cu boilies puteti alege dintr-o mare varietate de boiliesuri
gata facute, ceea ce va va ajuta sa nu va pierdeti pentru inceput in amanunte. In plus, la
inceput cumpararea de boiliesuri gata facute va va ajuta sa petreceti mai mult timp pe balta
si nu in bucatarie. Cu toate acestea, cu timpul, experienta acumulata, dorinta de a prinde

79

crapi mari si de a acumula in continuare mai multa informatie, va vor determina sa incercati
sa va faceti propriile boiliesuri si credeti-ma capturarea unui crap capital cu boilies facut de
voi va va dubla satisfactia avuta.
Secretul unui pescuit reusit, cu satisfactii multe este in primul rind folosirea unor boiliesuri de
calitate. Despre aceste "boiliesuri bune" fiecare are parerea lui personala si toti considera
boiliesurile facute de ei ca fiind cele mai bune. Pentru a ajunge acolo incit nu numai sa
ginditi acest lucru ci intradevar sa fie asa este necesar sa cunoasteti foarte bine
ingredientele boiliesurilor, materialele de baza, aromele, multitudinea de ingredienti
secundari dar cu o mare influenta supra calitatii. Marea majoritate a acestor ingrediente erau
accesibile pina nu demult doar in stainatate, dar in momentul de fata se gasesc intr-o foarte
bogata oferta si in magazinele din Romania.
Nu vreau sa ma intelegeti gresit, nu vreau sa spun ca puteti prinde crap mare doar cu
boiliesuri facute de voi, dimpotriva pe piata se gasesc boiliesuri gata facute de foarte, foarte
buna calitate ale unor firme deja consacrate cum ar fi richworth, nutrabaits, pelzer baits,
nash, etc. insa din pacate acestea au preturi destul de piperate. Parerea mea este ca decit
sa pescuiti cu boilisuri ieftine, de calitate incerta mai bine cu acei bani va faceti propriile
boiliesuri.
Articolele urmatoare le-am conceput in sprijinul acelora care vor sa experimenteze bucuriile
aduse de propriile boiliesuri, de aceea voi incerca sa va ajut sa intelegeti calea de a alcatui o
foarte buna compozitie si calitate a boiliesurilor facute de voi.
Pentru aceasta va trebui sa va familiarizati cu tot ceea ce intra in compozitia boiliesului,
putind clasifica pentru inceput aceste componente in felul urmator:
boilie mixuri gata facute (ready mix) incluzind aici si mai noi aparutele mixuri pentru boilies
flotant (pop-up mix, mix flottant)
ingrediente de baza
atractanti (attractors)
atractanti de concentratie mare (high concentrate attractors)
natural fish attractors
vietati acvatice uscate (dried aquatic animals)
coloranti (colorants)
indulcitori (sweetner)
stimulatori de apetit (apetite stimulators)
condimente concentrate (concentrated spices)
arome
uleiuri (oils)
boostere pentru nada si pentru momeala (bait booster ; boilie booster)
dip-uri pentru boilie
spray-uri activatoare
paste folosite pentru momeala (pates; teig)
peleturi (pellet)
seminte (particles)
Pentru inceput sa vedem o explicatie sumara a fiecarei componente urmind ca in articolele
urmatoare sa intram in detalii pentru fiecare component sau
ingredient.
Boilie mixuri gata facute sunt amestecuri bine alese, bine
gindite si bine proportionate intre ingredientele uscate din
compozitia boiliesurilor, putind fi folosite in starea in care le-ati
cumparat sau putind adauga si alte ingrediente dar cu
masura. O noua generatie a mixurilor sint cele pentru
boiliesuri flotante (pop-up mix).
Ingredientele de baza ale boiliesurilor le putem gasi in
momentul de fata intr-o foarte mare varietate dar le putem
clasifica in trei categorii: ingrediente de origine animala,
ingrediente de origine vegetala si seminte. Aceste fainuri si
ingrediente uscate va vor ajuta sa obtineti boiliesuri de buna
calitate oferind posibilitatea ca prin combinarea lor sa alcatuiti
propriile voastre mixuri, retete sau sa schimbati compozitia
mixurilor cumparate de gata.

80

Atractanti - marea majoritate se prezinta sub forma de lichide viscoase obtinute din
amestecul bine controlat, proportionat si stabil dintre stimulatori de apetit, uleiuri, aminoacizi,
vitamine,etc.
Atractanti concentrati - sunt concentrate sub forma de praf obtinute din substante naturale
bogate in aminoacizi si vitamine.
Natural fish attractor se obtine din hrana naturala, obisnuita in mediu natural al pestilor si
se prezinta ca extracte sub forma de praf ce vor diminua banuielile crapilor si le vor trezi
curiozitatea pentru boilies.
Vietati acvatice in stare uscata se prezinta sub forma de praf si rezulta prin macinarea fina
a diferitelor vietati din mediu acvatic natural fiind bine cunoscute de catre crapi si cu o
concentratie mare de vitamine si saruri minerale.
Coloranti au rolul de a da culoarea dorita de catre voi boiliesurilor si se pot prezenta sub
forma de praf sau in forma lichida, sint foarte intensive si pentru o buna omogenizare se
recomanda dozarea lor in amestecul de oua folosit sau in ingredientele lichide si nu in mixul
uscat.
Indulcitori au rolul de a indulci amestecul de baza. Folosirea indulcitorilor corespunzatori
are o foarte mare importantain fabricarea boiliesurilor si se pot folosi indiferent daca doriti sa
faceti boiliesuri cu izuri, arome dulci sau boiliesuri puturoase sau boiliesuri cu condimente.
Stimulatori de apetit se prezinta in general sub forma de prafuri si reusesc sa faca
irezistibila pentru crapi momeala noastra.
Concentrate de condimente sunt concentrate foarte puternice ale diferitelor condimente si
se prezinta in general sub forma de prafuri.
Arome sunt ingrediente de importanta majora in fabricarea boiliesurilor de calitate, bune. Se
caracterizeaza printr-o combinatie perfecta de gust,iz si miros, de obicei sint viscoase si de o
concentratie foarte mare. Se raspindesc foarte bine in apa trezind intotdeauna interesul
pestilor.
Uleiurile sunt ingrediente care sporesc considerabil capacitatea de atractie a momelii, ajuta
la gasirea boiliesului de catre crapi si contribuie la retinerea lor in jurul zonei nadite.
Essential oil concentrate de arome dizolvate in uleiuri. Se folosesc in cantitati foarte mici
dar au importanta majora in calitatea boiliesului.
Boostere pentru momeala sunt ingrediente de adaos lichide la boiliesuri, pelete, seminte
foarte puternice. Puteti imbiba in ele sau puteti doar stropi cu ele boiliesurile, peletele,
semintele, alunele, etc. cu care naditi avind in vedere ca semintele fierte au mare capacitate
de absortie.
Boostere pentru boiliesuri sunt boostere concepute pentru boiliesurile cu care pescuiti,
hiperconcentrate, ce vor elimina aroma pe parcursul a cel putin 12 ore de pescuit.
Bait enhancer se prezinta sub forma lichida si se diferentiaza de boostere prin concentratia
mult mai mare de zahar, prin viscozitate mai mare. Poate fi folosit in orice sezon.
Dip-uri se prezinta sub forma de lichide foarte viscoase. Ingredientele sale uleioase si cele
dizolvabile in apa vor garanta succesul folosirii lor. Se da o baie in acest lichid boiliesului
care in cel mai scurt timp va trezi interesul crapilor.
Spray-urile reprezinta o solutie simpla, rapida si eficienta de a aromatiza boiliesul, fiind
recomandate mai ales in sezonul rece.
Pastele pentru cirlig pot fi folosite individual formind momeala sau le puteti folosi pentru a
imbraca intr-o camasa exterioara boiliesul. Au capacitatea de a se dizolva progresiv in apa
astfel incit mentin timp indelungat efectul atragator.
Pelete sunt folosite ca furaj si medicament in bazele piscicole, in crescatorii, avind un
continut ridicat de proteine,faina de peste,prezentindu-se sub forma de particule de diferite
granulatii.
Seminte diferitele seminte cu continut ridicat de uleiuri pot fi folosite cu succes crude sau
verzi, fierte, prajite atit in prenadirea locului de pescuit cit si prin utilizarea lor la fabricarea
boiliesurilor in stare macinata sau semintele foarte mici se pot folosi si intregi.
Cojocaru Daniel

81

Lumea boiliesului, partea a II-a

Dupa ce am trecut de pasul unei analize generale a multimii de ingrediente folosite la
prepararea propriilor boiliesuri si am vazut marea diversitate a acestora, sa trecem la un
studiu mai amanuntit a fiecareie dintre ele.
Sa incepem deci cu mixurile pentru boilies gata pregatite (ready mix) pe care acum le puteti
gasi aproape la toate magazinele bune din tara. Dupa cum spuneam aceste mixuri sint
amestecuri bine proportionate, bine gindite, compuse din ingrediente de foarte buna calitate.
Avantajul acestor mixuri este pregatirea mult mai usoara a propriilor boiliesuri, nemaifiind
necesara alcatuirea amestecului de ingrediente de baza uscate ci doar adaugarea la mixul
gata pregatit a ingredientelor lichide, a oualor, formarea pastei si in final a boiliesurilor.
Ready mix-urile le puteti folosi asa cum le-ati cumparat sau puteti sa adaugati la ele si alte
ingrediente uscate pe care le doriti insa cu atentie la cantitati spre a nu schimba radical
specificul mixului. In continuare sa aruncam o privire asupra principalelor mixuri pe care
puteti sa le cumparati gata preparate.
Carp's mix sunt amestecuri asa zis multilaterale si anume prin folosirea lor puteti sa
pregatiti orice tip de boiliesuri, cu un adaos de ingrediente lichide, arome sau ingrediente
uscate dorite de voi, dupa propriile voastre retete. De exemplu puteti pregati boiliesuri
condimentate prin adaugarea la mixul de baza a unor condimente sub forma de prafuri cum
ar fi Strong garlic sau Mega clove, sau prin adaugarea la mixul de baza a unor a unor arome
lichide condimentate cum ar fi Indian spice sau Mistery spice. Daca doriti sa obtineti
boiliesuri cu aroma de peste, adaugati mixului de baza anumite fainuri de peste cum ar fi
Fish meal sau W hite fish meal sau arome lichide cum ar fi Japanese squid sau Fish and fish.
Pentru a obtine boiliesuri cu aroma de fructe adaugati mixului una sau citeva din
multitudinea de arome lichide existente pe piata cum ar fi Ripe strawberry sau Sweet
banana sau Multifruit, etc. Puteti folosi si alte arome dupa bunul vostru plac ( scopex, dark
chocolate, si multe, multe altele), cu mentiunea de a avea grija sa respectati dozajul indicat
de producator. Aceste mixurui le puteti folosi si in amestec cu ale mixuri pina la o proportie
de amestec de 50%. Continutul de proteina al acestor mixuri
este de cca. 50%.
Bird food mix sunt amestecuri ce contin in procent destul de
mare diferite seminte pentru pasari. Mixurile sint alcatuite din
praf de oua sau de albus de ou, diferite fainuri, seminte
macinate, vitamine, saruri minerale,etc. Sint ideale si pentru
pregatirea boiliesurilor in a caror compozitie intra si diferite
seminte marunte de pasari, nemacinate. Avantajul existentei in
boilies a acestor seminte este mai buna dispersare in apa a
celorlalte ingrediente folosite in reteta. Ca mix poate fi folosit, ca si carp's mixul , pentru
prepararea oricarui tip de boiliesuri. Puteti sa-l folositi ca amestec individual, in starea in care
se comercializeaza , insa in acest caz pasta de boilies trebuie lasata de consistenta putin
mai moale pentru a putea rula cu usurinta boiliesurile, sau se poate folosi in amestec cu un
alt tip de mix in proportie de 50%. Continutul de proteina este de cca. 35%. Avantajul acestui
mix este si faptul ca este usor digerabil de catre pesti, fiind recomandat in cazul apelor
ajunse la temperaturi mai ridicate cind pestii sint deja activi, dar se poate folosi cu rezultate
bune si in apele mai reci unde efectul celorlalte ingrediente va fi amplificat prin folosirea
acestui tip de mix.
Robin Red Bird Food Mix este un amestec ce se aseamana foarte mult cu Bird Food mix
cu diferenta ca contine in plus ingredientul Robin Red Concentrate, un adaos de o mare
popularitate, care era folosit mai ales de crescatorii de pasari ornamentale pentru
imbunatatirea coloritului penajului. Datorita continutului ridicat de condimente,
vitamine,saruri minerale, aminoacizi, acest ingredient este folosit cu mare succes si in
pescuitul crapului, fiind utilizat mai ales in cazul prenadirii intensive. Ca mix poate fi folosit
individual dar are efect mai mare folosit in amestec de 50% cu Multi spices mix sau cu Fish
meal mix sau cu Multifruits mix. Puterea atractiva puteti sa o imbunatatiti prin adaugarea la o

82

jumatate de kilogram mix a doua lingurite de Appetite Stimulator. Continutul de proteine este
de cca. 50%.
Multifruits mix sunt amestecuri cu continut ridicat de proteine animale si vegetale cu o
aromatizare puternica si atragatoare de fructe. Se poate folosi individual cu succes pentru
pregatirea boiliesurilor cu care veti pescui ca momeala, sau in amestec cu alte mixuri (50%)
pentru prepararea boiliesurilor cu care naditi. Parerea specialistilor este sa nu fie folosite
individual pentru boiliesurile cu care naditi (numai in amestec 50%) deoarece sint foarte
concentrate. In sezonul de vara se poate folosi cu rezultate foarte bune pentru prepararea
boiliesurilor de nadit, in amestec de 50% cu Fish meal mix sau cu Bird food mix. Poate fi
folosit si fara adaos suplimentar de aroma. Continutul de proteina este de cca. 40%.
Fish meal mix este un amestec intre diferite tipuri de fainuri de peste special alese, de
foarte buna calitate, cu o capacitate ridicata de atractie, fiind puternic aromatizat cu arome
naturale. Este un amestec usor digerabil, efectul de atractie putind sa-l mariti prin adaugarea
la o jumatate de kilogram mix a doua linguri de Appetite Stimulator Fish sau Attractant
Crustacean. Continutul de proteina este de cca. 40%.
Multispices mix sunt amestecuri de ingrediente uscate de baza de calitate ridicata, a caror
efect de atractie a fost amplificat prin introducerea in mix a unor condimente speciale
considerate irezistibile pentru crapi. In pregatirea boiliesurilor se poate folosi individual sau
puteti sa-l folositi in amestec cu 30% Fish Meal mix si 30% Bird Food mix. Puteti de
asemenea sa-i mariti puterea de atractie prin adaugarea la o jumatate de kilogram mix a una
lingurita Liver Powder, 5 ml. Indian Spices si 15 ml. Attractant Natural. Este usor digerabil
dar puteti sa-i intensificati aceasta proprietate prin adaugarea la o jumatate kilogram mix a
doua lingurite de Appetite Stimulator Spice. Continutul de proteine este de cca. 40%.
High Energy mix sunt amestecuri de ingrediente de baza foarte bune cu continut de hidrati
de carbon de calitate (ex. slow sugar) si un continut ridicat de vitamine si praf de oua. Este
foarte usor digerabil. Se poate folosi cu succes in cazul necesitatii prenadirilor intensive pe
ape de intindere mare sau pe ape bogate in peste unde trebuie sa naditi mult pentru a tine
pestele pe loc. Acest mix puteti sa-l folositi individual sau in amestec de 50% cu orice alt
mix, putind prepara orice tip de boilies. Continutul de proteina este de cca. 20%.
Protein 60% mix sunt amestecuri cu continut de ingrediente provenite din produse lactate
cum ar fi caseina, lactalbumina, lapte praf, etc. Pot fi folosite cu mare succes in cazul in care
aveti nevoie de o momeala cu continut ridicat de proteine, cu nivel nutritiv ridicat (HNV - high
nutritive value). Este ideal pentru obtinerea boiliesurilor ce le veti folosi drept momeala mai
ales in sezonul in care pestii sint mai putin activi. Poate fi folosit individual sau in amestec de
50% cu alt tip de mix, pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri. Continutul de proteine este
de cca. 60%.
Nut mix este un mix cu puternica aromatizare de alune, care poate fi folosit individual sau in
amestec cu 30% High Energy mix, oferind o solutie foarte buna pentru pescuitul de toamna
tirzie. Este foarte usor digerabil si puteti sa-i mariti atractivitatea prin adaugarea citorva
picaturi de Essential Oil of Cinnamont sau Essencial Oil of Amandet ( cam o picatura la doua
oua). In cazul prepararii boiliesurilor dulci adaugati 4 ml.Scopex plus, Vanillia cream si 3-4
ml. Mega Sweetner sau o lingurita Sucre Natural Intense. Continutul de proteine este de
cca. 30%.
Seed mix este un mix foarte bun pentru pregatirea boiliesurilor ce contin seminte pentru
pasari intregi. Este foarte usor de format ca pasta, este usor de rulat pe boilieroller . poate fi
folosit la prepararea oricarui tip de boiliesuri. Asadar puteti face boiliesuri de fructe prin
amestecarea mixului cu Multifruitsmix si adaugarea a Appetite stimulator fruits si arome ca
Ripe strawberry , sweet banana, Mega tutti-fruti, etc. Pentru a obtine boiliesuri cu
condimente amestecati mixul cu Multi spices mix sau Robin Red bird food mix, Appetit
stimulator spices si arome ca Indian spices,Tandoori spices, Mystery spices. Pentru
boiliesuri de peste amestecati mixul cu Fish Meal mix, Appetite stimulator fish si arome ca
Japanese squid,Fish&Fish,etc. Continutul de proteine este de cca. 30%.
Ready scopex mix este un mix care contine pe linga ingredientele de baza si aroma,
indulcitor si colorant. Ca sa obtineti boiliesuri bune calitativ trebuie doar sa amestecati acest
mix cu 8-10 oua la un kilogram mix.
Ready strawberry mix este identic cu Ready scopex mix cu diferenta ca este alta aroma.
Flottant mix este un mix folosit in obtinerea de boiliesuri flotante, pop-up. Are un continut
ridicat de proteine animale si vegetale. Poate fi folosit individual sau in amestec cu 30-50%
alte mixuri. Nu se poate folosi in amestec cu Bird Food mix. Datorita granulozitatii mari a

83

acestuia apa va patrunde usor si repede in boilies si acesta isi va pierde proprietatea de
flotabilitate. Puteti sa-l amestecati cu adaosuri cum ar fi Liver Powder, Soluble Fish Protein
Extract, Essential oil, Sweetner,etc. dar cantitatea data de producator ar fi bine sa o dublati
deoarece la introducerea boiliesurilor in cuptorul cu microunde (proces specific obtinerii
boiliesurilor pop-up) adaosurile isi pierd din eficacitate. Boiliesurile facute din acest mix le
tineti 1,5 minute in cuptorul cu microunde si veti obtine pop-up-uri ce-si vor mentine
proprietatea mai mult de 12 ore.
Easy pop mix jaune/rouge/neutre - sint mixuri asemanatoare cu Flottant mix dar
boiliesurile obtinute nu trebuie in final puse in cuptorul cu microunde si boiliesurile obtinute
din acest mix nu-si pierd culoarea dupa un anumit timp.
Marea varietate a ingredientelor de baza ale boiliesurilor putem sa o clasificam in trei
categorii principale: ingrediente de origine animala,
de origine vegetala si seminte. Caracteristica de
baza si punctul comun al acestor categorii de
ingrediente este calitatea lor ridicata. Toate aceste
fainuri va dau posibilitatea sa realizati boiliesuri
dupa propriile voastre retete sau sa modificati
dupa bunul vostru plac compozitia mixurilor gata
facute cumparate din magazin. Cu ajutorul acestor
ingrediente de baza puteti modifica consistenta
boiliesurilor, calitatea acestora, astfel incit sa
obtineti acele boiliesuri care credeti ca sint cele
mai eficiente.
Fish meal faina de peste este un ingredient
recomandat la pregatirea boiliesurilor cu aroma de peste. Este o faina foarte bogata in uleiuri
de peste, motiv pentru care se foloseste mai ales la boiliesuri cu care veti pescui in sezonul
cald, uleiurile dezvoltindu-si adevarata putere de atractie in apele mai calde. Este o faina de
culoare inchisa cu un continut de proteina de 40-50%. Procentul recomandat in amestec
este de 10-30%.
White fish meal faina alba de peste este folosita in special la pregatirea boiliesurilor cu
aroma de peste dar se recomanda utilizarea ei pentru orice tip de boiliesuri ( de fructe, cu
condimente,etc.). Are o culoare mai deschisa decit precedenta si un continut mai scazut de
uleiuri , asadar poate fi folosita fara probleme atit pe ape reci cit si pe ape calde. Este un
ingredient usor digerabil cu un continut de proteina de 55-60%. Procentul recomandat in
amestec este de 20-40%.
Monster fish meal - aceasta faina de peste este intr-adevar un ingredient de mare calitate
fiind bogata in uleiuri de peste, aminoacizi, vitamine, minerale, etc. poate fi folosita in
amestec pentru orice tip de boiliesuri, fiind un produs natural cu mare capacitate de atractie
mai ales pentru pestii mari. Cu ajutorul acestei faini puteti prepara boiliesuri de o compozitie
asemanatoare cu hrana naturala din mediul acvatic. Continutul de proteina este de cca.60%.
procentul indicat in amestec este de 30-40%.
Pellets meal fainurile de pelleturi sint indicate la prepararea boiliesurilor cu aroma de peste
si in cazul in care urmarim obtinerea unor momeli 100% naturale. Continutul de proteine
este de cca. 30%. Procentul indicat in amestec este de 20-30%.
Pellets power este o faina compusa din micropellete foarte, foarte marunte ce poate fi
folosita pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri, recomandata in special in cazul
boiliesurilor bird food in compozitia carora intra si seminte mici intregi. Continutul de proteine
este de cca. 35%. Procentul recomandat in amestec este de 20-25%.
CSL meal este o faina care contine si componenti fermentati, fainuri speciale de porumb
puternic aromatizate (asemanatoare cu boabele de porumb fierte si ajunse la fermentatie
dupa 2-3 zile de la fierbere) Se recomanda in special pentru prepararea boiliesurilor folosite
la o prenadire in amestec cu porumb boabe fiert. Datorita faptului ca este usor digerabila se
poate deci folosi fara probleme si in cantitati mai mari pentru prenadirea intensiva. Continutul
de proteine este de cca. 30%. Procentul indicat in amestec este de 30-40%.
Caseine aceasta faina este ingredientul de baza al boiliesurilor HNV (high nutritive values).
Fiind un ingredient mai greu va concura la cresterea greutatii boiliesului si in acelasi timp
mareste duritatea boiliesului mai ales in amestec cu egg albumin. Continutul de proteine
este de cca. 98%. Procentul recomandat in amestec este de 10-30%.

84

Sodium caseinate este un ingredient obtinut din produse lactate, care are proprietatea de a
fi 100%solubil in apa. Este o faina foarte usoara folosita in special la pregatirea boiliesurilor
pop-up. Continutul proteinic este de cca. 95%. Procentul recomandat in amestec este de 1020%.

Calcium caseinate - este un ingredient aproape identic cu cel precedent cu diferenta ca

este o faina putin mai grea. Continutul proteinic este de cca. 95%. Procentul indicat in
amestec este de 10-30%.
Albumine este varianta sub forma de faina, de praf a albusului de ou. Este folosita pentru
intarirea boiliesurilor. Continut proteinic de cca. 75%. Procent indicat in amestec de 5-10%.
Lactalbumine ingredient ce contine cea de-a doua componenta de baza a laptelui,
lactalbumina. Folosita impreuna cu caseina va conduce la obtinerea unor boiliesuri foarte
bune,cu un bun echilibru aminoacidic. Continutul proteinic este de cca. 85-90%. Procentul
indicat in amestec este de 10-30%.
Laptele praf este un ingredient important a boiliesurilor cu un nivel nutritiv ridicat. Este un
bun liant in amestecul de baza. Are un gust si un iz foarte dulce, asadar se foloseste mai
ales la prepararea boiliesurilor dulci cum sint cele cu aroma de fructe. Este 100% solubila in
apa. Continutul proteinic este de cca. 30%. Procentul indicat in amestec este de 10-30%.
Praf de oua este o faina obtinuta 100% praf de oua, foarte bogata in proteine, uleiuri si
minerale. Se foloseste cu succes la pregatirea boiliesurilor HNV (high nutritive values).
Continut proteinic de 50%. Procent recomandat in amestec 10-30%.

Bird food pur este un ingredient conceput initial ca hrana pentru pasarile de apartament.
Folosirea lui in boiliesuri confera o buna repartizare si omagenizare a celorlalte ingrediente
din amestecul de baza.are efect pozitiv in procesul de digerare si poate fi folosit la

85

prepararea oricarui tip de boiliesuri in cazul in care dorim o duritate mai mica a acestora.
Continutul proteic este de cca. 15%. Procentul indicat in amestec este de 20-30%.
Bird seed ; Birdy mix sunt asa zisele noi tipuri de "hrana pentru pasarele" care au in
compozitie ingrediente cum ar fi oua, zahar, miere, seminte, paine, vitamine, minerale,
extracte naturale de uleiuri (essential oils). Sint ideale pentru boiliesuri dulci, cu arome de
fructe. Continut proteinic de 30%. Procent indicat in amestecul de baza de 30-40%.
Starsoya este o faina de soia de puritate mare, de calitate ridicata, cu continut ridicat de
uleiuri si fara componenti nedigerabili. Faptul ca este digerabila in proportie de 95% o ridica
calitativ in rindul fainurilor de natura vegetala. Se poate folosi la prepararea oricarui tip de
boiliesuri. Continutul proteinic este de 40%. Procentul indicat in amestec este de 20-60%.
Concentre soya este un concentrat special de soia ce contine si germeni de soia si seminte
fierte de soia. Poate fi utilizat pentru orice tip de boiliesuri mai ales pentru cele cu continut
ridicat de proteine. Continutul proteinic este de cca.40%. procentul indicat in amestec este
de 20-30%.
Izolat de soia este un extract 100% de soia ce contine proteinele din soia, si este foarte
bogata in aminoacizi. Continutul proteinic este de cca.90%. Procentul indicat in amestec
este de 10-20%.
Soya gras faina de soia 100% se foloseste in special in cazul in care aveti nevoie de o
cantitate mare de boiliesuri. Este bogata in uleiuri, fiind usor de prelucrat. Continutul
proteinic este de cca. 40%. Procent indicat in amestec este de 10-50%.
Tigernuts meal faina de alune 100% se foloseste cu succes pentru orice tip de boiliesuri
fiind foarte bun atractant. Continutul proteinic este de 25%. Procent indicat in amestec 1030%.
In completare va rog sa cititi si excelentul articol al lui Vlad Pavlovici pe care-l gasiti pe site
la rubrica Articole.

Lumea boiliesului, partea a III-a,

atractanti, extracte naturale,coloranti
Atractanti
Marea majoritate se prezinta sub forma de lichide viscoase sau prafuri concentrate, obtinute
din amestecul bine controlat, proportionat si stabil dintre stimulatori de apetit, uleiuri,
aminoacizi, vitamine,etc. Aceste produse sporesc atractia boiliesurilor, ajuta la punerea in
valoare a aromelor din compozitie, fiind nelipsite in majoritatea retetelor de boilies..

Exista o mare varietate de atractanti produsi de diferite firme. Unii atractanti au devenit
foarte cunoscuti fiind folositi in majoritatea retetelor de boilies, cum ar fi :
Robin Red - un adaos de o mare popularitate, care era folosit mai ales de crescatorii de
pasari ornamentale pentru imbunatatirea coloritului penajului. Datorita continutului ridicat de
condimente (ardei rosu, piper rosu), vitamine,saruri minerale, aminoacizi, acest ingredient
este folosit cu mare succes si in pescuitul crapului, dozajul recomandat fiind de 50 grame la
fiecare jumatate de kilogram amestec de baza.

86

Kelp Powder (pudra de varec) - este o pudra obtinuta din alge brune marine (denumite
varec) folosita ca ingrasamint pentru terenurile nisipoase sau la fabricarea sodiului. Este un
aditiv foarte bogat in vitamine, minerale dozajul recomandat fiind de maxim 50 grame la
fiecare jumatate de kilogram de amestec de baza.

Dried Seaweed (alge uscate) - este un aditiv sub forma de praf obtinut din alge uscate si
apoi macinate. Poate fi folosit individual sau in amestec 50/50 cu Kelp powder. Este bogat in
vitamine, minerale si aminoacizi, dozajul recomandat fiind intre 10gr. Si maxim 50 grame la
fiecare jumatate de kilogram amestec de baza.

Vietati acvatice in stare uscata (dried daphnies , dried gammarus) se prezinta sub forma
de praf si rezulta prin macinarea fina a diferitelor vietati din mediu acvatic natural, uscate
(larve de tintari, etc.) fiind bine cunoscute de catre crapi si cu o concentratie mare de
vitamine si saruri minerale.
Atractantii lichizi sint in general ingrediente viscoase cu un continut bogat de uleiuri
speciale, extracte de natura animala, aminoacizi,si vitamine. Sint foarte eficienti datorita
mesajului pe care-l transmit in mediul acvatic pestilor, indicind locul in care acestia gasesc
hrana. Se pot folosi la prepararea oricarui tip de boiliesuri, fiind ingrediente 100% naturale,
aminoacizii raminind activ in boiliesuri si dupa fierberea acestora. Cantitatea folosita poate
varia de la 5ml.- 30ml. la o jumatate de kilogram de amestec de baza uscat (mix), in functie
de concentratia atractantului.
Puteti gasi pe piata atractanti aromatizati deja (de ex : attractant strawberry - capsuni), sau
atractanti care au in compozitie ingrediente mai speciale cum ar fi extracte naturale ale unor
vietati marine, de calitate ridicata ,extracte din peste, rac,etc.( de ex. attractant crustace).
Puteti intilni atractanti foarte concentrati in aminoacizi cu influenta mare asupra calitatii
boiliesurilor ( de ex. Starmino, Nutramino, Maximino,etc.). Aminoacizii sint unele dintre cele
mai importante ingrediente ale boiliesurilor, avind o importanta mare in procesul digestiei, in
procesul asimilarii de catre organism a substantelor nutritive si nu in ultimul rind datorita
continutului bogat in vitamine (B1,B2,B6,B12,B15,A,D3,etc.). Se pot folosi la prepararea
oricarui tip de boiliesuri( de fructe, dulci, de peste, cu condimente, etc.). Se poate folosi cu
succes si ca DIP si anume pentru aceasta boiliesurile cu care veti pescui se pun, cam cu o
saptamina inainte, separat si se vor stopi cu atractant.
Nutramino - este un ingredient foarte concentrat, foarte bogat in proteine, cu gust dulceag,
cu miros puternic, ce contine extracte de splina si de ficat. Se poate utiliza la prepararea
oricarui tip de boiliesuri. Dozajul recomandat este de 20-25 ml. la fiecare jumatate de kg.
amestec de baza sau mix.

87

Multimino PPC - este un ingredient foarte concentrat, puternic mirositor, de culoare rosie,
ce contine extracte de splina si de ficat,bogat in aminoacizi, minerale si vitamine. Are o
valoare nutritiva mare, imbogatind substantial orice amestec pentru boiliesuri. Se poate
utiliza la prepararea oricarui tip de boiliesuri, fiind foarte eficient in cazul nadelor nutritive
folosite la o nadire pe termen lung. Dozajul recomandat este de 15-25ml. la fiecare jumatate
de kg. amestec de baza sau mix.
Liquid molasses (melasa) este un ingredient sub forma de lichid foarte viscos, negru, cu
gust si miros puternic, patrunzator.dozajul recomandat este de 10-15ml. la fiecare jumatate
de kg. amestec de baza sau mix.
Corn steep liquor (alcool de porumb) este un ingredient lichid cu miros persistent, ce are
o mare capacitate de atractie. Dozajul recomandat este de max.15 ml. la fiecare jumatate de
kg. amestec de baza sau mix.
Betaina HCI este un ingredient socotit a fi unul dintre cei mai importanti si mai valorosi
atractanti naturali. Este o substanta naturala ce se gaseste in cantitati foarte mici in plante,
ciuperci si in carnea pestilor. Este foarte eficient in orice amestec de baza, putind fi combinat
cu diferite arome, uleiuri esentiale,stimulatori. Dozajul recomandat este de 1-2gr. la fiecare
jumatate de kg. amestec de baza sau mix.
Extracte naturale
Acesti aditivi sint obtinuti din diferite plante , din crustacee, fiind folositi pentru imbogatirea si
imbunatatirea continutului boiliesurilor. Se utilizeaza in combinatie cu alte arome, sau se pot
folosi individual fara alta aroma.
Geen lipped mussel (scoica cu buza verde) - este un atractant sub forma de praf
concentrat obtinut dintr-o specie de scoica. Poate fi folosit la prepararea oricarui tip de
boiliesuri dar se foloseste mai mult la boiliesurile pe baza de faina de peste. Dozajul
recomandat este de1-2 grame la fiecare jumatate de kilogram de amestec de baza dar
acesta poate fi marit daca se doreste obtinerea de boiliesuri cu putere de atractie mai mare,
pina la maxim 12 grame.
Liver Powder (pudra de ficat) - este un ingredient sub forma de praf, 100% natural foarte
bogat in aminoacizi, minerale si vitamine. In apa este 100% solubil, se poatet folosi la
prepararea oricarui tip de boiliesuri( de fructe, dulci, de peste, cu condimente, etc.). folosirea
acestui ingredient este foarte indicata mai ales pentru boiliesurile ce le veti folosi ca
momeala si pentru boiliesurile pop-up, deoarece este un produs rezistent la fierbere. Folosit
in combinatie cu unii atractanti lichizi va conduce la obtinerea unor boiliesuri foarte bune, cu
o mare putere de atractie, deoarece la inceput se va pune in valoare capacitatea de atractie
a atractantului lichid si abia peste citeva ore cind o parte a acestuia s-a dizolvat deja in apa,
va intra in actiune atractia Liver Powder-ului. Dozajul indicat este de 5-10 grame la kg.
amestec de baza sau mix.

Mixed fish (esente de peste) - este un aditiv obtinut din amestecul diferitelor fainuri de
peste (cod, macrou,etc.). se foloseste la prepararea boiliesurilor pe baza de fainuri de peste,
dozajul recomandat fiind de 4 grame la fiecare jumatate de kilogram de amestec de baza.
Shrimp (crevete) si lobster (homar) - sint extracte din creveti respectiv din homar folosite
mai ales la pregatirea boiliesurilor pe baza de fainuri de peste, dar se pot folosi si in alte
amestecuri de baza.
High concentrate attractors - atractanti de concentratie mare, sunt concentrate sub
forma de praf obtinute din substante naturale bogate in aminoacizi si vitamine, avind in plus
in compozitie o serie de indulcitori. Folosirea acestor ingrediente este ideala mai ales in
cazul in care vreti sa mentineti activa puterea de atractie a momelii in apa pe o perioada mai
lunga de timp. In cazul folosirii numai a atractantilor lichizi, actiunea de atractie a acestora
este rapida si intensiva dar dureaza o perioada relativ scurta de timp. Se pot folosi in cazul
oricarui tip de boilies, avind un efect foarte bun mai ales in cazul boiliesurilor pop-up,
deoarece marea majoritate a aromelor clasice lichide se pierd in parte prin pregatirea
acestor boiliesuri in cuptorul cu microunde (swe evapora partial). Ingredientele sub forma de

88

praf nu se vor evapora iar aromele vor incepe a se dispersa doar cind boiliesul va fi in apa.
Dozajul indicat este de 2-4 lingurite la kg. amestec.
Coloranti
Au rolul de a da culoarea dorita de catre voi boiliesurilor si se pot prezenta sub forma de praf
sau in forma lichida, sint foarte intensive si pentru o buna omogenizare se recomanda
dozarea lor in amestecul de oua folosit sau in ingredientele lichide. In mixul uscat se pot
doza doar colorantii sub forma de praf.
La utilizarea acestor coloranti se recomanda sa aveti in vedere unele aspecte. Daca doriti ca
momeala de linga carlig sa se evidentieze fata de restul patului de nada, in cazul in care
folositi pentru nadit boiliesuri de culoare deschisa (obtinute din mixuri bogate in fainuri
deschise) se recomanda folosirea ca momeala a unor boiliesuri mai inchise iar in cazul in
care folositi pentru nadit boiliesuri de culoare inchisa (obtinute din mixuri bogate in fainuri
inchise cum ar fi faina de peste) se recomanda folosirea ca momeala a unor boiliesuri mai
deschise. In cazul in care folositi ca momeala boiliesuri in doua culori puteti fi siguri ca una
dintre cele doua culori va fi in contrast cu culoarea fundului, a substratului baltii respective
sau cu patul de nada.
Veti intilni doua categorii de coloranti : prima categorie sint coloranti solubili in apa care se
vor pierde intr-o oarecare masura la fierbere sau cind momeala sta o perioada mai lunga in
apa, iar a doua categorie sint coloranti insolubili in apa care dupa fierbere sau un timp
indelungat in apa nu-si vor pierde din culoare.
Alegerea culorii are o mare importanta si in functie de sezonul in care pescuiti. Primavara
timpuriu, cind pestii sint mai prevazatori, este recomandat sa nu folositi culori stridente sau
care sint in contarst foarte mare cu fundul baltii. In perioada verii chiar este recomandata
folosirea unor culori ce sint in contrast cu culoarea fundului baltii.
Boilies de casa
Numarul pescarilor de crap autohtoni interesati de folosirea boilies este din ce in ce mai
mare. Avantajele oferite de aceasta momeala fiarta (sa-i spunem mofi in romana, pentru a
pastra semnificatia acronimului englezesc) sunt indiscutabile:
selectivitate in ceea ce priveste dimensiunile capturilor
timp indelungat de actiune
actioneaza si ca nada
permit nadiri intense de pe mal
In comert se gasesc sub cele mai diverse arome, produse de firme consacrate sau mai putin
consacrate. Din pacate preturile sunt mai mult decit prohibitive si, ceea ce este mai
important, nu intotdeauna au prospetimea necesara unei partide reusite.
Si ceea ce este si mai important, ele nu sunt intotdeauna adaptate locului si anotimpului in
care pescuim.
Incercind sa trec peste aceste dezavantaje, am incercat in timp diverse retete, dorind sa
obtin, cu un pret convenabil, atit cantitatea necesara unor partide de 2-3 zile de pescuit cit si
calitatea care sa-mi garanteze capturile asteptate.
Astfel, pe o apa bogata in vegetatie si unde gasesc des cochilii goale de melcisori, scoici,
etc folosesc 1/4 malai, 1/4 lapte praf, 1/4 gris si 1/4 concentrat de fainuri. La acestea adauc
150-200 g de zahar nerafinat si 2 pumni de canepa prajita si macinata. 4 oua batute bine, in
care amestec prafurile de mai sus, pe care le cern bine, intotdeauna, cu o sita.
Acum, daca in apa respectiva am gasit raci, sau am prins raci, sau stiu ca sint raci, fie
pastrez intotdeauna racii pe care ii prind, fie daca nu am ma duc si-mi cumpar 1 Kg (costa
cam 70.000). Ii fierb bine, in 1 l de apa, pina cind apa scade la jumatate. Pasta obtinuta mai
sus, de consistenta plastilinei, o fierb sub forma de bile in acest concentrat timp de 3-4
minute.
Daca stiu ca nu exista rac, fierb un plic mare de anason de la Plafar in 1/2 l de apa, in care
fierb pasta si obtin bilele.
De ce?
Vegetatia inseamna hrana pentru fitofag si cteno. Cochiliile de melc, racul, scoicile, daca au
ajuns pe mal, e un semn clar ca substratul e bogat in hrana naturala pentru crap, si atunci
nu mai are rost sa reinventez roata cu cine stie ce arome, de aceea fierb pasta in
concentratul de rac. Daca nu, anasonul este o aroma potrivita pentru cteno.
Daca apa unde pescuiesc nu are vegetatie si hrana naturala, atunci folosesc 1/3 spartura de
porumb (data prin sita, e diferita complet de malai), 1/3 gris si 1/3 pesmet amestecat cu

89

concentrat (in proportii egale). La acestea folosesc 10 oua si 5-6 linguri mari de miere, pe
care le bat bine impreuna. Pentru aroma folosesc fie Scopex, fie Aromix, fie concentrat de
vanilie alimentar. Citeodata adaug si lapte praf (in general primavara - toamna), citeodata nu
(mai ales vara, cind fermenteaza usor). Le fierb in apa cu 1 lingura mare de sare, timp de 56 minute si le las la uscat 48 de ore, sa se intareasca bine, dupa care le tin in frigider.
Daca stiu ca balta pe care merg este furajata des, mai adaug faina de orez decorticat. Daca
este furajata, dar nu foarte des, adaug semnite de floarea soarelui prajite si macinate bine.
Oricum, daca vreti sa va apucati sa va faceti singuri boilies, faceti-le in functie de locul unde
pescuiti si nu in functie de diversele retete pe care le auziti sau le cititi.
Reteta boilles
Seminte canari (canepa , mei,fl. soarelui), 200g
Faina de soia, 250 g Faina malai, 150 g Gris, 200 g Lapte praf ( uz veterinar ), 100 g Faina
de grau, 100 g 15 picaturi ulei esential (Bergamot) o lingura Strawberry ( Van den Eynde )
40 picaturi Profi crap ( capsuni ) 15 tablete zaharina ( 5 linguri miere de albine ) 8 oua
proaspete 25 ml colorant alimentar ( rosu sau galben ) 1 lingurita bicarbonat de sodiu 20 ml
Spirulina ( optional ) 10 ml ulei de masline ( floarea soarelui )
Se fierb 2 minute in apa cu putin ulei !
Total valori proteice:
1 kg mix + 8 oua = 55% proteine;
7,6 % grasimi ; 40,5 % carbohidrati
PRENADIREA LA CRAP - pentru 2 kg de nada speciala : folosesc :
300 grame faina de orez
300 grame de griu cu cereale ( de la Nestle- mincare pentru bebelusi )
300 grame cereale cu miere ( idem )
3 cupe de lapte praf
300 grame de seminte de canar mixate
250 grame de seminte de cinepa mixate
80 grame de Anima sau Aminosabe - sau orice alt aminoacid
30 ml de aromant - oricare ar fi el - dar sa fie de acelasi fel cu nada de anduranta
2 lingurite de ulei de cinepa
1 lingurita de Sweet Corn
2 lingurite de melasa sau miere La toata compozitia adaug apa cit sa se lege la consistenta
unei plastiline si fac bulgari de marimea unui mar sau mai mici .
PRENADIREA LA CRAP SAU SOMN - pe rauri - pentru 2 kg de nada speciala , folosesc :
400 grame malai cernut
300 grame saminta de cinape mixata
300 grame pasta de ficat - fiert si dat prin masina de tocat
100 grame faina de oase sau faina de peste
100 grame de faina de soia
100 grame Aminosabe sau Anima ( aminoacizi )
100 ml - Real Blood Atractant
50 ml - arome Squid sau Crayfish
rime tocate - "dupa gust "
20 ml Robin Red
La toata compozitia adaug apa cit sa se lege la consistenta unei plastiline

Trucuri pentru mix

In general imi prepar singur boiliesurile cu care pescuiesc . In afara mixului pun intotdeauna
accentul pe atractanti , indulcitori , aditivi , etc . Aceste produse nu se pot inlocui foarte usor
si cu rezultate bune , prin ceva ce poti prepara acasa . In schimb mixul ofera aceasta
posibilitate , fiind relativ usor sa testezi diferite mixuri , cu compozitii variate .
Am citeva variante clasice cu care pescuiesc in concursuri , de fapt mixuri amestecate ,
din magazin plus idei proprii . Pe astea de cumparat le procur mai ales din SUA , de la un
bun prieten Paul Pezzala , italian la origine si care este un fan al carpfishingul in SUA . La
Paul , mixurile costa putin , dar adaugat transportul tot inseamna o suma frumusica / kg de

90

mix . In schimb merita efortul !

Am experimentat si am elaborat
5-6 retete de mix pe care le
adaptez functie de conditiile
concrete de pescuit . De fapt ,
boiliesurile pe care le vind pe
magazin sunt facute cu aceste
mixuri . Am zis sa onorez
deschiderea acestui nou site de
crap si sa ofer citeva din micile
mele "trucuri" in conceperea
mixurilor . Ma refer numai la mix
pentru ca altfel spun din casa si nu
mai am garantia "copyright-ului" !

Iata o serie de trucuri folosite de mine la prepararea mixurilor :

in majoritatea mixurilor se foloseste faina de orez , faina de cereale , etc . Ei bine eu
folosesc astfel de fainuri de la Nestle . Adica iau de la gura baiatelului meu de 2 ani si
jumatate , si adaug in mix niste fainuri cu granulozitate extrem de mica , si cu o sterilitate si
calitate mai presus de orice banuiala . Adausul de minerale si vitamine din aceste fainuri
pentru "ciortani" imi adauga un plus de valoare mixului . Gama de fainuri pentru bebelusi
este destul de mare , gasind pe piata variante de cereale cu miere , cereale simple , fainuri
de griu cu lapte , griu cu miere , orez , etc - deci sursa de inspiratie avem ! Va las pe voi sa
experimentati .... . Despre gradul de nutritie si digerabilitate al acestor fainuri nu discut
pentru ca daca un sugar de 6 luni creste si nu are colici de la ele - atunci sigur nici crapul nu
va avea si le va cauta cu pasiune .
indiferent de reteta , adaug intotdeauna intre 4-6 % robin red si cca 5 grame de betaina
HCl de la Nutrabaits , in kilogramul de mix .
la kilogramul de mix pun intotdeauna 2 pliculete de ceai verde . Nu dau detalii , si asa ma
doare inima ca am spus si chestia asta pe care cu greu am smuls-o de la Adriano , intr-o
seara de vara cu un apus fantastic , seara de mare inspiratie si predispusa la destainuiri .
o sursa ieftina de mix de calitate sunt pelletele . Macinate la o granulozitate suficient de
fina , pelletele rasnite si date prin sita pot furniza suprize la adaugarea lor in orice mix .
Personal prefer - pelletele CSL de la SBS . Imbunatatesc mixul si ii ofera o aroma aparte .
am aflat si eu de la prieteni ( Cezar si Adriano ) si de atunci nu fac decit asa . Cumpar
seminte de soia , le prajesc si le rasnesc fin . Obtin o faina de soia ultra aromata si deosebit
de buna pentru mix . Mersi baieti si imi cer scuze daca am dat pe scris , ce trebuie sa stim
numai noi !
mixul se cerne de 2-3 ori cu o sita fina , dupa aceasta operatiune e tocmai bun de folosit .
Pentru granulozitate mai mare folositi bird food ca atare - nemacinat , dar nu mai mult de 10
% din intreaga cantitate .
la final , adaugati cu incredere 1-2 lingurite de sare , 1 lingurita de piper macinat fin si 1
lingurita de praf de usturoi
Ar mai fii cite ceva dar ma opresc aici si va las sa puneti si voi imaginatia la contributie .
Pina la urma , experimentati fratilor , ca aveti timp si posibilitati . Imi doresc sa nu pierd
vreun modest concurs de crap in dauna cuiva care a pregatit un mix dupa sfaturile mele ,
dar mie teama ca deja am vorbit cam mult !

91

Retete Boiles
Timp de muli ani, pescarii de crap au crezut c pentru boilies cea mai mare importana o
are concentraia ct mai mare de proteine din compoziie. Acum tim c acesta nu este
singurul factor important. Prezena aminoacizilor i a vitaminelor, capacitatea de a permite
aromelor s se disperseze n ap, consistena sunt la fel de importante. Reetele complexe
cu mai mult de 15 ingrediente au fost nlocuite cu reete mai simple, n care importante sunt
calitatea ingredientelor folosite i adaptarea momelii la hrana pe care crapul o gsete n
mediul acvatic.
Boilie ul miraculos nu s-a inventat nc i poate c este mai bine aa. Cele 8 reete
prezentate n continuare v ofer baza pentru a putea pescui eficient i corect. Toate
reetele pot fi modificate i adaptate. ns pentru a v putea da seama care este momeala
cea mai bun pentru apa pe care o pescuii, trebuie s folosii aceeai momeal mai mult
timp. Acesta este preul pe care trebuie s l platii pentru a avea capturi mari.
1. LE GRAND CLASSIQUE
Cea mai simpl i probabil cea mai adaptabil reet din cte exist. Poate primi orice fel de
arom, fie n timp ce preparai boilies-urile, fie prin nmuiere ntr-un dip, nainte de a o pune
n montur. Culoarea deschis pe care o capt dup fierbere i permite s se disting clar
pe fundul apei i s suscite curiozitatea petilor.
Fin de Soia ...................................
Fin de Gru ..................................
Fin de Porumb (fin) .....................
Lapte praf .........................................
Ulei de arahide .................................
6 10 ou, n funcie de mrimea lor

250 gr
250 gr
250 gr
250 gr
1 lingura

2. BOILIES PENTRU IARN

Granulaia mare a Bird Food ului determin o structur mai puin compact a boilies urilor,
ceea ce permite aromelor s se disperseze mai bine n ap. Baza mix-ului este identic cu
cea de la reeta 1.
Fin de Soia ...................................
200 gr
Fin de Gru ..................................
200 gr
Fin de Porumb (fin) .....................
200 gr
Lapte praf .........................................
200 gr
Bird Food ..........................................
200 gr
Sweetner i arom ............................
Ulei de arahide .................................
1 lingura
6 10 ou, n funcie de mrimea lor
3. BOILIES DE PRIMVAR (biscuii pentru cini)
n aceast perioad a anului, crapii i reiau activitatea i caut hran bogat n substane
hrnitoare. Apa fiind nc rece, va permite aromelor coninute de aceste boilies pe baz de
biscuii de cini s se disperseze, atrgnd petii.
Biscuii pt. Cini (pisai fin) ...............
Bird Food ..........................................
Fin de Porumb ..............................
Casein ............................................
Lapte praf .........................................
Extract de Ficat ................................

300 gr
200 gr
200 gr
200 gr
100 gr
20 ml

92

Ulei de ficat de morun .......................

Betaine pur .......................................
Arom pete
6 10 ou, n funcie de mrimea lor

20 ml
1 gr

4. BOILIES PENTRU RU
Acest tip de boilies permite o difuzie bun a aromelor, atgnd n acest fel petii n zona
unde se afl momeala. Sunt mai grele dect boilies urile obinuite (datorit caseinei i a
finii de gru).
Fin de Gru .........................................
Casein ...................................................
Gluten de Gru ........................................
Fin de Soia ..........................................
Betaine pur ..............................................
Concentrat de Pete / Sos Nuoc Mam ....
6 10 ou, n funcie de mrimea lor

400 gr
300 gr
200 gr
100 gr
1 gr
3 lingurie

5. BOILIES PENTRU SECTOARE PESCUITE INTENS

Aceast reet este mai complex i nglobeaz ingrediente cum ar fi extractul de ficat care
care acioneaz ca atractant, ns n acelai timp conine o cantitate semnificativ de
aminoacizi. Betaine ul, care se dizolv n ap, va spori i mai mult eficacitatea acestor
ingrediente. Boilies urile obinute astfel sunt tari, compacte i bogate n proteine. Cele mai
bune rezultate se obin pescuind cu aceste boilies deasupra unui covor de nad format din
pellet uri.
Fin de Pete ........................................
Fina de Soia ..........................................
Izolat de Soia ...........................................
Casein ...................................................
Lactalbumin ...........................................
Gluten de Gru .......................................
Extract de Ficat .......................................
Betaine pur .............................................
Arom (la alegere) ..................................
6 9 ou, n funcie de mrimea lor
6. BOILIES SRATE PENTRU PETI MARI

200 gr
200 gr
100 gr
200 gr
100 gr
100 gr
20 ml
1 gr

Acest tip de bulete trebuie s fie foarte tari (timp de fierbere 3 minute). Cele mai bune
rezultate se obin dac se folosesc dou asemena boilies de cca. 15 mm pe hair-rig. Ca
nad poate fi folosit un amestec de 75% boabe i 25% boilies.
Fin de pete (albitur) .........................
Bird Food .................................................
Lactalbumin ...........................................
Gluten de Gru ........................................
Fin de Crevei ......................................
Sare fin ..................................................
Ulei de arahide ........................................
Arom Spice sau Cuioare
5 7 ou, n funcie de mrimea lor

250 gr
200 gr
100 gr
100 gr
1 linguri
1 lingur
1 lingur

7. BOILIES PENTRU NDIT

93

Mai srace n proteine, aceste boilies au rolul de a atrage i menine petii ntr-un anumit
loc, fr ca acetia s se sature.
Fin de Soia ..........................................
Bird Food .................................................
Fin de Gru .........................................
Lactalbumin ...........................................
Casein ...................................................
Gluten de Gru ........................................
Ulei de arahide ........................................
Sweetner
Arom de fructe sau carn
Colorant (la alegere)
6 10 ou, n funcie de mrimea lor

300 gr
250 gr
200 gr
100 gr
50 gr
100 gr
1 lingur

8. BOILIES SOLUBILE
Prepararea acestora este identic cu cea pentru reeta clasic prezentat mai sus. Pasta
obinut este rulat sub forma de bulete care ns nu se mai fierb. Boilies urile se las la
uscat, ns trebuie s fie evitate schimbrile brute de temperatur. Nu trebuie s v facei
probleme c s-ar putea strica, ns trebuie evitat expunerea la cldur mare (pentru c pot
crpa) sau la umiditate.
Bird Food .................................................
Cnep macinat fin ...............................
Fin de Gru .........................................
Fin de Soia ..........................................
Fin de Pellet-uri ...................................
6 10 ou, n funcie de mrimea lor

250 gr
100 gr
200 gr
250 gr
200 gr

Guest Articles

10 Ways With Dips

John Baker

1 Whats A Dip?
First we should ask what a 'dip' is for any beginners out there. A dip
is a liquid food or flavour solution (or a mixture of both) that you
soak your hook bait in. The idea is that the dip penetrates the bait
over a given period of time and leaks out slowly underwater
exaggerating the food signals coming from your hook bait.
2 Ready-mades
If you're a fan of readymade boilies, this hint will help you add to the
attraction of your bait. Take your ready-mades and place them in a
large freezer bag. Put some dip in the bag and shake, so that all the
boilies in the bag are covered. It's best to use a food based, natural
94

dip for this. Amino and natural extract based dips, like Spectrum Bait Soak, are
perfect.
3 M ix It
If you want to create a dip that's unique, there are a couple of steps
you can take. Get a natural food based dip and a flavour of your
choice. In the picture I've used Spectrum with my Shellfish flavour.
The quantity of flavour you add to the dip is up to you, but it's better
to go easy - say 2-3 ml flavour per 10 -15ml of dip. It all depends on
how strong the flavour you want to add is - the stronger the flavour,
the less you need to add to the dip.
4 Pellets
You can use dips to enhance freebies, for example pellets.
Anglers in the know have been doing this for years to give them
an edge. Liberally cover your pellets with dip, as in the pictures,
and they'll be more attractive and different to the pellets
everyone else uses. Beware - do this with purpose made dips,
not neat flavour!

5 Meat Dip
There's nothing more boring than a bit of luncheon meat taken
straight out of the tin. Whilst it catches fish, you can use a dip
to boost your chances. Cut a load of meat cubes and soak
them in a small bait box for a few hours prior to fishing. Or just
dunk the meat in a dip a minute before casting.
6 Be A Neutral
Another way of creating your own dip is
to use a neutral base and combine it
with whatever flavour you like. This way,
you can select your favorite flavour and
create a personal dip that's as strong or
as weak as you like. For strong dips add
more flavour - but don't overdo it and
follow the instructions on the bottle.
7 Groundbait (1)
Groundbait can also be made using dip to help with the binding.
To make your groundbait, get a large mixing bowl and tip a few
ml of dip into the bottom. Take some water and add that to the
95

dip too, just a little to start with. The amount of dip you add depends on the amount
to groundbait you want to make up.
8 Groundbait (2)
Add enough water to the dip so that the bottom of the bowl has as
much water as you can see in the picture. Ensure the dip is
dispersed equally throughout the water (note the colour of the
water here). Then start adding the groundbait and mould around
feeder as required.
9 Particles
When preparing particles, why not add
some dip in the water you soak them
in? Chick peas are my favorite particle
to use like this. To prepare them you
need to properly soak them in water
for 24 hours.
I like to add some of my new Particle
Punch to that water, which permeates the chick peas - making them more attractive.
Follow the instructions on the dip.
10 Bag It
Finally, you can add some dips (those which are oil based) to PVA
bags, and cast out a load of dip and nothing else except your
hook bait. The PVA melts, the dip escapes and attracts the carp.
When the fish arrive, they get loads of food signals - but the only
thing for them to eat is your hook bait. Nice!

In this article it's been difficult to suggest dosages and measurements of dip and
flavours. It's difficult because these dosages will vary according to the dips and
flavours you use. Just make sure you follow the advice on the label of the products
you use.
This feature is taken from the May 2000 issue of Total Carp Magazine.

96

Nade folosite in ape curgatoare

Compozitia nadei

Cum se nadeste

Nada pentru:

Pamant lutos, tarate, miez de

Doua ore inainte de pescuit.
paine, mamaliga, balega de cal,
Pentru crap, seara din ajun, in
toate bine
bulgari mari.
framantate.

Crap, caras,
rosioara,
babusca, obleti.

Pamant lutos, cartofi fierti,

tarate, faina, framantate
impreuna.

Crap, caras,
rosioara,
babusca, obleti.

Doua ore inainte de pescuit.

Pentru crap, seara din ajun, in
bulgari mari.

O ora inainte de pescuit; se

Pamant lutos, mamaliga, miez
intretine vadul din cand in cand Clean, rosioara,
de paine, turta de canepa,
si in timpul pescuitului. Cateva babusca,
sange inchegat de vita, balega
cacoloase cat o
obleti.
de cal, framantate impreuna.
aluna.
Pamant lutos, mamailga, grau
fiert si sfaramat, turta de
canepa, rame
negre taiate bucati mici,
framantate impreuna.

Se aseaza pe fundul vadului

bulgari de marimea unei gutui,
Crap, lin, platica.
cu 3-5 zile inainte de pescuit,
de obicei seara, la aceeasi ora.

Pamant lutos, turta de canepa,

mamaliga, branza topita, grau
fiert, si
framantat, rame de gunoi taiate
in bucati, viermusi de carne.
Se framanta impreuna.

Se fac 5-6 cocoloase de

marimea unui mar si se aseaza
Mreana.
pe fundul vadului,
seara in ajunul pescuitului.

Nade folosite in ape statatoare

Compozitia nadei

Cum se nadeste

Nada pentru:

Cartofi fierti, tarate, miez de

paine, framantate impreuna.

Cateva cocoloase cat o

aluna,se arunca cu o ora
inainte de pescuit; se intretine
vadul din cand in cand, si in
timpul
pescuitului.

Crap, caras, platica,

rosioara, babusca,
obleti.

Mamaliga, grau fiert si

sfaramat, turta de canepa,miez
de paine, framantate
impreuna.

Cateva cocoloase cat o

aluna,se arunca cu o ora
inainte de pescuit; se intretine
vadul din cand in cand, si in
timpul
pescuitului.

Crap, caras, platica,

rosioara,
babusca, obleti.

Mamaliga, grau fiert si

sfaramat, turta de
canepa(pisata), rame negre
taiate
in bucati mici. Se framanta
impreuna.

Se aseaza pe fundul
vadului,seara, 3-5 zile la rand,
Crap, lin, platica.
inaintede pescuit, cateva
cocoloase de marimea unui ou.

Mazare fiarta, miez de paine,

mamaliga, framantate

Seara, in ajunul de pescuit,

Crap.
cocoloase de marimea unui ou.

97

impreuna.
Porumb moale, in floare, sau
porumb (vechi) fiert.

In fiecare seara 2-4 zile inainte

de pescuit.

O sticla de un litru de grau bine

fiert, un pumn de turta de
Se arunca in vad seara in
canepa framantat si un pumn
ajunul pescuitului.
de miez de paine sau mamaliga.
Se amesteca impreuna.

98

Crap.

Lin.

CRAPUL

CRAPUL NOTIUNI DE BIOLOGIE

De ce astazi nu pune gura ? Ieri, bunaoara, l-am ruptAm incercat cu toate momelile si
monturile posibileNu vrea si pace! Maiculita clostii lui de crap !
Multi dintre pescarii care au gustat din deliciul drill-ului cu un crap mai rasarit si care in
partidele urmatoare au parte numai depeisaj isi pun aceste intrebari si ajung sa-si verse
naduful in fel si chip. Putini sunt cei care cunosc cate ceva din biologia crapului si fac
legatura intre esecuri si modul de viata si mai ales hranire a crapului. Sa incercam sa
cunoastem cateva dintre functiile vitale si simturile acestui peste minunat.

Respiratia
Crapul isi procura oxigenul din apa cu ajutorul branhiilor. Acestea sunt situate in spatele
capului si sunt acoperite de opercule, oase plate care se pot mobiliza. Ca sa respire, crapul
prin deschiderea gurii absoarbe o cantitate de apa, avand operculele inchise. Inchide gura,
deschide operculele si prin saltarea planseului bucal creaza o presiune ce forteaza apa sa
iasa printre branhii. Pentru ca din cauza presiunii create apa sa nu reflueze afara prin gura,
crapul are o mica perdea de piele care coboara dinspre cerul gurii si obtureaza orificiul
bucal (asa cum si operculele au o membrana fina care ajuta la etanseizare). Branhiile contin
o retea foarte fina de capilare, care favorizeaza patrunderea oxigenului din apa in circulatia
sanguina.
In functie de dimensiunea pestelui, nevoile de oxigen ale acestuia sunt diferite. De aceea
este foarte bine ca atunci cand ajungem pe o balta sau rau sa cautam si sa cunoastem
locurile cele mai oxigenate in diverse anotimpuri. De exemplu, vara, locurile cu apa mai putin
adanca se incalzesc mai mult ducand la o lipsa a oxigenului. Acesta lipsa poate duce in cele
mai multe dintre situatii, daca pestii sunt localizati in acele zone, la o diminuare a apetitului.
Indiferent de monturile si momelile utilizate, rezultatele nu vor fi multumitoare sau chiar nule.
De ce am descris acest proces al respiratiei, aparent fara legatura cu modul de alimentatie
al crapului ? O sa vedeti in continuare ca miscarile complexului gura-branhii pentru schimbul
de oxigem sunt aproape identice cu ceea ce se intampla cand se alimenteaza. Dar pana
atunci sa vorbim de

99

Organele de simt
Crapul are un sistem senzorial asemanator omului, in sensul ca aude, vede, simtul tactil,
gusta si miroase. Cunoasterea acestor simturi sunt foarte importante in alegerea tipului de
montura si a momelii adecvate, in asa fel incat sa nu trezim suspiciuni si sa avem o partida
reusita.
Auzul
Cu toate ca nu are urechi ca oamenii, crapul are un auz mult mai fin, detectand undele
sonore care trec prin apa. Aceste unde sunt transformate in mesaje catre creier, care le
percepe ca zgomote. Sistemul acesta auditiv poate percepe si cele mai mici unde sonore pe
care le poate amplifica pentru o optima detectie. Chiar daca unii cred ca zgomotul produs de
caderea monturii in apa atrage crapii, acestia identifica, initial, undele sonore transmise si
percepute ca pe un potential pericol. De aceea crapii, mai ales cei ruginiti, nu sunt printre
primii care ajung la momeala.
Gustul si mirosul
Aceste doua simturi sunt grupate impreuna in sistemul olfactiv al crapului. El poate gusta si
mirosi lucrurile din apa in mai multe moduri. Narile, situate in apropierea ochilor, permit
intrarea apei, iar sistemul olfactiv foarte sensibil poate detecta cele mai mici concentratii de
substante dizolvate in apa. Apoi crapul identifica aceste substante, sau nu, cu o sursa de
hrana viabila. Cand crapul ia in gura o potentiala sursa de hrana, celulele senzitive din
mucoasa, care identifica substantele chimice continute de aceasta, trimite la creier informatii
care identifica ca este o sursa de hrana viabila sau nu. Daca raspunsul este afirmativ ,crapul
continua sa se hraneasca, iar daca semnalul este negativ, lucrul aflat in gura este ejectat,
putand duce chiar la plecarea pestelui din zona.
Vederea
Ochii sunt situati de-o parte si de alta a capului, astfel vedera difera mult de cea a omului,
care are o vedere liniara spre fata. Datorita pozitionarii ochilor, crapul poate vedea afara din
apa, cu fiecare dintre ei, dar numai sub un unghi de cca. 49 de grade. Tot ce este situat
peste limitele acestui unghi este invizibil pentru peste. In apa, vederea difera foarte mult de
la o situatie la alta : intr-o apa adanca, intunecata, murdara, plina de suspensii, vederea este
neglijabila; situatia difera cand apa are adancimi mici, este limpede, afara este lumina
puternica, atunci vederea fiind mult imbunatatita. Tineti cont de aceste lucruri cand va
alcatuiti monturile.
Simtul tactil
Simtul tactil al crapului se poate realiza in doua moduri : in mod direct, atunci cand ia in gura
o potentiala hrana, terminatiile nervoase din piele transmit informatii creierului daca obiectul
reprezinta o sursa viabila de hrana, sau nu (de exemplu pietricele, particule de nisip,
bucatele de lemn, carligele din monturi, etc.); cand informatia este negativa, obiectele din
gura sunt scuipate afara, iar pestele poate parasi zona. In mod indirect, crapul simte
obiectele din prajma cu linia laterala, care se intinde de la cap pana la coada. Linia laterala
este formata din minuscule tubulete situate in piele, pline cu lichid si care au un por deschis
spre afara. Asemanator cu ceea ce simti cand treci mana pe suprafata parului, la fel crapul
simte cu linia sa laterala, detectand fiecare miscare care are loc in apa. De asemenea crapul
mai poate pipai si cu mustatile situate de-o parte si de alta a gurii. Atunci cand identifica o
potentiala hrana, crapul se apropie si pipaie cu mustatile pentru a localiza sursa. Acest simt
il ajuta sa se orienteze in timpul procesului de hranire chiar mai bine decat vazul. Ii da
posibilitatea sa recunoasca si sa identifica o sursa de hrana si sa decida daca o inghite sau
o scuipa (in cazul cand detecteaza acul sau firul monturii).

100

Ce ne invata toate acestea ? Indiferent cat de atragatoare va fi momeala si indiferent cat de

elaborate vor fi monturile, toate acestea trebuie sa treaca un test: testul organelor de simt
ale crapului, test care, asa cum am mai spus, in cazul ruginitilor este foarte dur. Dar

Cum se hraneste crapul ?

Am vazut pana acum cum organele de simt il ajuta sa se hraneasca. Suntem constienti ca
pentru a prinde un crap si a-l vedea in minciog, indiferent ce momeala si montura folosim,
carligul trebuie sa intre in gura pestelui pentru a fi intepat. Sigur ca multe lucruri intra in gura
crapului in timpul hranirii, dar tot asa, cele mai multe dintre ele sunt date afara, nefiind
recunoscute ca hrana. Practic cum se hraneste : identificand o potentiala sursa de hrana,
crapul o evalueaza cel mai bine introducand-o in gura. Miscarile sunt asemanatoare cu cele
respiratorii : cu operculele inchise, crapul deschide gura, aspirind odata cu apa necesara
oxigenarii si multe lucruri inconjuratoare, inclusiv sursa de hrana. Gura se inchide, baza
cavitatii bucale se ridica, se elimina surplusul de apa printre branhii, iar cu ajutorul limbii
retine acele particule care sunt asimilate cu hrana.
Toti cei care au avut ocazia sa vada un crap hranindu-se isi dau seama ca acest proces se
desfasoara foarte rapid. In functie de marimea exemplarelor s-a observat ca datorita
presiunii negative formate prin deschiderea gurii, se pot absorbi lucruri situate pana la 15 cm
departare de acesta. Atunci cand elimina lucrurile de prisos din gura, acestea pot fi aruncate
si pala la 30 cm distanta, in functie de greutatea si densitatea lor. De asemenea cu ajutorul
buzelor, care se pot prelungi si exercitand o foarte usoara suctiune, crapul poate apuca cu
delicatete hrana.
Simplificand, gura crapului este o gaura care datorita unor miscari specifice face ca hrana sa
intre in ea. Odata intrata si identificata ca hrana viabila este sfaramata intre dinti (situati in
faringe) si partea superiara a gurii (cerul gurii), iar apoi este inghitita. Deoarece crapul nu
are stomac, hrana este dizolvata de sucurile digestive si apoi este folosita pentru nevoile
energetice.
Amintiti-va intotdeauna ca pentru a prinde un crap este necesar mai intai sa-i intre carligul in
gura. Indiferent cat de atractiva este momeala folosita, daca nu folosim o montura, care sa
introduca carligul in gura crapului, fara ca acesta sa il detecteze, sau chiar daca este
detectat sa faca imposibila eliminarea lui, atunci rezultatele vor fi dezamagitoare si numai
accidental vom prinde ceva de luat in seama.
Factori care afecteaza hranirea crapului
Din nefericire este greu de cunoscut cu certitudine cum se va hrani crapul in apa in care vrei
sa pescuiesti si mai ales ce montura sa alegi pentru a-l pacali. Sunt mai multe criterii care
influenteaza acest proces :
1. tinind cont de ce ati citit pana acum v-ati dat seama ca fiecare crap sau mai bine zis tip
de crap are niste conditii particulare in ceea ce priveste hranirea. Nu toti crapii se vor hrani la
fel in conditii ideale de hrana, cum nu toti se vor hrani la fel in conditii sarace de hrana. In
timp, studiind o apa anume se poate spune cu oarecare precizie cum si cand se poate
prinde crap. Nu toate lumea insa poate face acest lucru, mai ales daca nu se cunoaste mare
lucru despre biolgia crapului.
2. stresul exercitat de pescari : cand intr-o apa se pescuieste in acelasi mod, cu monturi si
momeala asemanatoare, cand se pescuieste de regula in aceleasi locuri, toate aceste pot
duce la modificari ale comportamentului crapilor. De asemenea, nada oferita cu generozitate
de pescari poate face ca pestele sa nici nu ajunga la carlig. O alta situatie este cand pestele
intra in contact cu unul din numeroasele fire de lanseta intinse de pescari (cele 8-12 lansete
in linie); acest lucru il face de cele mai multe ori sa fuga sau cel putin sa devina mai

101

circumspect. Aruncand des lansetele cu momeala poate face ca pestele sa asocieze

zgomotul produs de plumb cu un pericol, fapt ce poate duce la incetarea hranirii.
3. recunoasterea momelii de catre crap ca o sursa de hrana il face sa fie mai increzator.
Din contra, atunci cand sursa de hrana este noua si nu este recunoscuta ca atare (cum este
cazul boilies-urilor in majoritatea apelor noastre), il face sa fie mult mai circumspect, iar tipul
de montura folosit scade ca importanta.
4. timpul cand pescuim : chiar daca acolo unde pescuim de obicei, crapul se hraneste tot
timpul anului, nu in toate perioadele acesta mananca cu aceeasi intensitate. In lunile reci
(atunci cand procesul este mult incetinit) este deci indicat sa folosim momeli cat mai
atractive si monturi cat mai fine, pentru a putea trece de acel test al simturilor de care
vorbeam mai devreme.
5. presiunea atmosferica este un criteriu de care trebuie sa tinem cont cand vrem sa
pescuim crap. In timpul presiunilor crescute (cald, cer senin, fara vant, nopti instelate) crapul
isi va diminua foarte mult apetitul. In opozitie sunt zilele cu presiuni atmosferice scazute
(ploaie, vant usor din sud, cer acoperit de nori, temperatura mai scazuta), atunci cand crapul
se hraneste intens, proces favorizat si de cresterea oxigenarii apei, a turbiditatii ei si de
scaderea luminii.
Bineinteles sunt mult mai multe conditii de care trebuie sa tineti seama. In cazul in care, in
apa in care pescuiti, folositi momeala potrivita (in sensul ca este recunoscuta de crap ca
hrana), conditiile de hranire sunt ideale, nu exista o presiune mare din partea pescarilor,
sunt crapi in zona in care lansati si totusi nu aveti trasaturi, atunci trebuie sa va schimbati
montura folosita. In cazul in care conditiile enumerate mai inainte nu sunt ideale, nu dati vina
pe montura.
O anumita montura va prinde crap numai daca: se gaseste in locul unde crapul obisnuieste
sa se hraneasca; este acolo in timpul in care acesta se hraneste; contine hrana pe care
acesta este obisnuit sa o consume.

102

Cteno
Cteno este singurul crap fitofag , de interes competitional , pentru pescarii de crap din tara
noastra . Multe din baltile pe care pescuim au mai mult cteno decit crap romanesc si de
aceea am considerat interesant un articol dedicat anumitor particularitati ale pescuitului la
cteno . Alta denumire sub care
cteno mai este cunoscut este cea
de amur . Englezii il denumesc
"grass carp" .
Cteno ajunge la maturitate (
poate trai peste 20 ani ) la greutati
de 40-50 kg ( chiar si mai mult ) si
se deosebeste evident de crapul
romanesc prin forma sa mult
alungita si aplatizata lateral precum
si prin culoarea generala a corpului
foarte deschisa . Cteno consuma
cu placere mari cantitati de plante
acvatice , alge si plancton vegetal .
De fapt aceasta particularitate a
modului sau de hranire l-a impus in baltile din Europa , cteno fiind un excelent sanitar al
baltilor invadate de stuf , vegetatie acvatica , matasea broastei , etc . Practic nu exista balta ,
gestionata de un piscicultor serios si priceput care sa nu aiba cantitati moderat - mari din
acest peste . In plus ritmul de crestere al cteno este foarte bun , peste cel al crapului
romanesc . Amurul exploateaza superior o parte din potentialul trofic al baltilor si devine in
acest fel un generator de cistiguri substantiale pentru piscicultori .
Dupa ce am facut cunostiinta cu cteno , sa vedem ce avem de facut ca sa-l si capturam in
cursul partidelor noastre de pescuit . Cteno este un peste foarte suspicios , greu de prins ,
care maninca numai intr-o anumita parte a zilei , atunci cind temperatura apei se situeaza
intre anumite limite ( care
depind de clima din zona ) ,
etc . Nu il prea putem pacali
decit rareori cu boilies de
fructe , la porumb , griu ,
etc . Maninca cind si ce are
chef ...... ce sa mai
discutam , cteno e un peste
"ciufut" .
Exista citeva recomandari
pe care le pot face , in
vederea imbunatatirii
sanselor noastre de a agata
un cteno . Incepem cu o
banalitate , dar care in
cazul de fata este foarte
importanta ! Incepem
partida de pescuit cu un
studiu al baltii , in vederea
depistarii zonelor cu
vegetatie acvatica bogata . Nu putem sa pescuim cteno pe vreo intinsura cu fund tare si fara
vegetatie . Cautam pajistile subacvatice , pline de ierburi , cautam zonele de confluenta cu
stufarisul sau cu papura , covoarele de nuferi , etc . In plus observind apa , vom remarca
dese sarituri la suprafata apei a acestor pesti . Ei isi desconspira destul de frecvent prezenta
si putem sa remarcam in mod eficient locurile bune de pe balta , acolo unde densitatea de
cteno ni se pare promitatoare . Cu o pereche de ochelari polarizati vom avea surpriza de a-i

103

vedea patrulind pe linga malurile pline de vegetatie sau la buza stufului . Odata ales locul
vom face si un studiu al acestuia cu markerul si plumbul cautator . Va recomandam Weed
Markerul de la Fox , proiectat special pentru a fi folosit in locuri cu vegetatie densa .
Din punct de vedere al momelilor si nadei , nu spun nici un secret ca amurul va fi atras
mereu de boiliesuri cu arome de fructe si de particule ca porumbul , griul , tiger nuts ,
mazare , fasole , etc . O alta nada , mai putin folosita de pescarii de competitie , dar frecvent
utilizata de marea masa a pescarilor din tara noastra , este mamaliga . Sub forma de bomba
, babaros , patratica , cocolos , etc mamaliga este "vinovata" de multe capturi frumoase de
cteno . Un pat de nada compus din porumb , mazare dulce fiarta si griu , plus niste pellete
CSL este in majoritatea cazurilor suficient pentru a atrage cteno pe zona unde pescuim .
Daca adaugam peste nada si o aroma cu miros puternic de fructe , lucrurile stau si mai bine
. Deseori cteno intra la monturile cu 3-4 boabe de porumb si o bucata de spuma flotanta .
Asta nu inseamna ca nu putem prinde cteno si la boilies . O alta nada interesanta este
siragul de boabe de griu , legate cu un fir textil foarte subtire ( practic cusute ) , sirag care se
leaga sub carlig . Cind nimic nu merge , incercati si un carcalete din porumb , mazare si griu
, pe un rig foarte fin si mai lung decit in mod normal ( de cca 7 cm ) . Pot apare surprize care
sa va salveze ziua de pescuit .
Monturile nu sunt diferite fata de cele cu care pescuim in mod normal. Poate o mai mare
finete in executarea acestora va diminua suspiciozitatea caracteristica amurului . Recomand
folosirea unor carlige mai mici decit in mod normal . Asta , deoarece dimensiunea
particulelor folosite este destul de mica si un carlig mare nu poate fii mereu ascuns in
spatele momelii .
In general , cind un cteno mare umbla la monturile noastre vom semnala citeva lovituri
usoare in lanseta . E bina sa tinem swingerele sau hangerele sus , pentru ca in general
cteno "lasa fir" . Un piuit de senzor ne arata ca e cazul sa intepam . Dupa intepare , urmeaza
2 faze al drillului care au facut renume acestui peste . In prima faza cteno vine spre mal
relativ usor , oricum mai usor decit crapul romanesc , dar odata simtit malul sau plasa
minciogului , incepe nebunia ! Asigurati-va intotdeauna ca , aproape de mal , frina mulinetei
Dvs este setata corect - iar corect la cteno inseamna moale . Ideea este ca acest peste va fi
nemilos cu sculele Dvs si este bine sa fiti pregatit sa-i dati fir cit vrea , fara sa solicite
echipamentul . Nu de multe ori acesta cedeaza sub actiunea unui cteno batrin , chiar sub
ochii Dvs , la mal . Manipulati minciogul cu blindete , dar ferm , o sa aveti sanse mai multe
de a vedea cteno pe mal . Nu depozitati acesti pesti in saci ( chiar si textili ) pentru cantarire
. Cteno este deosebit de sensibil la depozitare in saci sau juvelnice si in proportie de
aproape 100 % - un cteno tinut in sac timp de 1-2 ore , va muri . Chemati arbitrii imediat indiferent de ora - si veti avea satisfactia eliberarii acestui peste in deplina siguranta .
Pescarii de competitie trebuie sa ia in serios acest peste - pentru ca nu putine sunt baltile
pe care se organizeaza competitii si care au populatii serioase de cteno , perfect punctabile
in clasament . Exemplul cel mai concludent si poate cel mai cunoscut este Lacul Sarulesti loc in care la Cupa Mondiala 2004 , diferenta a fost facuta tocmai de cteno .
In concluzie , o specie de crap greu de prins , mofturos si cu toane , cu un drill riscant , dar
cu greutati corporale peste medie si cu o densitate corespunzatoare in majoritatea baltilor .

Comportamentul crapilor, modul de viata si de hranire.

Alte particularitati
Fara a avea pretentia ca voi reusi sa acopar toate subiectele despre pescuitul acestei
enigmatice specii de peste, voi incerca de-a lungul mai multor episoade sa abordez cateva
aspecte esentiale despre pescuitul crapului si despre modul de viata al acestuia. Vor fi poate
si voci care vor contesta, pe alocuri, punctul meu de vedere, dar in pescuit legile hazardului
sunt la ele acasa. Iar daca s-ar ajunge sa punem la punct o "tehnologie" perfecta de pescuit,
atunci s-a dus tot farmecul acestui minunat sport. Dar sa trecem la subiect.
Crapul este o specie de peste pe cat de raspandita pe atat de enigmatica si ravnita de
pescari. Cum majoritatea speciilor de pesti au si un corespondent din fauna terestra, crapul
este asociat de multe ori cu porcul; si ca sa fim mai aproape de adevar, sa-l asociem cu
porcul mistret. Fara a vedea ceva rau in asta, trebuie sa recunoastem ca atributul de porc al
baltilor este datorat asemanarii izbitoare: corp indesat, masiv si greoi, botul orientat in jos

104

(gura protactila, asemanatoare unui sorb). Se spune ca un crap practic rama prin namol
filtrand cantitati mari de hrana. Crapii traiesc in grupuri ierarhizate, sunt suspiciosi nu insa si
pradalnici. Capacitatea lor de a intelege si a dejuca capcanele face ca acest peste sa fie mai
degraba asociat cu vulpea sau sobolanul. Un crap odata prins si scapat (sau, ne place sa
credem, eliberat) devine un adevarat expert in evitarea momelilor, pescuitul acestora fiind o
proba de adevarata finete. Crapul este un peste de o inteligenta aparte, dublata de instincte
puternice. Singurul sau defect, speculat de pescarii abili, este nevoia acuta de hrana. Desi
am citit in mai multe lucrari, personal am trait experienta capturarii unui crap oglinda de doua
ori in aceeasi zi, la interval de 1 h; l-am recunoscut pentru ca-i facusem un semn discret
pestelui pe inotatoarea dorsala. Ceea ce este interesant, crapul a fost prins la aceeasi
lanseta intr-un loc situat la maxim 2-3 m de locul primei agatari.
Ca sa ne putem da seama daca intr-o zona a baltii sunt sau nu crapi, trebuie sa pornim de la
observatia ca, in general, crapii fac deseori sarituri mai mult sau mai putin zgomotoase.
Uneori se rasucesc energic la "oglinda" apei, alteori fac sarituri spectaculoase, precum
delfinii. Insa, ce se intampla cu crapii mari ? Acestia, de cele mai multe ori, evita aglomeratia
fiind iritati de prezenta "nepotilor" in zona lor de hranire. Daca nadim o suprafata mai mare,
atunci crapii cei mari vor fi prezenti in special in zonele limitrofe. Iar cand linistea se asterne,
atunci se reped sa adune in graba urmele de hrana ramase in namol. Personal am observat
ca atunci cand pestii mici si medii nu mai trageau iar pescarii incepeau sa se plimbe pe
langa lansete, atunci apareau si "mistretii cu colti de argint". Cel mai bine este ca nadirea sa
nu se faca in exces, daca vrem sa prindem numai exemplare foarte mari. O concluzie
personala: sa tinem o linie cu nada putina in afara zonei de nadire intense sau pe un culoar
de trecere dintre aceste zone.
O trasatura foarte interesanta este ca, in general, crapul este fricos dar curios in acelasi
timp. Chiar daca speriem un crap in timpul lansarii, el fuge pe moment dar revine in scurt
timp in locul cu pricina pentru cercetari. Odata am avut o experienta interesanta: am lansat
la distanta un arc cat pumnul de incarcat cu mamaliga. Cand a atins apa, aceasta a facut
valuri, moment in care un crap, la nici un metru distanta, a sarit in sus speriat. N-au trecut
nici doua minute pana cand bambina mi-a pocnit varga la trasatura unui crap de 10 kg. Nu
zic ca a fost acelasi crap.
Crapul este un peste care traieste pe fundul apei, scormonind si brazdand tot fundul albiei,
complacandu-se de regula sa stea in ape mai mult tulburi. Un sfat la adresa crapistilor este
sa nu neglijeze acest din urma aspect. Este omnivor iar preferintele sale alimentare difera de
la un sezon la altul. El mananca uneori mancaruri la care nici cu gandul n-am gandi.
Mananca pesti morti, gunoaie aflate in descompunere, gainati de pasare. Unii pescari
folosesc cu succes gainat de gaina in prepararea nadei pentru crap. Malul (zonele cu namol)
este intotdeauna cautat de crap. Acesta contine un soi de bacterii care ajuta digestia
crapului. Pe timpul zilelor de caldura torida el pleaca din zonele cu mult mal - in care se
degaja metan - spre acele zone cu apa oxigenata. Primavara, cand adopta meniul de
carnivor, crapul infuleca si expulzeaza cu mare repeziciune ramele de mal, plevusca,
mormolocii ... pe care-i ameteste si apoi ii mananca cu mare pofta. Nici racusorii si scoicile
nu scapa uneori de foamea crapului, in masura in care acestea din urma nu se baricadeaza
la timp. Deseori, puii de crap cad victima propriilor parinti. De aici si succesul unor momeli cu
ingrediente de origine animala (bulete cu arome de carne, de peste, biscuiti pentru caini).
Crapii sunt de asemenea ierbivori. In anotimpurile calduroase, cand vegetatia subacvatica
se gaseste din abundenta, interesul crapului pentru hrana animala scade, consumand
preponderent hrana de origine vegetala.
Crapul este prin excelenta un gurmand putand consuma la o singura "masa", in medie,
hrana intr-o cantitate echivalenta cu pana la 1/5 din greutatea sa. Daca este privat de hrana
sau vremea este capricioasa, crapul poate sta nemancat chiar si o saptamana. Daca are
hrana din abundenta el mananca pana "crapa" dupa care urmeaza digestia. In general
digestia crapului este rapida, fiind insa dependenta si de temperatura apei si natura
alimentelor. In general hrana nepreparata, cum ar fi porumbul, se digera mai greu, lucru
nedorit atat de peste cat si de pescarul care someaza mai mult. Buletele, graul fiert si alte
preparate obtinute prin coacere sau prin fierbere sunt digerate mai usor iar pestele mananca
mai des. Raportul dintre timpul de digerare a hranei nepreparate fata de cele preparate este
de 3:1, raport reflectat si in timpul de asteptare al pescarului care realizeaza nadirea. Sa
retinem ca sistemul digestiv al crapului se rezuma la un intestin, deci nu are stomac. De aici

105

rezulta ca randamentul prelucrarii alimentelor in sistemul digestiv al crapului nu este prea

ridicat, de unde si nevoia permanenta a crapului de a consuma cantitati mari de hrana.
Exemplarele foarte mari de crap parcurg zilnic uneori kilometri in cautare de hrana.
Revenind la faza de cautare si analiza a locurilor de pescuit la crap, trebuie sa subliniem ca
atunci cand crapii executa sarituri este semn ca apa este oxigenata, hrana este pe placul lor
iar acestia se manifesta ca atare. Este un semn mai mult decat promitator ca vom face o
partida de pescuit reusita dar asta asta nu inseamna ca, obligatoriu, el va manca si din
momeala noastra. Aici intervine si abilitatea noastra de pescari. Trebuie sa retinem ca,
aproape ca o regula, daca nadim intens un loc sansa capturarii unui exemplar mare este
minima la inceput, primii veniti fiind crapii tineri, inconstienti, sau crapii salbatici - care nu
cunosc experienta capcanelor. Cum pleaca acestia apar si batranii. Un lucru demn de retinut
este ca o lupta prelungita cu un crap mare poate determina fuga bancului de crapi din zona.
Printr-un sistem specific de comunicare, se pare ca acestia sunt avertizati de victima. Partea
buna este ca, desi fricosi, crapii revin uneori destul de repede in zona de hranire. Este de
remarcat faptul ca, in general, crapii raspund foarte bine la momelile cu care sunt invatati.
Daca acestia au mancat numai porumb, cu siguranta ca vor prefera cele 3 boabe de porumb
conservat prinse intr-un ac, in locul mult mai pretentioaselor bulete agatate cu grija in firul de
par. Asadar, analizati cu atentie momelile celorlalti pescari care au prins crapi inaintea
voastra. Desi nu este esentiala culoarea momelii, totusi culorile luminoase sunt preferate.

Principalele specii de crap intalnite in tara noastra. Particularitati.

In tara noastra crapul traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Dunare,
Delta Dunarii, in anumite rauri cu ape domoale. Crapul este un peste de talie mare,
greutatea medie a unui adult fiind de 11.5 kg; exemplarele cele mai mari pot depasi 40 kg
(au o rata de crestere de 1.4 kg/an) si pot trai peste 40 de ani. Anumiti autori, citand vechi
atestari documentare, atribuie romanilor meritul de a fi raspindit aceasta specie in toata
Europa.
Reproducerea crapilor are loc in aprilie-mai cand o "crapoaica" matura poate avea o
cantitate de icre de pana la 23 % din masa sa neta. Perioada de depunere a icrelor este
deosebit de grea pentru femelele crap. La depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere
femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. Loviturile repetate si deosebit de puternice
pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Chiar si in aceste conditii, nu intotdeauna icrele
sunt eliminate in totalitate, o parte ramanad in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar
mai mult - de unde si expresia "crap cu icre din mai multi ani". Icrele sunt depuse pe
vegetatia submersa, de regula in mai multe sedinte. Acestea sunt fecundate de masculi prin
stropire cu lapti. Durata eclozarii icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de 5-6
zile la o temperatura de 20 C sau de 8-10 zile la 18-19 C.
In tara noastra se intalnesc mai multe specii de crap. In continuare vom prezenta speciile
cele mai raspandite la noi, fara a epuiza insa subiectul.
1. Crapul comun - denumit si crap romanesc. Se aseamana cu carasul, avand corpul
acoperit in intregime cu solzi. In cazul exemplarelor de
pana la 1 kg, tinerii pescari deseori pot confunda cele
doua specii de pesti, respectiv crapul si carasul. Spre
deosebire de caras, el prezinta la baza gurii doua
mustati tactile iar spatele este curbat, intr-o masura mai
mica sau mai mare. Culoarea este brun - argintie, cu
nuante in functie si de particularitatile mediului in care
traieste (lacuri, rauri, Dunare, Delta). Este una dintre
speciile cele mai spectaculoase si ravnite de catre pescari. Exemplarele mari sunt foarte
frumoase, robuste si energice, luptand cu indarjire atunci cand sunt capturate, in timpul
drilului. Aceasta specie de crap este cea mai raspandita in tara noastra.
Crapul salbatic - traieste in lacuri neamenajate, Dunare sau Delta. Se deosebesc prin
forma lor usor alungita, fusiforma. Acestia mai poarta numele si de crapi sui. Nu stim in ce
masura acestia formeaza o specie aparte dar, cel putin
din punct de vedere anatomic si al comportamentului,
pot fi asimilati usor cu crapii romanesti.

106

Crapul romanesc (comun) are o alimentatie variata, in functie de sezon. Primavara si

toamna acestia prefera hrana de origine animala spre deosebire de anotimpul verii cand se
orienteaza catre hrana de natura vegetala. Perioada optima de pescuit este toamna cand
consuma cantitati mari de hrana, adunand rezerve de grasime pentru iarna. Iarna acestia se
retrag spre straturile de fund ale apei reducandu-si activitatea la minim. In acest sezon
mananca rar, hrana preferata fiind in special larvele (viermusi, libelule).
2. Crapul oglinda - se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a
suprafetei corpului. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse
randuri de solzi, rari si mari. Crapul oglinda are culoare
brun-galbuie, cu nuante determinate si de mediul in care
acestia traiesc. Exemplarele batrane ajung la greutati
impresionante, de peste 30 kg. In tara noastra acest crap
mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta.
Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu
cele ale crapului comun.
3. Crapul golas - este asemanator cu crapul oglinda
remarcandu-se absenta totala a
solzilor de pe corpul
acestora. Exemplarele batrane
ajung sa atinga varsta de
35 - 40 de ani si o masa de peste
40 kg. Remarcam gura
orientata in jos, asemanatoare cu
un sorb, prevazuta cu
doua mustati. Acesti crapi pot
scurma malul de pe fundul
lacului, pana la adancimi de 20 cm,
in cautarea larvelor. Modul
de hranire si comportamentul sau
sunt similare cu cele ale
crapului comun.
4. Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella) denumit si Ten (crap chinezesc). Este una
dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care
traiesc in tara noastra, avand preferinte alimentare de
natura predominant vegetala. Corpul sau zvelt si fusiform
este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare griargintie, cu nuante inchise pe spate. Exemplarele mari
ating uzual 30 kg si peste 130 cm lungime. Acestia sunt niste pesti deosebit de vioi iar cand
sunt capturati opun o mare rezistenta, in timpul drilului.
5. Fitofagul si Novacul. Sunt doua specii extrem de raspandite in tara noastra, in special in
Fitofag
Novac

lacurile de campie (crescatorii). Literatura de specialitate indica doua ramuri distincte: o

specie de culoare mai deschisa (care prefera planctonul de natura vegetala) denumit uzual
Fitofag si o specie de culoare marmorata (consuma plancton de origine animala) denumita
Novac sau Sanger. Acesta din urma poate fi deosebit de Fitofag prin faptul ca are capul mai
mare, cu branhii dezvoltate. Aceste specii de crapi chinezesti, din punct de vedere al
pescarului sportiv, nu prezinta interes prea mare deoarece nu mananca momeala
traditionala si deci nu poate fi capturata in mod sistematic prin procedee de pescuit sportiv.
Chiar daca au fost incercari de elaborare a unor retete de momeli speciale pentru aceste
specii de pesti, capturile au fost cu totul intamplatoare. Ironia soartei este ca Novacul poate
atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea 65 kg. Pentru pescar este o veritabila ispita.
Dimensiunile mari se datoreaza si hranirii fortate; odata cu aspirarea apei acesta aduna
planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor care prezinta o structura speciala (un
veritabil filtru).

107

NADIREA
Nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana
ghidandu-se dupa miros. Puteti sa aveti cele mai "ciumege" scule, boilies-urile de la cele mai
renumite firme, daca nu atrageti pestii in zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli nu veti
avea succes.
Cel mai important aspect al nadirii este ca nada sa ajunga acolo unde trebuie, adica
pe langa carligele cu momeala. De asemenae cantitatea de nada este foarte importanta,
nu trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca
pescarii din jurul vostru aunca in dreptul lor kile de mamaliga sau alte terciuri inodore si
lipsite de gust, voi trebuie sa excelati prin calitate. In mod sigur crapii se vor aduna la nada
voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare,
preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi
formula (malai + apa + zahar + anason sau vanilie).
Specialistii spun ca nada trebuie sa fie inchisa la culoare pentru ca pestele odata
intrat in zona nadita sa nu isi piarda camuflajul. Tone de mamaliga sofranita sub forma de
covor nu vor atrage pestii ci ii vor indeparta. Si ingredientele pe care le folositi sunt de
asemenea foarte importante. Fiti intotdeauna pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si
locului. La noi in tara foarte multe balti sunt furajate. Nu are rost sa faceti pe savanti in
asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti pe fuga si broastele.
Nu e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii cauta proteine,
incercati mai bine un ulei de peste sau arome de scoici. Invers vara sunt foarte recomandate
aromele de fructe (capsuni, banana etc).Pentru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o
minune cereasca: Aflati ca daca nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune.
Degeaba cumparati din piata "5 bilute la 10.000" si va duceti sa dati cu ele unde crapii nu au
vazut in viata lor asa ceva. Crapul trebuie educat. Aveti nevoie de o cantitate mai mare de
boillies (cat mai mare) si de ceva timp liber. Ideal este sa aveti si o apa ceva mai aproape de
casa sa va duceti zilnic sa aruncati minim 1 kg de boillies (o cobra va va ajuta foarte mult) si
abia dupa cca 2 saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa.
Nadirea cu ajutorul lansetei -- Este cea mai eficienta metoda de nadire pentru ca si
momeala si nada ajung exact in acelasi loc dar la un singur lanseu cu o lanseta de 3 lb nu
poti arunca o cantitate suficienta de nada plus momeala asa ca neaparat este nevoie si de
nadire suplimentara. Nadirea cu ajutorul lansetei se face cu ajutorul cosuletului de nadit
(arc), cu firul solubil, cu saculetul PVA sau cu racheta .
Cosuletul portnada (arcul) - Este cel mai popular accesoriu de nadire. Acesta se umple cu
nada pasta , simpla sau in amestec cu momeli.
Firul solubil - este foarte potrivit pentru boillie si momeli vegetale. Insirati boillie sau boabe
de porumb pe croseta, trageti-le pe firul solubil, legati ambele capete ale firului de montura
(forfac) si lansati . Dupa cateva secunde firul se didolva si ve-ti avea un pumn de boillie sau
de graunte pe o suprafata de o palma.
Saculetul solubil - este cel mai interesant mod de nadire deoarece impreuna cu nada
(pasta, boillie, boabe, momeli animale) se introduce in saculet ci montura cu carlig reducand
astfel riscul incurcarii cu linia sau plumbul. Atentie la greutatea la care ajungeti cu nada +
montura!!!
Racheta -Este o teava din plastic (mai nou din carbon) si are in capatul superior o camera
cu aer iar in capatul inferior un sistem de prindere. Se umple racheta cu nada iar in capatul
inferior se face un dop din pasta sau din pamant. Cand este aruncata greutatea nadei
scufunda racehta iar camera cu aer o tine in pozitie verticala. Dupa ce dopul se dizolva si
nada cade racheta se ridica la suprafata. Necesita o alta lanseta decat cea cu care pescuim
(de putere mare) si o buna precizie in lanseu dar are
avantajul ca duce o cantitate destul de mare de nada (pana la 500g).
Barca - Este cea mai precisa forma de nadire si este foarte indicata pentru nadirea locului
inaintea partidei de pescuit.
Vaporasul teleghidat - Ofera o nadire foarte precisa si poate fi folosit si in timpul pescuitului
pentru ca prin dimensiunile sale reduse nu sperie (foarte tare) pestii.
Cobra - Este o teava din aluminiu sau PVC de cca 1 metru lungime si curbata la capatul
superior. Cu aceasta minune si cu putin antrenament poti arunca boillie (una cate una) la
peste 100 metri distanta. Se fabrica in dimensiuni diferite in functie de distanta la care doriti
sa aruncati si de diametrul boillie-surilor.

108

Prastia - Daca pescuiti la distante mici fata de mal (canal) puteti folosi prastia de mana dar
cum de cele mai multe ori se pescuieste la distante mari cea mai folosita este prastia fixa
(pe suport). Cel mai important lucru este sa va reglati tirul si sa naditi in aceasi zona in care
va-ti lansat monturile. Lopata - Nu este vorba de unealta agricola ci de o chestie de forma
unei linguri, cam de marimea a doua palme si cu o coada de 1,5 - 2 metri in care se pune un
bulgare de nada iar restul depinde de ce vrea (sau ce poate) muschii dumneavoastra.

RETETE DE NADE
1. Este nada pe care eu o folosesc cel mai des si pot sa va spun ca este foarte eficienta pt
toate formele de crap. Merge foarte bine din mai pana in septembrie. Este un amestec in
care unele ingrediente pot lipsi sau pot fi introduse si altele cu conditia sa se pastreze
aceeasi linie a aromei.
1 - 4 kg de porumb uscat
2 - 1 kg de grau sau arpacas
3 - 2 kg de boillies (capsuni, tutti-frutti, banane, ciocolata, canepa, caramel) este f bine
daca aveti 1 kg de boillies solubile.
4 - 1 kg de canepa (recomandabil sa fie coapta)
5 - 1 kg de zahar sau alt indulcitor (mierea este foarte buna dar numai 1 / 2 kg)
6 - 1 / 2 kg soia uscata
7 - 1 / 2 kg seminte de floarea soarelui macinate sau in lipsa strot
8 - 1 / 2 kg naut preparat (vezi capitolul momeli)
9 - 1 / 2 kg peleturi (solubile)
10 - aditiv praf sau lichid
11 - putina sare
12 - 10 ml aroma de acelasi fel cu boilliesurile (aveti grija cat de concentrata e aroma
ca ce se gaseste la noi pe piata puteti sa puneti si 2 litri). Puteti folosi foarte bine siropuri
concentrate.
13 - 10 ml ulei de canepa
14 - 10 ml ulei esential, cel mai bine de aroma pe care mergeti sau daca nu aveti cel
de mandarine poate fi combinat cu orice aroma.
Toate chestiile astea eu le combin intr-o galeata (de fapt impart totul in doua si fac doua
transe de nada) si le amestec bine, pun apa cat sa acopere totul si le las asa cateva ore.
Grauntele uscate vor trage apa mai ceva ca un burete (in special nautul si soia) asa ca aveti
grija sa adaugati alta in permanenta. Acest tip de nada se preteaza foarte bine la nadirea
direct la fata locului adica din barca sau pe jos, daca nu se poate amestecati totul cu o nada
praf, faceti bulgari tari si ii puteti arunca cu prastia. Daca dispuneti de o barca lasati
amestecul ceva mai zemos pentru o difuzie mai rapida. Cantitatea aceasta eu o folosesc
pentru un pescuit de doua zile si o arunc in 4 portii. 1 / 4 in prima seara si incep pescuitul a
doua zi dimineata cand mai arunc 1 / 4, apoi cate inca 1 / 4 seara si dimineata. Dupa 5-6
partide intr-o balta puteti sa faceti crapi dependenti de aceasta aroma.
2. O nada pe baza de cartofi (buna vara la crap si ten)
1.4 kg de porumb uscat
2.4 kg de cartofi proaspeti taiati in cubulete de 1-2 cm. Nu taiati cartofii decat
atunci cand pregatiti nada.
3.2 kg de boillies (canepa, fructe sau squid)
4.1 kg de arpacas
5. kg naut preparat
6.1 kg zahar
7.aroma
8.10 ml aditiv (merge bine in combinatia asta Aromix-ul de crap de Sensas)
La aceasta nada pescuiti cu boillies, cu cartof si cu porumb. Cartoful se
poate pune pe rig proaspat sau
puteti folosi cartofii conservati din comert.

109

3. Nada pt ten (cica). Aceasta reteta o am de la un amic de-al meu care

sustine ca a prins multi teni cu ea.
Eu am folosit-o doar o singura data si am prins sute de platici, doi crapi mici si un
singur ten.
1.Cca 3 kg de porumb verde (taiat de pe stiulete)
2.2-3 kg de rosii
3.1 ceapa!!!!!!!! Cica daca nu pui si ceapa nu are farmec.
4.1 kg de boillies de fructe (astea eu le-am pus in reteta)
5.4 paini
6.100 g miere
7.50 ml de ulei de floarea soarelui
8.aroma de vanilie (pot sa va spun ca amicul asta are ceva la cap cu vanilia)
9.2 linguri de aditiv Van den Eynde de vanilie (!!!)
Cum se face chestia asta. Intr-un vas (pe malul apei) se storcesc rosiile, se
rupe painea in bucati si se
amesteca cu terciul de rosii si porumbul. Se framanta pana se face o coca foarte
tare. Se adauga ceapa si uleiul (deja
suna a carte de bucate) si se framanta din nou. Se adauga aroma si aditivul se
framanta iarasi si se fac galuste cam cat
pumnul care se pastreaza intr-un prosop ud. Pot sa va spun ca dupa ce am
terminat de facut nada muncisem atat de
mult ca-mi cam trecusa pofta de pescuit. Nu va dadeam aceasta reteta daca
amicul nu era om de incredere dar sa stiti
ca nu e pescar dintr-ala si cand spune ca a prins asa este.

4. O reteta foarte buna iarna sau mai bine spus in noiembrie-martie:

1. kg porumb uscat
2. kg boillies (calamar, scoici, peste, somon)
3. kg biscuiti pt caini (peste, somon)
4.20 ml ulei de peste sau aroma de scoici sau calamar
5.emulsifiant
6.10 ml esenta de ciocolata
7.2 linguri de zahar
8.10 ml ulei esential de mandarine
9.2 linguri de aditiv praf (f bun este Big Fish de Van Den Eynde)
10.un stimulator de apetit este binevenit
Amestecati totul intr-o galeata si lasati-o cat mai uscata. Zgarciti-va cu
cantitatea de nada caci in aceasta perioada
crapii nu sunt foarte mancaciosi. De mare folos sunt acum pungile solubile in
care puneti cca 100-150 g de nada la
lanseurile de nadire si cat va duce lanseta in lanseurile cu tot cu plumb. Pe
aceasta nada puteti sa incercati si o boillie
de ciocolata. Cantitatea este pentru o zi de pescuit caci nu am stat niciodata in
perioada asta peste noapte. Daca
aveti posibilitatea sa naditi si cu o zi inainte (dimineata) este foarte bine.

110

5. Alta reteta care a dat bune rezultate in baltile cu mal unde nada se
scufunda repede si unde este necesar
sa contina substante grase care sa razbata prin acesta. Tot pt 2 zile de pescuit.
Acestui mix puteti sa-i imprimati ce
aroma doriti. Nu exagerati cu nadirea deoarece este o nada foarte consistenta.
1.2 kg de porumb uscat
2.1 kg de boillies (aroma la alegere)
3.2 kg de alune crude pe care le coaceti putin la cuptar cu f f putina sare
4. kg seminte de canepa coapta
5. kg de soia uscata
6. kg pelleturi de alune (sunt foarte uleioase)
7. kg pelleturi de aroma de baza
8. kg zahar
9.50 ml ulei de porumb
10.10 ml ulei esential de anason
11.esenta dupa cum este cazul
12.emulsifiant
13.aditiv
Amestecati totul in doua transe (mie mi se pare destul de neplacut sa
amestec toate grasimile astea asa ca
in general mai iau cu mine un invatacel si il pun pe el la treaba) si oferiti nada in
portii mici si dese (de 3-4 ori pe zi).
Momelile din carlig e bine sa fie flotante (intram in detalii mai incolo).

6. Inca una pt fund malos si gata. Mai departe incercati si voi si daca aveti
rezultate bune spuneti-mi si mie.
1.2 kg de porumb uscat
2.2 kg de seminte de floarea soarelui crude si faramate (nu macinate)
3.1 kg de boillies (ciocolata, canepa sau scopex)
4. kg canepa coapta
5. kg soia uscata
6. kg pelleturi (cele de ciocolata sunt o nebunie)
7. kg zahar
8.50 ml ulei de floarea soarelui
9.10 ml ulei de canepa
10.emulsifiant
11.aditiv
Aceleasi conditii ca la reteta de mai sus.

111

Nadirea

Cam asa ar trebui sa arate locul de pescuit

dupa ce naditi!!!

Nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana
ghidandu-se dupa miros. Puteti sa aveti cele mai "ciumege" scule, boilies-urile de la cele mai
renumite firme, daca nu atrageti pestii in zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli nu veti
avea succes.
Cel mai important aspect al nadirii este ca nada sa ajunga acolo unde trebuie, adica pe
langa carligele cu momeala. De asemenae cantitatea de nada este foarte importanta, nu
trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca
pescarii din jurul vostru aunca in dreptul lor kile de mamaliga sau alte terciuri inodore si
lipsite de gust, voi trebuie sa excelati prin calitate. In mod sigur crapii se vor aduna la nada
voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare,
preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi
formula (malai + apa + zahar + anason sau vanilie).
Specialistii spun ca nada trebuie sa fie inchisa la culoare pentru ca pestele odata intrat
in zona nadita sa nu isi piarda camuflajul. Tone de mamaliga sofranita sub forma de
covor nu vor atrage pestii ci ii vor indeparta. Si ingredientele pe care le folositi sunt de
asemenea foarte importante. Fiti intotdeauna pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si
locului. La noi in tara foarte multe balti sunt furajate. Nu are rost sa faceti pe savanti in
asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti pe fuga si broastele.
Sa va povestesc o faza pe care a patit-o un amic de-al meu pe balta xxxxxxxx. S-a dus
omul dotat cu toate cele trebuicioase mamaligi, pachete de nada ("de firma" nu asa oricum),
arome, boillies-uri de 14 feluri, a nadit si-a aruncat lansetele si s-a pus pe asteptat. A
asteptat omul rabdator toata noaptea fara sa aiba macar o singura trasatura. Dimineata linga
el, in stuf, s-a asezat un copil dintr-o localitate apropiata, a aruncat in apa o mana de strot
imputit si a inceput sa scoata la pesti de s-a speriat amicul meu. Spre amiaza vazind ca el
tot nu prinde dupa ce incercase toate momelile, nadele, monturile (chiar a aruncat 2 lansete
langa undita copilului) s-a dus si l-a intrebat pe pusti cu ce da:
-Dom'le aici trebuie sa dai cu bere!
-Cum mai cu bere?
-Cu bere dom'le ca astia aici hranesc pestele cu ce ramane la fabrica de bere.
A doua oara cand s-a dus acolo a framantat omul nada cu bere si a pescuit cu porumb tinut
2 zile in bere si sa vezi surprize placute! Asta e un caz fericit (cu berea) dar sa vedeti balti
furajate cu gunoi de grajd sau cu faina de oase (bleeaaa).
Nu e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii cauta proteine,
incercati mai bine un ulei de peste sau arome de scoici. Invers vara sunt foarte recomandate
aromele de fructe (capsuni, banana etc). Pentru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o
minune cereasca: Aflati ca daca nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune.
Degeaba cumparati din piata "5 bilute la 10.000" si va duceti sa dati cu ele unde crapii nu au
vazut in viata lor asa ceva. Crapul trebuie educat. Aveti nevoie de o cantitate mai mare de
boillies (cat mai mare) si de ceva timp liber. Ideal este sa aveti si o apa ceva mai aproape de
casa sa va duceti zilnic sa aruncati minim 1 kg de boillies (o cobra va va ajuta foarte mult) si
abia dupa cca 2 saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa.

112

1. Una din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori este mamaliga.
Aceasta de multe ori ne influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte: daca
este atractiva pentru pesti si daca este suficient de tare sa nu cada din ac. n continuare va
prezentam o reteta pe care numai pescarii in vrsta o cunosc. Aceasta momeala este
botezata: mingea de mamaliga. Denumirea vine de la formatul pe care il are aceasta
momeala. Materialul folosit pentru aceasta momeala este urmatorul:
Faina de malai - 2-3 cani de ceai data prin sita;
Faina alba - 1 cana (pentru intarirea continutului);
Usturoi - 2-3 catei (pentru aroma);
Se incalzeste apa calda intr-un vas separat timp de 5-6 min. Intre timp amestecam faina
de malai cu faina alba iar dupa aceea cu apa calda. Continutul se amesteca pana se
ingroasa. Apoi se framanta bine pana incepe sa se intareasca putin. Se formeaza bucati cat
degetul aratator (in forma de nutli) dupa care se pun intr-un alt vas de 5-6 l, in care se afla
usturoiul presat, lasandu-se la fiert pana da un clocot. Intre timp se amesteca cu lingura
gaurita pentru a se evita prinderea de vas. Dupa clocot se scot afara si se aseaza pe o tava
sau intr-un vas de unde se ia fiecare bucata si se preseaza pe docul de lemn cu o furculita.
Dupa presarea a doua sau trei bucati se omogenizeaza in palme, obtinandu-se o minge la o
dimensiune putin mai mare decat bila de ping-pong. Dupa omogenizarea si formarea tuturor
bucatilor se introduc din nou in vasul in care au fiert si se lasa pe foc incet pana la 2-3
clocote iar apoi se stinge focul, se ia vasul si se introduce apa rece pana se ajunge la
racirea intregului continut. Este recomandabil sa nu se scoata momeala din vas pana nu se
raceste complet. Dupa racire se ia continutul si se impacheteaza intr-un prosop de
bucatarie, in care se va tine pana la folosire. Verificarea reusitei prepararii continutului se
face in felul urmator: dupa 1-2 ore se ia o minge de mamaliga si se arunca, cu forta, in
podea (ciment, gresie etc.). Daca sare inapoi, ati reusit realizarea acestei retete destul de
migaloase. Aceasta momeala se poate utiliza si la arici sub diferite forme: para, creasta de
cocos (depinde de nr. de carlige), minge si cub.

113

MOMELI CRAP

MOMELI ANIMALE
Folosirea momelilor animale in pescuitul crapului nu este de loc lipsita de etica. Momelile
animale sunt in anumite situatii foarte productive.
Viermusii sunt o delicatesa pt crap. Pescarii unguri folosesc foarte mult viermusii la
pescuitul crapului si au creat chiar si un sistem de rig pt viermusi. In acest fel se pot folosi
carlige sanatoase fara sa storceasca viermusii. In nada viermusii sunt foarte atractivi.
Ramele (mai multe modele) sunt foarte folosite de pescarii de la noi din tara, in special in
apele curgatoare. In Dunare este momeala nr 1. Mie personal imi sunt cam antipatice aceste
creaturi si nu le folosesc decat in Delta pe cele negre.
Libelulele sunt o momeala si o nada excelenta.
Racii - o momeala pt exemplare mari.
Scoicile - in apele cu scoici acestea reprezinta baza de hranire a exemplarelor mari.

MOMELI VEGETALE
Momelile vegetale sunt foarte apreciate de toate formele de crap.
Porumbul este de departe cea mai folosita momeala pentru crap. Acesta poate fi folosit sub
diferite forme: crud (din stiulete), conservat simplu sau cu diferite arome, uscat.
Graul poate fi folosit uscat, conservat simplu sau in arome sau incoltit. Foarte bun este graul
decorticat (alb).
Floarea-soarelui - sunt zone (ape) in care floarea soarelui este momeala nr 1. Se foloseste
cruda sau coapta putin la cuptor, faramata in nada si intreaga ca momeala (3 - 4) seminte pe
rig.
Mazarea este prinzatoare in apele furajate. Este foarte apreciata de ten si fitofag.
Canepa este o componenta de baza a nadelor. Se foloseste cruda sau coapta.
Nautul se foloseste si ca nada si ca momeala. Se coloreaza si se aromatizeaza foarte usor.
Se pastreaza uscat si doar cu o zi inaintea pescuitului se tine la inmuiat cca 12 ore in apa
rece cu aroma si colorantul dorit apoi se fierbe 1 minut (de fapt se pune in apa clocotita).
Castraveti, kivi, rosii, mere sunt foarte cautate de ten.
Pufuletii (expandatii) din porumb, grau, orez se folosesc simpli sau in combinatie cu alte
momeli pentru a le ridica de pe fund.
Nucile si alunele sunt foarte cautate de crap. Sunt foarte bune in apele cu densitate mica
de pesti caci prin uleiul pe care il raspandesc atrag crapii de la mare distanta si de pe toate
nivelele.
Tiger Nuts (nucile braziliene) sunt foarte recomandate de pescarii din alte tari dar eu
personal nu am prins nici un peste cu ele.

114

Valorile nutritive ale nadelor

S-au scris si s-au spus multe despre crap. Atit de multe incit este greu sa spui ceva ce n-a
fost inca rostit, iar parerile si opiniile sint atit de impartite incit ai impresia ca esti in
parlament. Si totusi mai sint inca multe de spus ...Am cautat sa inteleg de ce anumite nade
si momeli sint mai atractive decit altele,de ce unele sint foarte apreciate si crapul le iubeste
iar altele ne fac sa petrecem ziua de pescuit fara activitate, sau cu capturi putine si
dimensiuni reduse.
Crapul are nevoie de o paleta larga de substante nutritive(nutrienti) pentru o buna
functionare a organismului, pentru dezvoltare si reproducere. Acesti nutrienti includ
proteinele, carbohidratii, vitamine si minerale. Hrana crapului este foarte variata fiind
constituita din fitoplancton si zooplancton pentru puiet,larve de insecte,viermi,moluste
mici,resturi vegetale,seminte de plante submerse si acvatice,puiet de peste pentru celelalte
categorii de virsta.Dupa cum vedem,in mod natural,crapul are la discretie toti nutrientii
necesari unei vieti linistite,la care se adauga nadele si momelile pe care le folosim in
partidele noastre de pescuit(unele atragatoare, altele mai putin).
Diferentele dintre nadele de succes si cele neatragatoare sint date de continutul nutritiv al
acestora. Trebuie sa recunoastem ca tot ceea ce aruncam in apa ii este "strain" crapului
deoarece nimic din ceea ce folosim nu creste in mediul lui natural. Si totusi de ce le
consuma? Cum a realizat ca aceste "substante straine" sunt hranitoare si decide sa le
manince? Raspunsul este simplu, a fost tot timpul linga noi, dar a trebuit sa ne spuna un
englez si anume Ken Townley cum decide crapul ce maninca si ce refuza, si anume ca are
capacitatea de a recunoaste instinctiv valoarea nutritiva a unei nade !!!
Simplu si sublim! Iar pentru cei care se indoiesc de asta o sa-i rog sa-si analizeze din punct
de vedere nutritiv nadele folosite si vor striga si ei "Evrika"! E limpede ca unii dintre noi stim
deja aceste lucruri iar altii poate le vor afla acum pentru prima oara,dar niciodata nu e prea
tirziu.
Proteinele sint substante chimice naturale cu structura macromoleculara care se gasesc in
toate celulele vii si care asigura cresterea si dezvoltarea organismului avind functii biologice
fundamentale:enzimatice,hormonale,imunologice. O proteina este formata din lanturi de
aminoacizi,care la rindul lor,au in organism functii fiziologice specifice sau sunt precursori ai
unor compusi cu rol esential n functionarea organismului . De proteine depind multe
functiuni importante ale organismelor vii. Sunt proteine unele substante cu puternica
activitate biologica ale celulelor ca: enzimele, pigmentii respiratori, multi hormoni si
anticorpii. Substanta contractila din fibrele musculare, din cilii si din flagelele organismelor
inferioare, care poseda proprietatea de a transforma energia chimica in energie mecanica,
este de asemenea o proteina. Proteinele care asigura functiuni se bucura de proprietatea
neintalnita la alte combinatii, specificitatea. Proteinele diferitelor specii de animale si
vegetale sunt tipice pt aceste specii si se deosebesc de proteinele altor specii, in timp ce, de
exemplu amidonul, glicogenul si grasimile nu difera decat putin de la o specie la alta. Deci,
numarul proteinelor care se observa in natura este extrem de mare.
Pe baza de solubilitate se disting doua clase de proteine: proteine insolubile si solubile. Cele
dintai, numite proteine fibroase, se gasesc in organismul animal in stare solida si confera
tesuturilor rezistenta mecanica(proteine de schelet) sau protectie impotriva agentilor
exteriori. De exemplu, keratina din par, unghii, copite, epiderma, colagenul din piele, oase si
tendoane, miosina din muschi si fibroina din matase. In vegetale nu se gasesc proteine
fibroase; functiunea lor este indeplinita in plante de celuloza. Proteinele fibroase se dizolva
numai in acizi si baze concentrate, la cald, dar aceasta dizolvare este insotita de o
degradare a macromoleculelor; din solutiile obtinute nu se mai regenereaza proteina initiala.
Ce sunt aminoacizii? Dupa cum le spune si numele, toti aminoacizii sunt formati dintr-o

115

grupare functionala amino (-NH2) si una carboxil (-COOH), ambele fiind legate la un atom
de carbon comun.
Aminoacizii reprezinta unitatile chimice de baza care intra in alcatuirea proteinelor si ar
trebui sa vi-i imaginati ca pe niste caramizi care, puse una peste alta,formeaza un zid ce se
numeste proteina. Pentru ca o proteina sa fie de calitate, ea trebuie sa fie completa.
Proteina completa trebuie sa incorporeze in constitutia sa, in primul rind, cei noua aminoacizi
esentiali: valina, leucina, izoleucina, lizina, treonina, metionina, histidina, triptofanul si
fenilalanina. Acesti noua aminoacizi se numesc esentiali deoarece ei nu pot fi
sintetizati(produsi) de organism sau daca o face, cantitatile sint insuficiente.Acest lucru este
valabil si pentru animale si pesti,deci si pentru crap.Acesta este motivul principal pentru care
crapul maninca mari cantitati de plante acvatice,in special mugurii acestora,dar si larve sau
moluste ,tocmai pentru a-si procura aminoacizii esentiali.
S-a observat ca in carnea pestilor si in special in laptii acestora se gaseste o cantitate mare
de lizina. Proteinele complete - care contin un numar mare si variat de aminoacizi, inclusiv
aminoacizii esentiali, avand valori bilogice mari, sunt in general proteine de origine animala
(din carne, lapte si produse lactate); proteinele incomplete - cu un numar limitat de
aminoacizi esentiali si neesentiali, cu valori biologice mici, care sunt proteinele de origine
vegetala (cereale,legume, fructe).De exemplu multe cereale sint sarace in lizina dar au un
continut mai mare de metionina si cistina.In schimb faina de soia este bogata in lizina dar
saraca in metionina si cistina!!! Deci ce deducem pentru a avea o nada excelenta este ca
trebuie combinate fainuri de peste sau concentrate proteice de origine animala si fainuri
proteice vegetale!!!
Simplu,nu? Iata de ce nadele si in special boilies pe baza de faina de peste(fishmeal),faina
de soia,gama de caseina si caseinat (pentru partea proteica) si fainuri care livreaza hidrati
de carbon sint atragatoare pentru crap si au succes imediat!
Cantitatea de proteine necesare crapului difera in functie de virsta,temperatura apei(foarte
importanta pentru digestie),si mai ales greutate.Daca un om are nevoie de 0,4-1,8 grame de
proteine /kg corp aici contind foarte mult activitatile zilnice(pentru cei sedentari un 0,4 gr/kg
corp fiind mai mult decit sufi-cient),extrapolind si fara teama de a gresi putem asemana
crapul cu un sportiv care alearga zilnic dupa hrana,energia depusa de acesta fiind
considerabila.De aceea putem spune ca maxim 1 gr. Proteina/kg corp/zi pentru crap ar fi
suficient.Deci un crap de 3 kg ar avea nevoie de maxim 3 gr. proteina/zi,unul de 10 kg de 10
grame/zi,etc. Acest necesar creste in special primavara cind organismul crapului se
pregateste de reproducere de unde si preferintele lui pentru hrana de origine animala.
Asa am ajuns la hidratii de carbon(carbohidratii). Carbohidratii sunt principala si cea mai
importanta sursa de energie, majoritatea dintre ei provenind din surse vegetale,fiind produsi
prin expunere la lumina soarelui prin binecunoscutul proces de fotosinteza. Exista trei mari
tipuri de carbohidrati: zaharuri simple, carbohidrati complecsi si fibre.
Zaharurile sau carbohidratii simpli pot fi gasiti in fructe, lapte si zahar obisnuit. Sursele de
zahar rafinat trebuie evitate, pe cat de mult posibil, deoarece ofera energie "goala", fara
fibre, vitamine sau minerale. Sunt, de asemenea, si cauza unor boli.De aceea sugerez
folosirea zaharului brut sau miere de albine ca indulcitori,acestea prin continutul de 99%
carbohidrati ne ajuta de 3 ori:asigura atit gustul dulce,placut crapului + cantitatea de energie
necesara + o parte de fibre.
Carbohidratii complecsi se regasesc in cereale integrale si legume radacinoase, precum
cartofii si pastarnacul, de exemplu. Carbohidratii nerafinati sunt cei mai recomandati,
deoarece contin fibre alimentare esentiale si vitamina B. Cantitatea exacta de carbohidrati
de care are nevoie crapul depinde de multe coordonate, precum greutate, varsta, apetit,
nivelul activitatii zilnice etc.Sint foarte importanti pentru crap deorece reprezinta principala
sursa de energie, protejeaza muscultura acestuia,regleaza cantitatea de zaharuri care
circula in organism si furnizeaza "hrana" asa ziselor bacterii prietenoase din tractul intestinal
acestea ajutind foarte mult digestia. Pentru crap se apreciaza ca fiind necesara o cantitate

116

de 5- 10 grame carbohidrati/kg. corp/zi,acest necesar sporind odata cu venirea toamnei.Sub

aspect caloric 1 gram de carbohidrati furnizeaza 4 calorii.
Fibrele alimentare sunt partea nedigerabila a carbohidratilor. Acestea se pot gasi in cereale
integrale, fructe (proaspete sau uscate) si legume. Sunt doua tipuri de fibre alimentare, care
se deosebesc prin proprietati fizice si prin modul de actiune asupra organismului.

Asa-numitele fibre "insolubile" pentru ca sunt destul de dure, rigide si nu se dizolva in

apa. Cand ne gandim de obicei la fibre, avem in vedere fibrele insolubile, cum ar fi
invelisul grauntelor de cereale (taratele). Ele se imbiba cu o cantitate de apa ce
depaseste de cateva ori propria lor greutate, dar nu se dizolva in ea.

Fibrele "solubile" sunt mai marunte, mai putin voluminoase decat cele "insolubile".
Fibrele "solubile" se dizolva in apa formand o substanta gelatinoasa care contine nu
numai apa, dar de asemenea poate sa elimine din organism multe substante
indezirabile si uneori toxice. Fibrele solubile se gasesc in fructe si legume moi. De
exemplu pectina se gaseste in mere.

Fibrele favorizeaza functionarea sanatoasa a intestinelor preintampinand aparitia unor boli.

Fibrele maresc volumul scaunului si grabesc tranzitul intestinal, astfel agentii toxici patrunsi
in organismul crapului impreuna cu hrana se dilueaza si trec prin intestin mult mai repede.
Necesarul zilnic de fibre pentru crap ar fi de cel mult 0,2 grame/kilocorp.
Grasimile
Rolul grasimilor (din dieta si cele depozitate). Numite si lipide, grasimile servesc sase functii
importante in corp:

Drept depozit mare si concentrat de energie.

Protejeaza organismul.

Izolatie care va tine cald(in special iarna cind crapul "hiberneaza" si temperatura apei
se apropie se 4 grade C).

Transportor pentru vitaminele liposolubile (A, D, E , K).

Principal distribuitor de acizi grasi esentiali. Aceasta functie este cea mai importanta
deoarece fara grasime, corpul nu ar putea sintetiza destul anumiti hormoni si
structura celulelor ar fi compromisa.

Mareste savoarea si textura alimentelor. Promoveaza o stare de satietate.

Un gram de grasimi contine aproximativ 9 calorii. Cantitatea zilnica necesara pentru crap
este de nu mai mult de 0,3 grame per kilocorp sau aproximativ 15-20% din totalul zilnic de
calorii. Mai mult de 97 % din energia din grasimi este depozitata in corp sub forma de tesut
adipos. Celelalte forme pot fi gasite in sange si in tesutul muscular. Un crap cu o greutate
medie de 8 kilograme depoziteaza aproximativ 11.070 calorii (1.230 grame) de grasime in
una dintre aceste forme.
Vitamine si minerale
Vitaminele pot fi clasificate in vitamine hidrosolubile si vitamine liposolubile.
Vitaminele hidrosolubile sunt cele din complexul B si vitamina C. Functiile lor sunt in
general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si
grasimi. Nu sunt depozitate in organismul crapului in cantitati mari deci aportul frecvent este
necesar.
Carentele de vitamine hidrosolubile afecteaza cel mai mult tesuturile care "cresc" sau au un
metabolism rapid cum ar fi pielea,solzii, singele, tractul digestiv si sistemul nervos. Sunt

117

instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al boiliesuri-lor afecteaza cantitatea de

vitamine disponibile.
Vitamine liposolubile sunt vitamina A, vitamina D, vitamina E, vitamina K. Vitamina A joaca
un rol vital in functionarea retinei, cresterea si maturarea celulelor epiteliale, cresterea
oaselor si reproducere. De asemenea are rol antioxidant. Vitamina E are rol de protectie al
membranelor celulare, are rol antioxidant, imbunatateste functiile imunologice. Vitamina D
este implicata in fixarea calciului in oase, iar vitamina K are rol anticoagulant si ajuta la
calcefierea osoasa.
Minerale
Calciul este foarte important pentru organism in mai multe procese: contractie musculara,
reactii enzimale, la nivelul pielii si da tarie oaselor, fiind cea mai dura substanta din
organismul crapului. La fel ca in cazul calciului vitamina D regleaza absorbtia fosforului.
Fosforul este important la nivelul membranelor celulare, in procese de transport, functii ale
muschilor si depozite de energie, intra in componenta oaselor. Magneziul este recomandat
ca anti-stress iar carentele de potasiu pot duce la slabiciune musculara.
Fierul este important in transportul oxigenului prin intermediul singelui pina la tesuturi. Este
prezent in celulele rosii din singe, la nivelul hemoglobinei. Carentele de fier pot duce la
scaderea capacitatii fizice, la aparitia starilor de oboseala,crapul nu mai poate sa depuna
efortul necesar pentru a se hrani si reproduce. Zincul este important in procesul de crestere,
integritatea pielii si solzilor, activitatea creierului, sistemului imunitar; este prezent in oase,
este implicat in reglarea calcifierii oaselor si are rol antioxidant. Cuprul, molibdenul si
manganul sunt incorporate in majoritatea enzimelor importante din organism, seleniul este
un alt antioxidant foarte important.
Necesarul caloric difera in functie de gradul de activitate al crapului,pentru riuri si Dunare
necesarul fiind mai mare datorita curentilor puternici,energia depusa de crap pentru
asigurarea hranei fiind considerabila. Pentru balti,in functie de marimea acestora si calitatea
ecosistemului(ma refer aici la capacitatea ecosisitemului respectiv de a asigura hrana tuturor
vietuitoarelor existente si deci si a populatiei de peste),necesarul caloric poate fii un pic mai
scazut,crapul gasind cu usurinta hrana in cazul ecosistemelor echilibrate sau greu,cu un
necesar caloric sustinut pentru ecosistemele dezechilibrate(sau suprapopulate). In
general,aproximativ 35 calorii/kilocorp va asigura crapului energia necesara activitatilor
zilnice.
Iata deci ce contin nadele si momelile noastre!Indiferent ce aruncam in apa pentru a fi
consumat de crap toate contin acesti nutrienti in cantitati diferite,iar gradul de digestibilitate
al acestora difera in functie de modul de preparare si continut nutritiv.
Acum sa analizam una din cele mai irezistibile si mai
bune momeli pentru crap si anume porumbul, si sa
vedem continutul de nutrienti al acestuia(continutul se
va referi la 100 grame porumb):

118

proteina

11,1 grame (11,1%)

carbohidrati

66,2 grame (66,2%)

fibre

2,7 grame (2,7 %)

grasimi

3,6 grame (3,6%)

calciu

10 mg

fier

2,3 mg

sodiu

15,9 mg

Priviti cu atentie acest tabel si veti observa cit de hranitor este porumbul! Iata deci cum se
justifica atractia pe care o are asupra crapului,cu toate ca mai atractiv ar fi griul sau orzul
care contin cam: 15%proteina, 67%hidrati, carbon, 2%grasimi, 1,6% minerale, 2,2% fibre.
Folosirea fainurilor din aceste cereale(malai,faina de griu,gris,tarite,faina de orz,faina de
orez) in mix-ul de boilies este deci necesara iar calitatea si prospetimea acestora sint
esentiale.Aceste fainuri sint foarte bogate,dupa cum se observa,in hidrati de carbon,au o
cantitate de proteina optima,iar absorbtia nutrientilor din acestea se realizeaza destul de
usor.Nu acelasi lucru se poate spune despre folosirea boabelor uscate de porumb,griu sau
orz.Chiar daca valoarea nutritiva este buna,porumbul nepreparat,livrat in stare uscata in apa
nu este deloc bine asimilat de catre crap,digestia acestuia fiind grea si dureaza foarte
mult(48-72 ore),supunind sistemul digestiv al crapului la eforturi considerabile,cu multe
reziduuri nedigerate, un consum excesiv de porumb uscat,nepreparat,duce la iritatii si
inflamatii intestinale puternice.De aceea dupa perioade scurte de succes,porumbul uscat
pierde din atractivitate,crapul evitind o perioada sa sa hraneasca cu porumb(tocmai ca sa
evite neplacerile digestive)chiar daca este irezistibil.Alternativa este prepararea
corespunzatoare a porumbului,in revista "Aventuri la pescuit" de anul trecut puteti gasi un
articol exceptional scris de Ken Townley tocmai pe aceasta tema,articol pe care va
recomand sa-l cititi,in special pentru cei care porumbul este momeala no.1 !!
Sa trecem acum la boilies si in special la mix-uri.Un mix de succes se poate caracteriza
simplu prin faptul ca trebuie sa contina toate substantele nutritive si in special sa respecte
proportiile detinute de nutrienti, intr-o proportie denumita raport proteic,care reprezinta
proportia cantitativa dintre substantele proteice(proteine si aminoacizi) si cele energetice
(hidrati de carbon si grasimi).
Se recomanda ca acest raport sa fie de 1/3 primavara(deci un continut de proteina mai
ridicat), 1/5 vara si de 1/10 toamna,cind crapul are nevoie mai mult de carbohidrati pentru a
se pregati de hibernare. Nu am sa dau aici retete sau ingrediente de mix-uri pentru ca deja
pe site se afla un articol complet despre ingredientele folosite in multe mix-uri,scris de dl.
Vlad Pavlovici,iar pentru calcularea valorilor nutritive din mix aveti la sectiune "download" un
calculator usor de folosit oferit de carprom
Am sa va ofer acum alte valori nutritive continute de fainurile pe care le folosim in mix-uri:
Produs

Proteina % Hidrati carbon % Fibre % Grasimi %

Caseina

90

Malai

10

75

2,7

Faina de griu

12

75

1,2

Lapte praf

25

40

24

Gris

10

73

3,6

1,1

Faina alune

17

11,4

7,4

62

Faina orez

6,5

80

2,2

Faina peste

55-75

12

119

Izolat soia

52

Faina Soia

47

Ulei

99

Zahar

99

Oua

Faina de susan 30

18

1,3

55

Faina de hrisca 16

65

2,5

Tot ce aveti de facut este sa tineti seama intotdeauna de nutrientii continuti de fiecare faina
sau ingredient in parte ,astfel incit mix-ul sa fie echilibrat proteic si energetic(atentie la
continutul de proteine,unul prea mare are efecte negative asupra crapului ), sa combinati
fainuri de origine animala si vegetala pentru a ncorpora aminoacizii esentiali,si sa tineti
seama de proprietatile lor de a "lega" sau "dezlega" mix-ul.
Prin fierbere se cistiga foarte mult in digestibilitate dar in detrimentul pierderii sub aspect
nutritiv.De exemplu mamaliga contine doar 4% proteina,fata de ingredientul principal
folosit,malaiul,care continea inainte de fierbere 10 % !!! Se estimeaza ca prin fierbere se
pierd cam 40-60% din nutrienti,drept pentru care folosirea de amino-dip-uri pentru
boilies(imbibarea acestora timp de cel putin 10 min. inainte de folosire ridicind valoarea
nutritiva a acestora aproape de cea initiala) devine obligatorie!
Cunoasterea si folosirea valorilor nutritive ale ingredientelor folosite in mix-uri devine deci
indispensabila obtinerii unui boilies de mare valoare si atractie nutritiva,usor de digerat(1224 ore),pe care crapul le va recunoaste instinctiv,fiind superior folosirii semintelor si
cerealelor nepreparate,din toate punctele de vedere. Nu mai spun ca prin forma si marimea
acestora selectam drastic categoriile de crap carora ne adresam,stresul digestiv este
redus,iar capturile nu vor scadea in timp(asta in cazul unui mix echilibrat si a unei arome
discrete,la alegerea voastra,care sa semnaleze si sa creeze un reflex gen Pavlov,pe linga
stimulii nutritivi emisi de boilies).Putem jongla cu valorile nutritive prin diverse combinatii de
fainuri si va asigur ca in scurt timp veti gasi cea mai buna reteta de mix la care crapul va
raspunde mai mult ca sigur!!!
Acum 2 saptamini(20 martie 2004),pe o balta mica care nu a mai fost deschisa la pescuit
niciodata, pe o apa cu temperatura de 10 grade C,am avut trei capturi de ciortan intre 1,3 si
1,5 kg(maximul de marime din acea balta dupa spusele patronului) la un mix de
25%proteina,48%hidrati,3%grasimi,1,8%fibre,rehidratate 10 min. in amino-dip, undeva unde
crapul nu a vazut in viata lui boilies!!!!!Am avut prezentari deorece teoria cu recunoasterea
instinctiva a valorilor nutritive a unei nade functioneaza !!!!Si am mare incredere in
continuare ceea ce va recomand si voua, in special celor care au pescuit mai putin la crap
cu boilies!
Mare atentie la boilies pe care le achizitionati din magazine,multe din ele au o valoare
nutritiva foarte scazuta si folosirea lor va va aduce mai mult ca sigur o mare deziluzie!! Daca
nu puteti sa va faceti singuri acasa, cautati sa achizitionati produse consacrate de la firme
serioase (Nutrabaits, Nash, etc), chiar daca sint scumpe aveti garantia unor produse de
calitate si mai mult ca sigur veti avea succese !! Continutul minim de nutrienti din orice mix
va fi : proteina 10 %,hidrati de carbon 40%,fibre 3%,grasimi 3%,vitamine si minerale.
Sper ca am fost de folos in a va ajuta sa descifram aceste mici "taine" nutritive,dar care sint
absolut esentiale in intelegerea pe deplin a preferintelor crapului. Nu pot decit sa va doresc
un mix reusit,capturi pe masura si toate cele bune!!!

120

CATALOG DE INGREDIENTE
Mic dictionar explicativ
Introducere
Povestea acestui articol a inceput anul trecut, cand Cosmin Popescu mi-a trimis cateva imagini scanate
dupa cataloagele Nutrabaits si Rod Hutchinson, de pe paginile cu nade si momeli. Erau cataloage
destul de vechi, in care produsele apareau descrise cu lux de amanunte (amanunte care au disparut
intre timp din multe cataloage recente, printre care si Hutchison, fiindca produsele au intrat in uzul
comun).
"Uite niste scanuri dupa niste cataloage mai vechi, sunt o multime de ingrediente despre care pescarii
romani stiu foarte putin. Tradu-le si pune-le pe site, cred ca vor fi apreciate", mi-a spus Cosmin.
Asa mi s-a parut si mie imediat ce am deschis fisierele, dar tot imediat mi-am dat seama ca nu le pot
traduce cuvant cu cuvant pentru a fi publicate, abundau in termeni de specialitate si mai ales in termeni
chimici. Singurul pe care il stiam in masura sa ma ajute cu acest lucru era Vlad Pavlovici. Am apelat la
el si raspunsul a fost foarte prompt, "Sigur ca te ajut, numai ca nu imediat, am nevoie de putina
documentare, sunt termeni pentru care trebuie sa caut echivalentul in romaneste, chiar daca stiu
despre ce este vorba. Le traduc in vacanta de iarna."
Surpriza foarte placuta a fost ca Vlad, incantat de ideea unui ghid de ingrediente, a mers dincolo de
traducerea paginilor pe care i le dadusem si a produs acest articol, pe baza mai multor editii ale
cataloagelor Nutrabaits. L-a numit "Mic dictionar explicativ de ingrediente", dar, daca il veti citi, veti
vedea ca nu este chiar asa de mic. Sper sa va fie de folos si cu folos.
Iliuta Goean
Pentru cei interesati sa nteleaga mai bine boiliesurile, iata un mic dictionar explicativ al ingredientelor
folosite n mod curent la producerea lor. Sursa acestui dictionar au fost diferite editii ale cataloagelor
Nutrabaits, poate cea mai importanta firma producatoare de nada din Marea Britanie, care (spre
deosebire de alte firme) continua sa publice anual un catalog detaliat al produselor. E important de
spus ca majoritatea ingredientelor se regasesc n boiliesurile tuturor firmelor, nu sunt caracteristice unei
firme anume.
Daca vreti sa va preparati singuri boiliesurile si va ntlniti cu ingrediente necunoscute, cautati-le n
acest dictionar. Nutrabaits propune si o clasificare a lor, care sa lamureasca mitologia acestor nade
complexe, fara a obliga pescarii la studii de chimie alimentara.
n prezentarea produselor am pastrat termenul englezesc (dnd varianta romneasca n paranteza), cu
gndul de a-i ajuta pe cei care ncearca sa traduca retete gasite pe Internet sau n reviste straine. Am
eliminat, nsa, dozajul n uncii, exprimndu-l n grame de aici, gramaje care pot parea curioase (56,
85 sau 110 grame), care nu nseamna altceva dect 2, 3 sau 4 uncii. Toate proportiile sunt calculate
pentru un amestec de baza de jumatate de kilogram. Amestecul de baza (base mix, n engleza) este o
compozitie sub forma de praf, care se combina cu oua si arome lichide, pentru a obtine o pasta ca
plastilina, din care se ruleaza boiliesurile.
Vlad Pavlovici
Ingrediente
Pentru a pregati un amestec de baza (sau pentru a modifica un amestec de baza cumparat), exista o
varietate de ingrediente. Cele prezentate mai jos si marcate cu asterisc sunt apte pentru consum uman,
potrivit standardelor internationale. n mod obisnuit, se vnd n pungi opace, de culoare neagra, pentru
a mpiedica actiunea luminii solare asupra produsului.
90 Mesh Rennet Casein* (Caseina de cheag)
Caseina este o proteina din lapte obtinuta prin coagulare. Aceast tip de caseina are continut proteinic
garantat de peste 90%. Are pH neutru si, ca majoritatea caseinelor de cheag, pastreaza o mare parte
din vitaminele si mineralele care se gasesc n lapte. Ideala pentru boiliesuri flotante sau semi-flotante.
Confera o anumita moliciune miezului acestor nade.

121

30 Mesh Acid Casein* (Caseina acida)

Caseina acida cu granulatie mare. Continut proteinic de peste 95%. Factor pH n jur de 4,6, aditiv ideal
pentru amestecurile de baza cu textura grunjoasa, cum sunt cele pe baza de faina de peste. Utila
pentru producerea unor nade cu valoare nutritiva ridicata (HNV) foarte tari. Dozaj recomandat: 170 de
grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. O doza mai mare duce la uscarea pastei de
boilies.
100 Mesh Acid Casein* (Caseina acida)
Al doilea tip de caseina acida. Continut proteinic de peste 90%. Granulatie fina. Dozaj recomandat:
maximum 170 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. O doza mai mare va duce la
nmuierea exagerata a pastei de boiliesuri. Ingredient util pentru producerea unor boiliesuri semiflotante, cu miez moale.
Calcium Caseinate* (Caseinat de calciu)
Caseinatul de calciu este varianta solubila a caseinei lactice. Continut proteinic de 96%. Foarte popular
ca ingredient pentru fabricarea nadelor cu valoare nutritiva ridicata. Dozaj recomandat: 110 de grame la
jumatate de kilogram de amestec de baza.
Sodium Caseinate* (Caseinat de sodiu)
Caseinatul de sodiu este varianta solubila a caseinei acide, cu un profil aminoacidic diferit de cel al
caseinatului de calciu, fata de care este si mult mai usor. Continut proteinic de 96%. Frecvent folosit ca
ingredient pentru fabricarea nadelor cu valoare nutritiva ridicata. Adaos ideal n compozitia boiliesurilor
semi-flotante sau lent scufundatoare. Dozaj recomandat: maximum 85 de grame la jumatate de
kilogram de amestec de baza. O doza mai mare va face pasta de boiliesuri putin prea lipicioasa pentru
a fi rulata.
Nutragel*
Substitut pentru oua, care permite producerea unor boiliesuri tari ca piatra fara a folosi oua. Dozaj
recomandat: ntre 28 si 56 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. Pe lnga Nutragel,
n amestecul de baza se adauga apa pna la obtinerea consistentei dorite. Spre deosebire de
boiliesurile facute cu oua, care trebuie lasate la aer un timp, ca sa se ntareasca, boiliesurile facute cu
Nutragel se ntaresc imediat. Nutragelul este un derivat natural din zer, cu continut proteinic de 75%,
care se foloseste n industria alimentara. De noutat ca ouale au proprietati emulsionante, prin urmare n
compozitia unor boiliesuri fara oua trebuie adaugat un emulsionant.
Nutrapro*
Ingredient cu continut proteinic de 80%, compus din 48,7%lactoglobulina, 18,8% lactalbumina si
proteine derivate din zer, care se foloseste ca alternativa la lactalbumina obisnuita. Poate intra n
compozitia oricarui tip de boilies, dar n special n alcatuirea celor cu valoare nutritiva ridicata. Leaga si
ntareste amestecul de baza si l face usor de rulat. De asemenea, ofera un continut aminoacidic ideal.
Dozaj recomandat: maximum 85 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza.
Egg albumin* (Albumina din ou)
Ingredient de prima calitate, care mbogateste continutul nutritiv al al boiesurilor si le face mai tari. O
doza de 28 pna la 56 de grame de albumina, la o jumatate de kilogram de amestec de baza, va ntari
suprafata celor mai multe tipuri de boiliesuri. De exemplu, un amestec de baza cum este Enervite de la
Nutrabaits nu e gndit sa produca boiliesuri tari, dar adaugarea n compozitie a 56 de grame de
albumina din ou va conferi boiliesurilor suficienta duritate, nct sa poata fi aruncate la peste 100 de
metri cu un baston de nadire, fara sa se sparga.
Nutralac*
Ingredient care mbogateste continutul de grasimi al boiliesurilor si le da un atragator gust si miros de
frisca. Este o pudra usor dulce si foarte grasa, cu rol de supliment nutritiv, utila n orice tip de boiliesuri.
Dozaj recomandat: 56 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza, suficient pentru produce
boiliesuri bogate n grasimi.

122

Yellow Semolina* (Gris galben)

Grisul e frecvent folosit la compozitia boiliesurilor cu valoare nutritiva scazuta sau a celor pe baza de
mncare pentru pasari. Face amestecurile sa se ruleze foarte bine, iar boiliesurile rezultate au duritate
uniforma. Dozaj recomandat: maximum 56 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza.
Wholewheat Semolina* (Gris alb)
Are proprietati similare cu grisul galben, dar se deosebeste prin faptul ca produce boiliesuri mai putin
tari. Dozaj recomandat: ntre 28 si 170 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza.
Full Fat Soya Flour* (Faina de soia integrala)
Faina de soia integrala are un miros puternic de malt si este foarte bogata n ulei de soia, de unde si
calitati de atractant. Continut proteinic n jur de 40%. Potrivita n orice feluri de amestecuri de baza.
Dozaj recomandat: maximum 110 grame la jumatate de kilogram de amestec de baza.
White Fish Meal (Faina de peste)
Se produce din albitura. Este destul de grea si se gaseste n compozitia multor amestecuri de baza, dar
e calitativ inferioara fainei de capelin sau de sardele si hamsii. Continut proteinic n jur de 66%. Potrivita
n orice feluri de amestecuri pe baza de faina de peste. Dozaj recomandat: maximum 85 de grame la
jumatate de kilogram de amestec de baza.
Capelin Meal (Faina de capelin)
Capelinul este o ruda apropiata a somonului, iar faina de capelin este printre cele mai bune fainuri de
peste. Continut proteinic n jur de 70%. Se produce n Norvegia. Are un miros particular. Dozaj
recomandat: maximum 85 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza.
Sardine/Anchovy Meal (Faina de sardele si hamsii)
Faina de peste aproape verde la culoare. Continut proteinic n jur de 70%. Miros puternic, foarte
atragator. Cele doua fainuri, de sardele si de hamsii, sunt combinate n proportii egale. Dozaj
recomandat: maximum 85 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza.
Uleiuri esentiale
Uleiurile esentiale sunt o sursa de atractie si permit producerea unor boiliesuri cu o nota particulara,
aspect important pentru pescarii care vor sa se asigure ca nada lor e unica si nu va fi copiata. Foarte
utile mai ales n compozitia boiliesurilor nutritive, destinate nadirii pe termen lung.
Black Pepper Oil (Ulei de piper negru)
Atractant clasic, unul dintre cei mai importanti din toate timpurile. Se poate folosi n orice amestec de
baza, pentru orice anotimp. Este distilat din fructele unei plante agatatoare din vestul Indiei. Miros foarte
distinct. Dozaj recomandat: 1 mililitru la jumatate de kilogram de amestec de baza.
Garlic Oil (Ulei de usturoi)
Atractant puternic, foarte bun pentru ape reci. Se poate folosi fie singur, fie n combinatie cu arome de
brnza sau frisca. Efecte dezastruoase asupra armoniei de cuplu!
Bergamot Oil (Ulei de bergamot)
Bergamotul (sau pergamuta) este o varietate de citrice, din coaja carora se extrage acest ulei parfumat,
al carui miros se regaseste n diverse tipuri de cosmetice sau de ceai (Earl Grey). Se poate folosi tot
timpul anului. Deseori combinat cu aromele de capsuni si frisca.
Alte uleiuri esentiale: Basil (busuioc), Cinammon (scortisoara), Clove (cuisoare), Coriander (coriandru),
Cumin (chimion), Eucalyptus (eucalipt), Geranium (geraniu), Ginger (ghimbir), Grapefruit (grapefruit),
Jaffa (portocale), Juniper (ienupar), Leek (praz), Lemon (lamie), Nutmeg (nucsoara), Onion (ceapa),
Parsley (patrunjel), Sage (salvie), Spearmint (menta), Thyme (cimbru), Ylang Ylang (ylang ylang).

123

Arome
Strawberry (Capsuni)
Aroma foarte populara. Dozaj recomandat: 3-4 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza,
pentru boilies-urile pe baza de mncare pentru pasari sau cu continut proteinic ridicat, si maximum 6
mililitri pentru boiliesurile pe baza de faina de peste.
Tutti-Frutti (Amestec de fructe)
Amestec complex, cu miros particular. Se poate folosi n orice amestec de baza si n orice anotimp.
Cream (frisca)
Aroma parfumata. Se poate folosi si singura, si n combinatie cu un ulei esential condimentat n acest
caz, dozajul recomandat va fi de 3 mililitri de aroma si 3 mililitri de ulei, la jumatate de kilogram de
amestec de baza.
Chocolate (Ciocolata)
Aroma cu gust si miros bogat. Ca si aroma de frisca, se foloseste singura sau n combinatie cu un ulei
esential n acest caz, dozajul recomandat va fi de 4 mililitri de aroma, la jumatate de kilogram de
amestec de baza.
Alte arome de fructe: Apricot (caisa), Banana (banana), Blackberry (mura), Blackcurrant (coacaza),
Cherry (cireasa), Cranberry (afine), Guava (guava), Kiwi (kiwi), Loganberry (hibrid de zmeura si mure),
Peach (piersica), Pineapple (ananas), Plum (pruna), Raspberry (zmeura).
Alte arome diverse: Brandy (coniac), Brazil Nut (aluna braziliana), Butter (unt), Caramel (caramel),
Cheese (brnza), Coconut (nuca de cocos), Honey (miere), Liquorice (lemn dulce), Liver (ficat), Maple
(artar), Peanut (aluna), Salmon (somon).
Arome speciale (cele mai populare arome produse de Nutrabaits, cunoscute sub numele de Under the
Counter Specials - aromele de sub tejghea): Caviar (caviar), Garlic Mint (menta cu usturoi), Green
Lipped Mussel (scoica cu buza verde), Ratafia (ratafia), Violet (violete de Parma).
Atractanti cu valoare nutritiva
Produse care sporesc atractia si calitatea nutritiva a boiliesurilor, ajuta la mai buna lor digerare si pun n
valoare aromele din compozitie.
Robin Red (n traducere literala: Rosu-sticlete)
Unul dintre cei mai importanti atractanti folositi la fabricarea boiliesurilor. Celebru pentru capacitatea de
a colora palmele, vasele, lingurile si toata bucataria n rosu nchis. Conceput ca ingredient n hrana
pasarilor de expozitie, pentru a da stralucire penajului rosu. Contine o vitamina sintetica numita Carofil,
dar si produsi naturali, cum ar fi ardei rosu sau piper rosu. Dozaj recomandat: maximum 50 de grame la
o jumatate de kilogram de amestec de baza.
Kelp powder (Pudra de varec)
Varecul este numele unor alge brune marine, aruncate de valuri pe tarm, care servesc ntre altele ca
ngrasamnt pentru pamnturile nisipoase sau ca materie prima pentru fabricarea sodei sau iodului.
Varecul folosit la producerea acestui aditiv este recoltat si prelucrat (n esenta, deshidratat) n Norvegia.
Are un continut foarte bogat n minerale si vitamine, mai ales vitamina E. Este un ingredient acceptat si
pentru consum uman. Folosit la producerea boiliesurilor n combinatie cu uleiurile de peste. Dozaj
recomandat: maximum 50 de grame la o jumatate de kilogram de amestec de baza.
Dried Seaweed (Alge uscate)
Aditiv bogat n aminoacizi, minerale si vitamine. Alternativa la pudra de varec. Textura grunjoasa (spre
deosebire de pudra de varec, mult mai fina), care nu afecteaza omogenizarea pastei de boilies, dar se
va regasi partial n textura boiliesurilor. Produs n Norvegia, din alge care sunt lasate se usuce la soare,
nainte de a fi macinate. A nu se confunda cu Seaweed Meal (faina de alge). Se poate folosi fie singur,

124

fie combinat n proportii egale cu pudra de varec, la orice tip de amestec de baza. Dozaj recomandat:
14 grame la o jumatate de kilogram de amestec de baza (mergnd pna la maximum 50 de grame).
Extracte naturale
Aditivi obtinuti din plante sau crustacee si folositi pentru mbogatirea boiliesurilor, ca aroma secundara,
dar suficient de puternici pentru a fi utilizati si n absenta oricarei alte arome. n cazul extractelor
marine, metoda de producere presupune doar deshidratarea produsului natural si adaugarea unei
cantitati minime de sare, cu rol de conservant.
Green Lipped Mussel (GLM) (Scoica cu buza verde)
Atractant sub forma de pudra, foarte concentrat, extras dintr-o specie de scoica din apele Noii
Zeelande. Are un continut ridicat de betaina si un puternic miros de scoica. Dozaj recomandat: 1-2
grame la jumatate de kilogram de amestec de baza, mergnd pna la 12 grame, pentru nade unde e
important un grad de atractie mai mare. GLM este n general asociat cu boiliesurile pe baza de faina de
peste, dar poate fi inclus si alte tipuri de boilies.
Lobster (Homar)
Atractant de origine daneza, cu miros de homar (evident! ), dar si o tenta de crab. Folosit la boiliesurile
pentru pescuitul n ape reci.
Shrimp (Crevete)
Produs si importat din Danemarca, la fel ca extractul de homar. Folosit la fabricarea boiliesurilor pe
baza de faina de peste, dar putnd fi inclus si n compozitia altor amestecuri de baza. Foarte flotant o
concentratie prea mare poate transforma un ntreg lot de boiliesuri obisnuite n pop-up-uri.
Mixed Fish (Esente de peste)
Aditiv compus dintr-un amestec de fainuri de peste. n compozitie intra cod, macrou si albitura. Dozaj
recomandat: 4 grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. Dozele mai mari nu au efecte
semnificative.
Liver powder (Pudra de ficat)
Aditiv de provenienta neo-zeelandeza, foarte concentrat si foarte puternic. Dozaj recomandat: 5 grame
la o jumatate de kilogram de amestec de baza.
Liver attractant (Atractant obtinut din ficat)
Nu e un extras n adevaratul sens al cuvntului, dar poate fi inclus n categoria aditivilor naturali. Folosit
mai ales pentru boiliesurile de mare atractie. Dozaj recomandat: ntre 2 si 5 grame la o jumatate de
kilogram de amestec de baza. Eficace si n nadele cu valoare nutritiva.
Lichide nutritive
Aditivi lichizi, cu mare valoare nutritiva, folositi pentru mbogatirea calitatilor nutritive ale nadelor.
Multimino-PPC
Medicament conceput pentru tratamentul pacientilor cu probleme de nutritie si digestie. Lichid rosu,
puternic mirositor, care contine extracte de ficat si splina, amino acizi, vitamine si minerale. Are o mare
valoare nutritiva, mbogateste semnificativ orice nada si o face mai usor digerabila. Fiind un compus
pre-digerat, este usor asimilat de crap si poate fi folosit la nadele nutritive destinate nadirii pe termen
lung. Spre deosebire de alte lichide nutritive, nu contine nici un ndulcitor. Se poate ntrebuinta n orice
cantitate, singura limita fiind puterea de cumparare a pescarului! Exemplu de dozaj eficace: ntre 15 si
25 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza. Ideal pentru mbibarea prelungita a nadelor, cu
precizarea ca boiliesurile deschise la culoare, tinute cteva saptamni n Multimino-PPC, se vor colora
n rosu intens.
Nutramino
Produs asemanator cu Multimino-PPC. Foarte concentrat: 25 de mililitri de lichid echivaleaza cu 85 de
grame de proteine pure. Miros foarte puternic si dulceag. Contine extracte de splina si mucoasa

125

gastrica, pentru a ajuta digestia. Contine de asemenea extracte de ficat, lucru de care pescarul trebuie
sa tina seama daca se gndeste sa-l combine cu pudra de ficat. Gustul dulce face ca nadele cu
Nutramino sa necesite un adaos scazut de ndulcitori. Dozaj eficace: ntre 20 si 25 mililitri la jumatate
de kilogram de amestec de baza.
Liquid Molasses (Melasa)
Produs absolut natural, fara adaos de compusi chimici. Lichid negru, vscos, cu miros si gust foarte
patrunzatoare. Dozaj recomandat: 10-15 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza, maximum
25 mililitri.
Corn Steep Liquor (Alcool de porumb)
Aditiv folosit la pescuitul crapului nca de la nceputul anilor 80. Miros persistent, cu mare capacitate de
atractie. Dozaj recomandat: maximum 15 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza. Se poate
folosi si pentru mbibarea boiliesurilor.
Liquid Kelp Extract (Extract lichid de varec)
Aditiv folosit att n compozitia boiliesurilor, ct si pentru mbibarea lor. Dozaj recomandat: 5-10 mililitri
la jumatate de kilogram de amestec de baza, maximum 20 mililitri. Se pot adaugat 10-15 mililitri peste
boiliesurile terminate, nainte de a fi puse la congelator.
Uleiuri nutritive
Folosite pentru a adauga compozitiei de boilies acizi grasi, la fel de importanti ca si aminoacizii. Ambele
tipuri de acizi sunt necesare ntr-o nada echilibrata, iar forma optima de introducere a acizilor grasi ntro nada este prin intermediul uleiurilor nutritive.
Total Hemp Oil (Ulei de cnepa)
Socotit cel mai echilibrat ulei natural. Produs prin presare la rece. Bogat n acizi grasi, amino acizi si
vitamina E.
Blended Fish Oil (Amestec de uleiuri de peste)
Folosit n special la boiliesurile pe baza de faina de peste. Miros puternic. Dozaj recomandat: 20 mililitri
la jumatate de kilogram de amestec de baza.
Complete Food Oil (Ulei integral nutritiv)
O combinatie de uleiuri de peste si uleiuri vegetale. Poate fi utilizat n orice amestec de baza. Trebuie
pastrat la frigider. Dozaj recomandat: 10-15 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza.
Salmon Oil (Ulei de somon)
Foarte bogat n grasimi. Nu se ngroasa la temperaturi scazute. Poate fi folosit tot timpul anului.
Alte uleiuri nutritive: Pilchard/Sardine Oil (ulei de sardele), Herring Oil (ulei de hering), Mackerel Oil
(ulei de macrou), Linseed Oil (ulei de in).
Stimulatori de gust
Folositi n functie de tipul de boilies produs, au si valoare de atractant.
Sweet Cajouser (Stimulator de gust dulce)
Miros discret, se poate adauga n orice amestec de baza.
Spice Cajouser (Stimulator de gust cu aroma de mirodenii)
Foarte aromat, se poate adauga n orice amestec de baza. Dozaj recomandat: 1 mililitru la jumatate de
kilogram de amestec de baza, n cazul nadelor nutritive, sau 2-4 mililitri pentru nadele de atractie. Poate
fi combinat cu orice aroma sau ulei esential.
Fruit Cajouser (Stimulator de gust cu aroma de fructe)

126

Miros ntepator, se poate adauga n orice amestec de baza. Se foloseste n combinatie cu arome de
fructe sau cu uleiuri esentiale si serveste ca aroma secundara.
Cream Cajouser (Stimulator de gust cu aroma de frisca)
Miros discret, se poate adauga n orice amestec de baza. Se foloseste ca aroma secundara, dar poate
fi si aroma principala.
Produse diverse
Betaine HC1 (Betaina)
Substanta naturala, prezenta n cantitati infime n plante, fermenti, ciuperci sau n carnea pestilor,
crustaceelor si molustelor. Folosita ca atractant n nutritia pestilor si prezenta n dietele recomandate pe
baza de peste. Extrem de eficace n orice amestec de baza, pentru orice anotimp. Poate fi combinata
cu o mare varietate de arome, uleiuri esentiale si stimulatori de gust. Socotita unul dintre cei mai
valorosi atractanti naturali. Dozaj recomandat: 1-2 grame la jumatate de kilogram de amestec de baza.
N-Butyric Acid (Acid normal-butiric)
Atractant puternic si eficace, dar cu miros revoltator si anti-social. Se foloseste fie singur, fie n
combinatie cu alte arome.
Iso-Eugenol
Extract natural de cuisoare. Eficace ca aditiv pentru nadele de mare atractie, folosite pe termen scurt.
Sweetener (Indulcitor)
Indulcitor concentrat, potrivit pentru amestecurile de baza 50/50. Dozaj recomandat: 1 mililitru la
jumatate de kilogram de amestec de baza.
Emulsifier (Emulsifiant)
Emulsifiant cu valoare nutritiva, dulceag si usor de digerat.
Arouser (stimulator)
Amestec lichid, foarte concentrat, de ierburi si condimente. Utilizat ca atractant singur sau n
combinatie cu alte arome sau uleiuri. Dozaj recomandat: maximum 0,5 mililitri la jumatate de kilogram
de amestec de baza, daca e folosit singur, sau si mai putin, daca e combinat cu alte arome.
Preservebait (conservant)
Aditiv care permite pastrarea boiliesurilor la temperatura camerei, n loc de congelator. Dozaj
recomandat: 25 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza. n functie de compozitia folosita,
boiliesurilor vor avea o durata de viata ntre 2 si 10 luni. Se recomanda pastrarea lor n cutii de carton
sau n alte tipuri de ambalaj care permit trecerea aerului, nu n pungi de plastic, care vor face
boiliesurile sa transpire.

127

Pescuitul crapului la rau

In cazul in care v-ati saturat sa mergeti la pescuit pe balti aglomerate, unde la fiecare
aruncare a vecinului din dreapta riscati sa va pierdeti un ochi, unde platiti intrarea ca la
discoteca pentru a asculta ultimele hit-uri pop si ca sa admirati peisajul, unde peste prinde
doar paznicul la plasa, unde meseriasul din stanga se apuca sa zbiere la telefon tocmai
cand incepuse sa va traga ... atunci veniti la rau.
Veti avea de-a face cu ultimii crapi care au scapat din plasele monofilament ale
braconierilor, caliti de pescuitul cu curent electric si selectati atent prin deversari periodice de
ape reziduale. Veti avea sansa de a va masura puterile cu pesti puternici si supiciosi,
capabili sa va ofere momente de neuitat si driluri care nu sunt pentru cei slabi de inima. Veti
pierde monturi, veti intra pana la gat in noroi, va vor devora tantarii, dar va veti intoarce
acasa cu satisfactii cel putin la fel de mari ca atunci cand ati avut o captura mai frumoasa la
balta.
Daca va displace sa va solicitati fizicul si nu va puteti lipsi de confortul masinii, preferand sa
ajungeti cu ea pana in batla, daca obisnuiti sa sunati cu doua zile inainte ca sa vi se
nadeasca locul de pescuit rezervat, daca va incanta mai mult amorteala unei zile petrecute
in scaun, in asteptarea capturilor care v-au fost promise cand vi s-a taiat chitanta, daca
pescuitul este pentru dumneavoastra doar un eveniment monden unde cel mai important
este sa fii vazut si admirat, atunci nu va mai obositi sa cititi randurile care urmeaza ... nu
sunt pentru dumneavoastra. Sunt pentru acei pescari care doresc sa faca din nou din
pescuit o aventura.
Localizare
Fara sa am pretentia ca as spune cine stie ce noutate, un loc bun ar trebui sa indeplineasca
doua conditii: sa asigure adapost si sa fie bogat in hrana. Pornind de la cele doua
considerente amintite si tinand cont de comportamanetul specific al crapului, pot fi
identificate anumite locatii predilecte pentru acesta. Cele prezentate mai jos raman insa date
cu caracter strict orientativ si doar o buna cunoastere a apei pe care pescuiti va va putea
garanta succesul.
Plescaiturile inconfundabile ale crapilor pusi pe harjoana sunt probabil cel mai bun indiciu
pentru a-l localiza. Nu va puteti baza insa numai pe ele pentru ca este posibil ca, tocmai in
sambata in care ati reusit sa va faceti timp sa mergeti la pescuit, crapul sa nu vrea sa sara.
In plus, daca sare, nu inseamna neaparat ca are si pofta de mancare. Sunt atatea povesti cu
crapi care se zbenguiau in voie, ignorand insa cu desavarsire momelile, spre disperarea
pescarilor.
Dintre posibilele locatii, primele pe lista ar fi locurile cu apa mai calma si mai adanca.
Gropanele, cuptoarele pe care curentul le sapa sunt locuri care ar trebui sa dea rezultate tot
timpul anului. Deasemenea, cautati salciile cazute in apa din cauza surparii malului in
general, acolo veti gasi o groapa.
Nu treceti cu vederea nici zonele de varsare ale paraielor, cu apa oxigenata si bogate in
hrana. Un brat mort poate fi un loc bun, mai ales in lunile mai reci. Un asmenea loc, cu apa
domoala si fund malos poate da rezultate dupa o nadire corespunzatoare.
Alte sectoare carora ar trebui sa le acordati atentie sunt cele cu apa calma, marginite de
curent puternic. Zona din imediata apropiere a curentului poate sa va ofere surprize placute,
mai ales in perioadele calduroase. Crapii stationeaza aici pentru ca apa este mai oxigenata
si pentru ca pot gasi hrana mai usor.
Un cot al raului in care apa a adus buturugi an de an este un alt loc asupra caruia merita sa
va opriti. De multe ori, intre mal si curent veti gasi un sector cu apa mai calma, unde se
formeaza varteje. Aici ar trebui sa va plasati monturile, cu riscul de pierde cateva dintre ele
un pret prea mic pentru o captura frumoasa. Alte posibile locatii - zonele insorite din aval de
picioarele de pod sau de insulite.
Daca aveti sonar sau un prieten care are sonar ... va invidiez. Un sonar va va face misiunea
mai usoara si va va permite sa identificati mai usor si mai precis structura albiei. In lipsa,
cereti sfatul unor pescari cu experienta pe apa respectiva, faceti cateva plimbari de-a lungul

128

portiunii pe care intentionati sa o pescuiti si incercati sa identificati locurile cele mai bune, fiti
atenti la orice detaliu si notati-va concluziile.
La alegerea locului de pescuit trebuie insa sa mai tineti cont si de alte aspecte. In primul
rand, locul respectiv trebuie sa va permita sa aruncati. Asigurati-va ca aveti suficient spatiu
la lanseuri, mai ales daca folositi bete lungi, pentru ca ultimul lucru pe care vi-l doriti este sa
umpleti salciile din jur cu plumbi. Este indicat sa curatati locul cu pricina, fara insa a va lansa
in veritabile operatiuni de defrisare. La urma urmei, ati venit la pescuit pentru a fi in mijlocul
naturii si nu pentru a reintroduce terenuri in circuitul agricol.
In cazul in care pescuiti de pe un mal inalt sau accidentat, este necesar sa aveti cel putin un
loc prin care sa puteti cobori mai aproape de apa, in conditii de siguranta, pentru a putea
scoate pestele cu ajutorul minciocului. Ar fi pacat sa pierdeti o captura frumoasa pentru
simplul fapt ca malul era prea inalt ca sa puteti sa o scoateti sau pentru ca, desi ati plonjat
impecabil, ati ratat-o.
Echipament
Nu cred ca are sens sa fac inca o lista cu toatele piesele de echipament necesare pentru
pescuitul crapului. Dar pentru ca iarna nu-i ca vara si nici raul nu-i ca balta, echipamentul
va trebui adaptat conditiilor specifice apelor curgatoare (maluri accidentate, curent, pesti
puternici, obstacole submerse).
Lansetele
Atunci cand va alegeti lansetele pentru pescuit in ape curgatoare trebuie sa tineti cont de o
serie de aspecte deosebit de importante. In primul rand, rar va veti putea bucura de luxul
unui mal curat ca in palma, care coboara lin spre apa. Malurile de pe care veti pescui sunt,
de cele mai multe ori, pline de salcii sau stuf, abrupte si neregulate. Asadar, in cazul in care
nu intentionati sa cositi tot stuful sau sa doborati vreo salcie, alegeti un model de 3,60m.
Confratii din occident au privilegiul de a dispune de o oferta foarte larga in acest domeniu,
unele firme producatoare comercializand chiar lansete special create pentru pescuitul
crapului din locatii greu accesibile, de cele mai multe ori pline de vegetatie. Se numesc
stalking rods (to stalk a pandi, in limba engleza), lungi de aproximativ 2,70m (9ft). O
asemenea lanseta va va scuti de neplacerile inerente unor eventuale lanseuri disperate
facute din copaci, fara ca lungimea mica sa ii afecteze performantele.
E necesar ca lansetele sa fie de buna calitate, ceea ce nu inseamna ca trebuie sa fie cele
mai scumpe de pe piata. O lanseta din carbon, 2 tronsoane, mufare prin spigot, inele SIC,
mai usoara, solida si bine facuta ar fi ideala. Diametrul inelelor nu are atat de mare
importanta ca atunci cand pescuiti la balta, pentru ca e putin probabil ca veti avea lanseuri
de peste 100m la rau, cu exceptia cazurilor in care doriti sa doborati vreo rata sau sa-i dati
emotii pescarului de pe malul celalalt.
Referitor la actiune, cautati o lanseta cu o actiune semi-parabolica. Ideal ar fi ca prima
treime sa fie destul de moale pentru a atenua socurile unui dril prelungit, iar talonul sa fie
puternic, cu o rezerva de putere suficienta pentru a putea impiedica un crap mai nervos sa
se refugieze cu tot cu montura printre cioate.
Lanseta ar trebui sa poata arunca greutati de pana la 100gr, deci o lanseta de 3 3 1/2lbs
este perfecta. Puterea optima de lansare o veti stabili in functie de cat de puternic este
curentul apei si greutatea plumbului folosit. Pentru ca de cele mai multe ori puterea de
lansare nu este inscrisa pe lansetele de crap, cel mai bine este sa consultati cataloagele
firmelor producatoare.
Mulinetele
Mulineta trebuie sa fie solida asta nu inseamna ca trebuie sa arate mai mult a troliu decat
a scula de pescuit. Un lucru este sigur: va fi solicitata la maxim in cazul in care veti intepa un
client mai rotofei, deci asigurati-va ca puteti avea incredere in ea in timpul drilului. Numarul
de rulmenti ramane la alegerea fiecaruia, insa nu cred ca o mulineta cu 12 rulmenti va va
ajuta sa prindeti mai mult peste decat una cu 3, insa puteti opta pentru prima in cazul in care
vreti sa faceti o bucurie unui vanzator de articole de pescuit. Nu este obligatoriu ca tamburul
sa fie din aluminiu, insa ar fi bine sa fie facut cu simt de raspundere (stiu persoane care au
patit beleaua si s-au trezit cu tamburul crapat in plin dril).
Tamburul ar trebui sa fie suficient de mare incat sa poata primi cel putin 250m de relon de
0,35mm. In cazul in care aveti posibilitatea sa va luati mulinete cu tambur de diametru mare,

129

nu ezitati. In afara de toate celelalte avantaje pe care asemenea mulinete vi le ofera, veti
putea recupera mai mult relon pe fiecare tur de manivela decat cu o mulineta obisnuita.
Acest aspect este deosebit de important mai ales atunci cand pescuiti aproape de buturugi
sau alte obstacole submerse pentru ca va fi mult mai usor sa intoarceti din drum un crap
hotarat sa va incurce montura in cioate.
Un alt aspect important este frana. Veti avea nevoie de o frana progresiva care sa va
permita sa obositi pestele fara sa suprasolicitati relonul in timpul drilurilor prelungite. Si tot
aici ar trebui sa vorbim si despre bait-runner sau frana de atac.
S-au purtat si inca se poarta discutii aprinse pe tema necesitatii franei de atac, fara sa se
ajunga la nici o concluzie anume. Din punctul meu de vedere, frana de atac este necesara
atunci cand pescuiti la rau. Marele avantaj este ca ii permite crapului sa ia momeala si sa
plece cu ea fara sa sesizeze rezistenta din partea plumbului. In felul acesta, atunci cand
intepati, momeala este in gura crapului, iar sansele sa il agatati sunt mult mai mari.
De asemenea, in cazul in care folositi baitrunner-ul si pestele pleaca cu momeala, la
dezactivarea franei de atac intra in functiune frana principala. Veti aprecia acest fapt mai
ales atunci cand pescuiti intr-o zona cu multe obstacole submerse care reprezinta primul
refugiu spre care se indreapta un crap intepat. Frana principala reglata mai strans va lua din
elanul fugarului si veti putea actiona mult mai prompt decat in cazul cazul in care folositi o
mulineta clasica si pescuiti cu frana reglata lejer. Cu o mulineta cu baitrunner nu mai este
nevoie sa tineti de tambur pentru ca pestele sa nu ia prea mult fir si nici sa pierdeti timp
pretios incercand sa strangeti frana pentru a nu-i permite sa se refugieze in cioate.
E important sa alegeti mulineta astfel incat ansamblul lanseta - mulineta sa fie echilibrat.
Cele doua pot cantari impreuna in jur de 1kg si, daca tot o sa fie nevoie sa trageti de ele in
timp ce la celalat capat un crap trage si el cat poate, menajati-va fizicul si echilibrati-le astfel
incat lanseta sa fie cat mai usor de manuit.
Firul de crap
Doar doua lucruri as avea de spus aici. Pesonal prefer firele mai elastice, tocmai pentru ca
amortizeaza mai bine socurile in timpul drilului, mai ales in cazul teribilelor plecari ale
crapului adus aproape de minciog. Deasemenea, prefer firele mai inchise la culoare, pentru
simplul fapt ca pot vedea mai usor locul unde firul intra in apa si pot sa imi dau seama destul
de exact unde imi sunt monturile, etc. Nu folosesc fire mai groase de 0,35mm. Atat timp cat
lanseta este suficient de blanda, iar mulineta are o frana progresiva, un fir de calitate de
0,35mm mi se pare suficient de rezistent si asigura o prezentare discreta.
Minciogul
Nu se poate spune ca minciogul folosit la rau ar fi chiar atat de diferit de cel de care va
serviti cu succes la balta. Cateva diferente exista insa, iar cea mai notabila este plasa. Plasa
micro cu care sunt dotate minciogurile de crap nu este cea mai buna optiune atunci cand
pescuiti la rau, dat fiind ca in mod sigur minciogul va fi luat de curent si va veti chinuiti mai
mult cu el decat cu pestele. De aceea ar fi indicat ca plasa sa aiba ochiurile mai mari.
Un maner mai lung (1,50m) si solid nu face decat sa va scuteasca de eforturi suplimentare si
aventuri neplacute, mai ales atunci cand pescuiti de pe un mal accidentat sau mai abrupt.
Suportii pentru lansete
In general, prefer ca lansetele sa fie mai ridicate de la apa. Motivul este ca in acest fel mai
putin fir sta in curent si in consecinta nu voi agata chiar toate ierburile pe care le duce apa,
iar pe de alta parte forta pe care curentul o exercita asupra plumbului prin intermediul
relonului va fi mai mica. De aceea folosesc suporti telescopici, mai inalti.
Daca doriti neaparat sa folositi rod pod, nu aveti decat. Din puncul meu de vedere suportii
reprezinta o solutie mai simpla, sunt mai versatili si mai stabili. In plus, pentru ca la rau nu
aveti voie sa folositi decat 2 lansete, iar malul este suficient de moale pentru a infinge
suportii, nu vad pentru ce ar trebui sa car ditamai fieroanga in spate pana la locul de pescuit.
Fixati suportii bine in pamant si aveti grija ca lanseta sa fie si ea bine fixata (puteti gasi
capete speciale pentru suporti rod lock - care sa va tina lanseta pe loc la o trasatura mai
nervoasa). Asta daca nu vreti ca un crap mai vanjos sa va sterpeleasca bunatate de scula
de pescuit in cazul in care uitati frana stransa.

130

Nada
Nada pentru rau ar trebui sa indeplineasca, in principal, trei conditii:
sa fie hranitoare veti pescui in zone care sunt bogate in hrana naturala (pentru ca, in
general, acolo veti gasi crapii), iar nada dumneavoastra va concura cu hrana pe care pestii o
gasesc in aceste locatii;
sa aiba putere mare de atractie sa lanseze semnale suficient de puternice pentru a atrage
crapii in zona nadita;
sa fie grea pescuiti in apa curgatoare si trebuie sa tineti cont de curent.
Nada prezentata mai jos indeplineste, in opinia mea, cele trei conditii. O folosesc cu succes
de 2 ani si am avut rezultate cu ea atunci cand pescuiesc cu porumb (in lapte sau preparat).
Ingrediente
Porumb preparat, 1,5 kg
Biscuti pentru caini, 0,5 kg
Concentrat, 1,5 kg
Canepa, 0,250 kg
Srot de floarea soarelui 0,250 kg
Zahar, 0,500 kg
Aroma, 10 ml
Ulei de porumb/ floarea soarelui, 10 ml
Atractant
Preparare
Porumbul uscat se pune la inmuiat. E bine ca pentru inmuiat sa folositi apa decantata. La
inmuiat eu adaug pentru 1,5 kg de porumb cam trei linguri de miere de albine. Se lasa cam
48 de ore, dupa care se fierbe in apa in care a stat, la foc mic, timp de 30min. Boabele
trebuie sa se inmoaie, insa fara sa plesneasca.
In ceea ce priveste biscutii pentru caini, alegeti-i pe cei mai uleioasi si mai mirositori de pe
piata. Puteti sa ii macimati si sa ii faceti faina (mult succes eu am ars deja o rasnita de
cafea) sau sa ii lasati sa se inmoaie in apa pana cand se unfla si se pot amesteca intr-un soi
de terci. In felul acesta, biscutii isi pierd flotabilitatea si sunt usor de amestecat cu restul
ingredientelor din nada.
Concentratul de cereale pe care il folosesc este facut de fapt pentru puii de gaina. Pe langa
porumb, grau, soia si floarea soarelui, mai contine si faina de peste si tot soiul de vitamine si
minerale, ceea ce imi imaginez ca il face foarte apetisant pentru crap. Il cumpar sub forma
de faina, absoarbe bine apa si ajuta la legarea nadei.
Canepa se lasa la inmuiat cam 24 de ore, dupa care se pune la fiert. Eu ii adaug la inmuiat
si doua lingurite de sare. Se fierbe pana cand cele mai multe dintre boabe crapa.
Aroma e bine sa fie aceeasi cu cea pe care o folositi pentru momeala. Dat fiind faptul ca un
crap are simturile mult mai dezvoltate decat noi, aroma nu trebuie sa fie foarte puternica
pentru mine este suficient ca nada sa aiba un miros fin de vanilie.
Prefer sa imi pregatesc nada de acasa. In felul acesta nada preparata va sta o noapte, timp
suficient pentru ca aromele sa se distribuie uniform. Amestec intai ingredientele praf peste
care torn boabele, biscuitii pentru caini inmuiati si zeama in care a fiert canepa. Amestec
terciul respectiv dupa care adaug uleiul, esenta si atractantul si ... amestec din nou. Nada
rezultata trebuie sa nu fie apoasa si sa se lege bine. In cazul in care nada este prea uscata,
adaug din apa in care am fiert porumbul.
Pe malul apei se fac bulgari mari cam cat o portocala mai sanatoasa. Pentru ca bulgarii sa
fie mai grei se poate adauga pamant din musuroaiele de cartite.
Nadesc la 8 10m in amonte de locul de pescuit cu jumatate din cantitatea de nada, la
inceputul partidei. Apoi, la fiecare 2 ore mai arunc cate 2 3 bulgari. n cazul unei partide de
pescuit de mai multe zile, nadesc dimineata si seara cu cate jumatate din cantitatea de
nada. Renunt aproape in totalitate la nadirea de apel din 2 in 2 ore si arunc cativa bulgari de
nada doar in perioadele de acalmie in speranta ca voi starni astfel interesul pestilor.

131

Monturi
Primul sfat pe care l-am primit referitor la monturile de crap pentru ape curgatoare a fost sa
fie cat mai simple. N-aveti decat sa folositi bucle, anouri care culiseaza si alte minunatii de
genul acesta, pentru ca raul vi le va umple oricum de namol si ierburi, incat veti petrece mai
mult timp curatandu-le decat pescuind. In plus, nu trebuie sa uitati ca din momentul in care
montura intra in apa si pana cand se aseaza pumbul, curentul va poate incurca forfacul si
nimic nu e mai neplacut decat ca dupa o ora de asteptare in care te tot intrebi de ce nu trage
sa scoti montura facuta martisor.
Accesoriile pe care le folositi la realizarea monturilor ar trebui sa fie mai robuste. Carligele
pe care le folositi trebuie sa fie de incredere, mai solide, bine ascutite si rezistente. Ar fi
pacat sa scapati un peste mai frumos pentru simplul fapt ca nu a rezistat carligul si s-a
dezdoit. De asemenea, ganditi-va cam cum arata albia raului si imaginati-va cam ce are de
indurat carligul dumneavoastra la fiecare recuperare. Eu prefer sa folosesc un singur carlig
pentru ca m-am convins pe propria-mi piele ca al doilea nu face decat sa ma incomodeze in
dril, agatandu-se de cele mai multe ori.
Monturile le fac pe fir textil, pentru ca este mult mai suplu si mai rezistent decat
monofilamentul, se camufleaza mai bine pe fundul apei (mai ales daca este un fir
scufundator) si nu trezeste suspiciuni din partea pestilor. Totodata, trebuie cautat un fir
rezistent la abraziune pentru ca veti pescui in zone cu pline de crengi buturugi, scoici ceea
ce poate conduce la deteriorare rapida a acestuia.
Pentru monturi folosesc textil de 0,20 0,25mm, inchis la culoare, rezistent si suficient de
gros pentru a nu se incurca chiar atat de usor. Monturile sunt simple, cu fir de par pe care
montez momeala. Carligele le leg cu nodul Knotless (nodul fara nod) pentru ca este
rezistent, iar la intepare carligul se va roti cu varful in jos, infingandu-se de cele mai multe ori
in buza inferioara a crapului. Nu las mai mult de 1cm intre momela si tija carligului, insa
distanta optima o veti stabili in functie de marimea carligului si marimea momelii si, de ce nu,
de preferintele personale. Important este ca distanta dintre carlig si momeala sa fie suficient
de mare astfel incat acesta sa aiba libertate de miscare pentru a se putea roti si infinge in
buza crapului.
In incercarea de a scapa de carasii care faceau tot posibilul sa-mi fure boabele de porumb
din montura, am aplicat o solutie prezentata in unul dintre numerele revistei Aventuri la
Pescuit. E vorba de mai multe boabe de porumb (eu pun 8, si porumb in lapte si preparat)
care sunt insirate pe o bucata de fir textil sau ata mai tare. Capetele atei se innoada,
manunchiul de boabe se leaga de un inel care la randul lui se leaga de firul de par. Momela
este astfel prea mare pentru caraseii hamesiti care ma innebuneau inainte si, cred eu, mult
mai atragatoare pentru crap.
Forfacul are maxim 30cm si la capat il leg de un vartej cu nodul Grinner. Pe forfac pun o
bucata de varnis negru, mai rigid, de 5 cm lungime si 2mm diametru pe care il trag peste
capatul vartejului. Varnisul respectiv are rolul de a tine forfacul departe de firul principal in
timpul lansarii, ceea ce ajuta la evitarea incurcaturilor.
Folosesc plumbi de 85gr, ficsi, plati, in forma de para, cu vartej. Plumbul trebuie sa fie cat
mai stabil in curent pentru ca un plumb plimbat de apa de colo pana colo nu face decat sa
sperie pestii, sa va incurce montura si sa va bataie inutil varful lansetei. Greutate optima
pentru plumb o veti stabili in functie de curent, puterea optima de aruncare a lansetei si de
tipul de montura pe care o folositi (pentru o montura cu autointepare veti avea nevoie de un
plumb mai greu care sa permita carligului sa intre cat mai adanc in buza pestelui).
Pentru plumb folosesc montura cu plumb pierdut. Din punctul meu de vedere, aceasta
montura prezinta un mare avantaj atunci cand pescuiesc in zone pline de obstacole
submerse in momentul in care plumbul se agata (este singurul care se poate agata in
timpul drilului), agrafa speciala cu care este prins ii va permite sa se desprinda, eliberand din
nou linia si evitand pierderea pestelui. Trebuie doar sa probati montura si sa va asigurati ca
plumbul de desprinde atunci cand trageti de el pentru ca altfel o folositi doar de palmares.
Varnisul pe care il veti utiliza la realizarea monturii ar trebui sa fie cat mai subtire pentru a
sigura o prezentare cat mai discreta. Varnisul cu pricina nu numai ca va va proteja firul pe
portiunea care este cea mai solicitata, ci va impiedica in acelasi timp si incurcarea forfacului

132

in jurul firului principal. De aceea este recomandat ca lungimea lui sa fie cel putin egala cu
lungimea forfacului.
Cu un plumb culisant pe un tub flexibil sau rigid puteti realiza simplu o montura culisanta.
Avantajele acestei monturi ar fi, pe de o parte, faptul ca este foarte sensibila si veti sesiza
orice muscatura, iar pe de alta parte, ca nu se va incurca atat de usor. Daca doriti sa
transformati montura culisanta intr-una cu autointepare este suficient sa montati un varnis
siliconic cu un capat peste tubul de la plumbul culisant, iar in celalalt capat sa introduceti
vartejul de care este legat forfacul. In momentul in care crapul ia momeala si da sa fuga,
plumbul va face carligul sa patrunda in buza pestelui - preintepare. Vartejul iese din varnis
iar montura devine culisanta. Sesizati trasatura, intepati ...
Nu pot incheia aceasta sectiune fara a prezenta si o montura pentru mamaliga. Este
montura pe care am folosit-o cu cele mai bune rezultate. Initial montura a avut 2 carlige,
insa, din motivele prezentate mai sus, prefer sa o folosesc cu un singur carlig:
fir textil 0,20mm;
conector plastic;
momitor fix nelestat cu vartej si agrafa;
plumb culisant 80gr (a = 7cm, b = 2cm);
amortizor cauciuc.
Momitoarele le fac din sarma de 1mm, folosind ca matrita ciocul unui patent. Tubul
plumbului culisant este rigid pentru ca momitorul sa stea pe fundul apei.
Momeli
Probabil una dintre cele mai eficiente momeli ramane celebra rama. Problema cu ramele
este ca nu sunt deloc selective ca momeala. Riscati sa dati peste un card de carasei
infometati care sa va devoreze momeala, lasandu-va de fiecare data cu carligul gol. Pe de
alta parte, rama e cea care in final va poate salva de o partida fara nici o captura.
Aceleasi dezavantaje le are si mamaliga, insa primul meu ciortan a fost prins la mamaliga.
Pe de alta parte, de multe ori mamaliga mi-a adus singura captura dupa o zi intreaga de
pescuit.
O alternativa buna la mamaliga ar fi porumbul in lapte. Fara a fi nici el din cale afara de
selectiv, il gasiti gata conservat, cu tot felul de arome. Eu il folosesc cu precadere pe cel cu
aroma de vanilie care aparent place mai mult. In borcanul cu boabe pun o lingurita de miere
si cam 3 ml de esenta de vanilie si il las peste noapte sa isi traga aroma. Il folosesc pe hairrig, cate 3 4 boabe.
Porumbul in lapte nu place insa numai crapului si de multe ori m-am trezit cu boabele furate
de pe montura de vreun caras mai smecher. Solutia a fost fie sa intercalez boabe de proumb
preparat printre cele de porumb in lapte sau sa folosesc doar porumb preparat pe hair-rig.
Porumbul preparat pentru momeala il iau din cel pregatiti pentru nada. Dupa ce fierbe, aleg
doi pumni de boabe mai aratoase, avand grija sa nu fie crapate. Pe acestea le pun intr-o
solutie simpla care sa le creasca puterea de atractie care este preparata din:
zeama din cea in care a fiert porumbul;
miere;
aroma;
atractant.
Boabele stau in solutie peste noapte, iar dimineata sunt gata de folosit.
Boilies am folosit mai rar, iar rezultatele nu au fost exceptionale. Pentru ca fac mai ales
partide de 12 ore, nu am avut niciodata posibilitatea sa nadesc sustinut. Cele doua retete pe
care le folosesc la rau sunt urmatoarele:
O reteta simpla si adaptabila. Poate primi orice fel de aroma, fie n timp ce preparati boiliesurile, fie prin nmuiere ntr-un dip, nainte de a le pune n montura. Culoarea deschisa pe
care o capata dupa fierbere le va permite sa se distinga clar pe fundul apei si sa suscite
curiozitatea pestilor.

133

Faina de Soia, 250 gr

Faina de Gru, 250 gr
Faina de Porumb (fina), 250 gr
Lapte praf, 250 gr
Ulei de arahide/ porumb, 1 lingura
6 10 oua, n functie de marimea lor
O reteta pe care am folosit-o mai mult in lunile reci.
Gris, 250 gr
Malai, 150 gr
Faina Soia, 250 gr
Faina Peste, 350 gr
Curry praf, 15 gr
Aroma, 10ml
Ulei de peste, 5 ml
Sofran
6 10 oua, n functie de marimea lor
La retetele de mai sus puteti adauga orice alte minunatii care considerati ca le-ar putea face
si mai atragatoare pentru crap (betaina, un complex de aminoacizi, etc).
Atunci cand pescuiesc cu boilies, scad cantitatea de porumb din nada la 1kg si mai includ
cca kg de boilies zdrobite (aparent de neinteles daca ma gandesc cat de migalos e sa le
fac rotunde) pentru a permite aromelor din momeala sa se disipeze in apa si pentru a
obisnui crapul cu ea.
In loc de incheiere
Cam ce ar mai fi de spus:
Pescuiti in ape publice tineti cont de toate prevederile legale pe carea trebuie sa le
respectati (dimensiunea minima sub care trebuie sa eliberati pestele, cantitatea maxima de
peste pe care puteti sa o retineti, zone si perioade in care pescuitul este interzis prin lege
etc);
Daca faceti parte din acea specie rara de pescari care elibereaza cel putin o parte din
pestele prins, ar fi bine sa va dotati si cu o saltea de receptie in felul acesta va asigurati ca
il puteti cantari, poza si elibera in cele mai bune conditii;
Lasati locul de pescuit curat la plecare nu vine nimeni sa stranga dupa dumneavoastra si,
oricata valoare arheologica ar avea pentru generatiile viitoare o conserva de pate, e mai
bine sa o duceti impreuna cu celelalte resturi la cel mai apropiat cos de gunoi.

134

ABC-ul pescuitului la crap

Citind diverse intrebari postate pe forumuri sau trimise catre reviste, inteleg ca abundenta de
informatii face citeodata mai mult rau decat bine.
Atat de multe discutii elevate in jurul unor subiecte fara sens: care lanseta e mai lanseta,
care mulineta e mai mulineta, care producator e mai bengos, carp-fishing e de bine,
pescuitul crapului te transforma intr-un "baboier" mic, urat, cu bube multe-n cap si pantalonii
rupti in funduletz, un fel de terorist pisciocol, etc.
Nu sunt si nici nu imi propun sa fiu vreun expert international, nici vreun "carp-fishos", insa
privind inapoi la sfaturile si tzepele pe care le-am luat de la tot felul de agarici in ceea ce
priveste scule, tehnici, monturi, etc. as vrea sa-i ajut pe cei ce pun intrebari si vor sa invete
cu adevarat cu o mica sinteza.
Inainte de orice, puneti frumusel mana si incercati sa intelegeti mecanismele care stau la
baza pescuitului specializat la crap. Mergeti cateva zile in Delta si pe la Dunare, stati de
vorba cu pescarii batrani si ascultatii cu ambele urechi, au ce sa va spuna. Toata nebunia
asta cu pescuitul specializat la crap este impachetata frumos si uneori mult prea comercial in
jurul comportamentului si modului de hranire al crapului. Primavara devreme si toamna
tarziu, papica de origine animala (ofera multa energie, mai multa decat cea consumata
pentru procurare). Primavara dihania isi reface fortele dupa iarna cea grea si se pregateste
pentru depus (cam cand infloresc salcamii), toamna baga la greu ca sa aiba rezerve pentru
iarna. Cand se culege via, crapul incepe crovuitul (adica se aduna in gasca vreo 20-30 de
prieteni buni, se aseaza pe substrat si ridica un mic parapete, stau acolo pana vine
primavara). Pescarii batrani cauta in general crovul cu piciorul, pentru ca in mod sigur acolo
vor gasi peste tot timpul anului. Cateodata, dupa ce au gasit crovul, mai arunca si cuca (o
scula de-a lor) si scot crapii la aer, dar asta este treaba lor. Pentru cei mai firavi, sau pentru
adeptii pescuitului modern, cu scule si tehnologii de ultima generatie, cand vi se mai face dor
de balta, luati o lanseta fina, sensibila, legati un plumb de sondat apa si faceti o tura a baltii,
sa gasiti crovul (se simte la mana cu putina experienta). In felul acesta, la anul stiti exact
unde sa va asezati. Pentru pasionatii pescuitului la rau, sper ca nu va apucati de nebunia
asta, e valabil doar pentru lacuri si balti. Elitistii au o solutie mai ieftina, scot sonarul din
buzunar, asa ca nu mai are rost sa piarda timpul citind pe aici (si nici sa posteze cu
delicatete).
Ok, tragem o concluzie cum ca locul, locul si iar locul reprezinta secretul cel mai bine pazit al
meseriasilor. Sa zicem ca avem ghinion, balta (lacul) e mare, crovul e in larg, asa ca ne
bazam pe ceea ce auzim de la altii. Pentru asta trebuie sa acceptam ca pescuitul crapului
(0-1 Kg = ciortanica, 1-3 sau 4 Kg = ciortan, de aici incolo incepe crapul, asa ca uitati
mesajele alea unde meseriasii prind crapi de 800 de grame) inseamna multa rabdare, multe
teste, cam tot atata noroc si de 2 ori mai multa experienta. Evitati locurile facile, cu malul
drept, fundul apei respecta in proportie de 90% profilul malului, iar crapul sta pe langa gropi,
agatatori, cauta locurile unde se simte in siguranta. Cu cat malul este mai accidentat, cu atat
mai bine. Cu cat locul respectiv agata monturile mai des, iarasi cu atat mai bine. Daca vedeti
sau auziti ca in locul cutare s-a prins crap, cam dupa 2-3 saptamani incepeti sa pescuiti
acolo, in mod sigur teritoriul crapului care a fost prins a fost ocupat de unul mai smecher.
Buuun, sa vedem un pic cum e cu temperatura apei. Primavara si toamna la apa mica,
vara la apa mare. Nu incercati invers, ca nu prea functioneaza. Daca in zona in care pescuiti
exista vegetatie in apa, uitati-va cu atentie. Daca vedeti depuneri pe vegetatie, spuneti
frumos pa, ca nu prea e nimic prin zona (de aceea se si depun impuritatile). Mai sunt o
gramada de povesti cu termoclina, dar pentru inceput ajunge.
Cam atat cu locul, sa vedem cum e cu ansamblul lanseta mulineta - linie principala (fir)
montura. Pentru adeptii numelor marcilor sonore si a monturilor sofisticate si denumiri
spectaculoase am o veste cam trista. Cand mai vedeti crapi sarind din apa prin apropiere, sa
stiti ca in nici un caz nu incearca sa citeasca etichetele inscriptionate pe scule, pe haine sau
pe accesorii. Nu neg faptul ca o marca puternica inseamna calitate, ce vreau sa spun este
ca nu are rost sa va schimbati in fiecare an sculele, investiti o data si bine, daca va tin
buzunarele, si cumparati ceea ce vi se potriveste, nu ceea ce e la moda. Montura noastra
trebuie sa ajunga in apa in locul ales. Pestele trebuie intepat. Pestele trebuie obosit pentru a
putea fi adus la mal. Pentru aceasta folosim lanseta+mulineta+linia principala. Pestele
trebuie scos din apa, pentru a face poze frumoase cu el, pe care le trimitem la reviste, sau le

135

postam pe site-uri, sau si una si alta. Surprinzator pentru marea majoritate, dar unii chiar il
iau acasa (pe nenea Crapu). Cel mai grav este ca exista indivizi, pe care nici nu stiu cum
sa-i numesc, care nu numai ca il duc acasa, dar il mai si mananca. In sfarsit, cate bordeie ...
Montura vrem sa o lansam cat mai departe de mal, 80-100 m sau mai mult. De ce?
Cateodata pentru ca Domnul Crap, sperios din fire, sta cam departe de mal. Adeseori insa,
lansam departe pentru ca asa am vazut noi prin reviste sau mai stiu eu unde, sau pentru ca
cei din jur sa ne priveasca cu invidie, ma rog, lansam departe. Pentru asta, ne cam trebuie
lansete lungi, de 3.60 sau 3.90 m, capabile sa arunce greutati mari (60, 80 sau 100 gr.). De
ce trebuie sa aruncam greutati mari? Privind cu atentie un crap (se accepta si variatii gen
ciortan sau ciortanica), observam ca are buzitele cam groase si cam tari. De aceea incercam
sa obtinem un efect de pre-intepare sau auto-intepare, ma rog, ne intereseaza ca varful
carligului sa strapunga pielea, eventual sa iasa si pe partea cealalta (cazul ideal, din pacate
se intampla extrem de rar). Scepticii sunt rugati sa lege un carlig de un plumb de 80 gr., sa
aseze delicat varful carligului pe degetel si sa ridice usor plumbul de pe masa, sol, etc.
Despre nebunia monturilor va spun doar atat: sancta simplicitas. Adica, pentru cei ce nu stiu
bine limba rusa, cu cat mai simplu, cu atat mai bine. Firul monturii sa aiba intodeauna o
rezistenta la rupere mai mica decat cea a liniei principale. Daca stiti ca aveti in dotare o
gramada de viermisori in parte moale din spatele corpului (pe care stati de cele mai multe
ori), atasati de linia principala o agrafa cu vartej, iar montura o prindeti doar cu un vartej. In
acest fel, puteti monta, demonta, schimba repede diverse monturi. Agrafa cu vartej mai are
avantajul ca diminueaza rasucirea firului liniei principale in timpul lansarii. Limitati la
maximum numarul nodurilor. Rezistenta nodului este mult mai mica dacat cea a firului, de
aceea noduri multe inseamna sanse mai mari de a pierde montura (ideal cu un crap la
capatul ce are carligul, dar nu e obligatoriu, cateodata se mai agata si de crengi, stuf, etc.).
Acul, indiferent de forma, are ca scop sa intre in buza crapului si sa stea acolo pana cand il
scoatem noi, folosind un degorjor, un cleste, o penseta, degetele sau mai stiu eu ce. De
aceea, acul trebuie sa fie ascutit. Verificati-l inainte de fiecare lansare, si dupa fiecare
captura mai generoasa. Daca aveti cea mai mica suspiciune, schimbati-l cu altul ascutit. De
asemenea, acul are un rol important in ceea ce se cheama selectivitate. Adica vrem peste
mare, folosim un ac mare. Selectivitatea o mai obtinem si din dimensiunea momelii. Unii
dintre noi ascund acul in momeala (rama, viermusi, mamaliga, etc.). Altii leaga momeala de
el (in general cei ce folosesc boilies, prescurtare de la boiled baites, adica nada fiarta pe
limba noastra). Puteti pune pe montura cate ace va lasa inima, in final veti ajunge tot la unul,
finalul fiind determinat in marea majoritate a cazurilor de numarul crapilor scapati definitiv
deoarece unul din acele ce atarnau in diverse pozitii s-a agatat cu nesimtire de ceva. Pentru
a evita incurcarea firului ce leaga acul de montura (ceea ce diminueaza drastic sansele
pestelui de a mai reusi sa bage in gura momeala ascunsa de perucile sau buclele de fir) veti
avea parte de o multitudine de oferte comerciale generoase reprezentate de anti-tangle, fire
rigide, superfire si mai stiu eu ce. O metoda ieftina si sigura este sa faceti o pasta, un pic
mai moale dacat plastilina, si ingropati sau agatati acul de ea. Bineinteles ca o veti atasa de
plumb, ca nu prea aveti de ce altceva. Stati linistiti, o data ajunsa in apa, stie ea ce are de
facut, se va desface garantat si va elibera acul cu momeala (ori cand atinge apa, ori la
cateva minute dupa ce a poposit pe substrat). Asa cum bine zice Val Pangica Jr., puteti sa o
ajutati mulinand 2-3 ture. Da, cateodata puteti folosi si arc momitor in locul plumbului, mai
ales in zonele cu multa vegetatie si agatatori. Pentru aceste zone se recomanda ca plumbularcul sa fie prins astfel incat se se desfaca cat mai usor, pentru a se desprinde in cazul in
care s-a agatat in cine stie ce.
Esential este mecanismul care sta la baza monturii. Studiati ceea ce vi se propune si ganditiva daca este posibil ca acul sa ajunga sa intepe crapul in buza. Cand se hraneste, crapul
aspira pe langa hrana si impuritati, pe care le elimina scuipandu-le. Pe baza acestui
mecanism a aparut montura fir de par. Simtind acul, pestele zice ca-i impuritate si scuipa. In
acel moment acul trebuie sa sa rasuceasca un pic si sa intre in buza. Puteti simula acest
mecanism folosind palma facuta caus. Daca pe carlig avem atasate rame sau viermusi sau
este ascuns in mamaliga, e un pic mai simplu, nu mai trebuie sa ne facem griji ce distanta sa
avem intre ac si boilies, ce lungime sa aiba firul de par, etc.
Ei bine, pentru a arunca toata nebunia asta in apa, avem nevoie de lanseta-mulineta-linie
principala. Daca pescuim in zone cu fundul pietros sau accidentat, verificam linia principala
sa nu fie roasa, inainte de a arunca, altfel avem sanse mari ori sa lansam mai mult ca de
obicei (montura fiind libera si fericita o data rupta linia principala, va fi oprita doar de frecarea

136

cu aerul si de gravitatie) ori sa pierdem pestele. Mulineta trebuie sa fie rezistenta, cu

angrenaje solide, indiferent ca sunt pe rulmenti sau pe lagare. Presiunile si frecarile la care
este supusa in timpul drill-ului (un termen pretentios ce semnifica lupta cu dihania sa o
convingem sa vina la mal, sa-i facem o poza) o vor afecta atat de tare daca e de proasta
calitate, incat fie se va invarti in gol, fie va ceda exact atunci cand nu doriti. Pentru a permite
lanseuri lungi, diametrul tamburului este mare (5-6 cm), astfel incat lungimea desfasurata a
unei spire sa fie mare. Sunt preferate mulinetele cu frana pe fata, deoarece au un disc de
frana (asemanator sistemului de la masina), ceea ce permite un control mai bun al pestelui.
Frana trebuie sa ofere o plaja larga, adica sa se invarta mult intre strins si deschis, pentru a
permite reglaje cat mai apropiate de rezistenta la rupere a firului. Lanseta trebuie sa suporte
aruncarea unor greutati mari. Greutatea optima de aruncare este fie este insriptionata pe
corpul lansetei in grame, fie se deduce din test curve (imi pare rau, nu cunosc nici un termen
romanesc corect). Gasiti tot felul de tabele de conversie. Rezistenta la rupere a firului trebuie
iarasi sa permita aruncarea greutatii pe care o dorim.
Iata ca suntem gata sa aruncam montura in apa. Bineinteles, in functie de tehnica ce ne-am
propus-o, ea poate transporta doar momeala, sau momeala si nada. Bine ar fi ca nada sa
aiba in continut si momeala folosita. Daca vrem sa nadim locul, in functie de posibilitati
folosim barca paznicilor, a noastra (daca avem), ceva telecomandat (daca ne da mana), sau
aruncam cu tot soiul de bulgari de nada de diverse dimensiuni in apa, spre deliciul pestilor
ce vor fugi incantati din zona. Nu va speriati, vin inapoi dupa ce comenteaza critic
performanta noastra sportiva, ca-i atrage nada. Daca suntem smecheri, nadim 2-3 locuri, la
distante diferite fata de mal. Daca suntem sau doar ne credem norocosi, nu mai nadim, ca
nu are nici un rost, pierdem timpul degeaba. Trebuie sa tinem cont atunci cand nadim de
anotimp si de temperatura apei. Primavara si toamna tarziu-iarna, nadim putin, pestii se
satura repede (deoarece nu consuma multa energie stand pe loc) si nu avem trasaturi.
Plecam injurand de mama focului proprietarul baltii ca n-are peste, paznicii ca au dat drumul
la apa, ala de ne-a vandut nada si mai stiu eu ce si pe cine. Vara, iarasi, nu nadim in exces,
apa fiind calda, nada va fermenta, consumand oxigenul din zona nadita, pesticutii vor pleca
bine mersi, oferindu-ne astfel posibilitatea de a imbogatiti repertoriul national de injuratori. In
principiu, nada noastra va crea o agitatie deosebita in randul pestilor mici, ce va atrage pestii
mai mari, si mai mari si tot asa. Ar fi bine, daca timpul ne permite, sa ne rupem cateva ore
din concediul la mare si sa trecem pe la Acvariul din Constanta, unde putem studia in liniste
cum se hranesc crapii in particular si pestii in general (cei pasnici, ca rapitorii nu ne
intereseaza deocamdata). Daca nu avem cum, cautam un prieten cu acvariu, vizitam un
magazin ce vinde pesti, gasim noi o cale. Respectand criterii numai de ei stiute, crapii
selecteaza din patul de nada ceea ce ii intereseaza, sufland un jet de apa inainte de a aspira
cu putere hrana si o data cu ea alte impuritati. De aceea monturile ce folosesc momeli
plutitoare sau semi-plutitoare au sanse mai mari. In general, in mijlocul locului nadit se
hranesc pestii mai mici, iar cei mai mari, suspiciosi si pretentiosi cum ii stim, mai spre
margine. Atentie, aceasta nu este o regula general valabila, se aplica in marea majoritate a
cazurilor dar nu in toate. Fiind mai spre margine, cei mari pot fugi mai usor in caz de pericol,
pe cand cei mici sunt protejati de numarul celor din jur (un principiu pe care il regasiti in
natura la multe alte specii). Iata de ce unii arunca monturile atat in mijlocul patului de nada
cat si pe margini.
Ok, am nadit, am pregatit montura, vrem sa o lansam. Lansetele dedicate pescuitului
specializat la crap au o distanta mai mare intre suportul de fixare al mulinetei si maner nu
pentru a fi diferentiate in magazin ci pentru a oferi o parghie mai mare necesara in timpul
lansarii. Mulineta trebuie tinuta in sus, picioarele departate, cel din fata reprezentand punctul
de sprijin. Majoritatea mulinetelor moderne de crap au un design al bratului de fixare ce
include un locusor special sa tinem noi degetelul acolo, dupa ce in prealabil am prins si firul
cu el. Verificam cu atentie varful lansetei, sa nu fie firul incurcat, ridicam pick-up-ul mulinetei
(sarma aia rotunda ce tine firul sa nu o ia la vale de pe tambur), fixam locul in care dorim sa
lansam si efectuam o miscare ca in filmele cu ninja, doar ca aia te taie cu sabiuta la cap, pe
cand noi doar pescuim (teoretic). Cu cat ne lasam mai tare pe piciorul din fata, cu atat
simtim mai bine tensiunea creata in lanseta. Cand lanseta a ajuns deasupra capului nostru,
ne apasam cu putere pe ea si pe piciorut, si ridicam degetul de pe fir. Daca am ridicat
degetul de pe fir prea devreme, vom asista la o bolta frumoasa, daca l-am ridicat prea tarziu,
vom lansa spectaculos la 10-15 m in fata noastra, avand sanse mari sa ne dam chiar peste
picioare, deci atentie. Dupa ceva timp, vom intelege mecanismul si vom incepe sa facem

137

lanseurile pe care le dorim. Daca ne intereseaza in primul rand sa invatam sa lansam, vom
incepe lucrand la precizie si abia apoi la distanta, daca nu, Dumnezeu cu mila, dam pe unde
se poate, departe sa fie, ca ne aplauda lumea.
Fratilor, bucurie mare, montura, nada si momeala au ajuns, in sfarsit, in apa. Ne vom aseza
bine merci, in pozitia ganditorului de la Hamangia, incercand sa intelegem din noianul de
informatii ce suport ar fi cel mai bun. Sa ne luam un rod-pod, sa folosim senzori, bambina o
fi prea grea, varful sa fie in apa sau sa intepe cerul, dileme, dileme, dileme... Rod-pod-ul
este scump. Ofera avantajul unui sistem de sustinere al lansetelor cu o baza mare la sol,
deci stabil, diverse reglaje privind pozitia lansetelor, este usor de transportat. Cracanele
inteapa, sunt multe, mai dificil de transportat, dar ieftine. Daca pescuim la crap, si nu la ce o
fi, preferam sa avem virful lansetei cat mai sus, pentru a evita semnalizarile false specifice
pestilor mici ce ne ciugulesc momeala. Plumbul greu face totul, noi trebuie doar sa pastram
tensiunea din fir. Ca-i bambina, ca-i swinger, sau orice alt intinzator de fir, rolul lui este sa na
semnalizeze muscatura pestelui. Daca pestele are loc sa se departeze de mal, va ridica
obiectul, altfel il va cobori (adica ori fuge spre malul opus, ori vine spre noi). Daca suntem
disperati si avem fir foarte gros si o bambina subtire, descoperim enervati ca in afara unei
bucle facute de fir in fata lansetei, nu am avut nici o semnalizare, deci daca am lansat
aproapte de malul opus, firul va fi intins de un ceva mai greu. Acum, unii prefera mulinete cu
free-runner, sau baitrunner, altii nu. In marea majoritate a cazurilor, cu exceptia momentelor
cand apa este rece si pestele cam amortit, trasatura unui crap si chiar ciortan este violenta.
Unii slabesc la maximum frana mulinetei, altii activeaza baitrunner-ul, insa toti asteapta acea
caraiala minunata, dulce poem simfonic pentru urechile noastre dornice. Daca vreti sa
invatati din propriile greseli, strangeti frana la maximum. Sunetul facut de firul tensionat la
maximum ce se rupe in vant este o experienta ce nu va fi usor uitata. Redevenind seriosi,
daca nu aveti baitrunner, slabiti frana cat puteti de mult. Daca aveti baitrunner, activati-l cu
incredere. Manevrati manivela mulinetei astfel incat sa aduceti firul paralel cu lanseta, chiar
sub aceasta. Atunci cind pestele trage, apucati concomitent de lanseta si de fir si ridicati
lanseta in pozitie verticala. In momentul acesta aveti pestele sub control (garantat), asa ca
puteti fie sa incepeti sa strangeti frana, fie sa dezactivati baitrunner-ul. Daca pestele ia fir,
mana voastra actioneaza ca o frina, asa ca e ok. Important, extrem de important, este sa
pastrati din momentul inteparii firul permanent tensionat. Daca firul pierde din tensiune,
devenind flasc (moale), crapul are mari sanse sa scuipe carligul sau sa pierdeti controlul
Ei, dragii mosului, inarmati-va cu multa rabdare, caci tocmai ati intepat un crap si il aveti in
lanseta. Incepeti sa strangeti frana, sau dezactivati baitrunner-ul. Incepeti sa mulinati. Daca
nu recuperati fir, ci tamburul se invarte in gol, nu va speriati, frana este inca prea larga.
Reapucati firul cu mana libera, si in timp ce faceti pasi inapoi (pentru a pastra tensiunea in
fir) strangeti frana mulinetei. Nu va panicati, nu o strangeti la maximum, cate 2-3 ture sau
chiar mai putin. Principalul este sa nu intrati in panica, gandindu-va ca veti pierde pestele.
Nu indreptati varful spre apa, slabind tensiunea din fir. Daca va place Rex Hunt si vreti sa
pompati, nu uitati sa mulinati in timp ce lasati lanseta in jos, altfel, Australia fiind departe,
nu va auzi urarile de bine si de sanatate pe care i le adresati cu drag. Varful sus si bucurie-n
suflet. Acum, daca suntem atenti, in 90% din cazuri stim cam cine este la capatul celalalt al
firului. Daca trasatura a fost scurta si violenta, e mai mult ca sigur ciortanel. Cu cat ceva-ul
care intinde firul se ridica sau coboara mai incet, cu atat pestele e mai mare. Daca lupta cu
voi in larg, plecand voios in stinga sau dreapta, amestecand firul vostru cu cele ale vecinilor,
obligandu-va sa treceti neatent printre sculele si urarile lor de sanatate si viata lunga, este
un crap comun, sau romanesc, sau salonta (oglinda pentru cunoscatori). Daca il vedeti ca
sare ca stiuca si face lumanari, sau se invarte delicat desupra apei la 30-40 cm, este novac,
daca vine spre mal duios si delicat, fara sa opuna prea multa rezistenta, pregatiti-va pentru
un cteno (sau amur pentru aceiasi cunsocatori). O data cu apropierea de mal, urmeaza clipe
de mare incercare pentru sufletelul vostru chinuit. Strigate de voiosie, chiuituri si alte sunete
bogate-n decibeli nu prea sunt recomandate, nu de alta dar, la cat de prietenos e romanul,
s-ar putea sa luati vreo 2 peste ochi de la vecinii mai putin norocosi. Daca sunteti insotiti,
puteti semnaliza optic sau acustic catre coleg sa vina cu minciogul. Cum unde e? La
indemana, in fundul portbagajului, ca doar ati venit la iarba verde si nu la pescuit! Daca
sunteti singurei, nu incercati sa il trageti spre mal culcat pe o parte, ca s-ar putea sa aveti
suprize. Daca nu e cteno (cam pe la 2-4 m il veti vedea la fata si veti sti), nu va speriati,
exista solutii. In primul rand, indiferent de natia lui, faceti bine si trageti un pic mai virtos de
lanseta, pentru a il scoate cu gura la aer, un procedeu absolut necesar. Tragand nenea Crap

138

2-3 guri sanatoase, obosit fiind de lupta cu voi, se va inmuia si va poposi in mingiog. Daca e
cteno, va va servi cu drag 2-3 starturi rapide de la mal spre larg, fiti pregatiti, lasati-l sa ia fir
(atentie la frana! ), si aduceti-l delicat inapoi. Daca va ajuta cineva cu minciogul, rugati-l
frumos sa nu prinda fluturi, adica sa dea cu scula in apa dupa crap, ci sa-l tina (minciogul)
intr-un loc, pentru ca voi, cei ce aveti situatia sub control (adica lanseta in mana si pestelen
carlig) il veti duce frumos pe crap in minciog. Daca sunteti singuri, e ok, obositi-l un pic mai
mult, tineti-l cu gura la aer si introduceti usor minciogul sub el.
Bravo, frumos crap! Daca aveti o saltea de primire, gazduiti-l binisor, udandu-l cu apa tot
timpul, faceti poze, postatile pe unde vreti sau trimiteti-le pe la reviste, si pe dansul plimbati-l
un pic pe langa mal, sa vada si el ce frumos e. Cand se va satura, va da din coada de Good
bye si cam atat. Daca nu sunteti de acord cu cele de mai sus, tac pac una la ceafa, si zdup
cu el in portbagaj. Aveti grija acasa, cand intrati in scara blocului, faceti taraboi, sa iasa toti
crezand ca arde blocul, ca sa vada lumea ce peste ati prins. Ardeti apoi o gatita de crap, cu
mult fum, sa moara toti de ciuda si puneti cate un kilogram in plus la fiecare depanare a
amintirilor, ca doar meritati. Nu va ganditi prea tare la aia micii, de vor si ei sa pescuiasca, ca
or creste ei crapii pana se fac si copii mari. Bineinteles, intre cele 2 atitudini exista o plaja
larga de evolutii intermediare, asa ca faceti cum va lasa constiinta. Daca aveti cunoscuti
proprietari de balti, ziceti ca ati facut poza pe balta lor, sa vina fraierii buluc, sa fie si ala
fericit, ca e om si el si poate va lasa o data gratis sa prindeti ceva maruntis pe acolo.

139

Totul despre crap

influenta vremii

Orice expert al pescuitului la crap care

foloseste echipament de 2000 de dolari va va
confirma ca ar putea pescui la fel de bine cu
scule n valoare de 200 de dolari. Cine
pescuieste cu echipament avansat o face
datorita faptului ca este pur si simplu o placere
sa folosesti un bat sau o mulineta de calitate.
Dar mai ales "veteranii" pescuitului la crap stiu
din experienta ca aceste lucruri sint doar un
adaos placut, si nicidecum necesar. Mult mai
important este sa ne facem lectiile, adica sa ne
informam ct mai bine despre prada noastra
mult rvnita. Ca pescari sportivi, depindem n ntregime de instinctul natural al pestelui de a
se hrani. Nu l prindem cu plasa, nu l harponam. Trebuie sa asteptam pna cnd pestele
decide, de buna voie si nesilit de nimeni, sa apuce momeala noastra. Pentru a obtine acest
rezultat - si pentru a elimina ct mai mult factorul "noroc" - este necesar sa stim ct mai multe
despre modul de hranire al crapului. ntrebarile cheie sint urmatoarele: cum se hraneste,
cnd se hraneste si unde se hraneste! Daca gresim chiar numai unul din acesti parametri, nu
ne mai ajuta nici cel mai scump si mai sofisticat echipament din lume. ntrebarea "cum se
hraneste crapul" am tratat-o deja n unul din numerele trecute. Am vorbit despre felul n care
crapul absoarbe sau "inhaleaza" hrana si o triaza n bot. Asupra acestui punct esential vom
reveni n alt episod, cnd vom vedea de ce montura cu "fir de par" n combinatie cu un boilie
si un plumb semi-fix s-a dovedit de a fi de departe cea mai eficienta. Localizarea crapului va
fi subiectul numarului urmator. Buletinul meteo, de mare ajutor
Desi am abordat-o deja n unul din numerele trecute, as vrea sa mai insist asupra
problemei "cnd se hraneste pestele", pentru ca este extrem de importanta, si, n acelasi
timp, relativ usor de rezolvat.
n numarul 7 al revistei, am vorbit despre modul in care temperatura apei influenteaza
cantitatea de oxigen dizolvata in apa. Aceasta cantitate de oxigen determina direct pofta de
mncare a crapului. Deci, cu ajutorul unui simplu termometru de apa, puteti stabili cnd si
unde se gaseste o situatie promitatoare pentru o captura record. Un alt factor care va poate
ndruma spre o partida de pescuit reusita este vremea. De obicei, noi pescarii nu i dam
atentie dect atunci cnd avem nevoie sa o invocam ca scuza pentru o zi fara peste. Acest
lucru este o greseala fundamentala, pentru ca un simplu buletin meteo ne poate ajuta
enorm.
Presiunea atmosferica trebuie sa fie constanta
Parametrul principal este presiunea atmosferica. Aceasta se masoara n milibari (mbar).
Pna la 1000 mbar, vorbim de o presiune atmosferica scazuta, la peste 1010 mbar vorbim de
o presiune atmosferica ridicata. Presiunea atmosferica scazuta nseamna de obicei cer
nnorat, vnt si averse de ploaie, n timp ce presiunea atmosferica ridicata este responsabila
pentru vreme frumoasa cu cer senin. Crapii, ca si toti pestii din familia ciprinidelor, s-au
dovedit a fi foarte sensibili la orice schimbare a presiunii atmosferice. Deci cele mai bune
conditii de pescuit le ofera o vreme constanta peste o perioada de timp ct mai lunga.
Singura exceptie este o perioada calduroasa n timpul verii, cnd temperatura apei poate
trece peste baremul critic de 23 de grade Celsius. Conditii acceptabile ofera si o presiune
atmosferica n scadere (adica atunci cind vremea se "nrautateste"), n timp ce o presiune n
crestere este garantia unui esec pescaresc. Se poate spune ca o presiune atmosferica
scazuta ne ofera cele mai bune conditii. De ce? Aceasta situatie meteorologica ne aduce de

140

obicei temperaturi relativ constante si mai ales medii, indiferent de anotimp. n plus, ea
aduce de multe ori vnt si ploaie.
Vntul - cit mai puternic
Influenta vntului este imensa. Pe scurt, cu ct mai mult vnt, cu att mai bine. Vnt prea
puternic pentru pescuit nu exista, chiar daca este neplacut pentru pescar. Efectele sint att
de benefice din trei motive:
1. Miscarea valurilor la suprafata oxigeneaza ntreaga apa. Importanta cantitatii ct mai mari
de oxigen am amintit-o deja de mai multe ori.
2. Curentul format de valuri la suprafata apei concentreaza hrana ntr-o parte restrnsa a
baltii. Aceasta hrana este transportata de curent sau dislocata de valurile care lovesc n mal.
Din acest motiv, se recomanda sa pescuiti ntotdeauna cu vntul n fata! n aceste conditii,
momeala trebuie plasata aproape de mal, sau cel putin n acea parte a baltii spre care bate
vntul.
3. Odata cu aparitia valurilor, scade vizibilitatea din exterior n apa, pentru ca "oglinda" nu
mai este neteda, ci n miscare continua. Totodata, patrunde mai putina lumina n apa.
Efectul este ca pestii se simt mai siguri, mai putin amenintati, si ncep sa se miste mult chiar
n timpul zilei, cautnd hrana uneori la adincimi surprinzator de mici. n plus, pescarul aflat pe
mal este mai greu sau chiar imposibil de reperat de catre crapi si, de multe ori, pestii trec dea lungul malului, pe sub nasul pescarului, ale carui monturi sint de obicei lansate mult prea
departe.
Vntul are efecte pozitive, indiferent de anotimp sau directie. Mult timp s-a sustinut teoria
ca n timpul iernii ar fi mai bine sa se pescuiasca cu vntul in spate. Banuiesc ca aceasta
teorie s-a mentinut atta timp doar datorita faptului ca este mai comod pentru pescar sa stea
la adapost cnd este frig. Practica nsa a dovedit ct se poate de clar un lucru: cel mai bine
este sa pescuim ntotdeauna cu vntul n fata!
Ploaia oxigeneaza apa
Ploaia are un efect asemanator cu cel al vntului. Oxigeneaza apa, dizloca hrana de pe
maluri si "sparge" oglinda de la suprafata apei, provocnd o mobilitate sporita a crapilor.
Foarte promitatoare este situatia unei furtuni n timpul verii, unde ploaia aduce o oxigenare
rapida si substantiala, care poate provoca o scurta perioada de hranire aproape
efervescenta a crapilor. Oricum, fiti foarte atenti la fulgere. Nu e de gluma sa te afli ntr-o
barca, angajat ntr-un dril prelungit, n timp ce esti singurul punct proeminent pe un plan de
apa, si asta cu un paratraznet de carbon n mna! Fibra de carbon este un excelent
conductor electric, asa ca fiti foarte atenti sa nu patiti ca dinamovistul Florentin Petre.
Influenta lunii
Toate revistele pescaresti din Vest publica invariabil, numar de numar, tabelele solunare.
O perioada buna de timp, am ncercat sa ma orientez dupa ele. Sincer sa fiu, nu am
observat nici cel mai mic efect, lucru confirmat de toti specialistii de carpfishing cu care am
vorbit. Singurul punct relevant pare a fi luminozitatea. In conditii de nopti cu cer senin si luna
plina, pestii nu se simt att de bine protejati de ntuneric ca de obicei si nu se aventureaza n
apropierea malului, deci trebuie cautati mai n larg. Invers, n schimb, cu ct mai ntunecoasa
este o noapte, cu att mai aproape de mal vom gasi crapii. De altfel, acest lucru este valabil
pentru orice oscilatie a luminozitatii, indiferent de cauza acestei schimbari sau de ora zilei.
Care este vremea ideala?
Asadar, conditiile meteorologice ideale pentru pescuitul la crap ar fi, dupa parerea mea,
urmatoarele :
- In lunile septembrie sau octombrie, cind temperatura din timpul zilei este de 16 grade C, n
cursul noptii de 10 grade C, temperatura apei este de 14 grade C , presiune atmosferica
scazuta, cer noros, averse de ploaie razlete, vnt cald din Vest sau Sud - Vest. O mentiune
importanta: toti acesti factori au efect mai ales asupra apelor linistite. Iar cu ct mai mica este
o balta (ca suprafata, dar mai ales ca adncime), cu att mai sensibila va fi fata de factorii
meteorologici numiti. n cazul unor conditii nefavorabile, ncercati-va norocul mai bine pe ruri
sau canale, care depind de alti factori si ofera conditii bune n timpul verilor calduroase sau
al iernii.

141

Localizarea crapului - scheme

Asa cum deja
stim - una din
principalele
sarcini si cheie
de reusita ale
unui partide de
pescuit la crap este localizarea
acestuia . Exista
o seama
intreaga de
teorii cu privire
la zonarea
baltilor si apelor
curgatoare , la
anumite zone
sigure in care
vom gasi
mustaciosi ,
exista recomndari pentru praguri , zone de alimentare cu apa ale unei balti , zone de
confluenta a 2 ape curgatoare , etc . Toate acestea se bazeaza pe observatii facute de-a
lungul timpului de pescari pe malul apelor . Toate au o mare doza de adevar ! Totusi pentru
un pescar incepator este greu de interpretat o apa . De aceea va propune un studiu de caz bazat pe o poza preluata de pe un site francez despre crap - studiu de caz in care vom
explicita mai clar de ce si unde vom avea posibilitatea sa dam de locul de hranire - odihna patrulare a atit de doritului nostru prieten solzos .
Se reda in imaginea de mai sus - o zona de pescuit . S-au numerotat pe harta zonele de
pescuit interesante - unde ar trebuii sa incercam de-al lungul partidei noastre de pescuit .
Incercam sa explicam de ce fiecare zona este interesanta :
Zona 1 - in aval de un arbore scufundat . Zona de protectie si de turbulenta . Crapul va
gasi aici hrana necesara - oferita prin turbulenta crescuta a acestei zone - in plus isi va gasi
intotdeauna adapost si camuflaj in structura arboricola scufundata . Zona necesita un
echipament mai greu - in sensul in care firele vor fi usor supradimensionate - iar la inceputul
drillului pescarul va cauta sa scoata crapul cit mai repede din zona de crengi imerse . In
general daca crapul apuca sa intre in crengi - putem sa-i spunem "La revedere"
Zona 2 - un cuptor sapat de curent in mal . Recomand plasarea unei lansete si in aceasta
zona - pentru ca putem avea surpriza unor exemplare capitale - care isi adapostul in astfel
de cuptoare .
Zona 3 - in aval de un prag de pietre . Logica de recomandare a unui astfel de loc este
similara celei de la pct 1 - cu deosebire ca aici turbulenta fiind mai mare - iar protectia
redusa , crapul va adopta astfel de zone numai pe perioada hranirii , altfel evitind stationari
indelungate in astfel de zone .
Zona 4 - o confluenta intre 2 ape curgatoare . O zona excelenta pentru crap - cu apa
oxigenata , adinca si hrana din belsug . Lipsa vegetatiei si in general fundul spalat de mal ofera facilitati diverse de nadire corespunzatoare . Una dintre cele mai "prinzatoare" zone
din schema prezentata
Zona 5 - este o consecinta a confluentei dntre rauri . Malul spalat din zona 4 se va
depune si va crea o zona cu apa mica , tulbure si plina de sedimente in suspensie . Este
recomandata pentru pescuitul de primavara - in acest loc apele incalzindu-se mai repede .
Totodata cu o nadire corespunzatoare poate fi un loc propice pescuitului pe timp de noapte
in verile calduroase
Zona 6 - in general - in astfel de coturi pe care raul le face - pe partea exterioara a
curburii - apa este adinca , iar pe malul opus apa este mai mica - datorita efectului de
depunere de sedimente . Sigur in astfel de zone adanci exista gropane si praguri care
trebuiesc cautate cu atentie ! Cele mai prinzatoare locuri pe tot timpul verii .
Zona 7 - iarasi o zona cu potential maxim . Apa adinca si prezenta unui mal de vegetatie
abundent - face sa se intruneasca conditii propice pentru ca crapul sa stationeze si sa

142

hraneasca aici . Camuflajul este asigurat de perdeaua de vegetatie iar curentul mai puternic
pe exteriorul curburii raului oxigeneaza apa . Se pot planta cu succes monturile la 2-3 metri
in fata perdelei de stuf - cu mentiunea unei griji sporite fata de eventualele tentative ale
crapului de a-si cauta salvarea pe timpul drillului in perdeua ade vegetatie
Zona 8 - in aval de o insula . Zona puternic turbionata si care ofera hrana din belsug .
Sigur ca exista si alte zone optime pentru gasirea crapului pe rauri - dar ne oprim aici fara pretentia ca daca veti pescui in zonele indicate de noi - veti avea captura vietii .
Promitem sa revenim cu un studiu similar si pentru o balta !
Momeala pe rig - pescuitul crapului

143

SOMNUL
Somnul, marele gurmand
In folclor, voracitatea stiucii i-a atras acesteia renumele de "rechinul apelor dulci". Din
punct de vedere al obiceiurilor culinare, aceasta caracterizare s-ar potrivi mai degraba
somnului, a carui lista de bucate depaseste orice inchipuire, un adevarat festin pantagruelic.
Din meniu nu lipsesc pestisori de orice fel, rime, lipitori, serpi, soareci, diverse moluste,
pasari si mici mamifere de apa. Mai mult, somnul este si necrofag, consumind cu vadita
placere cadavrele purtate de curent. Legendele si traditia orala, unele dintre ele citate chiar
in lucrari de specialitate ca provenind din surse sigure, ii atribuie atacuri ucigase la adresa
omului. Sigur este ca s-au descoperit resturi umane in stomacul unor astfel de monstri, fara
a fi o certitudine originea acestora.
Ca si in cazul altor specii, atacul survine in functie de impulsurile pe care pestele le
primeste prin intermediul organelor de simt. Numai ca somnul este printre putinii rapitori la
care vazul nu are decit un rol secundar. Foarte important din punctul nostru de vedere este
mirosul, extrem de bine dezvoltat compensator. Este si motivul pentru care daca folosim
momeli vii acestea trebuie sa fie cit mai proaspete, cit mai recent montate in cirlig, pe cit
posibil cu leziuni minore care sa nu le afecteze viabilitatea, dar care permit eliminarea
anumitor substante cu rol de chemoatractant, in vreme ce pentru alte momeli naturale este
utila lasarea lor la "fezandat". De exemplu, momelile care elimina in apa singe sau
raspindesc un miros persistent de carne cu inceput de alterare sint percepute de la mare
distanta si cresc sansele de a atrage in zona vreun exemplar hamesit.

Zgomotele nu sint rele deloc!

Cantitatea maxima de informatii necesare procurarii prazii este adusa somnului de
perceperea vibratiilor. Nu numai ca zgomotele nu ne defavorizeaza, ba din contra, ele ne pot
deveni intr-o anumita masura chiar utile. Exemplul clasic in acest sens il constituie utilizarea
pe scara larga a cloncului, un instrument de lemn cu ajutorul caruia se produc la suprafata
apei sunete de intensitate joasa, unde care se propaga spre adincime, atragind exemplarele
mai mari de somn. Sa nu ne mire daca vom avea atacuri dupa ce prin dreptul nostru a trecut
vreo ambarcatiune lenta, in special un vapor mare, prinderea somnului in astfel de situatii
fiind relativ frecventa. Daca nu avem posibilitatea folosirii unui clonc sau nu dorim sa o
facem, din motive etice, putem sa captam suplimentar atentia pestelui montind plumbi de o
anumita forma si greutate, care produc la atingerea apei un zgomot infundat, asemanator
aceluia obtinut la deschiderea unei sticle de sampanie. Dupa numeroase incercari pescuind
in acelasi loc, cu aceeasi momeala si in acelasi timp am observat o imbunatatire certa a
rezultatelor utilizind pentru monturi cu lest distal plumbi turnati intr-o lingura adinca, dar
avind ochetul in partea subtire a lor. In cazul monturilor cu plumb culisant, rezultate mai
bune am avut cu plumbi romboidali asimetrici, cu centrul de greutate situat spre cirlig si nu
spre agrafa terminala a firului principal. Desi pare de necrezut ca niste plumbi banali pot
influenta semnificativ reusita unei partide de pescuit prin simplul zgomot pe care il produc la
impactul cu oglinda apei, rezultatele acestor experimente au constituit o adevarata surpriza,
fiind deseori confirmate in practica ulterior.
Un alt obicei pe care este bine sa il deprindem este studierea atenta a continutului gastric
dupa eviscerarea pestilor proaspat prinsi. Obtinem astfel informatii utile, mai ales in apele pe
care nu le cunoastem, despre cantitatea de hrana si tipul ei, date ce pot influenta deciziile

144

noastre viitoare. Cel mai frecvent am gasit diferite specii de pestisori (in functie de zona in
care am pescuit guvizi de balta, porcusori, obleti, carasei, mai rar albitura), resturi de
moluste (in special melci, unii inghititi fara a le fi afectata cochilia, dar si mici scoici), bucati
de raci, lipitori.
Cele mai potrivite momeli
Pornind de la aceste consideratii putem schita tipurile
de momeli de care ne vom folosi, care pot sa constituie
in acel moment cu cea mai mare probabilitate hrana
pestelui, cu conditia ca ele sa poata fi si procurate. Cea
mai buna intruchipare a acestor deziderate sint rimele,
care nu trebuie sa lipseasca din arsenalul nostru. Nu
intra aici in discutie rimele rosii, zise si "de balegar", ale
caror dimensiuni sint insuficiente, chiar montate sub
forma de buchet. Atrag in plus tot puietul, aducindu-ne
sute de bibanei bataiosi, porcusori de-o schioapa, in cel
mai fericit caz platici ca palma, pina sa apucam sa
vedem vreo mustata de somn. Desi cresc ceva mai mari,
rimele albe ("de gradina") sint foarte sensibile,
sucombind rapid dupa imersia in apa. In caz de stricta
necesitate, pot fi utilizate totusi cu succes prinse mai
multe pe un singur cirlig. De departe cele mai bune sint
suratele lor negre ("serpesti", "de namol"). Acestea sint
numai bune pentru cirligele noastre serioase (ating
lungimi de peste 20 de cm in repaus, corespunzatoare unei grosimi de 1 cm), au suprafata
aspra, rugoasa, ceea ce le face extrem de neplacute pestilor de mici dimensiuni, au in plus o
buna rezistenta sub apa. De altfel, locurile prielnice pentru gasirea lor sint tocmai malurile
namoloase ale baltilor, zonele mlastinoase si papurisurile ramase in urma retragerii apelor.
Efortul deosebit de a le gasi in clisa este intotdeauna rasplatit pe masura. De multe ori,
oaspetele nostru la cina este nu somnul, ci crapul sau surata lui din riuri, mreana. Un lucru
merita retinut: nu puneti niciodata o rima in cirlig fara a-i rupe citiva milimetri din ambele
capete. Daca nu vom afecta prea tare centrii nervosi, mobilitatea se pastreaza, in plus
substantele eliminate acum din belsug sint un foarte puternic atractant. O alta momeala care
se gaseste pe toate baltile - apa sa fie - este broasca. Exemplarele alese nu trebuie sa
depaseasca 10 cm si in nici un caz nu vor fi anesteziate lovindu-le in prealabil. Se prind in
montura trecind cirligul fie direct sub tegumentele regiunii posterioare, fie - preferabil imediat pe sub (atentie, nu prin! ) coloana vertebrala in zona de insertie a picioarelor la
trunchi. Vom avea grija sa nu strapungem musculatura membrelor inferioare, caci vom risca
sa-i producem paralizii. Este destul de incetatenita ideea ca broastele au tendinta sa se
ascunda in mil, nepretindu-se astfel intru-totul pescuitului. Daca veti plasa montura cu
broasca in apa mica, limpede, veti observa ca intr-adevar aceasta se ascunde pe fundul
apei, dar numai pentru citeva zeci de secunde. Ca un batracian ce se respecta, broasca nu
poate "respira" numai prin intermediul pielii, ci este necesara inhalarea periodica de aer
atmosferic, care suplineste schimburile de gaze de la nivelul tegumentului. Lipsa de oxigen o
va face sa incerce din ce in ce mai insistent sa se indrepte spre suprafata apei. Dar tocmai
aceste smuciri atrag pestii, mai ales exemplarele recalcitrante si suspicioase. Dupa un timp
broasca moare asfixiata, pur si simplu se ineaca (nu duceti experimentul pina la capat sub
ochii dvs. daca sinteti o fire mai sensibila, s-ar putea sa nu mai folositi o astfel de momeala
niciodata! ), necesitind inlocuirea frecventa. Unii pescari ii jupoaie inainte de lansare portiuni
din piele pentru a favoriza raspindirea mirosului, dar chinuirea lor suplimentara nu se
justifica. O putem folosi ca momeala in plina zi, rezultatele spre seara sint ceva mai
modeste, mai ales ca alergatura dupa broaste pe malul baltii in amurg devine de-a dreptul
obositoare, chiar sinucidere curata dupa aparitia tintarilor.
Un adevarat desert pentru prietenul nostru este coropisnita. Pe cit de productiva este
aceasta insecta in pescuitul somnului, pe atit este ea de greu de gasit. Sint foarte bune
exemplarele mari pe care le descoperim sapind prin dejectii vechi linga grajduri, in pamintul
in care se cultiva cartofi, in gramezi de resturi vegetale in putrefactie. Gradinarii le
ademenesc cu cartofi fierti sau ingropind toamna resturi de dejectii animale proaspete, prin
fermentarea carora se degaja caldura, atragind insectele dornice de adapost in zone de

145

unde pot fi usor distruse. De multe ori pot fi intilnite atunci cind sapam dupa rime serpesti
printre radacini de papura sau sub bradisul putrezit ramas pe uscat dupa viitura. Oricum leam procura, trebuie sa fim atenti sa nu distrugem insectele inainte de a-si duce la bun sfirsit
rolul. Pentru aceasta, trebuie sa tinem cont ca centrii nervosi ai coropisnitelor se afla
aproape in totalitate in torace. O coropisnita fara abdomen se misca mult si bine, la cea mai
mica presiune pe torace paralizeaza. De aceea, fie ii trecem cirligul numai prin abdomen,
dar acesta este moale si pestele poate fura rapid momeala, fie incercam sa trecem cirligul
prin fata ventrala a toracelui, greu de realizat daca e gros si are spin mare, fie o legam pur si
simplu de acesta cu un fir de ata subtire dar rezistenta (cam in genul montajului cu fir de par
la crap). In afara de somn, ne poate aduce si o mreana mai mare, mai rar un clean daca
pescuim in zona colinara; este foarte mobila, inoata foarte bine in apa, datorita greutatii
specifice mici si a perisorilor fini si desi care o acopera si retin bule de aer are tendinta de a
se ridica spre suprafata. Se preteaza foarte bine pentru monturile cu plumb culisant daca
stim sa evitam incurcaturile aparute in timpul lansarii. Dar sa nu anticipam.
Ruda buna cu rima neagra, lipitoarea se poate si ea procura la fata locului. Este cea mai
folosita momeala de catre lipoveni. Traieste practic nelimitat in apa daca e trasa delicat pe
cirlig, se pastreaza usor odata procurata (trebuie doar sa-i mentinem umiditatea si sa o ferim
de calduri excesive, in special de razele directe ale soarelui), miscarile in apa sint perfect
naturale, cu atit mai pline de vioiciune cu cit furtuna este mai aproape. Pe de alta parte, cu
exceptia bibanilor mari si foarte flaminzi nu prea tenteaza un alt peste, un mare avantaj in
apele cu mult maruntis. Nici somoteii nu prea se inghesuie, aviz amatorilor de distractie care
prefera sa prinda si sa redea baltii zeci de somotei in loc sa astepte zile intregi captura vietii,
dar este un adevarat deliciu pentru somnii de dimensiuni medii si mari. Este insa greu
tolerata de unii pescari si secreta un mucus bogat si foarte aderent in recipientul de pastrare
sau pe pensa cu care o punem in ac. Are corpul moale, foarte elastic si este greu de
strapuns cu acul, virful acestuia trebuie sa ramina liber pentru o intepare corecta.
Scoica este un alt ajutor pretios pe care ni-l ofera balta in lupta cu monstrii din adincuri.
Este o momeala foarte buna spre toamna, dar este mai putin specifica pescuitului la somn.
Cu ajutorul ei putem prinde la fel de bine sau chiar mai bine crap, biban sau vreo platica
mare ratacita. Se procura usor si se pastreaza la indemina in apa mica de la mal (unde pui
ca nici nu ne e teama ca nu o mai putem prinde daca o ia la fuga). Merge foarte bine prinsa
in monturi cu plumb distal, mai ales daca pescuim in curent. Se introduce o lama subtire de
cutit intre valvele sale, in regiunea posterioara a lor de-o parte si de alta a zonei de imbinare,
cu ajutorul careia sectionam cei doi muschi care mentin lipite valvele si scoica se deschide
ca o carte. O fixam prin intermediul piciorului si a celor citeva ligamente ramase netaiate,
lasindu-i libere restul organelor in bataia apei. Dezavantajul major este marea perisabilitate,
vara se altereaza rapid in apa calda si isi pierde proprietatile, devenind foarte friabila. Pentru
a nu fi luata de curent sau de primul peste curios, este de multe ori necesara prinderea ei cu
ajutorul unui cirlig triplu, cu toate neajunsurile ce decurg de aici.
Am lasat la sfirsit momeala care ar fi parut la prima vedere cea mai buna pentru pescuitul
acestei specii - pestisorul viu (utilizarea de pestisor mort in montura este aproape inutila din
motive deja enuntate). Spre deosebire de alti rapitori, nu aceasta este neaparat cheia
succesului. Avem la indemina atit de multe posibilitati de a-l inlocui cu solutii cel putin la fel
de bune, incit de multe ori timpul pierdut cu procurarea momelii si unele dezavantaje ale
acesteia nu se regasesc in rezultate. Tehnicile care utilizeaza pestisor viu sint nespecifice,
acest tip de momeala este aproape la fel de "caracteristic" somnului ca si rima: putem prinde
in egala masura salau, avat, biban mare, clean sau chiar stiuca. Este util sa alegem de la
inceput montura cu plumb distal prezentata anterior, pentru avantajele mentionate. Ca specii
de pestisori sint de preferat porcusorii si caraseii, care supravietuiesc suficient de mult timp.
Ii putem prinde trecindu-le cirligul prin maxilarul superior in dreptul narilor, prin ambele
maxilare in dreptul buzelor sau pe sub aripioara dorsala, dar in acest ultim caz numai daca
nu pescuim in curent puternic. O atentie cu totul deosebita merita tiparul. Este un peste
deosebit de rezistent la conditiile de mediu, se procura destul de usor de la diversi
intreprinzatori de ocazie si rezista exceptional de bine la transport. In plus, unduirile sale

146

produc o atractie fatala asupra somnilor. Pentru a

nu-i stinjeni miscarea nu se trece cirligul prin
peste, este de altfel destul de greu de tinut
nemiscat, fiind foarte alunecos, de preferat sa il
legam de cirlig cu ata sau cu o bucata de lita.
Trebuie sa tinem cont insa ca tiparul este protejat
in anumite regiuni, pescuitul lui fiind pe alocuri
interzis si ca este o momeala adresata aproape in
exclusivitate somnilor capitali, utilizarea lui
presupunind o doza consistenta de rabdare din
partea pescarului. Celelalte potentiale momeli de
pe lista de bucate a acestui peste sint mai putin
adecvate pescuitului sportiv, cu rezultate mai
modeste si posibilitati reduse de procurare. Ca o
curiozitate, in categoria "si alele" lipovenii
folosesc destul de mult fragmente de organe (in
general ficat) sau intestinele animalelor mici (in
general pasari de curte sau pesti). Printr-o nadire
periodica cu astfel de resturi atrag exemplarele
mari in gropi adinci, lipsite de curent. Pot fi folosite
si pe post de momeala propriu-zisa, mai ales cu
ajutorul unor cirlige triple. Pescarii de la gurile
Dunarii si de pe litoral prefera intestinele proaspat recoltate de la pestii marini datorita
mirosului caracteristic, persistent. Pentru noi viscerele de hering sau de macrou pot fi o
alternativa.
Batalia finala
Cu toate temele facute, putem trece acum la atacul propriu-zis. Iata-ne in transa pe malul
baltii adulmecind, luindu-i urma, gata de prima lansare. Daca am optat pentru o montura cu
plumb culisant, nu trebuie sa ne pripim. Cu cit mai brusca va fi miscarea imprimata momelii,
cu atit plumbul va tisni mai iute si momeala va pleca mai tirziu, incurcindu-se cu firul
principal. Pentru a evita acest lucru, trebuie sa efectuam lansarea cu miscari ample, mai
lente decit in mod normal. De indata ce montura intra pe traiectoria descendenta, frinam
delicat cu un deget desfasurarea firului de pe tambur, pentru a incetini planarea plumbului si
a permite momelii sa treaca in fata. S-ar putea ca manevra sa nu ne reuseasca de la prima
incercare si frinarea sa fie prea brutala, cu prabusirea zgomotoasa a monturii in apa, cu mult
inaintea locului dorit. Cu timpul vom deprinde exact tehnica. si mai simpla este efectuarea
unei manevre asemanatoare, dar incepind imediat inaintea impactului plumbului cu apa,
astfel incit traiectoria urmata din acest moment sa nu fie strict verticala, cu aceleasi urmari
nefaste asupra momelii, ci sub forma unui arc de cerc. Acest mic artificiu are ca rezultat
indreptarea curburii firului, permitind totodata dispunerea de la inceput a plumbului intre noi
si momeala. Astfel nu mai este necesara recuperarea acestuia pret de citiva zeci de
centimetri tiris pe fundul apei, ceea ce in zone cu obstacole frecvente este un avantaj.
Daca nu folosim o momeala foarte perisabila, care poate fi inlaturata la cea mai slaba
atingere, atacul este indeajuns de puternic pentru a nu fi absolut necesara prezenta unui
semnalizator. Chiar daca ne este mai confortabil si il consideram indispensabil, orice mijloc
de semnalizare a atacului - de tipul bambinei sau a celor montate pe fir dincolo de inelul
terminal - trebuie sa mentina linia in tensiune, lucru dificil de realizat daca pescuim in plin
curent, cu atit mai mult cu cit firul este destul de gros si opune o rezistenta sporita curgerii
apei. In astfel de conditii, este de preferat sa asezam lanseta intr-o pozitie aproape verticala
sau perpendicular pe directia firului, avind cel mult un semnalizator acustic prins pe virf.
Daca pescuim de pe mal, putem utiliza o bucata de teava din PVC cu diametrul interior ceva
mai mare decat al minerului lansetei, pe care o infigem in pamint sub unghiul dorit si in care
vom introduce lanseta, ferind-o de contactul cu solul. Nu este nici pe departe un pescuit de
finete, dar pentru ceea ce ne-am propus sa prindem este cel mai potrivit.
Dupa aducerea monturii in pozitie finala, atacul poate surveni neasteptat de repede.

147

Indiferent ca pescuim la pluta sau stationar cu plumb pe fund, nu trebuie intepat la primele
semne ale atacului, ci numai in clipa in care sintem absolut siguri ca momeala a fost
inghitita. Foarte rar pestele este nehotarit si renunta la intentiile sale agresive initiale. Daca
trasaturile inceteaza, este mai probabil ca momela noastra sa fi cazut la datorie, mai ales in
cazul celor legate cu ata de cirlig. Cind pescuim cu plumb pe fund primul semn al atacului
este perceput de multe ori dupa autointeparea pestelui, care pleaca linistit cu momeala in
gura. Robustetea echipamentului e invers proportionala cu sensibilitatea lui, ceea ce face ca
primele trasaturi sa nu se transmita intotdeauna. Acest dezavantaj este mai evident in cazul
monturilor cu plumb culisant, cind dam peste cirduri numeroase de somotei. Mai mult,
mocutele pot sta mult si bine in cirlig inainte de a ne da seama de captura, un motiv in plus
pentru a verifica periodic linia. Daca nu avem nici un semn de activitate de mai mult timp si
momeala s-a dovedit a-si fi pastrat viabilitatea, o plasam din nou in acelasi loc, pentru ca de
multe ori atacul se declanseaza prompt dupa cea de-a doua lansare
Sa presupunem ca am avut un atac ca la carte. Am intepat si nimic. Montura nu vrea sa
se clinteasca. Sint doua posibilitati: fie am infipt temeinic cirligul intr-o radacina, fie radacina
este mai vie decit ne-am astepta. In varianta favorabila noua, primele secunde vor fi
hotaritoare pentru desfasurarea ulterioara a evenimentelor. Modalitatile in care pestele
reactioneaza la manevrele noastre difera foarte mult in functie de dimensiunea lui. Un somn
capital ramine initial neclintit ca si cum nimic nu s-a intimplat, apoi va incerca sa fuga spre
primul adapost. Daca terenul ne avantajeaza nu avem decit sa-i opunem rezistenta unei
frine bine reglate, mai ales daca se indreapta spre amonte. Cind pescuim insa linga radacini,
trebuie sa incercam cu toata fermitatea sa ii schimbam planul, altfel este ca si pierdut. Un
peste de o asemenea talie este greu de strunit fara a pune in mare pericol integritatea
echipamentului si daca a intrat in ragalii este mai bine sa il determinam sa iasa singur de
acolo, ceea ce de multe ori ne reuseste (parca e mai bine cu un singur cirlig pe linie, nu?).
Nu trebuie decit sa batem repetat in lanseta, mentinind in permanenta contactul cu pestele,
impulsurile pe care le primeste prin intermediul firului fiindu-i foarte neplacute.
Dupa ce il scoatem in "cimp deschis" mai avem un ultim mare obstacol de trecut: sa-l
ridicam de pe fund. Malurile cu panta lina sint propice scoaterii unui astfel de monstru, care
nu este speriat de modificarea brusca a adincimii si poate fi scos cu un efort minim. Cea mai
proasta situatie este atunci cind pescuim linga un prag sau in gropile de linga maluri abrupte.
Dirijarea pestelui pina la baza pragului se face relativ usor, dar cei 4-5 metri care ramin sint
un adevarat cosmar. Cu cit mai inalt este pragul si mai mica adincimea apei inspre mal, cu
atit chinurile noastre vor dura mai mult, fiecare metru cistigat contind enorm. Nu trebuie sa
ne grabim, nerabdarea de a ne vedea prada fiind in acest caz foarte paguboasa. De cele
mai multe ori, pestele o zbugheste din nou spre adincuri si nu putem face altceva decit sa ii
dam fir si sa evitam contactul acestuia cu eventualele scoici de pe buza pragului; o lanseta
mai lunga este mana cereasca in aceasta situatie. Lupta se desfasoara mai bine la rece, in
sensul propriu al cuvintului, caci dirijarea bataliei se face optim stind pe buza pragului.
Atentie insa la schimbarile bruste de directie, care ne pot dezechilibra si la "jucariile" taioase
plantate ecologic in mil de conationalii nostri. Dupa citeva incercari nereusite (mai bine prea
multe decit prea putine! ) pestele va fi adus la suprafata si trecut efectiv peste prag printr-o
usoara rotatie a lansetei si in nici un caz nu tragind direct de fir. Un exemplar mai mic va
incerca mai degraba sa se propteasca in micile denivelari ale albiei, lasindu-se practic tirit.
Odata ridicat de pe fund isi curbeaza caracteristic coada, rotindu-se in jurul propriei axe,
ceea ce ii creste rezistenta la inaintare. Cu ultimele forte poate incerca o ultima aruncare in
lateral, daca avem in acest moment frina de partea noastra partida este insa cistigata.
Se afirma frecvent ca cea mai buna modalitate de a scoate un somn pe mal este prin
prinderea maxilarului inferior cu degetul mare de la mina introdus in gura pestelui. Perfect
adevarat pentru pestii mai mici, ai caror dinti nu strapung pielea, desi putem la fel de bine
sa-i apucam din partea posterioara a capului, acolo unde se termina operculele. Pentru
pestii mari nu putem aplica niciuna dintre metode, mai ales ca o simpla stringere din falci ne
semneaza biletul de trimitere la plasticianul care ne va coase la loc degetul. Ori ne purtam
literalmente cu manusi, ori rasturnam pestele si il prindem strins de cartilajul care
solidarizeaza inferior arcurile branhiale, moment in care lupta noastra ia sfirsit. Cu cit succes
si in realitate, ramine de vazut peste nu foarte mult timp.
Somnul - "Operatiunea Monstru"

148

Putine snt speciile de pesti rapitori care sa satisfaca toate pretentiile unui pescar. Stiuca
e lacoma, se prinde usor si se apara aprig, dar exemplarele mari snt din ce n ce mai rare;
n plus, are o carne de calitate medie. Avatul se repede nesabuit, atacul scotndu-i din
amorteala chiar si pe cei mai flegmatici pescari, are o carne dulce, dar prea greu de
descoperit n multimea de osicule ce o mpaneaza. Multi dintre noi ne-am bazat succesele
de nceput de cariera pescuind bibani, ceea ce nu presupune prea mari subtilitati sau tehnici
speciale, dar acestia snt deja prea mici pentru pretentiile noastre. Salaul, vedeta attor
dezmaturi culinare, se lasa mai greu de gasit si oricum prea rar la dimensiuni impresionante.
Exista nsa si o exceptie, notabila de altfel - un peste care atinge dimensiuni remarcabile, cu
att mai greu de pacalit cu ct este mai mare, un peste a carui carne este si gustoasa, si
lipsita de oase, ntlnit att n lacuri mari, ct si n ape curgatoare, ntr-un cuvnt, un trofeu
foarte rvnit de pescari.
GENERALITATI
Somnul (Silurus glanis) este un peste mult raspndit n Asia, mai ales n regiunile
centrale ale continentului, si n Europa. Din marile fluvii ce se varsa n Marea Caspica si
Marea Neagra s-a raspndit treptat spre vestul Europei prin bazinul Elbei si al Rinului. Daca
n urma cu numai o jumatate de secol era considerat practic absent din apele Angliei si
Frantei, din Peninsula Iberica si din Italia, multiplele sale calitati si mai ales valoarea
economica deosebita au dus la introducerea sa cu succes n aceste zone, devenite renumite
pentru numeroasa lor populatie de somni. n apele Padului si ale Ebrului a devenit att de
numeros, nct pericliteaza existenta speciilor autohtone. n Romnia se afla n mai toate
apele curgatoare din regiunea colinara si de ses, marii afluenti ai Dunarii n regiunea cursului
mijlociu si inferior, n Dunare pe tot parcursul sau si mai ales n Delta, precum si n
numeroase lacuri interioare si litorale.
ntreaga nfatisare ni-l recomanda ca pe un
rapitor feroce. Capul este mare, turtit dorsoventral, cu musculatura bine dezvoltata la
nivelul operculelor, cu o gura imensa,
semicirculara, captusita cu o sumedenie de
dinti mici, conici, ndreptati posterior, dispusi
inclusiv pe arcurile branhiale. Pe maxilarul
superior poseda o pereche de mustati foarte
lungi, ce pot fi miscate independent, cu
ajutorul carora pestele exploreaza temeinic
mediul nconjurator. Pe fata ventrala a
maxilarului inferior se afla alte doua perechi
de mustati, mult mai scurte. Ochii sint foarte
mici, vazul fiind si el slab dezvoltat, ca o
adaptare la adncimea mare la care si petrece cea mai mare parte din viata. Corpul este
puternic, aproape cilindric, se termina printr-o coada lunga, puternica, turtita lateral. Pielea
groasa si lipsita de solzi este acoperita de un strat bogat de mucus. notatoarea dorsala uste
unica, de mici dimensiuni, spre deosebire de notatoarea anala, care este foarte lunga,
ajungnd pna n vecinatatea celei caudale. Pectoralele au prima radie ngrosata si foarte
ascutita, putnd produce rani serioase la o manipulare neglijenta. Culoarea sa variaza de la
o apa la alta, somnul avnd o mare capacitate de a imita coloratia mediului nconjurator. n
albii nisipoase culoarea este cenusiu-verzuie, marmorata, cu abdomenul alb-murdar, dar
poate deveni maslinie n ape cu vegetatie abundenta si chiar negricioasa n ape adnci
foarte limpezi. Pastrat mai mult timp n juvelnic devine aproape negru, cu marmoratii pe
flancuri, iar dupa ce moare se albeste destul de rapid, n totalitate.
Dimensiunile depasesc frecvent 1m si 20 de kg, putnd atinge exceptional 4-5 m si peste
200 de kg. Facnd abstractie de migratia n Dunare a morunului, este cel mai mare peste de
apa dulce de la noi. De remarcat ca dimensiunile maxime snt atinse n apele mai calde din
sudul continentului, recordul national al Angliei nedepasind spre exemplu 30 de kg. Din
pacate, desi nu este prea pretentios fata de conditiile de mediu si ar gasi cantitati
corespunzatoare de hrana pentru a atinge dimensiunile care l-au facut subiectul attor

149

legende, specia se afla la noi ntr-un regres evident de cnd s-a introdus pe scara larga
"electrificarea" pescuitului.
Peste activ la temperaturi relativ ridicate, somnul sta n gropile adnci de pe fundul albiei
din noiembrie si pna la nceputul lui martie, prinderea lui n acesta perioada prin metode
sportive fiind rara. Dupa o scurta perioada de hranire intensa, premergatoare reproducerii,
exemplarele mature de peste 4 ani si peste 45-50 cm lungime ntreprind scurte migratii n
amonte sau intra n baltile inundate limitrofe, unde femelele depun, numai atunci cnd
temperatura apei atinge 18-20 de grade, pna la 500.000 de icre mici (3-3,5 mm), care vor fi
atent pazite pna la ecloziune. Reproducerea are deci loc cam de la mijlocul lunii aprilie si
pna n iunie, suprapunndu-se cu perioada legala de prohibitie pentru majoritatea speciilor
de pesti din apele colinare si de ses (cu exceptia stiucii). Daca punem la socoteala si
lungimea legala de recoltare (peste 50 de cm), faptul ca icrele de somn nu snt comestibile,
si interzicerea pescuitului pe timp de noapte (nca n vigoare), ar trebui sa fie bine protejat
din punct de vedere al pescarului sportiv.
Specie mai degraba sedentara, pleaca din balta la primele semne de scadere a nivelului
apei si se instaleaza ntr-un teritoriu relativ mic, pe care nu-l va mai parasi dect n cautarea
hranei, pentru scurt timp si pe distante foarte mici. l aflam pe fundul apei, de cele mai multe
ori lnga praguri adnci, n gropi ferite de curentul puternic, printre pietre, radacini, dupa
copaci scufundati, n anafoare, acolo unde albia este tare, nisipoasa, si mai putin n zonele
mloase. Acum ncepe hranirea intensa, care dureaza din iunie si pna spre finalul lui
octombrie, apogeul fiind atins n iulie-septembrie. De altfel, este printre putinele specii de la
noi care nu snt deranjate de temperaturile ridicate din aceasta perioada, mai ales ca
vnatoarea este predominant nocturna, cnd se repede bezmetic la orice misca n jurul sau,
fara a neglija eventualele cadavre pe care i le aduce apa. Oricum, dupa ce racirea vremii din
noiembrie a facut ca temperatura apei sa scada sub 7-8 grade hranirea nceteaza complet,
somnii se aduna n gropi si hiberneaza pna la sosirea primaverii.
CIMPUL DE LUPTA
Se considera ca perioada optima pentru pescuitul somnului cuprinde lunile august si
septembrie, daca toamna este blnda chiar si primele zile ale lui octombrie, cnd pestele a
acumulat destule rezerve pentru perioada iernii, crescnd mult n greutate si devenind un
adversar redutabil. Daca primavara este timpurie si perioada de prohibitie este decalata
corespunzator, putem ncepe pescuitul nca din iunie, mai ales n apele de ses si n Delta.
Cu ct dezghetul are loc mai devreme si perioada marilor inundatii din Lunca Dunarii este
mai scurta, cu att mai rapid putem ncepe ofensiva. Pentru apele curgatoare colinare, mai
ales n aval de barajele de acumulare sau n canalele de evacuare ale termocentralelor
pescuitul poate ncepe odata cu primele zile nsorite de primavara, bineinteles nainte de
instalarea prohibitiei, dar nu trebuie sa ne asteptam la rezultate iesite din comun. n orice
caz, datorita preferintei pentru temperaturi crescute, adevaratul sezon ncepe vara si se
termina cu mult nainte de instalarea definitiva a iernii.
Perioada de hranire pe parcursul unei zile difera si ea foarte mult. Somnul matur (denumit
de lipoveni si iarma cnd are 3-6 kg, sau pana cnd depaseste aceasta greutate) este un
peste solitar, nocturn, ziua si cauta adapost n locuri ferite, unde asteapta nemiscat
apropierea prazii. Spre seara si paraseste locul de pnda, apropiindu-se tot mai mult de
suprafata apei, efectund scurte deplasari n jurul adapostului, n care revine cu primele raze
ale soarelui. Mocutele (exemplare sub 250 g) si somoteii (exemplare de pna la 1-1,5 kg) se
hranesc pe perioada ntregii zile si umbla de obicei n crduri. n plina vara avem deci sanse
sa prindem un exemplar respectabil mai ales n amurg sau n zori, destul de rar si utiliznd
numai anumite momeli n restul zilei; spre toamna, pe timp noros si mai ales vara nainte de
furtuni puternice aceasta diferentiere nu mai este att de evidenta. Somnul este foarte
sensibil la modificarile brutale ale proprietatilor apei si si schimba rapid "toanele" n functie
de acestea. Daca apa ncepe brusc sa creasca sau se tulbura dintr-o data este mai bine sa
ne mpacam cu ideea si sa ne apucam de altceva. La fel de nefavorabila este si situatia
inversa, care are ca rezultat parasirea grlelor, a ghiolurilor, canalelor si retragerea pestilor n
bratele mari. Daca nsa cresterea nivelului apei se produce relativ treptat, putem trage
nadejdea unor capturi frumoase.
Fiind un peste destul de lenes, localizarea lui cu precizie ne asigura o buna parte din

150

succes. n lacuri vom gasi somnul n gropi cu fund argilos, mai ales n acele regiuni
alimentate de izvoare sau n zonele de confluenta cu vreo apa curgatoare care alimenteaza
lacul. Pentru lacurile rezultate prin bararea unei ape curgatoare, vechea albie ne poate oferi
capturi de exceptie. Este inutila cautarea lui prin tufele de bradis, la apa mica si n regiunile
acoperite de un strat gros de ml, care i sint total neprielnice. n Delta tranziteaza frecvent
ghiolurile ntinse ce au legatura directa cu Dunarea, fiind adeseori capturat n plasele
localnicilor, dar nu face obiectul unui pescuit special n aceste ape. Marile canale dintre
lacuri si grlele ce fac legatura cu Dunarea sint locuri preferate de somni, cu precadere acele
zone dragate recent, portiunile adncite de curnd si n special acelea unde exista un curent
ct de mic.
n ruri l gasim mai ales n anafoare, acolo unde apa sapa praguri adnci, cu precadere
acolo unde s-au facut consolidari de maluri cu materialul scos din albie. Deosebit de
favorabile sint coturile pe care le face cursul apei, caz n care preferam portiunile cu mal
abrupt si cuptoarele de sub malul spre care se ndreapta apa. Productive snt si gropile
ramase n urma vechilor exploatari de balast si zonele de lnga poduri sau la confluenta a
doua ruri, n spatele bancurilor de nisip create de curent. Nu trebuie sa ne pierdem timpul n
apele mici si repezi, cu fund pietros sau prundis, pe bancurile de nisip din zonele de
ntinsura unde apa nu depaseste 1 m. Desi iubeste apele curgatoare mai presus de orice,
somnul - si n special exemplarele mari - nu pot rezista mult timp n plin curent si se retrag
ntotdeauna n spatele obstacolelor, la adnc.
Dunarea si bratele sale adapostesc cele mai mari exemplare de somn de la noi. Pe tot
parcursul batrnului fluviu ne putem ncerca norocul, dar cele mai bune zone snt de obicei si
cele mai greu accesibile. Cu riscul de a pierde montura dupa montura, trebuie sa alegem
portiunile din spatele arborilor prabusiti n albie, uneori aruncnd momeala chiar printre
radacinile salciilor de lnga mal. Foarte bune snt marile golfuri din coturile fluviului, acolo
unde se formeaza curenti circulari. Acestea mentin mult timp pe loc trunchiuri masive, care
se scufunda n cele din urma aici. Este un pescuit extrem de dificil, dar cu satisfactii pe
masura. Bratele moarte, pe care nu se circula constant si care nu au deci albia curatata de
trunchiuri si radacini pot adaposti somni, daca nu sint complet colmatate
n Delta putem alege de principiu orice brat al Dunarii si grlele principale derivate din
acestea. Sint foarte bune confluentele dintre ape, acolo unde sedimentele aduse de fluviu
gasesc conditii prielnice pentru odihna, formnd uneori insule ntinse. Orice canal dragat n
astfel de zone, taind sau numai ocolind ostroavele constituie un loc favorabil. De multe ori
grle mai largi si totodata mai lenese se pot uni, formndu-se aici simple bancuri de nisip,
acoperite la inundatii, ntarite de trunchiurile pe care le aduce apa, portiuni pe care vegetatia
se instaleaza treptat (foto 1). Aceste platouri cu apa mica, extrem de variabile ca ntindere
de la un an la altul n functie de forta viiturii, snt alintate de-o parte si de alta de ape adnci,
cu curent blnd, n care putem sa ne ncercam norocul. Daca astfel de canale largi sau brate
secundare ale Dunarii se ngusteaza brusc, devenind dintr-o data nvolburate si aparent
prea vijelioase, nu trebuie dect sa cautam zonele cu anafoare, micile peninsule, malurile
abrupte cu salcii prabusite, n spatele carora, n ochiuri umbrite cu apa linistita pot pndi
adevarati monstri (foto 2). Dupa ce apa scapa de strnsura uscatului, rasfirndu-se peste
grinduri nisipoase, fara a da nsa semne de oboseala, trebuie sa ne mutam atentia dinspre
mal spre portiunile din mijlocul albiei, unde curentul (uneori insesizabil la o privire
superficiala) este suficient de puternic pentru a mpiedica formarea unui strat gros de ml.
ARMAMENTUL
Echipamentul folosit pentru pescuitul somnului variaza n functie de dimensiunile capturiitinta si de metoda aleasa. Practic, posibilitatile snt nenumarate - se poate pescui cu momeli
artificiale sau naturale, n apropierea malului sau spre mijlocul apei, pe fundul apei sau la
suprafata. Conditia minima necesara trebuie sa fie robustetea ntregului echipament,
pescuitul fara o lanseta puternica si o rezerva minima de fir fiind aproape imposibil.
Lanseta va fi solida, pe masura dimensiunilor pestilor pe care ne asteptam sa-i prindem.
Cum somnul nu este, dupa cum vom vedea, "vedeta" pescuitului cu artificiale, lanseta nu
trebuie sa aiba neaparat o actiune rapida. Pe de alta parte, pescuind n special n curent
puternic si uneori cu aruncari la mare distanta, rigiditatea blancului trebuie sa fie
considerabila, pentru a putea lansa greutati corespunzatoare. De principiu, daca pescuim cu

151

momeli naturale vii usor distructibile la smucituri este bine ca puterea lansetei sa fie
concordanta cu greutatea monturii, pentru a avea ct mai putine rateuri la lansare. Pentru
pescuitul din barca nu snt necesare lansete foarte lungi, care pot fi de multe ori o povara,
dar daca malul este abrupt, greu accesibil si pescuim n imediata lui apropiere, o lanseta
lunga ne scoate din impas. Din contra, daca accesul la apa se face ntr-o zona ngusta,
printre copaci si trebuie sa plasam momeala la departare, o lanseta ct mai scurta ne va fi de
mai mare ajutor. De aceea nu mi se pare corecta stabilirea unui echipament standard pentru
o anumita specie de peste. n general, lungimea lansetei poate varia ntre 2,40 m si 4 m, cu
un optim de 2,7-3,6 m, avnd o putere de minim 60-100g, dar cifrele sint departe de a fi
absolute. Mult mai important este sa tinem cont de specificul fiecarei partide de pescuit.
Obligatorie este pastrarea n cele mai bune conditii a inelelor, tensiunile din fir n timpul drillului fiind foarte mari.
Mulineta joaca un rol foarte important. Conteaza prea putin raportul de recuperare,
deoarece nu avem nevoie neaparat de o recuperare rapida. Functionarea ireprosabila a
frnei si lipsa oricarei urme de eroziune pe galet ne pot salva de multe neplaceri. Cantitatea
de fir depozitata pe tambur nu trebuie sa fie mai mica de 80-100 de metri. Daca tinem cont
de faptul ca grosimea firului utilizat depaseste 0,35 mm, ba chiar atinge 0,5-0,6 mm n cazul
monofilamentelor (sau 0,25-0,3 mm n cazul firelor textile), tamburul si implicit mulineta snt
masive si nu ne va fi usor daca nu putem sa ne asiguram un suport adecvat. Indiferent de ce
tip de fir vom alege, acesta trebuie sa reziste nu att la greutatea propriu-zisa a capturii, ct
mai ales la agatarile frecvente, de cele mai multe ori imposibil de evitat. Pescuind n zone
deschise, fara obstacole submerse, putem folosi fire ceva mai subtiri, chiar daca avem
perspectiva unor capturi capitale, putnd mai lesne dirija pestele folosind maximal restul
echipamentului; n acest caz, trebuie sa eliminam ceva mai frecvent primul metru de fir,
rapid uzat prin frecarea cu inelul terminal. Cnd pescuim printre sau lnga radacini, spre care
pestele nostru se va ndrepta invariabil, la cea mai mica suspiciune de uzura a
monofilamentului sau de scamosare a firului textil renuntam la ntreaga portiune afectata,
pentru a nu depana ulterior amintiri despre "cum ar fi putut sa fie"; se ntelege ca nodurile,
orict de solide ar fi ele, ies din discutie.
Referitor la monturi se impun de la bun nceput cteva precizari de ordin general. Somnul
nu se joaca dect foarte rar cu momeala asa cum o face crapul. De cele mai multe ori o
apuca hotart si o mesteca temeinic, fara suspiciuni si fara sa o scuipe napoi, orict de mare
ar fi ea. Gura sa impresionanta (de remarcat marimea acesteia chiar la mocutele sub 20 de
cm) nu ridica probleme pentru o anumita dimensiune a crligelor, care pot depasi deci cu
mult dimensiunile considerate de "bun simt" pentru alte specii. n cel mai rau caz acordam o
sansa n plus somoteilor, dar nu va bazati numai pe asta pentru a-i proteja. Mai mult, gura
este carnoasa si foarte puternica, utilizata frecvent pentru zdrobirea prazii (scoici, melci, raci
etc). De aceea nu este absolut necesara utilizarea crligelor triple, care pot fi paradoxal
cauza multor ratari. Efortul pentru a nfige un crlig triplu n gura pestelui este mult mai mare
dect n cazul unuia simplu, n plus puterea cu care pestele strnge maxilarele este
remarcabila, deci nteparea presupune o anumita forta, deja diminuata de distanta mare la
care uneori pescuim.
Pe de alta parte, dintii somnului sint mici si numerosi, nu pot taia dintr-o data firul monturii,
oricum destul de gros, dar i provoaca foarte rapid uzura, mai ales daca este un
monofilament moale, subtire, sau fir textil de slaba calitate. Daca pescuiti cu montura dintrun astfel de fir ntr-un loc plin de somotei scamosarea va fi rapida, ruperea firului survenind
nainte de a prinde primul peste care merita pastrat. Chiar si n lipsa acestuia, la prima
agatare montura va fi pierduta. n concluzie, indiferent de tipul monturii snt de preferat
crligele simple, mari, cu tija relativ lunga, legate cu fir textil teflonat, kevlar sau monofilament
rigid, dur, protejate eventual cu un varnis subtire. Numai n aceste conditii struna nu este
indispensabila.

152

Pescuitul somnului
Pescuitul somnului vizeaza indeosebi exemplarele mari, fiecare pescar dorind sa prinda un
exemplar cat mai mare si nu "moace" de 1-2 kg. De aceea pescuitul acestor exemplare este
diferit de cel al celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni.
Trofeele de somn, exemplarele de peste 20 de kilograme se gasesc in raurile mari (Olt,
Mures, Prut, Siret, Cris), in Dunare si Delta acesteia, precum si in lacurile mari de campie.
De regula somnul este sedentar, nemiscandu-se prea mult in jurul locului sau de vanatoare,
localnicii cunosc aceste locuri (fiind un peste teritorial, acolo unde s-a prins un somn mare,
peste catva timp va veni un altul sa-i ocupe locul). Pescarilor aflati la pescuit doar pentru o
zi-doua nu le ramane decat sa se ghideze dupa experienta si configuratia locului. Un copac
prabusit in apa, un cotlon sapat in malul raului, o groapa din mijlocul lacului sunt tot atatea
locuri preferate de somn. Ca regula generala, somnul se gaseste acolo unde are sa se
ascunda, adica in preajma oricarui obstacol aflat in apa. Intr-un canal de irigatie din campie,
nu mai adanc de jumatate de metru am avut surpriza sa pescuiesc doi somotei .... cu
cauciucul, respectiv cand am ridicat din canal o anvelopa de masina pe care cei doi somotei
o gasisera extrem de buna drept ascunzatoare.
Somnul mai mare pleaca la vanatoare noaptea, si uneori se aude plescaitul pe care il face la
suprafata apei cu coada. Somoteii vaneaza in carduri, chiar si in timpul zilei.
Momeala folosita la prinderea somnului este foarte diversa. Se folosesc cu succes
coropisnitele, caraseii, ramele mari serpesti, broscutele, tiparii.
Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Se poate trage pe
carlig, dar astfel nu va mai atrage pestele decat prin miros si partial prin vaz. Mai bine o
legam de tija carligului cu ata, tinand-o astfel vie o perioada mai mare de timp si sporindu-i
sansele de a fi reperata datorita miscarilor ei.
Caraseii de circa 10-15 cm ii prindem in carlig fie de buza superioara, fie de spate, avand
grija sa nu le lovim coloana vertebrala. Detalii in articolul Pescuitul la rapitori cu momeli vii.
Atat caraseii cat si tiparii ii prindem fie la undita, la mal, fie cu un halau (napatca).
Ramele serpesti le scoatem chiar de pe malul baltii. Sunt de culoare neagra-verzuie, aspre
la pipait si foarte rezistente, de dimensiuni mari. Cea mai mare pe care am prins-o a fost de
aproape 1 cm diametru si 30 cm lungime. Cel mai bine se pun in buchet pe un carlig cu tija
lunga, numarul 1/0. Fiind rezistente nu vor putea fi mancate de pestii mici si vor ramane mult
timp pe fundul apei in asteptarea somnului vizat. Sunt o momeala buna si pentru crapul
mare, astfel ca putem avea surpriza sa prindem un astfel de peste.
Broscuta se prinde trecandu-i carligul printre oasele picioarelor din spate. Se pune pe fir in
apropierea ei o bucatica de pluta care sa o impiedice sa se ascunda in malul de pe fund. Din
10 in 10 minute se scoate la suprafata pentru a-i permite sa respire.
Nadirea nu se practica la pescuitul somnului, poate doar de catre unii localnici care stiu
precis unde isi are salasul, cu mate de gaina, resturi alimentare in descompunere.
Lanseta va fi de 3-3.50 metri pentru pescuitul de pe mal si de 2.50-3 metri la pescuitul din
barca, cu o actiune de minim 50-100 de grame. Materialul din care este construita poate fi
carbon dar si fibra de stica solida este buna, mai ales datorita actiunii sale telescopice.
Mulineta va fi una mare, cu o capacitate de minim 100 metri de fir de 0.40. Cel mai bine ar fi
sa puneti pe ea cam 150 de metri de fir, nu putine fiind cazurile cand un somn nu a putut fi
oprit desfasurand tot firul de pe mulineta. Iar cand acel somn este captura vietii, regretele de
a nu fi avut fir suficient sunt tardive. Mulineta poate fi atat cu tambur fix dar si cu tambur
rotativ, sau o mulineta multiplicatoare.

153

Nailonul va avea diametrul in functie de talia pestelui cautat, dar oricum peste 0.35 mm. Pe
mulineta se vor pune 100-150 metri de fir. Struna pentru pescuitul la somn va fi metalica
pentru exemplarele mari, din sarma de otel de 30-40 cm lungime. Pentru somnii mai mici de
pana la 5 kg se poate folosi si o struna dintr-un nailon mai gros, de 0.60.
Carligele vor fi cu tija lunga, mari, deoarece somnul are gura mare. De obicei se folosesc
numerele 2/0-1/0 pentru carasel, broasca, 1-2 pentru pescuitul cu rama.
Plumbul va fi de o greutate care sa permita lansarea monturii si tinerea acesteia (carasei,
tipari) pe loc.
Se poate pescui atat cu lanseta cu pluta (fixa sau culisanta), fie cu lanseta cu plumbul pe
fundul apei. Se lanseaza in apropierea locului banuit a avea somn, cu grija pentru a nu strica
momeala din carlig mai ales atunci cand aceasta este un pestisor viu sau o coropisnita.
Atentie de asemenea pentru a nu depasi puterea de aruncare a lansetei si a risca ruperea
acesteia. Lanseta va fi supravegheata tot timpul iar atunci cand este lasata
nesupravegheata (cu totii stim ca de obicei chiar in astfel de momente trage pestele) este
bine sa fie legata de maner cu o sfoara legata de un copac, o piatra.
Inteparea somnului se face puternic, pentru a asigura patrunderea carligului in gura osoasa,
plina de dinti. Vom astepta cateva momente, pentru a fi siguri ca momeala a fost inghitita de
catre somn si abia apoi vom intepa.
Scoaterea somnului mare la mal este cea mai dificila parte a pescuitului acestuia. In primul
moment acesta nu se misca, parand ca am agatat o cioata. Il putem scoate din aceasta
stare ciupind usor firul lansetei si producand astfel vibratii.
In momentul imediat urmator, cand realizeaza ca ceva nu este in ordine, somnul pleaca in
viteza si de obicei acesta este punctul critic. Poate sa intre in adapostul sau de sub apa, sa
se indeparteze fara sa-i pese prea mult de noi sau sa rupa firul datorita unei frane prea tare
stranse. Daca nici una din aceste situatii nu se intampla si reusiti sa mentineti contactul cu
pestele, aveti toate sansele sa-l vedeti pe mal.
Obosirea somnului se realizeaza ritmic, aducandu-l treptat cu gura la aer, fara a-l grabi, nu
rare fiind drill-urile de 30-50 de minute, in functie de talia pestelui. Dificultatea luptei cu
somnul nu consta atat in zbaterea acestuia cat in greutatea sa, de care stie sa profite
indoindu-se ca un arc si ramanand pe fundul apei.
Odata obosit si adus la mal sau langa barca, somnul poate fi ridicat cu minciogul (atunci
cand incape), cu gafa (un instrument de intepat foarte bine ascutit si curbat ca un carlig) sau
cu mana bagata in gura pestelui. Unii folosesc si un retevei de lemn cu care lovesc pestele
in cap cand acesta ajunge la mal.

Pescuitul somnului la clonc

Este un pescuit care se practica indeosebi de catre pescarii profesionisti pana la aparitia
metodelor mai noi si mai "productive", gen curentul electric. Cloncul este un lemn curb scobit
la un capat care produce un zgomot infundat la lovirea apei. Zgomotul sau vibratiile produse
sunt de natura a scoate somnul din ascunzatoarea sa, acesta ridicandu-se la suprafata in
cautarea prazii. Nu incercati sa va faceti singuri un astfel de clonc, acesta este un instrument
pe cat de primitiv pe atat de complex precum un bumerang, o cat mai mica diferenta fata de
"original" anuland complet actiunea sa.
Pescarul se afla in barca (de obicei sunt doi pescari unul pescuind iar altul tinand barca
deasupra locului banuit a avea somni) cu doua-trei lansete. Plumbul este greu pentru a tine
firul intins chiar in curent, ajungand pana la 200 de grame. Momeala este fie o coropisnita,

154

fie un pestisor sau un buchet de rame. Se mai leaga pe fir si cateva fire de lana rosie pentru
sporirea atractivitatii.

Momeli naturale - coropisnita

Coropinia este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Mirosul caracteristic
al acesteia este depistat de ctre "mustcios" de la mare distan, i sunt locuri pe Dunre
unde o coropini n crlig echivaleaz cu un somotei.
Cum o gasim
Cel mai adesea o gsim din ntmplare, spnd dup rame. Dar putem s o cutam cu
anse mari n rsadniele din grdinile de legume. Aceste rsadnie sunt cultivate primvara
devreme pe un substrat de gunoi de grajd n care coropiniele prefer s ierneze datorit
cldurii degajate. Prezenta coropiniei se recunoate prin micile ridicturi la suprafaa
solului i dup prezenta plntuelor ofilite care se smulg uor, acestea fiind retezate de la
rdcin. Uneori n nopile de var o putem vedea zburnd n jurul unui bec aprins.
Cum o pstram
A doua problema, dup gsirea coropinielor, este pstrarea lor. Vom folosi un vas de
minim 10 litri (acvariu vechi, gleata, etc.). Cu ct vasul este mai voluminos, cu att
"confortul" coropinielor va fi mai mare i implicit durata lor de via n captivitate. Cea mai
buna densitate ar fi de o coropinia / un litru de pmnt.
Pentru a nu se rni intre ele le vom tia cu o forfecua vrfurile labelor scormonitoare. Nu le
vom rupe labele n ntregime fiindc vor supravieui mult mai puin.
Pmntul va fi umed i afnat, cel de la muuroaiele de crtita, de pdure sau de gunoi fiind
cel mai bun. La nevoie vom amesteca nite frunze n pmnt normal. Vom amesteca de
asemenea i civa morcovi, tulpini i rdcini de plante, cartofi, pentru hrana coropinielor.
Vasul cu coropinie l vom tine ct mai departe de soare i cldura. Ideal ar fi un beci. De
asemenea, trebuie s l inem acoperit cu un capac, altfel vom avea ocazia s descoperim
c o dei are un aspect att de greoi, coropinia poate totui zbura.
Pn la locul de pescuit vom transporta coropiniele ntr-un vas mai mic, de genul unei
glei de plastic de 5 litri umplut cu pmnt reavn i cu frunze, cu capac prevzut cu guri
mici pentru aerisire. Vom avea tot timpul grij s nu o lsm n btaia direct a soarelui i
vom umezi din cnd n cnd pmntul, dac este nevoie.
Cum pescuim
Se folosete pe crlige simple cu tija aproximativ de lungimea ei, numrul 1/0 - 3/0. Pentru a
rezista mai bine in crlig, mai degrab o legm de tija acestuia, cu a subire, trecut de
cteva ori n jurul ei, dect s o strpungem ca pe o rm.

155

TEHNICI
Plumbing zic englezii!
Sondarea apei folosirea markerului
Secretul watercraft-ului hai, s-o zicem pe romaneste, citirea apei sunt, pe langa nasul
pescarului (si in absenta sonarului), cele doua operatii despre care vorbim in aceste pagini:
<<plumbing>> si <<leading>>.
Cele doua operatiuni ajuta crapistul sa cunoasca in detaliu fundul apei. Atat in ce priveste
adancimea, cat si din punctul de vedere al eventualelor accidente ale acestuia; in plus, pot
dezvalui prezenta unor eventuale obstacole: vegetatie, pietre, colonii de scoici etc.
Iata cum se desfasoara aceasta sondare. Folosim un plumb de 90-100 grame prevazut cu
ochet, prin care trece trebuie sa treaca usor - firul principal (recomandabil, un
monofilament robust si rezistent la abraziune), care este legat de marker. Nodurile,
protejarea lor cu bilute / margele de silicon sunt la latitudinea fiecaruia, in functie de tipul si
marimea markerului folosit, de greutatea plumbului, de dimensiunile ochetilor cu care sunt
prevazuti plumbul, respectiv, markerul etc.
Intreaga alcatuire se lanseaza avand un reper fix pe malul celalalt (nu luati ca reper masina
pescarilor de vis-a-vis, ca poate se muta!), la distanta la care... ajungem.
Odata plumbul ajuns pe fundul apei, intindem linia, astfel incat markerul sa fie stopat de
plumb (faza 1 in desen). Apoi, incepem sa eliberam firul de pe mulineta (activati baitrunnerul
sau slabiti frana), in portii masurate, eventual marcate pe lanseta. In momentul in care
markerul a ajuns la suprafata, lungimea firului eliberat da adancimea apei in locul acela(2).
Evident, intr-un loc care prezinta un relief deosebit, se va vedea! (3) O nota pentru
pretentiosi: puteti lua in calcul si lungimea markerului!

156

In continuare, recuperati firul pana ce markerul ajunge din nou la plumb. Apoi, recuperati
tragand tot ansamblul pe fundul apei inca un metru doi (sau pana ajungeti la un
obstacol!!!) si repetati operatiunea de mai sus.
Repetati de atatea ori cat considerati necesar, pana ajungeti in apropierea malului; evident,
reluati toata afacerea, spre un alt punct de reper (in evantai), incat o suprafata cat mai
mare aflata inaintea voastra sa va fie cunoscuta la milimetru
La ce bun?
Poate de aici trebuia sa plecam. Pentru ca este indeobste cunoscuta preferinta craputzilor
de a sta in locuri accidentate, pe langa un dig scufundat sau intr-un sant subacvatic, ca
sa nu mai vorbim de pietroaie, garduri (!!!), radacini, ragalii, gropi etc. Ii place dumnealui,
crapului, sa stea in locuri umbrite de vegetatie, sa se deplaseze pe veritabile poteci, sa
manance in locuri cu fundul curat... desi nu exista reguli!
Ideea este ca, dupa vreo jumatate de ora (cel mult! si ganditi-va ce pret mic este aceasta
jumatate de ora fata de avantajul urias prezentat de cunoasterea locului in care va avea loc
batalia cu pestele) veti avea la dispozitie o harta ca cea din imagine!

157

La pescuit pe timp de vint

Nu sunt putine cazurile cind mergem la pescuit si incepe sa bata vintul, provocind nemultumirea
pescarului, aceasta mai ales datorita inaspririi conditiilor de pescuit. Trebuie sa stim ca, sub luciul
apei, vintul nu influenteaza negativ activitatea pestilor sau reactia acestora la nada si momeala.
Ne gindim intodeauna ca pestilor nu le plac extremele, nici frigul patrunzator, nici arsita.
Anumite teorii acorda atributul favorabil sau neprielnic diferitilor curenti de aer (vint de nord, vint de
sud, vint de ploaie). Insa vintul, de regula, sporeste agitatia pestilor si nu de putine ori odata cu acesta
apar si primele capturi frumoase. Am remarcat ca atunci cind vintul nici macar nu adie putine sunt
sansele de a ne umple juvelnicul cu peste.
Problema este ca, din pacate, pe timp de vint pescuitul la undita este evident ingreunat. Nu este
totusi grav pentru ca, folosind experienta acumulata in timp, putem invinge adversitatea vintului
transformind-o in aliatul principal. Dupa ce veti insusi tehnica de pescuit pe timp de vint veti dori sa
aveti noroc de vint. Pe timp de vint s-a constatat ca pestii circotasi, care miros momeala si pleaca,
devin mai hotariti iar pestii mici, de suprafata, inhata "prada" in acest strat oxigenat de actiunea
vintului.
Multi pescari, pentru a rezolva "problema vintului" si pentru a mentine pluta in valuri, au tendinta
de a ingreuna serios momeala, rezultind "calupuri" respectabile. Nu este solutia optima, existind si
alte metode de urmat. Este necesar, inainte de lansare, sa aflam directia si intensitatea vintului. In
continuare este necesar sa determinam efectul vintului pe suprafata iazului dar si in straturile mai
profunde. Lansam pe suprafata apei o buleta (flotabila un timp) si observam pe luciul apei
traiectoria acesteia (spre mal, spre larg, stinga-dreapta). Acesta este indicatorul fortei vintului in
stratul superior. Daca pescuim pe fundul apei trebuie sa determinam eventualii curenti de adincime
care pot avea sensul opus celor de suprafata, efectul nadirilor fiind absolut imprevizibil. Aparenta
poate fi inselatoare; asadar este important sa facem citeva mici teste si experimentari
intotdeauna cind avem de-a face cu vintul. De asemenea, retineti ca apa este agitata de vint pina
la o adincime agala cu jumatatea distantei dintre virfurile a doua valuri succesive. Sub acest nivel
pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vintului puternic. Vom
analiza acum cazul vintului in functie de directia din care acesta bate. Ca o regula, vom aminti
folosirea plutelor lungi dar cu virf sibtire.
Vint din spate
In acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir, pentru ca vintul culca incetisor linia pe
locul nadit. Faceti cu atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint antreneaza
nada in afara "vadului". In general, aceasta directie este foarte avantajoasa pescuitului.
Vint din fata
In acest caz este necesara o linie mai grea pentru a putea lansa. O undita firava poate ceda usor
daca este fortata prea tare, mai ales cind plumbii sunt usori. In acest caz, pestele are predilectie
pentru zonele de mal unde se aduna, alaturi de nada luata de curenti si musculite, pestisori si hrana
mai multa decit in larg.Se recomanda ca firul sa fie cit mai scurt iar varga sa fie cit mai lunga.
Vint din lateral
Este cel mai greu de a controla linia si de a ne mentine in zona nadita. Mai mult, o pozitie incorecta
poate avea ca efect si muscaturile false, datorate curentilor care tensioneaza firul incorect plasat pe
apa. Daca nu este turbulent, vintul lateral poate fi util deoarece tine linia usor intinsa. Cind este
violent si in rafale trebuie sa avem grija sa stapinim varga utilizind un suport adecvat iar virful va
trebui sa fie pus in pozitie submersa (pina la 5 cm) pentru a scufunda firul si a-l feri de furia
vintului. Aici, o pluta lunga cu virf filiform este foarte utila iar pescuitul la fundul apei da rezultate
bune.
Concluzii
Cind pescuiti pe vint alegeti plute lungi cu virf filiform. Scufundati virful unditei in apa (cca. 5 cm)
si supravegheati ca pluta sa fie in zona cu adevarat nadita. Retineti ca apa este agitata de vint pina la
o adincime agala cu jumatatea distantei dintre virfurile a doua valuri succesive. Sub acest nivel
pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vintului puternic.

158

RIGuri
Hair-rig
La sfarsitul anilor 70, Kevin Maddocks si Len Middleton au inventat hair-rig-ul. Nu a fost
asa, un vis care i-a aruncat frenetici noaptea din pat, ci era nevoie de el, pentru ca in urma
unor cercetari serioase s-a observat ca, scuzati!, crapii au devenit reticenti in a manca
momelile atasate de linia de pescuit. Si s-au gandit sa puna momeala alaturi de carlig si nu
pe carlig!
Mai mult, legenda spune ca atunci cand au inceput sa pescuiasca astfel, ei si-au scos
manivelele mulinetelor si, cu pick-up-ul mulinetei ridicat, au dat posibilitatea crapului sa ia
linie, pana cand puneau ei manivela la loc si puteau sa intepe!
Evident, toata aceasta treaba este strans legata de evolutia momelilor, mai exact de
trecerea de la graunte, particule, viermi, rame si, mai ales, pasta, la momelile fierte, adica
boilies. Evident, daca poti pune o rama, un vierme sau sa modelezi pasta pe carlig, un boilie
tare ca piatra, nu.
A aparut, astfel, hair-ul.
Practic, este vorba de a atasa un hair (pe romaneste, fir de par de fapt, a fost si
materialul utilizat de Maddocks si Middleton) de carlig si, apoi, de a monta momeala pe
acest fir.
Cel mai simplu de realizat este folosind un chiostec de fir textil si un carlig cu ochi,
impuscand doi iepuri dintr-un foc: legam carligul de chiostec si obtinem si hair-ul! , ca in
figura.

159

Acest nod (fara nod! sau knotless-knot) este cel mai des folosit de crapisti, din mai multe
motive:
x este simplu de realizat;
x permite atasarea unui numar de momeli limitat doar de placerea crapului si
imaginatia pescarului;
x permite ajustarea lungimii hair-ului, in functie de marimea momelii sau... de dorinta
pescarului;
x permite ca, prin numarul de bucle din jurul tijei, reglarea modului in care este
prezentata momeala (de regula, se ajunge pe tija, in dreptul varfului carligului);
x prin folosirea unor materiale cu rigiditati diferite (monofilament, fir impletit, fire
speciale), permite actiuni diferite ale ansamblului momeala carlig chiostec,
odata aspirate de crap;
Am aratat, mai sus, hair-rig-ul cel mai folosit, nu pe cel clasic.
Cel clasic presupune simpla legare a unei momeli, prin intermediul unui fir (de regula, se
foloseste ata dentara - dental floss), de curbura carligului. Cum eu nu folosesc acest mod
clasic de atasare a momelii, nu il recomand.

160

Technical
THE SLIDING 'D' RIG

Jim Foster
The 'D' rig is one of the most famous carp rigs ever devised. Used extensively during
the late 80' and early 90's, its use has probably declined in the last few years due to
the popularity of the knotless knot. That was until some clever chap devised a way to
integrate the sliding 'D' into the knotless knot.
First lets look at the theory behind the 'D' rig. Basically it is called a 'D' rig because a
loop of stiff nylon or Amnesia is tied to the back of the hooks shank in a 'D' shape.
The 'D' can either be whipped into position with thread and glue as if you were tying
a trout fly, or using a variation of the knotless knot.
In the process of tying the 'D' you should thread on a sliding ring. In the pictures that
accompany this article we are using an ESP oval rig ring - though any simple
stainless rig ring will do the job. The boilie is then tied to this ring, therefore making it
free to slide up and down the 'D'. The idea is to give the bait a natural kind of
movement, so that in the water it behaves in a similar fashion to a free offering.
When the rig is taken into the carps mouth, I've heard it said that the carp can eject
the boilie (which slides down the 'D') whilst leaving the rig in a place to find a hold. I
am not so sure about this myself as I think the carp is more likely to eject the hook
and retain the bait in it's mouth; not realising that the food is attached to the hook.
In reality all that matters is that the rig works, end of story. No one really knows what
goes on inside a carps mouth as it takes in a hook bait and then tries to eject it. All
you do need to realize is that this presentation is very good and works a treat,
especially when used with a pop-up. Top names that have used this rig in the past
include Rod Hutchison and Terry Hearn. They can't all be wrong can they?
You'll notice that there are two sections to the hook length, making it a 'combi link'.
These are ties together using a loop and another sliding ring. This technique should
only be employed with a buoyant, popped-up boilie; as the effect gained will not be
so pronounced on a bottom bait.
The idea once again is to give the hook bait movement and flexibility underwater. On
a hard lake bed, the fact that the hook bait is connected to a couple of inches of stiff
link and a loop mean it can waft around naturally as the carp feeds nearby.
There are quite a few hook link materials on the market that you can use for this rig.
If you wish you could make the section of hook link between the bait and the loop
supple - a braid for instance. The rest of the hook link should then be stiff.
Alternatively the whole link can be made from a stiff material. We'd recommend
Amnesia, Korda IQ, Fox Casper and ESP Stifflink.

How To Tie The 'D' Rig

The 'D' rig is one of the most famous carp rigs ever devised. Used extensively during
the late 80' and early 90's, it's use has probably declined in the last few years due to
161

the popularity of the knotless knot. That was until some clever chap devised a way to
integrate the sliding 'D' into the knotless knot.
1) Get your materials together and ready,
this makes things easier when tying the
rig. W e'll be using Amnesia for
photographic purposes, though it can be
used in practice too.
2) Take the hook for your choice and
thread it down the hook link. Don't tie the
loop in the end of the link, you won't need
one. Get ready to tie the knotless knot.
3) Carefully tie on the hook using the
knotless knot (see how to tie the knotless
knot). Notice where the whippings stop just under half way down the hooks shank.
4) After you have tied the knot, bend the
tail back and thread a sliding rig onto it as
shown in the picture. This is where you will
tie your boilie.
5) Now comes the clever part. Thread the
tag end back through the hook's eye, the
carefully burn it using a cigarette lighter.
This creates a blob that stops the 'D'
unravelling itself.
6) Here is the finished rig complete and a
boilie ready to be attached. You can see
how the lob works. Clever, eh!
7) Now it's time to look at tying the boilie on.
There is no right way to do this, but it is advisable
to use a good tying material - like Krystons
Samson, for example.
8) One alternative is to create a groove in your
chosen hook bait. Then carefully tie your boilie on
as shown. Make sure you tie it as securely as you
can - you don't want it coming off.
9) Thread the braided hair through the sliding ring as
demonstrated, and secure the boilie in place. You can
use some rig glue if necessary.
10) Now for the rest of the hook link. Tie a loop in one
end of the link, complete with a sliding ring. Tie a
swivel onto the other end of the link which should be
about 8 inches long.

162

11) Now connect the hook section of your

hook link to the loop. This part of the rig
should be 2 or 3 inches long. Obviously
there is room to experiment.
12) This rig should be used almost
exclusively with pop-ups. To balance the
pop-up, simply mould some putty around
the knot of the loop as shown.
13) The rig is now finished. Here is the
hook bait section, as it should appear just
before casting. How can any selfrespecting carp resist that!
14) Finally the lead is added. Here it is an
inline lead, but you can use this rig with a
swivel lead, tubing and a safety bead type
set-up. It is up to you.
This feature is taken from the Jan 2000 issue of Total Carp Magazine. For more information on
the magazine and current subscription offers please click on the banner below

163

Technical
THE STIFF RIG

Jim Foster
The stiff rig has been around for almost a decade. Originally thought up by Mike
Kavanagh, it has proved to be the downfall of many carp - particularly on waters that
are, or were, highly pressured by anglers using braided hooklinks.
Before we start, just a quick word about the materials we will need. Basically I weave
the hair material into a knotless knot and secure it with superglue. One of the best
glues on the market at the moment is Kryston Bondage. It's water resistant and
rubberised, plus it sets in seconds. I can recommend it for any rig tying you might do.
The hooklink I am using here in the photographic sequences is Black Amnesia. I
don't actually use it for fishing these days as it has been overtaken by companies like
Fox, ESP and Korda who produce specialist stiff links designed solely for carp
fishing (Amnesia was designed as a shooting head fly line). One of these , the ESP
version has particularly caught my eye. Korda's IQ also fits the bill for this type of rig,
as does Fox Casper in the heavier breaking strains.
WHY DOES IT WORK? On the face of it, the stiff rig looks crude to say the least.
Why it works has been the subject of considerable debate. The thinking behind it is
that, as the carp sucks in the boilie, the hook link material does not bend; therefore
making it harder for the carp to eject the hook when it blows out.
Try and think of it like this. A carps natural feeding process involves the separation
of food items from non-food items within the mouth cavity; with silt, gravel and other
inedible material being filtered and expelled back through the mouth or gill rakers.
The hook, of course, constitutes something inedible, so the carp tries to eject it. It's
important here for me to emphasise here that I do not believe a carp knows what a
hook is, what it does, or for that matter what a rig is. The fish is not trying to shed the
rig knowing it is in danger of being caught, it's simply trying to expel a non food item.
Mostly is succeeds and the hook along with the boilie fall back to the bottom with the
fish being none the wiser for it's near miss. Fortunately sometimes it does not miss
and the hook finds it's hold. It is now that the stiff link comes into play. It's designed
to combat the ease that the carp can eject a hook, and is a system that can work
very well - especially on waters where the carp feed hard, and have limited
knowledge of stiff hook link materials.
I hope that you understand my thinking behind all this. W hether I am right or wrong
we will probably never know; but one thing I always emphasise to people is precisely
that - theory. Noone knows for sure how each individual carp feeds and how the rigs
behave amongst the rubbish on the lakebed, or whilst in the carps mouth. And, no
matter how modern your rig, it's not going to work if the carp don't want to eat your
bait.

164

How To Tie The Stiff Rig

The stiff rig has been around for almost a decade. Originally thought up by Mike
Kavanagh, it has proved to be the downfall of many carp - particularly on waters that
are, or were, highly pressured by anglers using braided hooklinks.
On the face of it, the stiff rig looks crude to say the least. W hy it works has been the
subject of considerable debate. The thinking behind it is that, as the carp sucks in
the boilie, the hook link material does not bend; therefore making it harder for the
carp to eject the hook when it blows out.
STEP 1 - Here's the gear you'll need some Stiff Rigger hooks and some of
the new ESP Stiff Rig material.
STEP 2 - Take a length of the Stiff Rig
- how long is up to you, it all depends
on what you are trying to achieve.
STEP 3 - Thread the end of the link
through the Stiff Rigger hook's eye.
STEP 4 - Now whip the hook onto the
line using a knotless knot. - see how
to tie the knotless knot for more
details
STEP 5 - Straighten the knot out and
your hook should be sitting like this on
the stiff link material.
STEP 6 - Pull the hair back through
the eye - do not tie a loop on the hair.
Youre creating what is called a 'D' rig
here.
STEP 7 - This is the tricky bit - you
need to carefully burn the tag end. A
blob of line will appear, that will
prevent the 'D' coming apart.
STEP 8 - The finished rig should look
like this. You can alter the angle of the
hook simply by pinching the hook link
- it's that stiff!
This feature is taken from the Nov 1999 issue of Total Carp Magazine. For more information on
the magazine and current subscription offers please click on the banner below

165

Guest Articles
THE WITHY POOL RIG

Jim Foster
Withy Pool is a venue steeped in history. Fished in the 1960s by the likes of Dick
Walker, the pool has long since been a breeding ground for thinking anglers to
experiment with their carp fishing. However, W ithy has never been a prolific venue,
holding little more than 20 carp altogether at any one time. A large proportion of
these fish are 30lb plus though, with some being more than 40lb.
Today, after a flirtation with day ticket anglers, W ithy is run as a syndicate. Most will
struggle to catch more than one fish in a season. Some will blank all year. But for
those who know their stuff, a few thirties and maybe a forty are on the cards.
Make no mistake about it; W ithy can be a hard venue. The carp it contains have
loads of natural food to go for, plus they're subjected to pressure from some of
England's best carpers. Yet W ithy's cleverer inhabitants can easily go a year or more
without being caught.
It's one of the few venues I know where you really do need to get every part of the
equation tight. And that includes rigs, so I'm going to take a look at a set-up that was
devised in part by former W ithy Pool owner Kevin Maddocks. It takes the old W ithy
Pool Rig and modifies it a bit, utilizing a long-shanked hook, a sliding ring and an
acute bend between hook and hook link brought about by the clever use of clear
shrink tubing.
The bend in the shrink tube is the thing that strikes you when you look at the rig for
the first time. You think to yourself, 'that can't possibly work,' but I assure you it does!
In fact, I've seen this rig in action on quite a few occasions and can vouch for its
effectiveness. It's especially good with pop-ups, although Kevin Maddocks uses it
with bottom baits (I'm thinking specifically here of the Carp Nuggets he's caught so
well on in the last 18 months or so).
Even though it appears that the hook point is well obscured, the rig seems to suit the
way carp feed and will catch them out time and again. I remember having a
conversation with Steve Renyard, a man who should take most of the credit for the
design of the original Withy Pool Rig, about a session he had on W ithy when he
used the Mark I version for the first time.
I think he had a number of takes in a single trip in a spot that had produced next to
nothing for months. This success rate continued and Steve went on to catch most of
Withy's residents in a very short period
Obviously, the rig wasn't the sole factor behind his success, but in his mind, the edge
of being the first to use such a radically different rig helped him catch those fish.
So if you fancy trying this rig out, you'll need to get yourself some fly-tying thread and
a fly vice. You'll also need some Fox Series 5 hooks, a fairly stiff fluorocarbon hook
link like ESP Ghost, Korda IQ or Fox Illusion, some clear shrink tube, sliding rings
and some bait floss.
166

Most carp hooked on the Mark II W ithy Pool Rig are hooked securely in the middle of
the bottom lip. This positioning of the hook leads me to believe that the carp clamp
their mouths over the pop-up, with the bottom lip possibly being caught between the
hook and the shrink tube. On ejection it's argued that the shrink tube acts like a
spring that helps pull the hook down, quite forcibly, into the fish's bottom lip.
However it works (we'll never know for sure!), the fact is that it does. It has taken
some waters apart in the last two years. So tie it up carefully and try it out. You too
could find yourself upping your catch rate - but please remember that no rig is any
good unless you're using a bait that the fish want to eat!
Got that? Good! Then let's get tying.

How To Tie The Withy Pool Rig

167

168

This feature is taken from the Sept 2000 issue of Total Carp Magazine.

169

Other Rigs
Carp rigs have changed immensely during the last few decades. Since the early days of
floating crusts and parboiled potatoes, more and more anglers have begun to specialise in
catching carp, new specialist venues have appeared on the scene and carp rigs have become
an important element in catching carp today. With this increase in popularity comes an
increase in the amount of pressure on our w aters. The fish become increasingly w ary and to
carry on catching specimen carp, w e must continually come up w ith more and more w ays to
outw it them, and carp rigs play an important role.
The key to this is in bait presentation and to achieve this, w e must be able to create and tie our
carp rigs correctly. This section is dedicated to explaining the many types of carp rigs
available today and to show you just how to get them right.
With the right carp rig and the right bait, presented correctly in the right place, you w ill stand a
much greater chance of putting that personal best on the bank. We w ill continually add to
these pages as new advances in the rig scene are discovered, and if you know of a good carp
rig that you have tried and caught carp w ith, then let us know . Tell us how it is tied and w hy
you think it works and w e will add it to the site.

Ledgering rigs

So, w hat are the basic types of rigs? Years ago, the only form of ledgering I knew was the
sliding ledger. This basic rig w as simply a hook on the end of my main line with bait directly
attached to it, w ith a sliding pear shaped lead or drilled bullet stopped a short distance from
the hook by a single split shot. This w as occasionally upgraded to a sw ivel to stop the weight,
usually w hen I wanted to use a low er breaking strain line on the hook length and needed some
way of attaching it. The carp w ould take the bait, swim off with it and pull the line through the
weight, thus registering a bite. It w as a very basic rig, but it used to catch me fish. The first
drawback of this rig w as that the split shot w ould sometimes come off, causing me to hook a
lead w eight if I w as lucky, or it would damage the line to a stage where it would break on
hooking a fish. This of course w as another good reason to replace the shot with a sw ivel. This
basic sliding ledger rig w ill of course still catch fish today, and I still use it where a simple
technique is sufficient
Carp though became a bit more clever, and on picking up the bait, sensed that something w as
wrong and let go before registering a single movement back on the bank. Carp could also feel
either the line itself as they picked up the hookbait, or the resistance of the line due to
monofilaments springy nature. As the carp takes its food straight into the back of its mouth
where it is crushed, anglers believed that they could also feel the hook and would eject the
bait. And so the hair rig was developed. This involved taking a very thin piece of line and
attaching it to the end of the hook. The bait w as attached to the hair so that when a carp
passed the bait into the back of its mouth the hook was still at the front near the carp's lips.
Anglers also started to use a finer trace length of a softer material, such as Dacron, believing
that the fish wouldn't feel resistance from the trace. This helped a lot and today many rigs are
still tied w ith these basic principles, using hair rigs and soft trace materials.
Typically the hair rig is used w ith a "bolt" setup, where a heavy w eight is fixed onto the line.
As the fish starts to feel the w eight, it panicks and moves off suddenly, thus setting the hook
(most of the time).
You can tie your ow n hair rigs quite easily w ith a length of 25 - 30 lb. test superbraid (which
has the same diameter as 6 - 8 lb. test monofilament), some sw ivels and super-sharp size 8 to

170

4 hooks, like the "octopus" style from premium hook-makers like Gamakatsu, VMC, Mustad or
Owner, to name a few . Superbraid is used because it is soft to the touch, and doesn't coil like
mono. Instead of buying a whole spool (it's expensive stuff), you can just purchase a length
(20 feet or so) of it from a tackle shop that spools reels
Then it's simply a manner of tying a snell knot to the hook, leaving several inches on the tag
end. The snell knot is perfect for this rig, as the tag end lies parallel to the shank. The tag is
then tied to the shank w here the bend starts w ith a simple overhand knot. The length of the
tag can be varied to the size of the boilie or number of corn you w ish to use. The end of the
tag is finished off w ith a simple overhand loop. The other end of the leader is then tied to a
swivel w ith a palomar knot (other standard knots have been know n to slip with superbraids).

Bait Needle
To thread the corn or a boilie onto this tag end, one uses a bait needle, which you can also
make yourself. Simply take a large sew ing or tapestry needle, and w ith a pair of w ire cutters,
clip out a section of the eye, leaving a j-shaped hook, as shown below.
For the handle, use a short section of dow el rod about the diameter of a pencil, bore a small
hole in the end, and superglue the pointed end of the needle into the hole. You can even use
the needle as the drill bit.

The handle can then be dipped in latex or lacquer to seal the wood. Now you're ready to bait
the hair rig.

Baiting the Hair Rig

For field corn, simply thread the needle through the corn. A boilie is threaded on exactly the
same w ay. To make it a "pop-up" rig, sandw ich a piece or two of packing foam in betw een the
corn, w hich will cause the bait to float up from the bottom. This makes your offering the most
visible and accessible, especially in a bed of chum.
Make sure that there is enough foam to float the bait. Then hook the loop from the end of the
hair rig, and slide the bait on.
To lock the bait on, insert a stopper in the loop, and slide the bait back against the stopper.
Almost anything can be used as the stopper - I use a tiny piece of pine needle. The height of
the popped bait can be adjusted by adding a split shot to the leader, or by the length of the
leader itself.

The Bolt Rig

To set up the bolt rig, bolt or fix a heavy w eight (about a 3 ounce bell sinker) onto the main
line. This can be done by tightly knotting a rubber band ahead of the w eight. I also knot a
rubber band behind the weight next to the sw ivel to keep the sinker from banging on the knot
or slipping onto the sw ivel. Then trim the ends of the rubber band.
A heavy w eight is necessary to set the hook, w hen a carp "bolts" aw ay from the tension. I've
heard some anglers use a lighter w eight (1 - 1.5 ounces) and firm up the hook set themselves
after a strike. This is the fundamental setup, w ith a multitude of variations used, like different
sinker options, hooks, etc. I'm a "do it yourselfer," and this is the w ay I figured the rig must be
tied, and it's w orked for me.

171

The Line Aligner

The linge aligner is basically a hair rig w ith an improvement. Heat Shrink tube has been

applied around the shank of the hook. It is left sticking out past the eye of the hook. Instead of
the line also passing out of the tubing, it passes out through a small hole made in the inside of
the shrink tube. This makes the hook alw ays flip over so that it faces dow nwards when the
carp picks it up. Try dragging it across your finger, you'll see that it hooks you almost every
time. Personally I like to use the line aligner as often as I can w hen I'm using an ordinary hair,
but it's up to you. You have to decide w hich rig you feel most confident in using

The D-Rig
the drig has a loop at the shank of the hook w hich has a rig ring on it. The boilie is normally
tied on to the rig ring using bait floss or ordinary dental floss, although you can tie a hair to
the rig ring and mount the bait on that. D-rigs really need to be made from monofilament so
that the ring sticks out instead of collapsing inw ards and ruining the effect of the rig. Of
course, you could alw ays use Kryston's Snake Bite and strip off all the coating from after the
hook to the sw ivel, this would let you make the rig out of braid without ruining the effect of the
rig. To make the ring I tie a knotles knot but instead of tying a loop to make a hair, I leave a
long tag end. I tie the knotless-knot as normal and when I've finished I pass the tag end
through the eye of the hook (after sliding on a rig ring). Then I get a match and carefully burn
the end sticking out through the eye so that it forms a 'bobble' on the end which cannot pass
back through the eye. I continue to burn it down until I get a loop of just the right size. One
product which helps in the construction of this rig is Solar's D-Riggers. The D-Rig is a pop-up
rig and only really w orks with boyant baits, so you will need something to counter-balance the
pop-up (not illustrated).

The Hinge Rig

The hinge rig is another pop-up rig. Made famous by Terry Hearn, the hinge rig is made from
stiff monofilament (my personal favourite material for stiff rigs is ESP Stiff Rig Bristle
Filament) A hinge is created by two interlocking loops on either piece of mono. A loop is also

172

used to attach the sw ivel, but flexi-ring sw ivels perform the same task as the loop. A good
knot for tying on sw ivels using stiff mono is the two-turn blood knot, it doesn't tend to mess
us thick line like grinner and palomar knots can. This rig is normally fished with a boyant bait,
so if you use one then remember to add a counter weight. As I have pointed out in the
diagram, the counter-balance should be added to the bottom of the loop so that the hook
alw ays ends up pointing aw ay from the sw ivel (as you can see in the diagram). Although you
don't have to use a D-rig set up w ith this rig, I think it helps to let the bait move more freely
when using stiff mono.

Snake Bite Rig

Here's a rig w hich I use quite a lot and you can make w ith Kryston's Snake Bite. The stiff part
of the rig makes sure the rig straightens out as it lands on the bottom and helps to avoid
tangles. An inch to two inches of the snake bite before the hook has been stripped off, this lets
the bait behave naturally in the w ater. If I decide to use a pop-up I put the counter-balance on
the end of the stiff part just before the point w here it is stripped off.

Critically Balanced Rig

This is a rig I have used quite a lot in the past. When critically balancing your bait, the aim is to
get it as light as possible so that is is only just being held down by the w eight of the hook. The
theory is that if a carp decides to taste your bait, it is sucked straight into the carp's mouth
before any other bait, and hopefully the hook w ill then become caught in the carp's mouth.
This is to try and trick the carp that are not necessarily attempting to eat the bait, but are just
tasting it or sucking in your free offerings. Start w ith a piece of rig foam that is a bit too big
and makes the bait float, then cut off small pieces until it only just sinks in the w ater. You don't
have to use boilies, I have fished it w ith Pepperami which you'll find is very boyant and
requires little foam. Fishing this rig over a bed of freebies, particles or w ith 'the method' can be
effective because the carp might inadvertently suck in your bait w hilst foraging for the
particles.

173

The Snowman Rig

This rig is a variation of the ciritically balanced rig. You get two boilies, one which floats in
water and one which sinks. By putting the sinking bait onto the hair below a floating bait, you
should find that the pop-up sits at the top w ith the sinker holding it down. It is possible to
achieve a situation w hereby the net boyancy of both baits and the hook leaves the setup
'critically balanced' (see above). This can be achieved by changing the size ratio of the boilies,
pushing short lengths of lead w ire into the bottom bait to decrease boyancy (I think you can
buy w ire intended for this in tackle shops), or adding foam above the pop-up to increase
boyancy. I like to use boilies of the same sort for this but I suppose there's no reason why
different flavoured boilies couldn't be used in combination.

The Helicopter rig.

The Helicopter rig w as originally used for sea fishing and later adapted for carp fishing
because of its anti-tangle properties.The rig w as named the helicopter rig after its helicopter
blade like motion in flight.The baited hook-link rotates about the main-line axis by the use of
the loose fitting hook-link swivel, usually on anti-tangle tubing or lead-core. The Helicopter rig
is probably the most commonly used rig w hen trying to achieve extreme distances because of
its anti-tangle properties and its aerodynamic set-up. The Helicopter rig is best used w ith a
two or three bait Stringer, a Stringer is usually free offerings of your hook-bait that are
threaded onto dissolvable P.V.A. string and tied to your hook

The Silt rig

The Silt rig is basically a Helicopter rig in its make up, the only difference being that the
rubber bead is slid up the anti-tangle tubing or lead-core to the depth of the silt that you are
fishing in. In doing this the hook-link isnt pulled into the silt burying the hook-bait. To find out
the depth of the silt you use a Marker-Float set-up with a length of white wool tied to the lead
with the other end tied to the swivel which runs on the shock-leader/main-line. The link
between the Marker-Float lead and the running sw ivel that is on the shock-leader/main-line
must still be of a suitable breaking strain material with the wool accompanying it, not instead
of it. Once set-up cast out to the silt and leave for ten minutes or so then reel in, the depth of
the silt w ill be stained into the wool.

Considerations
The Helicopter/Silt rig does solve many problems, but not without having its own inherent
ones. Firstly w hen playing a hooked fish you do not have a direct pull on the fish, in other
words the strain of the fish is being taken on the rubber bead or sleeve of the lead and the
anti-tangle tubing or lead-core, not the direct tension of the main-line. Secondly the
Helicopter/Silt rig is not particularly w eed friendly, as it is prone to snagging. Once the lead is

174

snagged the hook-link can slide up the anti-tangle tubing or lead-core making the problem
worse, hence the need for a more direct pull and/or a safety-lead set-up. Finally, for fish safety,
make sure that the rubber bead, w hich acts as a depth stop, can slide easily along the antitangle tubing or lead-core. In the event of your main-line snapping the hook-link must be able
to slide up the anti-tangle tubing or lead-core pushing the rubber bead/depth stop with it as it
slides off to free the fish from the lead

175

176

177

178

179

180

181

182

The Hinge Rig

Snake Bite Rig

183

Critically Balanced Rig

The Snowman Rig

184

Nail Rig

PopupRigOnMud

'Hinged, Pop-up, Stiff rig'

185

Pop-Up Rig

Helikopter-Rig

186

Amnesia D-rig

Scorpio-rig

187

188

189

The Lay-on Rig

190

Gravel Rigs

191

Roughorshallow Rig

Shocker Rig

Silt-rig

192

Wonderlijn

Bait Bag

193

Pescuitul Rapitorilor
Pescuitul la rapitor cu pestisori vii
Este de departe cea mai respandita metoda de pescuit la rapitori, datorita costurilor reduse
si a usurintei de folosire. Principiul este cat se poate de simplu : rapitorii se hranesc cu
pestisori vii? Atunci sa le oferim astfel de pestisori, garnisiti bineinteles cu carligele
corespunzatoare. Metoda da rezultate atat pt incepatorii aflati la primele capturi, cat si pentru
pescarii 'cu pretentii', aflati in cautarea capturilor capitale. Singura conditie este de a adapta
montajul si a pestisorul momeala cu talia pestilor cautati. Speciile pe care le vizeaza de
aceasta metoda sunt stiuca, salaul, bibanul si somnul.
Avantaje:
1.Este simplu de folosit, chiar daca subtilitatile nu lipsesc, ca de altfel la orice metoda. O
data montura lansata in apa, nu mai ramane decat sa fie supravegheata. Nu e metoda cea
mai eficace de pescuit cu pestisor, dar pentru un pescar debutant este un inceput.
2.Este una dintre cele mai bune metode de a prinde pesti mari. Dovada stau capturile
prezentate in revistele de pescuit.
Dezavantaje:
1.In ceea ce priveste insa numarul de pesti prinsi, metoda este mai putin buna, cedand teren
in favoarea metodelor active, de cautare a rapitorilor in locurile unde banuim ca se ascund.
2.Cei ce pescuiesc cu momeli artificiale for obiecta dificultatea gasirii si pastrarii pestisorilor
momeala.
Montajele de baza
Exista o multitudine de montaje, fiecare pescar adaptand unul deja existent la preferintele
sale, dar in pricipiu exista doua montaje de baza, care se pot combina : intre ape, la pluta si
Pater Noster. Primul este supus actiunii curentului de apa, vantului si tractiunii pestisorului
momeala, in timp ce al doilea va ramane exact in locul lansarii. In functie de conditile de
pescuit, fiecare are avantajele si dezavantajele sale.

Montajul intre ape este cel mai simplu si raspandit. Se compune dintr-o pluta fixa sau
culisanta, cu o portanta intre 3 - 20 grame, suficienta cat sa impiedice pestisorul momeala sa

194

o scufunde, dintr-un plumb si un carlig (simplu, dublu sau triplu). Struna este de regula
atasata de linie printr-un vartej, pentru ca evolutia pestisorului momeala sa nu rasuceasca
firul. La pescuitul stiucii, salaului si somnului mare struna va fi metalica, preferabil cat mai
flexibila pentru ca evolutia pestisorului sa fie cat mai naturala.
Montajul Pater Noster
In functie de pozitia plumbului fata de pestisorul momeala, exista doua variante ale monturii
Pater Noster : cu plumbul pe fundul apei si pestisorul deasupra, sau cu pestisorul legat dupa
plumbul care va fi culisant. (aici doua poze cu cele doua cazuri) In cel de-al doilea caz vom
folosi un pestisor care innoata de preferinta la suprafata (oblete, carasel), pentru a nu se
infunda in mal, caz in care montura devine ineficienta.
Pestisorii momeala
In principiu orice specie de peste poate servi ca momeala daca este suficient de rezistenta
in carlig. De asemenea, trebuie respectate limitele minime stabilite prin lege pentru fiecare
specie in parte.
Modul de intepare a pestisorului este prezentat in imaginile urmatoare. Alegerea depinde de
tipul pestisorului, de marimea acestuia, stilul de pescuit. Important este ca acul sa fie foarte
bine ascutit. Cand il intepati de spate, aveti grija sa nu-i atingeti sira spinarii. Tineti minte ca
un rapitor incepe sa inghita prada de la cap. Acesta este motivul pentru care va recomand
prima varianta de intepare.

Caraselul este una dintre cele mai bune momeli (e foarte rezistent in carlig), tiparul (la
pescuitul somnului), babusca, rosioara.

195

Pestisorii fie ii cumparam din piata (in orasele mari), fie ii prindem din timpul verii, cand
acestia abunda, si ii tinem acasa intr-un acvariu, bidon de plastic si ii folosim la nevoie, fie ii
pescuim cu o napatca mica de 1x1 metri, chiar pe locul de pescuit. Pentru a-i pastra mai
mult timp trebuie sa le asiguram conditii optime de lumina (nu-i tineti in beci fara lumina),
temperatura (10-20 grade Celsius), oxigen (folositi un aerator de acvariu) si hrana.
Cum pescuim?
Lansarea montajului in locul vizat se face cu grija pentru ca pestisorul sa nu se deterioreze
sau sa zboare din carlig. Este de preferat lansarea pe sub mana. In cazul in care panta pe
care o face firul este suficient de mare, putem lansa fara momeala, dupa care intindem firul,
prindem pestisorul de fir prin intermediul unei agrafe si il lasam sa coboare pe fir in apa,
pana la adancimea reglata in prealabil cu un stopper. Asezarea lansetei in suport se va face
dupa ce ne-am asigurat ca frana mulinetei este bine reglata.
In cazul in care pescuim cu o montura intre ape, din cand in cand vom mai misca momela
din loc, pentru a 'acoperi' o suprafata mai mare de apa.
Muscatura este de obicei sesizata printr-o scufundare a plutei urmata de tragerea firului.
Pluta de poate si culca, daca rapitorul porneste spre suprafata. Fiti gata sa-i dati fir, pentru a
nu simti o rezistenta anormala din partea pestisorului momeala. Inteparea trebuie facuta
atunci cand considerati ca rapitorul are in gura carligele din momeala. Aceasta durata este
extrem de variabila, chiar pentru aceeasi specie. Mai bine il lasati mai mult decat mai putin,
pana cand veti sti s apreciati corect momentul inteparii.
Echipamentul necesar
1.Lanseta intre 3-4 metri, cu o actiune telebolica. Puterea ei va fi corelata cu talia pestilor
urmariti. Pentru distante mai mici se poate folosi si o undita de 4-6 metri.
2.Mulineta nu are o asa de mare importanta ca in cazul altor tehnici. Alegeti mai degraba
una mai mare decat una mica, cu 1-3 rulmenti. Ar trebui sa poata inmagazina 150 metri de
0.3. Atentie la reglarea franei.
3.Nylon-ul poate fi obisnuit, dar unul fluorescent va va ajuta sa vedeti plecarile mai bine.
0.26 e un diametru bun, 0.24 pentru un pescuit la distanta mai mare, 0.30 daca pescuiti in
locuri cu agatari frecvente. Pentru capturile capitale, diametrul va fi crescut corespunzator.
4.Strune metalice flexibile, de un diametru corelat cu marimea pestilor vizati, pentru stiuca si
exemplare mai mari de salau si somn.
5.Gama de plute cu portanta de la 5 la 20 grame.
6.Plumbi intr-o gama de la 1 la 10 grame pentru echilibrarea plutei, precum si plumbi cu
ochet de 20 - 40 grame pentru monturile Pater Noster.
7.Vartejuri cu agrafe.

196

Pescuit cu jig-uri
Daca vreti sa va perfectionati abilitatea de a prinde peste cu jig-uri si plastice moi, nu ratati
aceste ponturi de la Mark Martin.
Pescuitul cu jig-uri, este din pacate una dintre cele mai prost intelese tehnici de pescuit la
salau. In mod sigur, este si subiectul celor mai multe intrebari care mi se pun la seminariile
mele si in discutiile pe la concursuri.
Primavara si toamna, pescuitul cu jig-uri si plastice este probabil cea mai eficienta metoda
de a prinde salau pe rauri, lacuri si in orice balti care au aceasta specie. De aceea, am si
crezut ca este necesar sa dedic acestei tehnici un capitol intreg in cartea mea "W alley
Fishing 201" (cap. Fishing with soft plastics)".
Fie ca doriti sa va perfectionati, fie ca vreti sa va imbunatatiti serios performantele avute cu
jig-uri, va sfatuiesc sa incercati cat de des posibil sa pescuiti pe verticala si sa experimentati
aceasta tehnica deosebit de eficienta.
Vreau sa invat sa pescuiesc mai bine cu jig-uri pe rauri si nu reusesc? Ajutor! Nu te teme,
vei invata repede. Totul e sa fii foarte atent la detalii, la sculele pe care le folosesti, la jig-uri
in mod special si chiar si la modul in care iti controlezi barca. Aceste trei ingrediente laolalta
sunt cheia succesului.
Daca sunteti incepatori, va sfatuiesc sa folositi o lanseta scurta pentru a pescui pe verticala,
sa nu fie mai lunga de 6'. Motivul? Simplu, pentru ca o lanseta scurta te ajuta mai mult sa
controlezi evolutia jig-ului, fara a-l determina sa faca miscari exagerat de ample. Cu un bat
mai lung, de 6'6" sau 7', orice incapator va anima jig-ul cu miscari exagerate. Cea mai des
intalnita greseala pe care am remarcat-o la multi pescari consta tocmai in felul in care anima
jig-urile. Prea multa viteza si smucituri prea ample!
Eu incerc sa fac jig-ul sa se ridice de pe fund doar cativa cm. E mai bine sa nu se miste
deloc, sau doar sa se tarasca pe fund, decat sa fie saltat prea des si prea mult. Va
recomand prin urmare o lanseta specializata pentru acest lucru, un Berkley Series I de 6', de
exemplu, sau orice alta lanseta la fel de usoara si sensibila, care va va permite sa distingeti
cel mai fin atac al salaului. E important ca lanseta sa fie usoara si sensibila, o sa va ajute sa
va concentrati mai mult asupra evolutiei nalucii pe fund.
Va sfatuiesc sa va concentrati cand pescuiti cu jig. Nu sa stati la baliverne cu prietenul sau
partenerul de pescuit. Daca veti face asta, jig-ul va evolua eficient in zona de atac si nu va
topai prin straturile de apa fara nici un sens.
Un alt aspect important este folosirea unui fir de calitate. Berkley Fireline este unul bun, pe
care-l folosesc si eu, pentru ca imi permite sa pastrez contactul cu jig-ul. Nu exista
elasticitate in acest fir si din acest motiv simt mai bine tzacurile. Nu exagerati insa cu
folosirea unor fire peste masura de rezistente, un diametru mare va face firul mai vizibil. De
asemenea, va sfatuiesc sa incercati varianta Flame (galben fluo). E suficient unul de 8 lbs
test, care are acelasi diametru cu un monofilament de 3 lbs test. Eu folosesc chiar si Fireline
de 6 lbs. Finetea liniei e importanta pentru ca evolutia nalucii va fi influetata mai putin de
curent si veti simti mai bine jig-ul, chiar si la adancimi mari. Culoarea galben fluo pe de alta
parte va ajuta sa vedeti unghiul facut de linie in apa, asa ca veti sti totdeauna unde se afla
jig-ul.
Legat de jig-uri, incepeti cu cele mai grele cu care va descurcati, apoi scadeti cate putin
greutatea, avand grija sa fiti sigur ca simtiti contactul cu fundul. Nu e bine sa pescuiti cu jiguri prea usoare dar nici cu jig-uri prea grele. Daca sunt prea usoare vor fi luate de curent si
nu veti mai pescui pe verticala. Cu un jig greu, poate chiar de 1/2 oz sau 3/4 oz, veti pescui
in mod sigur pe verticala.

197

Va recomand sa achizitionati mai multe jig-uri de diferite dimensiuni, Northland FireBalls,

inclusiv cele mai grele modele, pentru eventualitatea in care veti pescui in curent cu shad-uri
sau grub-uri. Eu folosesc in plus si atractant Berkley Powerbait, care face naluca mai vizibila
si deci mai eficienta, lucru important in special cand pescuim in rauri cu ape tulburi si lipsite
de luminozitate.
Urmeaza cel de-al treilea ingredient: modul in care va controlati barca. Vertical inseamna
vertical. Daca va aflati pe un rau cu motorul pornit, va trebui sa invatati sa controlati barca
astfel incat unghiul in care intra firul in apa sa fie pe cat posibil mai aproape de 90 de grade.
Invatati de asemenea sa va folositi de vant. Puneti barca cu botul in bataia vantului, pentru a
putea mentine jig-ul la verticala chiar daca sunteti influentati si de vant si de curent in acelasi
timp.
Si acum sa trecem la atac. Adica la atacul pestelui asupra nalucii. Aici totul este
concentrarea. Uneori, cand salaii aspira naluca, veti simti doar un mic tzac. Alteori veti simti
doar greutatea lor in fir. In unele cazuri nu simtiti nimic, pentru ca pestele se ridica cu naluca.
Atunci veti vedea trasatura doar daca urmariti firul, care se deplaseaza intr-o parte sau face
burta. In toate aceste situatii e important sa intepati fara ezitare.
Dincolo de aceste sfaturi, tot ce va pot spune este sa nu uitati sa practicati acest gen de
pescuit cat mai frecvent. In fond, e doar un alt motiv de a iesi in sanul naturii.
Nalucile din plastic chiar sunt pe placul salailor? Ma indoiesc. Salailor le plac pestisorii vii,
asta e sigur. Dar si plasticile pot fi extrem de eficiente, reusesc sa-i pacaleasca aproape in
orice situatie.
Una dintre aceste situatii este pescuitul in rauri, unde salaii se grabesc sa inghita orice vine
intra in zona lor de actiune. Chiar asa este. Una dintre tehnicile pe care le-am invatat
pescuind pe raul Detroit, demonstreaza acest lucru din plin. Pe un jig cu tija lunga, am
indesat un Berkley Power Minnow. Apoi am agatat de varf o alta naluca din plastic, din care
am pastrat doar cativa centimetri. Am folosit un Power Crawler tot de la Berkley, montat
dupa ce am pus pestisorul din plastic, ca si cum ar fi fost o rama pusa doar pe varful
carligului. Combinatia asta de naluci, in curentul din rau, functioneaza ca si cum ar fi un
vobler de dimensiuni serioase, vibreaza simultan si coada pestisorului si viermele din silicon
din varfului acului. Aceasta montura a fost folosita cu succes nu doar pe rau, ci si pe lacurile
de acumulare, in conditii de vant puternic, cand este dificil sa controlez barca pentru a
mentine evolutia pe verticala.
In ultimii ani, am inceput sa folosesc genul asta de montura in orice situatie, chiar si atunci
cand in mod normal logica imi zicea sa folosesc pestisor viu. Acum insa folosesc viermi
silicononici de 8-10 cm, Power W orm de la Berkley, in nuante de galben sau chartreuse. O
astfel de combinatie dintre un grup si un shad pare sa fie o naluca eficienta pentru bibanul
american, care e mult mai agresiv. Si totusi, functioneaza foarte bine si la salau. Daca
inainte as fi pescuit intr-un loc cu jig de 1/8 oz si pestisor viu, acum folosesc eficient in
acelasi loc un jig de 1/4 cu soft plastic.
Iata cum procedez: lansez, las jig-ul sa se duca pe fund si cand simt ca am ajuns acolo
recuperez pana cand firul se intinde perfect. Apoi ridic varful lansetei de la ora 9 la ora 11
(imagineati-va un ceas). Apoi las jig-ul sa cada din nou pe fund cu linia putin tensionata, ca
sa-l simt cand atinge fundul. Cand ating fundul apei, fac din nou acelasi lucru, aducand
progresiv naluca catre barca. Cand ajung cu jig-ul in dreptul barcii, il joc pe verticala de mai
multe ori, pentru a stimula un eventual salau care a urmarit naluca pana sub barca si nu s-a
incumetat sa atace.
Cel mai important pont pe care vi-l pot da este sa va asigurati ca jig-ul atinge fundul dupa
fiecare miscare pe care i-o imprimati din lanseta. Multi gresesc si recupereaza naluca spre
barca la cativa metri de fund, crezand ca ea se misca pe fund. E nevoie de rabdare si de un
oarecare simt al ritmului pentru a face naluca sa evolueze in zigzag pe fundul apei. Cand
veti prinde miscarea, veti observa ca mai intotdeauna salaul inhaleaza naluca pe cadere.

198

Chiar daca nu simtiti cand s-a intamplat, veti intepa intamplator in secunda urmatoare cand
ridicati din nou varul lansetei pentru a salta naluca de pe fund.
Pentru multi pescari, aversiunea fata de nalucile din plastic e foarte greu de indepartat. E
mult mai usor sa ai incredere in rame, lipitori, pestisori vii si alte feluri de mancare preferate
de salau. Si nu e nimic rau in asta.
Din punctul meu de vedere insa, plasticele reprezinta o modalitate extrem de eficienta de a
sonda anumite structuri si a determina salaii sa atace, chiar daca nu sunt la vanatoare. O
momeala vie, care sta pe loc, s-ar putea sa nu le faca pofta de mancare. Dar o naluca din
plastic ce trece prin zona unde sunt ei ii va pune in miscare in mod sigur. Incercati. Va
garantez ca va va placea si acest stil de pescuit.

Monturi pentru plastice moi

In ultimul timp, magazinele din tara au inceput sa scoata la vanzare tot mai multe modele de
naluci siliconice. De la Mister Twister si pana la Storm, toate marcile bune si imitatiile ieftine
ale acestora isi fac aparitia si pe piata noastra. E un semn bun, inseamna ca se cauta
plasticele. Deci tot mai multi au inceput sa le foloseasca.
Pescarii preocupati serios de pescuitul cu artificiale o fac demult, procurandu-si nalucile din
afara. Ei stiu deja ca pescuitul cu plastice poate fi mult mai productiv decat cel cu momeli
naturale.
Speciile vanate sistematic cu plastice sunt bibanul si salaul. Dar si stiuca se lasa pacalita.
Avatul ataca shaduri. La fel si pastravul si somnul. Uneori chiar si cleanul se prinde la
gruburi foarte mici. Practic, nu exista rapitor care sa nu poate fi prins la plastice. Dar e
nevoie de multa practica pentru a sti sa alegi forma, culoarea si evolutia potrivita pentru ca o
naluca din silicon sa fie atacata. Mai ales ca exista sute sau chiar mii de modele de astfel de
naluci. Ele au insa avantajul de a fi mai ieftine decat nalucile din materiale mai greu de
prelucrat si pot fi prezentate pestilor in mai multe feluri.
Black bass-ul, bibanul american, este pestele care a determinat producatorii sa investeasca
sume mari in dezvoltarea nalucilor din silicon. Noi nu-l avem, cel putin nu inca. Dar nu-i nici
o problema. Celor interesati sa invete cum se procedeaza cu naluci din silicon le
recomandam cateva iesiri la biban de-al nostru.
Este specia care poate fi prinsa cel mai usor cu plastice si in mai toate apele noastre.
Pescuitul la biban cu plastice permite experimentarea tuturor monturilor, pentru ca vaneaza
la toate adancimile si intr-o varietate de conditii. Dupa ce va faceti mana si simtiti ca ati
inteles cum sta treaba cu plasticele, puteti sa treceti linistiti la alte specii. Veti vedea ca va fi
mult mai usor sa prindeti si ceilalti rapitori.
Montura cu jig
Cea mai folosita montura a nalucilor siliconice este montura pe carlige lestate, asa numitele
jiguri. Motivul pentru care aceasta montura cunoaste un asemenea succes este simplitatea.
Nu e nevoie de noduri complicate, de accesorii sau pricepere. Este cea mai conventionala
modalitate de a monta o naluca din silicon si functioneaza pentru toate tipurile (tubes, grubs,
worms, shads & alte creaturi). Poate fi pescuita in viteza iar numarul de rateuri este scazut.
In functie de specificul nalucii siliconice, greutatea si forma jigului, ansamblul poate capata o
evolutie diferita. Plasticele pe jig pot fi pescuite in orice conditii, pe verticala, pe orizontala, la
suprafata ca un fel de popper, cu evolutie in dinti de ferestrau intre ape, tarate pe fund etc.
Toate tipurile de recuperare functioneaza si toate nalucile din plastic montate in acest fel
prind peste. Dar nu singure. Pescarul trebuie sa stie sa aleaga tipul de recuperare, culoarea

199

si dimensiunea nalucii si tipul de jig care se potriveste cel mai bine, in functie de situatie.
Exista o multime de tipuri de jig, fiecare producator se straduieste sa scoata in fiecare an
ceva nou. Putem folosi unele vopsite si cu ochi, altele simple, exista chiar si jig-uri plutitoare
care permit pescuitul intre ape sau jig-uri cu o cavitate in fata, care permit pescuitul cu un
plastic pe suprafata, cu pompaje, exact ca la popper. Putem chiar improviza jig-uri rasucind
pur si simplu sarma de plumb pe carlige. Sau ne putem turna acasa daca avem matrite (cele
mai folosite sunt marca Do-it).

Wacky Rig
Ca majoritatea monturilor pentru plastice si aceasta a fost descoperita de pescarii americani
de black bass. De incepatori de data aceasta. Nestiind cum sa procedeze, acestia au infipt
carligul in vierme la jumatate si au lansat asa, miscand apoi din timp in timp varful lansetei.
Culmea a fost ca au prins intr-un loc unde ceilalti pescari experimentati nu prea au avut cu
ce sa se laude. Asa se face ca aceasta montura a fost repede adoptata de catre specialisti
si nu putine au fost concursurile castigate de cei care o foloseau cu pricepere. De 20 de ani
incoace, se pare ca aceasta montura este cea mai prinzatoare in concursurile de pescuit din
SUA. Nu e nimic complicat la mijloc, se foloseste un carlig simplu (de preferat unul cu tija
scurta de tipul celor care se folosesc la crap). Viermele se infinge in carlig la jumatate si asta
e tot. Se lanseaza fara nici un lest, cu un ochi pe fir pentru a vedea atacurile pe cadere.
Daca se doreste neaparat lest, se recomanda folosirea unor bobite de plumb despicate,
prinse direct pe fir. Daca nu ati avut parte de un atac, din clipa in care viermele a ajuns pe
fund ridicati varful lansetei si apoi lasati din nou naluca sa coboare pe fund. Importat este ca
sub apa viermele sa onduleze cat mai mult si cat mai natural, pentru a atrage atentia pestilor
din zona. Nu recuperati in viteza, aceasta montura se pescuieste foarte lent si cu multe
miscari din varful lansetei, trebuie sa va imaginati ca viermele din silicon se deplaseaza si pe
orizontala ondulandu-se de la jumatate, ca unul adevarat.
Chiar daca pare ciudata (de altfel asta si inseamna wacky rigging montura ciudata) veti
descoperi ca prinde peste. Mai ales in ape limpezi cu adancimi relativ mici, pe langa malurile
abrupte sau structurile incarcate cu vegetatie acvatica. Functioneaza insa doar cu viermii
siliconici lungi asemanatori cu ramele sau lipitorile, naluci greu de reperat deocamdata la
noi. Acest gen de pescuit se preteaza cel mai bine la biban, in mod deosebit in canale cu
debit scazut si vegetatie abundenta. Dar, cum spuneam, e nevoie de viermi siliconici
speciali, cu o greutate mai mare, care sa se scufunde cu o evolutie asemanatoare momelii
naturale. In cazul in care viermele este montat "normal" pe carlig, montura se numeste
weightless rig, adica montaj fara plumb.

200

Splitshot Rig
Aceasta montura a fost conceputa pentru pescuitul de finete in ape cu multa vegetatie.
Permite lanseuri destul de lungi dar si prezentari fine. Carligul este unul special, cu o mica
indoitura pe tija. Viermele se inteapa intai la capat, apoi se trage cu totul, se roteste cu 180
de grade iar varful se ascunde in corpul viermelui, infipt pana la jumatate. Pe fir, mai sus de
naluca, se prind bobitele de plumb la distante egale. Cu cat apa este mai adanca cu atat mai
mica trebuie sa fie distanta dintre plumbi. Daca pestii stau la suprafata, distanta dintre
plumbi trebuie sa fie mai mare, pentru a permite nalucii sa cada cat mai lent. Functioneaza
si cu twistere clasice, la biban, montate pe carlig simplu, cu sau fara ochet.

Texas rig
Este montura cea mai des folosita de pescarii americani, chiar daca la noi nu si-a gasit la fel
de multi adepti. Se foloseste un carlig special, similar celui folosit la splitshotting. Varful
acului se trece intai prin capul viermelui, apoi carligul este scos aproape in intregime, intors
in jurul propriei axe si infipt pana la jumatate ceva mai jos in corpul nalucii siliconice. Pana
aici, seamana intru-totul cu montura splitshoting. Nu se mai pun insa bobite de plumb pe fir
ci una singura, conica si culisanta. De aici si avantajul monturii: in timpul lanseului plumbul
se lipeste de naluca ducand-o repede la fund. Cand incepem sa lucram naluca, cu stopuri
repetate, plumbul aluneca pe fir in sens invers, catre pescar, lasand carligul cu naluca sa
cada mai incet spre fund, mult mai incet decat atunci cand folosim montura clasica pe jig.
Pescarii americani obisnuiesc sa puna in loc de lest din plumb greutati din tungsten, mai
reduse ca volum si mai dure, combinate cu bile din plastic colorat. Se pare ca in aceasta
combinatie lestul din tungsten se ciocneste de bilutele din plastic tare sau sticla si iese un
zgomot care atrage pestii. De asemenea, bilele colorate, adesea fosforescente, au si ele un
rol in prezentarea nalucii. Daca observati ca pestii ataca preponderent pe cadere, va sfatuim
sa schimbati jig-ul si sa incercati montura texas rig, tocmai pentru ca evolutia pe cadere a
nalucii va fi mult mai lenta. Alunecarea plumbului pe firul de nailon va fi oprita de nod, daca
folositi un leader. Daca nu, e bine sa puneti pe fir un opritor de tipul celor folosite pentru
plutele culisante. Are avantajul ca poate fi miscat in sus si in jos, delimitand plaja de
alunecare a plumbului. Cu cat plumbul aluneca mai mult pe fir, cu atat naluca va cadea mai
incet dar si viteza cu care pescuim va scadea proportional, fiind nevoie sa asteptam mai

201

mult pana cand naluca ajunge pe fund. Regland distanta prin incercari repetate veti gasi
exact acea viteza de coborare de care are nevoie naluca pentru a evolua pe cadere.
Plumbul se poate si bloca fix langa carlig, cu un fragment de scobitoare de exemplu.
Montura functioneaza pentru toate tipurile de naluci, dar cu alte carlige. Pentru shad-uri
merg bine carligele off-set (sau jig-hooks) iar pentru twistere carligele de drop-shot, sau
chiar cele de crap, la nevoie. Important, de asemenea, este sa folositi un mono, cat mai
rezistent la abraziune. Firul textil, pe langa ca e vizibil, se taie destul de repede in scoici. De
asemenea, nu exagerati cu raportul de greutate dintre plumb si naluca.

Carolina rig
Montura Carolina functioneaza cu aceleasi ingrediente ca si montura Texas: carlig off-set cu
tija indoita si plumb (sau lest din tungsten). Plumbii pot fi conici, rotunzi, fusiformi sau de
orice alte forme. De data asta insa, plumbul nu mai e culisant ci fix, uneori chiar atasat cu un
vartej si nu direct pe fir. In functie de distanta dintre naluca si plumb, vom putea pescui astfel
de plastice la diferite adancimi, pe orizontala, facandu-le sa evolueze constant sau cu
pauze, doar din viteza de recuperare.
Montura se foloseste mult cu plastice care au o oarecare portanta si nu ating substratul daca
nu au lest propriu. Carligul se leaga de fir printr-un nod Palomar sau Uni iar plumbul e de
preferat sa fie dotat cu un vartej, pentru a se putea roti atunci cand se agata. Plumbul nu
trebuie sa fie prea greu, doar atat cat este suficient pentru a simti atunci cand atinge fundul.
Pescuitul cu monturi Carolina poate fi foarte productiv in special cu naluci cu greutate
specifica mai mica decat apa, care pot ramane suspendate atunci cand plumbul sta pe loc.
Reactia nalucii siliconice la miscare este influentata si de distanta dintre ea si plumb, de
aceea e bine sa incercati cu un lest semifix, pentru a putea modifica fara alte noduri si
pierderi de timp lungimea firului dintre plumb si naluca.

Drop-Shot
Aceasta montura este considerata speciala pentru pescuitul de finete. Ea exista demult, dar
a fost redescoperita si rafinata de pescarii japonezi, fiind astazi foarte folosita si in Europa si
US, mai ales dupa aparitia celebrei naluci de drop-shot pe nume Senko.
Ce presupune aceasta montura? Un plumb in forma de lacrima si un carlig special de dropshot legat cu un nod palomar ceva mai sus, astfel incat sa faca unghi de 90 de grade cu
firul. La drop-shot nu se pescuieste pe recuperare ci static, in general pe verticala din barca.
Dar merge si de pe mal, cu recuperare liniara, lenta, acolo unde apa se adanceste intr-un
unghi mai mic si nu exista agataturi care ar putea opri plumbul.
O alta deosebire importanta este ca raportul dintre greutatea plumbului si a nalucii este
disproportionat, plumbul trebuie sa fie mult mai greu, astfel incat sa permite pastrarea
tensiunii in fir atunci cand stationeaza pe fund. Din cauza tensiunii din fir naluca montata pe

202

carlig va evolua cu vibratii puternice. Exista naluci siliconice special concepute pentru dropshot, dar merg si multe dintre cele pescuite in mod normal pe jig. Nalucile de drop-shot se
monteaza diferit, carligul se infinge doar in capat. Daca incercati cu shad-uri, va sfatuim sa
folositi carlige off set, din cele pe care se toarna jig-uri.
Varful lansetei de drop-shot trebuie sa fie ceva mai moale, pentru ca la mari adancimi nu se
va simti o trasatura ci doar o tensiune in fir. Trasatura se va vedea mai usor pe o lanseta cu
varf sensibil. Altfel, ar fi imposibil, pentru ca firul va fi tinut tot timpul in tensiune si nu e
posibil sa vezi ceva oricat te-ai uita la fir. Vibratiile varfului nu strica, de asemenea, pentru ca
se transmit imediat nalucii. E important sa folositi un fir cat mai subtire pentru a evita
influenta curentilor asupra plumbului de pe fund. Din cand in cand, puteti ridica incet
plumbul, lasandu-l apoi sa cada iarasi, fara a detensiona vreun moment firul. In momentul in
care simtiti greutate, e posibil sa fie o trasatura. Nu intepati, pentru ca nu e nevoie. E
suficient sa mulinati un metru de fir si pestele se inteapa singur. Fara indoiala, e plictisitor sa
pescuiesti la drop-shot, nu prea mai exista acel dinamism care ne atrage catre tehnicile de
pescuit cu plastice. Dar functioneaza. Dovada este ca toate casele producatoare de articole
de pescuit au serii de lansete si naluci specializate pentru aceasta tehnica, tocmai pentru ca
tot mai folosita in locurile pescuite intensiv si multe turneee de black bass au fost castigate
asa.
Montura poate fi foarte productiva in ape cu un covor de alge pe fund, pentru ca permite
mentinerea nalucii deasupra acestora, plumbul fiind mascat in acelasi timp chiar de covorul
de alge.

Tehnici de prezentare a monturilor

Dupa ce am vazut care sunt metodele de a monta plasticele, e bine de stiut cum se numesc
si tehnicile de prezentare ale acestora.
La jigging e mai simplu, e vorba strict de pescuitul cu plastice pe jig, pe verticala sau intre
ape. Uneori poate insemna si pescuit cu jig-uri din metal, fara nimic altceva. Pescuitul cu
dandineta si alte naluci de copca este deci tot jigging.
Flipping-ul presupune prezentarea nalucii lansate pe sub mana in locuri precise, in ochiuri
de apa printre maldare de bradis, de exemplu, controland cu mana firul pentru a simti atacul
pe cadere. De obicei se folosesc lansete cu mulinete de baitcasting. La flipping isi gasesc
cea mai buna aplicatie monturile fara plumb (weightless & wacky rig).
Pitching-ul este ceva foarte asemanator, dar se refera la monturi lestate si lanseuri lungi.
Tehnica de prezentare a monturii drop-shot se cheama in limbaj de specialitate
downshoting. Toate aceste nume complicate nu trebuie neaparat retinute. Daca nu va

203

pasioneaza lectura de specialitate, le puteti uita numaidecat.

Important este sa stiti sa folositi monturile, nu atat cum sunt botezate tehnicile de
prezentare. Nici lanseta de baitcasting nu este ceva strict necesar, cu o lanseta de spinning
si ceva antrenament puteti aseza un jig de doua grame exact acolo unde veti dori.

Clasificarea si descrierea monturilor pentru pescuitul cu plastice

moi
WACKY RIG (T-RIG)

Cirlig: Owner Mosquito, Gamakatsu Split Shot / Drop Shot, Daiichi Salmon Egg, etc.
Plumbaj: Fir: Mono 0,16 - 0,22, Multi: 0,06-0,14 (max 12 lb test)
Echipament: Spinning. Lanseta cu actiunea Extra-Fast sau Fast
Soft-bait: worms (Yamamoto Senko, etc.)
Aplicatii si tehnica: Pescuit in ape libere (fara obstacole), la suprafata sau intre ape.
Recuperare "stop-n-go", "in dinti de fierastrau" sau liniara cu acelerari din viteza de
recuperare.
Specii tinta: biban, salau, avat
CAROLINA RIG

Cirlig: Owner Long Neck, Owner Offset Shank, Owner "J", Owner Z-Neck, Gamakatsu GMag, Gamakatsu G-Lock W orm, Gamakatsu Offset Shank, Gamakatsu Offset W orm Super
Line, Mustad Offset
Plumbaj: Plumb fix (cu anouri) 4-15 grame (lacuri) si 7-30 grame (curent). Plumb culisant (in
forma de glont) de 2-10 grame (lacuri) si 5-20 grame (curent) plus bila de sticla rosie, oranj,
galben, sidef (de acelasi diametru ca si diametrul maxim al plumbului)
Fir: Mono 0,20 - 0,25, Multi: 0,10-0,16 (max 16 lb test)
Echipament: Spinning sau casting. Lanseta cu actiunea Fast sau Moderate-Fast, mai lunga
decit in mod uzual (sa poate permite lansarea forfacurilor lungi)

204

Soft-bait: worms, chubs, lizards, crawfish (Mann's Jelly W orm, Gizit Tube, Cabela's Living
Eye Chub, Yamamoto Semko, Culprit Original Lizard, etc.)
Aplicatii si tehnica: Cirlig montat "weedless" sau "nose hooked". Distanta dintre plumb si
cirlig: 30-100cm. Pescuit in ape cu structuri medii. Recuperare "stop-n-go". Lestul este
mentinut pe substrat, naluca "planind" desupra obstacolelor.
Specii tinta: biban, salau, stiuca (daca se foloseste plumb fix (cu ocheti) si fir de kevlar intre
plumb si cirlig)

TEXAS RIG

Cirlig: Owner Long Neck, Owner Offset Shank, Owner "J", Owner Z-Neck, Owner Rig'N,
Owner W orm Saver, Gamakatsu G-Mag, Gamakatsu G-Lock W orm, Gamakatsu Offset
Shank, Gamakatsu Offset W orm Super Line, Mustad Offset
Plumbaj: Plumb culisant (in forma de glont) de 2-10 grame (lacuri) si 5-20 grame (curent)
plus bila de sticla rosie, oranj, galben, sidef (de acelasi diametru ca si diametrul maxim al
plumbului)
Fir: Mono 0,20 - 0,25, Multi: 0,10-0,16 (max 16 lb test)
Echipament: Spinning sau casting. Lanseta cu actiunea Fast sau Moderate-Fast, mai lunga
decit in mod uzual (sa poate permite lansarea forfacurilor lungi)
Soft-bait: tubes, worms, grubs, (Slug Go, Bass Assasin Shad, Mann's Jelly W orm, Gizit
Tube, Cabela's Living Eye Chub, etc.)
Aplicatii si tehnica: Cirlig montat "weedless". Pescuit in ape cu structuri dense. Recuperare
liniara lenta. Singura metoda de penetrare sub structuri, in curent (se lanseaza la 4-5 metri
in amonte de structura (de exemplu, salcii scufundate), se lasa naluca sa atinga fundul si
printr-o deriiva controlata se lasa naluca sa patrunda sub structura, prin "canalele" sapate de
curent. Cind se considera ca naluca a atins zona optima se incepe recuperarea liniara, cu
accelerari din virful vergii)
Specii tinta: biban, salau, somn
SPLIT SHOT RIG

Cirlig: Owner Mosquito, Gamakatsu Split Shot / Drop Shot, Daiichi Salmon Egg, etc.
Plumbaj: Alica despicata 2-5 grame (lacuri), 7-15 grame (curent)
Fir: Mono 0,16 - 0,22, Multi: 0,06-0,14 (max 12 lb test)
Echipament: Spinning. Lanseta cu actiunea Fast
Soft-bait: shaduri fara apendice vibratil, chub-uri (Slug Go, Bass Assasin Shad, Cabela's
Living Eye Chub, etc.)
Aplicatii si tehnica: Cirlig montat "weedless"sau "nose hooked". Distanta dintre plumb si
cirlig: 30-100cm. Pescuit in ape mici, cu structuri bine definite. Excelenta pentru pescuitul in
apropierea malului, primavara si toamna. Recuperare "stop-n-go". Lestul este mentinut pe
substrat, naluca "planind" desupra obstacolelor.
Specii tinta: biban, salau

205

DROP SHOT RIG

Cirlig: Owner Mosquito, Owner DownShot Offset, Gamakatsu Split Shot / Drop Shot, Daiichi
Salmon Egg, etc.
Plumbaj: Alica despicata, Lindy No-Snag, Owner DownShot Sinker de 4-7 grame (pina la
15 grame in ape adinci)
Fir: Mono 0,22 - 0,28, Multi: 0,14-0,20 (max 18 lb test)
Echipament: Spinning. Lanseta cu actiunea Fast sau Moderate-Fast
Soft-bait: shaduri fara apendice vibratil, chub-uri (Slug Go, Bass Assasin Shad, Mann's
Jelly W orm, Berkley Drop Shot PowerBait, Gizit Tube, Cabela's Living Eye Chub, etc.)
Aplicatii si tehnica: Cirlig montat "weedless"sau "nose hooked". Distanta dintre plumb si
cirlig: 30-80cm. Pescuit in ape cu structuri dense. Prezentari verticale, direct in structura, joc
imprimat din virful lansetei. Excelenta in pescuitul din barca, in ape limpezi, pentru pesti slab
activi.
Specii tinta: biban, salau

206

Pescuit Specializat
Pescuitul la guvizi
Observ ca toata lumea este interesata in special de capturi mari. Este adevarat,
satisfactiile pe care ti le ofera capturarea unui crap mai mare de 3kg (ce sa mai
vorbim de un salbatic romanesc de 10kg.) sunt de neegalat (mie, cel putin, dupa mai
bine de 30 ani de cind mi-a intrat aceasta boala in singe, inca imi mai danseaza
genunchii charleston timp de 5-10 min. dupa ce il vad pe dinsul in juvelnic).
Totusi... Satisfactii deosebite ti le ofera si pescuitul la "baboiasi", in special in lunile
februarie-martie cand platicutele, bibanii si rosioarele sunt deosebit de hraparete. De
multe ori nici nu mai ai timp nici sa mai improspatezi momeala pe cirlig, si de altfel
nici nu prea ai de ce, atita timp cit dinsii se multumesc si cu coaja de rima.
Dar, mai exista un pestisor in tara noastra, care nu prea este bagat in seama de
catre pescarii de apa dulce, dar care in perioada 15 Martie-01 Mai devine deosebit
de activ si care poate oferi satisfactii deosebite tuturor pescarilor, de la incepator, la
mare maestru. Aduc in discutie guvidele din Marea Neagra. Este o placere sa-l
pescuiesti in aceasta perioada (mai ales ca se intra in prohibitie la apele de ses si
colinare). Este perioada in care poti pescui de regula 3kg/h, daca marea nu este
agitata.
Guvidele mai are un mic secret pentru care merita sa-l pescuiesti, secret pe care nu
il cunosc nici unii locuitori ai litoralului. Are niste icre colosale, de marimea celor de
stiuca, galben-aurii si foarte, foarte gustoase. Se pot consuma prajite (dar este
pacat), salata de icre (numai de guvide sau in amestec cu icre de ciprinid) sau
sarate, pe piine cu unt. Am convingerea ca acei dintre dumneavoastra care le-au
gustat odata, vor dori ca in fiecare primavara sa stringa cel putin 1kg de icre pentru
iarna ce vine. Durerea este ca iti trebuiesc cam 8-9 kg de femele pentru 1kg de icre
si iti cam piere cheful cand iei pestele la curatat.
Pentru acei care nu au pescuit niciodata guvizi, vreau sa adaug citeva cuvinte despre
habitatul si obiceiurile lor. De regula, guvidul sta ascuns sub pietre, de unde
pandeste, iese si ataca prada (alevini, sprot sau guvizi tineri), culege resturi de scoici
aduse de curenti si unde ulterior se refugiaza. In perioada de depunere a icrelor,
aproximativ 20 aprilie-05 Mai, iese de la piatra in zone nisipoase sau cu piatra alba
(fara alga).
Aceste zone pot fi usor recunoscute dupa culoarea deschisa a apei. Dupa depunerea
icrelor, apa incalzindu-se, guvidul migreaza catre ape mai adinci, de unde revine pe
la inceputul lunii octombrie, cind apa se mai raceste la mal.
Daca veti dori ca in aceasta primavara sa incercati un pescuit la mare, imi face
placere sa va descriu tehnica mea, pentru a prinde cit mai mult peste. Oricum,
guvidul este atit de activ in perioada de depunere a icrelor, incat oricine il poate
pescui (conteaza insa si cat si in cat timp).
Folosesc o lanseta de 30-60g, mulineta de marime 50 sau 60 cu recuperare cit mai
rapida, fir de 0,35mm (bune si stifturile din bazare, avind in vedere ca uzura mulinetei
si a firului este foarte rapida la acest pescuit).
Pescuiesc numai la pluta plimbatoare (vezi fig. urmatoare). Pluta poate tine o
greutate de 30g de plumb, avand in vedere ca uneori este necesara o lansare la o
distanta de 20-30m de dig sau ca se pescuieste uneori la o adincime de 7-10 m.

207

Montura este pe un fir de 0,35mm, doua cirlige nr.4 (de preferat mustad argintate),
cu o greutate de 30g intre cirlige. Adincimea apei se regleaza prin deplasarea
nodului culisant in lungul cimpului. Deasupra ochiului de care se prinde montura, pe
cimp, se face un nod pescaresc din alt fir, astfel incit, in caz de agatare si rupere, sa
nu se piarda pluta.
Momeala: midie, scoica alba (nu cunosc denumirea stiintifica), rama rosie de gradina
(cat mai mare, groasa si suculenta), rama neagra (f.f. buna), sprot proaspat sau
sarat. La utilizarea midiei si a sprotului exista dezavantajul ca trebuie inlocuita
momeala dupa fiecare captura, ceea ce nu este necesar in cazul celorlalte momeli (
se castiga timp pretios).
Inainte de a incepe pescuitul, observati apa. Alegeti locul unde apa este mai
deschisa la culoare, lansati si trageti pluta catre zona mai intunecata (daca observati
astfel de zone). In acest caz se cheama ca momeala a ajuns la "cap de piatra" si se
afla in zona in care locuieste, de regula, guvidul . Intai lansati mai la distanta, potriviti
apa astfel incat pluta sa stea inclinata, si apoi aduceti pluta catre mal, mutand-o cate
1-1,5 m. Urmariti daca exista locuri unde aceasta se indreapta. Cautati in acest mod
zonele mai adinci aflate intre pietre, la fundul apei. Acolo se afla dinsul adunat.
Repetati miscarea si mai la stinga, si mai la dreapta, pentru a gasi locul cel mai bun
si pentru o mai buna cunoastere a fundului apei in zona in care pescuiti.
Dupa ce v-ati ales locul in care veti lansa, pentru o mai buna prezentare a momelii pe
fundul apei, mariti apa la pluta pana ce aceasta va sta inclinata, apoi micsorati apa
numai atat cat sa se indrepte pluta.
Veti pierde cu toate aceste proceduri aproximativ 10 min., daca nu cunoasteti locul
dinainte, dar merita.
Daca schmbati zona in care lansati nu ezitati sa potriviti din nou apa la pluta, fundul
marii fiind, in general, foarte variat ca adincime.
Daca dupa ce ati stabilit zona in care veti pescui, pestele nu musca in maxim 2-3
min, ceva este in neregula. Ori momeala nu este pe fundul apei si atunci potriviti inca
o data apa la pluta, ori locul nu este bun si atunci nu ezitati sa va mutati, ori pestele
nu maninca (lucru pe care il veti observa uitindu-va la ceilalti pescari) si atunci "aveti
putintica rabdare", sigur isi va da drumul dupa un timp destul de scurt.
Daca pestele maninca bine (trage imediat sau aproape imediat ce se indreapta pluta), nu
ezitati a schimba locul ori de cite ori frecventa muscaturilor scade sub 1 min, mai ales daca

208

din acel loc ati prins mai mult de 3-4 kg.

Daca doriti sa prindeti masculi (guvizi mai mari), pescuiti la "cap de piatra " sau pe "placa de
piatra" (zona cu apa mai inchisa la culoare). Daca doriti sa prindeti femele (mai mici ca
dimensiune, dar cu icre), pescuiti in zone in care apa este mai deschisa la culoare.
Cum deosebiti masculii de femele? Masculul este in general mai inchis la culoare, este mai
mare, are capul mai masiv si gura mare. Femelele sunt mai mici, au capul mai ascutit, gura
mica si sunt albicioase pe burta.
Pentru cei ce doresc sa pescuiasca guvizi, la greutate, nu la pluta, vreau sa-i sfatuiesc ca
legarea carligelor sa fie scurta, la 4-5 cm de struna, primul cirlig de deasupra plumbului sa
cada pe plumb, iar al doilea cirlig sa fie prins cit mai jos posibil, atat cat sa nu se incurce cu
primul. Aduc aceasta precizare deoarece am vazut destui pescari de apa dulce care doreau
sa prinda guvizi cu monturi pe care le foloseau de obicei, primul carlig fiind legat deasupra
plumbului la 20-25cm si al doilea cu inca pe atata mai sus. Nu prea se oboseau guvizii sa
urce pana la momeala.
Pentru cei ce vor dori sa-si confectioneze singuri o pluta plimbatoare, avand in vedere ca
cele din comert sunt destul de costisitoare si nu intodeauna se gasesc plute ce pot fi lestate
cu mai mult de 30g de plumb, iar la o zi de pescuit se pot pierde 3-5 plute (sau niciuna), voi
descrie modul in care le confectionez eu (vezi figura urmatoare).

Material : pluta sintetica (greu de gasit), lemn de balsa (si mai greu de gasit), talpa de la
papucii turcesti (din cei colorati aflati in bazar; alegeti model cu talpa cit mai tare).
Pentru a confectiona corpul plutei, se taie o bucata de material, cu latura de aproximativ 2,5

209

cm. Corpul se formeaza, foarte usor, cu putina indeminare, la un polizor, rotind bucata de
material in jurul axei sale.
Antena se confectioneaza din betisoare sau tubulete de plastic (se gasesc la librarii).
Tubuletul se incalzeste usor la un cap si prin rasucire intre degete, se obtine forma ascutita.
Se practica un orificiu in capatul corpului plutei, cu o sula sau o sirma ascutita, pe care o
tinem in mina stinga, iar cu corpul plutei in mina dreapta, se impinge usor acesta catre sirma
ascutita, rasucindu-l totodata in jururl axei sale, in ideea de a obtine un orificiu coaxial cu
corpul plutei.
In orificiul astfel obtinut se introduce tubuletul de plastic. Similar, se introduce in capatul liber
al tubuletului, o bucata de material, pe care ulterior o modelam la polizor, pentru a obtine
forma de la capatul antenei.
Cele doua inele se confectioneaza din sirma de cupru de 0,6-0,7mm. Sirma se roteste, de
exemplu, in jurul unui ac de cusut mai gros, se modeleaza ca in figura, se introduc in corpul
plutei si ulterior se matiseaza. Inelul de jos se va fixa cit mai apropiat de baza, iar cel de sus
cam in locul in care iese pluta din apa (loc ce se poate afla prin lestarea plutei cu greutatea
dorita si probare intr-un vas cu apa). Pentru frumusete, mai introducem o bucata de tubulet
in partea inferioara a corpului plutei (asta ca sa se mire colegii de pescuit cum am reusit sa
gaurim pluta pe toata lungimea).
Se vopseste dupa gust, reviste, cat de buna avem vederea, sau nu se vopseste deloc daca
am ales papucii viu colorati.

210

Tips & Tricks

Motto: " Nemini nascitur sapiens"
Multi "pescari" se lasa pacaliti de bete, mulinete & accesorii "cu sclipici" cu preturi pentru
buzunarul oricui.
De ce sa investeasca n marci arhicunoscute, cu calitati pe masura, cnd si pot achizitiona
"sculele" din piete, de la tarabe, locuri, de altfel dubioase, daca ne gndim la comertul cu
articole de pescuit.
Si uite asa se explica de ce altii prind capturi impresionante pe balta iar cei care si spun ca
nu are sens sa investeasca n "ustensile" sofisticate si, pe deasupra att de scumpe, se
enerveaza de ce nu pot si ei sa intre n posesia unor capturi asemeni celor care au investit
n articolele de pescuit. Asta nu ar fi nimic, daca nu ar ncepe sa aiba palpitatii, n urma
gndurilor invidioase care le inunda mintea. Si asa apar "remarcile" si apostrofarile de
genul:"Du-te D-le mai ncolo....nu vezi ca dai peste firul meu?" sau "Pe asta eu trebuia sa-l
prind....daca nu veneai dumneata." etc.
Pentru ca sa nu fiti nevoiti sa ajungeti protagonistul unor astfel de situatii, penibile, de altfel,
va recomandam cteva ponturi atunci cand va hotarti sa achizitionati articole de pescuit:
Lansete
Referitor la lansete recomandam: pentru pescuitul usor, n locuri cu stuf si multe crengi este
de preferat o undita telescopica de 5 - 7 m.
Pentru pescuitul mediu pe ruri, n balti sau pe Dunare: lanseta de 3,50 - 4,50 m cu actiune
de 30 - 60 g.
Pentru pescuitul greu, la plumb, n lacuri, Dunare si Mare: lanseta de 4 m cu actiune 100 120 g.
Pentru somn, stiuca: lanseta de 4,50 - 5,40 m cu actiune de 200 - 450 g.
Pentru pescuitul cu naluci: lanseta de 2,10 - 2,40 cu actiune de maxim 50 g.
Este recomandabil sa achizitionati vergi din 2 - 3 elemente, avnd avantaje privind uzura
redusa la mufari ti mai ales curba ( mai putin franta ) dupa care lucreaza.
Mulinete
Recomandabil sa aveti mulinete cu maxim 4 rulmenti pentru cele cu angrenaj coroanapinion.
Este bine, de asemenea sa aveti mulinete cu carcasa metalica ( tambur metalic ), acestea
permitnd angrenajului jocul mai mic.
Si, binenteles, este de dorit a avea mulinete de diferite marimi, numarul lor trebuie sa fie
egal cu cel al lansetelor.
Fire
Aici ramne la latitudinea dumneavoastra,nsasi n functie de lansetele si mulinetele pe care
le detineti. De asemenea, locul unde veti pescui este f. important pentru alegerea firului. Fiti
hotarti la ce dati: la pluta, la plumb, la wobler sau twister. n functie de toate acestea, firele
pot fi de la 0,12 pana la 0,50.
Sfaturi practice
Pestele proaspat se verifica astfel: daca este pus ntr-un vas cu apa si cade la fund,
nseamna ca e bun.
Daca pestele proaspat are miros de ml, se tine 1 ora n apa rece si otet (2-3 linguri otet la 1
l apa).
La prepararea icrelor este bine sa se foloseasca neaparat apa minerala sau sifon rece,
pentru a le face mai emoliente.
Crapul are un os amar n forma de triunghi, n locul n care se leaga sira spinarii de cap;
acesta trebuie scos nainte de pregatirea pestelui.
Bibanul se poate curata de solzi daca se scufunda n apa clocotita cteva secunde.
Pentru pastrarea dulcetii pestelui, pestele curatat nu se tine n apa, doar se spala repede.
Icrele de mreana fiind toxice crude, nu se consuma dect fierte sau prajite.
La curatarea pestelui mare trebuie sa se aiba n vedere eventuala prezenta a teniei, fapt
care interzice consumarea pestelui.

211

Friptura de peste se fragezeste numai cu vin alb; vinul rosu da fripturii un gust rau.
Pestele se curata mai usor de solzi daca l bagam n apa clocotita si pe urma n jet de apa
rece.
Laptii de peste trebuie tinuti 10 minute n apa cu putina lamie. Apoi se zvnta si se prajesc,
usor tavaliti, n prealabil, prin faina.
La preparatele de peste se serveste numai vin alb sec.
Preparatele de peste se servesc pe farfurii ovale. Se va ncojura pestele cu frunze mici de
patrunjel verde si cu felii de lamie si masline.
Icrele se pastreza amestecate cu multa sare.
nainte de a frige fileul de peste, ungeti-l cu putin suc de lamie. n acest mod, carnea
devine foarte tare si nu se mai farma.
Sarea si acreala fac sa se coaguleze mai repede substantele albuminoide din carne si
aceasta sa nu se sfarme.
Odata congelat, pestele nu mai poate fi recongelat. Nu numai ca-si pierde calitatile nutritive,
dar nu mai are nici gustul placut.

212

Delta Dunarii

213

LEGENDA:
Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta 1
Dunarea Veche - satul Mila 23 - Crisan - maliuc - Tulcea
2

Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc Tulcea

Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman

- lacurile Puiu, Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca Sulina - Tulcea

Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura

Portitei

Jurilovca - Gura Portitei

Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna

- Trei Iezere

Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina

- Crisan

ALTE TRASEE:
Traseul
Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta nr. 1:
Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan Traseul
nr. 2:

Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc Tulcea

Traseul
nr. 3:

Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - mputita - Canalul Busurca - Sulina Tulcea

Traseul
nr. 4:

Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim Gura Portitei

Traseul
nr. 5:

Jurilovca - Gura Portitei

Traseul
nr. 6:

Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna - Canalul

Lopatna - Lacul Trei Iezere

Traseul
nr. 7:

Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul

Sulina - Hotelul Lebada

Traseul
nr. 8:

Traseul turistic Tulcea Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36
Sireasa Sontea Razboinita Stipoc Pardina - loc. Chilia Veche

Traseul
nr. 9:

Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - brat Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca
- canal Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul
Babina - canal Radacinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche

Traseul
nr. 10:

Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton Buhaz Palade
Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe

Traseul
nr. 11:

Traseul turistic Sulina Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfistofca Periprava

Traseul
nr. 12:

Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia Periprava

Traseul
nr. 13:

Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina si Isac - canal Isac 3
- grla Perivolovca - brat Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal
Isac 2- canal Litcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat Sulina - Centru de
Informare si Documentare Ecologica Crisan

214

Traseul
nr. 14:

Traseul turistic Jurilovca Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Golovita
- canal V - lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II lacul Zmeica - lacul Golovita - loc. Jurilovca

Traseul
nr. 15:

Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - bratul Sulina - canal M.22
- garla Sontea - Dunarea Veche - loc. Mila 23

Traseul
nr. 16:

Traseul Crisan - Mila 23 pe ruta: loc. Crisan - Dunarea Veche - canal

Bogdaproste - lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - garla Lopatna canal Eracle - Dunarea Veche - loc. Mila 23

Traseul
nr. 17:

Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: oras Sulina - canalele: Busurca Imputita
- cordon litoral Tataru - loc. Sf. Gheorghe

Traseul
nr. 18:

Traseul Sulina Sf. Gheorghe, pe ruta: oras Sulina: canal Busurca- canal Rosu
Imputita - lac. Rosulet - cherhana Rosulet - lac Rosu - baza turistica Rosu lacul Puiu - can. Mocansca - lac Erenciuc - brat Sf. Gheorghe - loc. Sf.
Gheorghe.

Traseul
nr. 19:

Lac Casla- Garla Somova- Lac Potica- Lac Parches Lac Telincea

215

MIC DICTIONAR

Accesoriile - strict necesare

Cu fiecare zi ce trece, accesoriile capata o tot mai mare
importanta si nu se mai poate concepe o partida de pescuit in
care sa nu utilizam cateva accesorii, altele decat pluta sau
acul. Precum se intampla si in cazul celorlalte produse de
gen, marii campioni ai lumii colaboreaza cu producatorii de
articole de pescuit, elaborand cele mai variate si mai utile
accesorii, astfel incat atunci cand ajung pe piata sa fie
capabile de a genera satisfactii celor ce le vor utiliza. Cateva
dintre aceste accesorii voi incerca sa le descriu si sa le
comentez pentru a va ajuta sa le utilizati corect.

VARTEJ

VARTEJ CU AGRAFA
Vartejul ("antirasucitorul") format, de obicei, din trei
piese si care are rolul sa permita linguritelor, wobbler-elor,
twister-elor sau altor naluci sau feedere sa se invarta la
recuperare fara a rasuci firului;
Vartejul cu agrafa - are acelasi rol cu cel al vartejulului,
diferenta constand in posibilitatea realizarii diferitelor tipuri de
monturi conferita de agrafa;

BLOCAJ DIN SILICON

Agrafa - dispozitiv metalic care asigura o continuitate si,

totodata, o legatura sigura intre firul principal si restul
monturii;
Varnisul - tub din cauciuc avand rolul de a fixa diferite
accesorii folosite in timpul unei partide de pescuit. Sunt
folosite la fixarea plutelor pe firul principal sau la protejarea
diferitelor noduri sau monturi.

BLOCAJ T

Blocajul din silicon bobite din cauciuc siliconic, de

diferite marimi, care au rolul de a proteja accesoriile culisante
din diferite monturi.
Blocajul T - culisant sau fix, sunt fabricate de obicei din
material plastic avand rolul de a crea posibilitatea realizarii
diferitelor monturi pe firul principal sau in prelungirea lui.
"Bambina" - inelara sau tubulara, fluorescenta sau
simpla, are rolul de a mentine firul intins in pescuitul stationar

216

BURGHIU METALIC SI
CROSETA

si de a semnaliza orice actiune a pestelui asupra momelii.

BLOCAJ PENTRU BOILLIE

"Bambina" electronica sistem electronic ce

avertizeaza sonor si luminos orice schimbare a pozitiei firului,
indiferent de sensul de deplasare al acestuia.
Burghiul folosit pentru gaurirea boillies-urilor sau a
boabelor de porumb pentru a facilita prinderea lor in carlig.
Acul pentru boillie sau pestisor facilitateaza tragerea
firului de par prin boillie sau prin boaba de porumb.

BLOCAJ SAGEATA

Tubul antinod cu agrafa dispozitiv care se monteaza

pe firul principal pentru a elimina nodurile care duc la slabirea
rezistentei firului si pentru a creea monturi culisante.
Aceste accesorii, enumerate mai sus, sunt doar o mica
parte din vasta gama de accesorii ce asigura o partida de
pescuit de calitate si plina de satisfactii.

In lumea moderna si ultra electronizata a pescuitului, banalul

cub de mamaliga ramane doar o amintire. Noile nade si
momeli fac viata mai usoara atat pescarilor, cat si sotiilor
acestora care, dupa plecarea barbatilor, aveau de facut
curatenie cam o saptamana.
Una din momelile recent aparute pe piata romaneasca a
articolelor de pescuit sunt si boillies-urile. Daca vreti sa
utilizati corect boillies-urile atunci aveti nevoie de o
sumedenie de accesorii.
Boillie rolle-ul este dispozitivul din material plastic sau
din metal cu ajutorul caruia se pot produce boillies-urile. Cu
ajutorul acestui dispozitiv, prin unirea si apoi presarea celor
doua componente in prima faza se da o forma cilindrica
pastei (aluatului) care apoi, cu acelasi dispozitiv, se taie in
bucati egale, a caror sfericitate se poate corecta invartindu-le
apoi in palme.

ADITIVI LICHIZI PROFI

STOPPERE DIN SILICON

ATA DE MONTAJ SI
MARGELE

Burghiul metalic poate avea un diametru cuprins intre

0,5 si 2,5 milimetri fiind utilizat pentru executarea unui orificiu
prin care, ulterior va fi trecut firul de par.
Croseta este acul metalic cu ajutorul careia firul de par se
trece cu usurinta prin boillie. De obicei, croseta utilizata
pentru boillie este prevazuta cu o siguranta care impiedica
scaparea firului in timp ce este tras prin orificiul practicat
anterior cu ajutorul burghiului.
Firul impletit, pentru inaintas, este un fir multifilament

217

T CULISANT CU AGRAFA

impletit din care se realizeaza atat firul de par, cat si

inaintasul special pentru boillie. De obicei, este un fir de
matase ce are un strat protector care-l face rapid scufundator
.
Blocajul pentru boillie este fabricat, de obicei, din
material plastic si are forma literei V. Se monteaza la capatul
firului de par pentru a impiedica iesirea boillies-urilor.
Blocajul sageata este executat din material plastic sau
din cauciuc siliconic avand rolul de suport pentru boillie,
inlocuind astfel firul de par, capatul liber montandu-se direct
pe carlig. Cele mai des utilizate blocaje sageata sunt cele din
cauciuc siliconic acestea fiind mai moi si nesesizate de crap.
Aditivii lichizi sunt aromatizantii pentru boillies-uri.
Acestia se pot adauga in apa cu care se framanta amestecul
pentru boillies-uri sau sunt folositi pentru baia in care boilliesurile se scufunda inainte de folosirea lor. Gama aditivilor
lichizi este extrem de variata, dar cele mai utilizate arome
sunt cele de capsuna, scoica, vanilie sau zmeura.

VARTEJ CULISANT CU
BUCSA

BLOCAJ PENTRU INAINTAS

Dotati cu aceste accesorii impatimitii de crap mai au

nevoie de iscusinta pentru a gasi lacurile, din ce in ce mai
putine, care mai au crap. Restul este dibacie, experienta si
multa, multa... sansa.

Noutatile din domeniul articolelor de pescuit fac posibil ca

acum sa se poata pescui in orice tip de apa si la orice
adancime. Odata cu edificarea complexelor hidroenergetice
pe principalele ape ale tarii a aparut si conceptul de pescuit
la mare adancime. Industria articolelor de pescuit nu a ramas
indiferenta la noile necesitati si a produs o serie de noi
accesorii care fac posibil pescuitul la mare adancime.
Pluta culisanta - pluta prevazuta cu un ochet (din
material plastic sau metalic) necesar montarii acesteia pe firul
principal. Pluta culisanta este produsa intr-o gama variata de
modele si tipodimensiuni.
Stoppere din silicon - bobite din silicon sau din cauciuc
de diferite dimensiuni care sunt montate pe firul principal,
inainte si dupa pluta culisanta si au rolul de a bloca culisarea;
gaura interioara, de asemenea, are diferite dimensiuni; au
rolul de blocaj pentru pluta si asigura posibilitatea reglarii
adancimii la care vrem sa pescuim. De asemenea, se
utilizeaza si ca tampon pentru plumbii culisanti.
Ata de blocaj - ata speciala cu care se face un nod pe
firul principal; permite reglarea adancimii la pescuitul cu pluta
culisanta. Avantajele blocajului de ata sunt dimensiunile

218

BLOCAJ DE CAUCIUC

TUB ANTINOD CU AGRAFA

reduse si stabilitatea mare pe fir.

Margelele - margele cu diametrul interior mic; se
monteaza pe firul principal, dupa ce s-a montat blocajul de
silicon sau blocajul de ata; are rolul de a bloca trecerea de
blocaj a ochetului plutei culisante.

BAMBINE

Suport pluta culisanta cu agrafa si bucsa metalica sau

ceramica - ansamblu de piese care asigura posibilitatea
montarii plutei cu ajutorul agrafei; bucsa metalica sau
ceramica asigura culisarea cat mai usoara a intregului
ansamblu pe firul principal.
T culisant cu agrafa dispozitiv din material plastic cu
agrafa pentru prinderea plutei culisante. T-ul asigura o
culisare usoara pe firul principal si tine pluta departe de firul
principal; se elimina riscul de incalcire a firului pe pluta
culisanta.
Vartej culisant cu bucsa - agrafa cu vartej si bucsa
asigura o mobilitate mare a plutei si o culisare fina pe firul
principal.
Aceste accesorii fac posibila utilizarea plutei culisante si,
implicit, pescuitul la mare adancime. Daca utilizam si montam
corect aceste accesorii atunci satisfactiile nu se vor lasa mult
asteptate.

Industria ustensilelor si accesoriilor de pescuit este una dintre

cele mai dinamice industrii. Astazi mai mult ca oricand.
Saptamanal apar noi si noi articole, astfel ca e greu sa tinem
pasul cu prezentarea lor. Vom incerca, totusi, sa facem acest
lucru, cu rezerva ca subiectul este departe de a fi epuizat,
iar articolele pe care le vom prezenta in continuare sunt, ca
importanta practica, smecherii pescaresti care nu trebuie sa
lipseasca din trusa nici unuia dintre pescarii care se respecta.
Blocaj pentru inaintas - dispozitiv din material plastic,
compus, de obicei, din doua elemente, avand ca scop
principal facilitarea montarii forfacului pe firul principal,
eliminand, totodata, necesitatea executarii unui nod
suplimentar. Dispozitivul nu afecteaza rezistenta la rupere a
firului, asigurand posibilitatea schimbarii rapide a inaintasului.
Blocaj full-stop - dispozitiv din material plastic care, prin
constructia lui, se aplica pe fir fara a face noduri, ci doar prin
simpla introducere a firului prin nisele special concepute. Are
rolul de stopper pentru articolele culisante montate pe firul
principal (plumbi culisanti, momitoare de diferite tipuri si
marimi, alte monturi culisante).

219

CLOPOTEI
AVERTIZOARE
ELECTRONICE

Blocaj T culisant - dispozitiv din material plastic compus

din doua elemente care au rolul de a facilita realizarea de
monturi culisante si rotative fata de firul principal. Asigura
montarea forfacului fara a face nod pe firul principal. Este
deosebit de eficient in pescuitul la rapitor cu pestisor viu.
Margea cu agrafa - dispozitiv culisant realizat, de regula,
din material plastic. Prinderea plumbului, a momitorului sau a
forfacului se face cu ajutorul unei agrafe. Este utila in
realizarea diferitelor monturi culisante, cu precadere potrivite
la pescuitul crapului.
Blocaj de cauciuc - realizat din material elastic, are
forma de margea si se prezinta in diferite dimensiuni (4mm,
6mm, 8mm). Are ca scop amortizarea socurilor create de
plumbi sau momitoare si protejarea noturilor in timpul
lanseurilor sau in timpul inteparii. Este deosebit de util in
realizarea monturilor helicopter la pescuitul crapului.
Tub antinod cu agrafa - realizat din material plastic, de
regula, de culoare neagra sau verde, se prezinta in diferite
dimensiuni. Are rolul de a tine firul asezat pe fundul lacului, in
apropierea forfacului. Ajuta la realizarea de monturi culisante
potrivite la pescuitul cipirinidelor.
Cum spuneam, maruntisuri mari, dar care, utilizate
corect, pot aduce satisfactia unor capturi capitale sau daca
nu, atunci cel putin a unor partide de pescuit reusite.

Producatorii de accesorii pentru pescuitul sportiv produc o

sumedenie de avertizoare, de la cele clasice pana la cele mai
moderne si mai performante. Unii producatori au creat si
dispozitive combinate care executa chiar si inteparea
pestelui, concomitent cu semnalizarea momentului trasaturii.
Daca industria va evolua in acest ritm, in curand pescarii vor
face plaja in timp ce ustensile super sofisticate vor trage
pestele pe mal. Voi incerca sa va prezint cateva avertizoare.
Bambinele - dispozitive avand forma unui inel, tub sau
sfera care se monteaza pe firul principal si care are ca scop,
prin ridicarea sau coborarea sa, avertizarea pescarului
asupra activitatii existente la capatul opus al firului.
Bambinele pot fi clasificate in doua categorii: simple sau
fluorescente, acestea din urma putand fi clasificate si ele in
doua categorii: care devin fluorescente in urma introducerii in
corpul lor a unui starlet sau care se activeaza cu ajutorul unei
lanterne.
Clopoteii - dispozitive destinate prinderii pe bat sau pe

220

firul principal, sunt folosite mai ales in pescuitul de noapte,

avand rolul de a avertiza sonor miscarile varfului batului sau
a firului principal la atacul pestelui asupra momelii. Acest
dispozitiv poate fi dotat si cu un suport pentru montarea unui
starlet, avertizarea facandu-se in acest caz si vizual.
Avertizoarele electronice reprezinta varful evolutiei
avertizoarelor folosite in pescuit. Datorita sensibilitatii lor vor
sesiza, vizual si sonor, chiar si cea mai mica miscare a firului
principal. Aceste dispozitive,indiferent de producator, par a fi
identice, diferentierea facandu-se doar prin numarul de
posibilitati de avertizare. Daca optam pentru folosirea
avertizoarelor electronice mai avem nevoie si de un dispozitiv
pentru intinderea si mentinerea intinderii uniforme a firului.
Pentru aceasta putem folosi clasicele bambine sau
swinghere special create. Avertizoarele electronice pot fi
prezentate individual sau in seturi de doua sau mai multe
unitati. La randul lor, seturile pot fi compuse din mai multe
avertizoare simple sau pot contine o centrala la care sunt
conectate prin cablu sau unde radio. In cazul celor dotate cu
o centrala ce functioneaza prin unde radio, avertizoarele sunt
conectate la un emitator care trimite un semnal catre unitatea
centrala indicand care dintre avertizoare a emis semnalul.
Raza de receptie, in acest caz, este de aproximativ 50 de
metri intre emitator si centrala. O dotare suplimentara a
aparut la avertizoarele de ultima generatie, acestea
semnaland ridicarea sau coborarea firului prin led-uri de
culori diferite.
Swinghere - dispozitive executate, mai ales, din bara de
otel avand la unul dintre capete un dispozitiv de prindere pe
rodpod celalalt capat fixandu-se pe firul principal. Tija
metalica este prevazuta cu o greutate, executata tot din
metal, cu ajutorul careia se poate modifica forta de intindere
a firului principal.
Atat, deocamdata, despre avertizoare.

Componentele mulinetelor
In indelungata evolutie a mulinetelor, modificarea
acestora s-a facut in paralel cu dezvoltarea
tehnologiei si cu necesitatile pietei, unele
componente fiind inlocuite sau doar modificate in
functie de necesitatile modului de utilizare.
Mulineta este dispozitivul utilizat pentru
bobinarea mecanica a firelor de pescuit pe un
dispozitiv de acumulare. Totodata, mulineta poate fi
definita ca fiind dispozitivul care, prin acumularea
unei cantitati mai mari de fir, asigura firul necesar
unui pescuit la distanta, lungimea lanseului
nemaifiind influentata de lungimea batului folosit.

221

Tamburul este subansamblul care asigura

acumularea si depozitarea ordonata a firului. Este
confectionat, de obicei, din materiale usoare (aliaje
de duraluminiu, aluminiu-titan, material plastic),
existand insa si unele tipuri de mulinete, de forta, la
care tamburul este confectionat din otel.
Pick-up - este denumirea data dispozitivului care
aseaza firul pe tambur si care preia intreaga forta pe
care o exercita captura asupra firului. Este
confectionat din otel si are un galet montat pe el.
Galetul, cunoscut si sub denumirea de rola, are
rolul de a dirija firul in timpul recuperarii acestuia.
Daca initial acestea erau confectionate doar din
metal, acum sunt produse din materiale rezistente la
frecare, pentru reducerea frecarii unii producatori
dotand galetul cu un rulment.
Frana este subansamblul din interiorul mulinetei
care, dupa activare, impiedica sau incetineste rotirea
tamburului in sens invers mulinarii. Reglarea ei
corespunzatoare elimina riscul ruperii firului principal
in timpul drill-ului. Frana poate fi pozitionata in fata
sau in spatele mulinetei, ambele pozitionari avand
atat avantaje, cat si dezavantaje.
Axul principal realizeaza legatura dintre corpul
mulinetei si tambur, avand rolul de a genera
miscarea inainte-inapoi a tamburului, necesara
asezarii uniforme a firului principal.
Coroana dintata reprezinta piesa de rezistenta ce
asigura rotirea partii superioare a mulinetei si
infasurarea firului pe tambur.
Manivela este cea care pune in miscare intregul
mecanism al mulinetei fiind confectionata din metal
sau din aliaje din materiale usoare.
Daca intregul ansamblul este corect ales si
corespunde tipului de pescuit pe care vreti sa-l
practicati, mulineta poate oferi satisfactii intr-o
partida de pescuit.

Chubby Darter
Ideea pescuitului pe verticala, cu naluci artificiale, a aparut pentru prima data in zona nordica a
Canadei, unde pescuitul sportiv la copca reprezenta singura metoda de pescuit pe tot
parcursul anulului. Primele accesorii pentru pescuitul pe verticala au fost Pilkerele, dar acestea

222

aveau un randament destul de scazut. Treptat, dupa aparitia wobbler-elor, au inceput sa apara
si noile modele Chubby.
Chubby Darter este unul dintre cele mai reusite wobblere pentru pescuitul pe verticala.
"Durduliul sagetator" (chubby, lb. engleza = durduliu, darter,lb. engleza=sagetator) incepe sa
"lucreze" de indata ce intra in contact cu apa avand o evolutie identica atat la coborare, cat si
la recuperare. Spre deosebire de alte momeli folosite in pescuitul pe verticala, Chubby Darter
aproape "invie" in apa "inotand" precum un peste viu folosit ca momeala. Adancimea optima de
actiune este cuprinsa intre 2 si 8 metri. Pentru a genera o vibratie mai puternica si pentru a
creea o evolutie cat mai buna, dupa ce a ajuns pe fundul apei, recuperati circa 60 de cm si
apoi il opriti. Miscati cateva secunde wobbler-ul pe in plan orizontal si vertical, din spitul
lansetei, dupa care incepeti o noua recuperare. Inovatia consta si in faptul ca aceste tipuri de
wobblere nu necesita recuperare totala, ele actionand la fel de bine si atunci cand se scufunda.
Tot ca o noutate, wobbler-ele chubby-darter, prin constructia lor, extinde aria de actiune de
la cativa centimetri la 2 - 3 metri. Acest tip de wobbler evolueaza pe orizontala in directia in
care este indreptat capul wobbler-ului. Schimband pozitia capului wobbler-ului schimbam si
directia in care se deplaseaza acesta in plan orizontal. Miscarea naturala, aria de actiunea si
vibratiile produse atrag pestii, mai ales pe cei rapitori. Pot fi folosite atat in apa clara, folosind
modele in culori naturale, cat si in ape tulburi, folosind culori metalizate, aurii sau portocalii.
Datorita coloritului lor aceste wobblere sunt recomandate pentru pescuitul din barca sau la
copca, la salau, stiuca, biban, pastrav sau clean.
Chubby-darter este un accesoriu ce merita sa fie cuprins in arsenalul fiecarui impatimit al
pescuitului, mai ales al celor ce iubesc pescuitul in
anotimpul rece, la copca.
Cu ocazia sarbatorilor de iarna doresc tuturor
cititorilor revistei infopescar sarbatori fericite si fir
intins

Freerunner, Untwist
Pescarii, novici sau nu, se impart in doua categorii, cei care recunosc ca le scapa sensul unor
termeni nou introdusi in limbajul pescaresc si cei care nu recunosc. Pentru prima categorie
am infiintat aceasta noua rubrica in care dorim sa explicam termenii, nu doar sa-i traducem.
FREE RUNNER este un termen inregistrat de banax care se
refera la sistemul de eliberare a tamburului, sistem folosit in
special la mulinetele pentru pescuitul crapului si este utilizat in
timpul de asteptare a pestelui.
Cum se utilizeaza? Dupa lansare si asezarea lansetei pe
suport se activeaza sistemul free runner, in asteptarea capturii.
Prin actionarea acestui sistem se debraiaza frana uzuala a
mulinetei, tamburul ramanand activat doar pe sistemul de franare
free runner, reglarea franei sistemului facandu-se in functie de
viteza curentului apei. Astfel, pe o balta linistita poate fi lasat sa actioneze mai putin, iar pe o
apa curgatoare frana va fi reglata astfel incat forta curentului sa nu poata scoate firul de pe
tambur. In nici o situatie nu ne vom baza pe frana de asteptare in lupta cu pestele. Acest
sistem reprezinta un reglaj de finete, iar strangerea puternica duce la distrugerea lui. (fig.1)
Revenirea la frana obisnuita, de lupta, se face prin rotirea
manivelei mulinetei (o rotatie completa) concomitent cu inteparea
pestelui sau prin actionarea manuala a manetei sistemului.
UNTWIST este, deasemenea, un terment inregistrat de banax
fiind un sistem revolutionar care nu permite firului sa se rasuceasca
in timp ce este condus de rola de ghidaj, la bobinarea pe tambur.
Acest lucru a fost posibil prin realizarea, pe un capat al rolei, a unui
canal cu o latime apropriata de diametrul firului recomandat pentru a
fi folosit pe acea mulineta (fig.2). Acest canal face ca firul sa stea
perfect perpendicular pe axul tamburului in timpul bobinarii. La vechile mulinete rola avea
concavitatea mare in raport cu diametrul firului, astfel incat firul se deplasa pe suprafata
concavitatii atacand axul tamburului in unghiuri diferite de 900, solicitand ca firul sa faca o

223

miscare de rasucire la depunerea pe tambur.

Jig-uri si artificiale speciale

Vine frigul, dar odata cu acesta incep sa dispara si micutii
pestisori, puietul, in fapt principala sursa de hrana a rapitorilor. In
tot raul si un bine pentru ca rapitorii devin mult mai activi si pot fi
pacaliti mai usor cu ajutorul micilor bijuterii prezente in trusa
oricarui pescar care se respecta, momelile artificiale: jig-urile
(momeli artificiale fabricate din silicon) si voblerele.
Jig-ul cu cap twister este format dintr-un carlig special, lestat
sau nelestat, pe care se monteaza un twister sau un pestisor de
silicon. Prin configuratia pe care o prezinta, jig-urile lestate sunt
prevazute cu un cioc realizat la turnare. Acest cioc are rolul de a
impiedica twisterul sau pestisorul de silicon de a cadea sau de a
se deplasa in sus sau in jos pe carlig. Jig-urile se prezinta sub
diferite forme, marimi sau gramaje dar, in mod obligatoriu, fiecare
marime isi are corespondentul in aceeasi marime a twisterului.
Totodata, acestea se prezinta intr-o paleta larga de culori.
Lestarea capetelor twister se face prin turnarea plumbului pe
coada jig-ului in diferite cantitati.
Jig-urile nelestate, asa numitele eurojig-uri, se folosesc cu
precadere la twisterele si grub-urile mari care asigura din insasi
greutatea lor lestul necesar lanseului. In ambele cazuri, jig-uri
lestate sau nelestate, se obtin rezultate excelente in pescuitul
salaului si a bibanului, dar nu sunt de ignorat rezultatele la
pescuitul celorlalte categorii de rapitori. Reusita unei partide de
pescuit este, insa, conditionata de inspiratia fiecaruia in alegerea
twisterului ideal, functie de timp si culoarea apei. Nu in ultimul
rand, un rol important il reprezinta priceperea fiecaruia de a "juca
corespunzator naluca.
Cicada imitatie de pestisor confectionata din tabla de inox,
materiale anticorozive sau materiale acoperite cu substante
anticorozive. Cicadele sunt foarte potrivite la pescuitul pe
verticala (iarna la copca sau pe cursuri de apa cu adancimi mari).
Partile laterale ale cicadelor prezinta impremeuri sub forma de
solzi, pot fi argintate sau vopsite in cele mai diverse culori. Aceste
"jucarii dau mari satisfactii in pescuitul bibanului.
Spinnerbait-ul (lb. engl. - momeala rotativa) este confectionat
din sarma oteloasa si este compus din doua subansamble. Unul
din acestea este montat pe sarma oteloasa, respectiv rotativa
care se poate prezenta in orice forma si culoare, iar celalalt este
un jig sau un twister atasat la primul subansamblu. Impreuna
formeaza o naluca irezistibila pentru avat si salau.
Wobbler-ul Chubby Darter este un wobbler special creat

224

EUROJIG

CHUBBY DARTER

pentru pescuitul la copca sau din barca in acumulari cu apa

adanca. Prin constructia lui, acesta creaza o vibratie specifica
atat la scufundare, cat si la urcare, in timpul recuperarii. De
asemenea, chiar si in situatia in care batul ramane imobil,
wobbler-ul Chubby Darter se deplaseaza fata de axa
perpendiculara, in directia in care este orientat capul wobblerului, circa 3 metri la o adancime de 4 metri. Singurul wobbler care
are o astfel de evolutie in apa este produs de firma poloneza
Salmo

Monofilamente
Istoria monofilamentelor este una de data relativ recenta si este indisolubil legata
de cea a unui polimer, cunoscut azi foarte bine de fiecare dintre noi. Nylonul, caci
despre acest polimer este vorba, a fost descoperit in SUA in anul 1938. Din gama
larga de aplicatii pe care le oferea, firma germana DAM a ales, in acelasi an
1938, sa-l foloseasca sub forma unui fir, denumit Damyl, produs pe care l-a si
promovat in paginile unui catalog. Se poate spune ca acesta a fost "certificatul de
nastere" al monofilamentelor.
Un an mai tarziu, firma DU PONT produce primul fir monofilament din nylon, pentru ca in
1941, firma americana SHAKESPEARE sa inceapa productia pe scara larga a acestui
monofilament din nylon. De atunci, monofilamentul, altfel spus firul intr-o singura structura,
continua sa fie folosit de toti pescarii. Pana in anul 1978, monofilamentul din nylon nu a
cunoscut modificari sau imbunatatiri majore.
In acel an, firma japoneza KUREHA CHEMICALS patenteaza monofilamentul fluor-carbon
(polivinil fluorid, un polimer in combinatie cu atomi de carbon). Acesta a fost rezultatul
cercetarilor facute ca urmare a nevoii pescarilor japonezi de a pescui o specie de talie mica,
asa numitul Ayr. A rezultat un fir subtire, aproape invizibil in apa. Interesant este ca acest
monofilament fluor carbon se folosea, intr-o prima faza, doar la realizarea forfacului.
Marii producatori de accesorii si ustensile de pescuit din SUA si Germania nu au asteptat ...
invitatii speciale si au trecut la productia in serie a monofilamentului fluor-carbon.
Caracteristicile monofilamentului flor-carbon sunt urmatoarele: indice redus de reflectie a
luminii si un indice de reflexie apropiat de cel al apei, calitati care-l fac aproape invizibil in apa;
nu absoarbe apa datorita densitatii mari a moleculelor si a tipului de legaturi stabilite intre
atomii de fluor si de carbon; isi pastreaza rezistenta la nod in proportie de 98%; este un fir
rapid scufundator datorita densitatii mai mari fata de cea a nylonului; are o mare rezistenta la
abraziune, fiind foarte potrivit la pescuitul in ape cu structuri rigide (pietre, vegetatie, structuri
de fier, etc.); are o foarte mare rezistenta la coroziune, comportandu-se excelent in apele
poluate sau acide.
Toate aceste calitati il recomanda, cu precadere, la pescuitul pastravului si cleanului,
contribuind, de multe ori decisiv, la partide de pescuit relaxante dar, in primul rand, eficiente

Pluta
In marea diversitate a articolelor de pescuit, pluta este un element dintre cele mai importante,
un adevarat "punct de referinta". In multitudinea de forme si marimi, ea este nelipsita din
bagajul oricarui pescar. Istoricul plutei este oarecum confuz, pierzandu-se in negura anilor.
Necesitatea de a sesiza orice atac al pestelui asupra momelii puse pe carlig a dus la
dezvoltarea unei adevarate industrii in materie de plute.
Materialele din care au fost confectionate plutele in decursul timpului au variat in functie de
materialele existente in fiecare etapa de dezvoltare a acestei... afaceri. Daca totul a inceput cu
o bucatica din coceanul unui porumb sau o bucatica de lemn slefuit, s-a ajuns ca in zilele
noastre varietatea materialelor din care se confectioneaza plutele sa fie foarte mare. Ele
prezinta o varietate enorma de forme si marimi, ceea ce duce la clasificari diverse:

225

- in functie de materialul din care sunt fabricate: lemn de balsa, plastic injectat, spuma
poliuretica, injectata sau strunjita;
- in functie de stilul de pescuit: bologneza, sheffield;
- in functie de specia de peste urmarita: peste pasnic (crap, caras, platica, albitura, etc.), peste
rapitor (salau, stiuca, etc.);
- in functie de modul de utilizare: fixa (cand adancimea apei nu depaseste lungimea batului),
culisanta (cand adancimea la care vrem sa pescuim este mai mare decat lungimea batului);
- in functie de forma plutei: picatura, picatura inversa, morcov, pana, creion.
Fiecare clasificare are semnificatia ei. Alegerea tipului de pluta se va face de catre fiecare
pescar in parte, in functie de preferintele fiecaruia, adaptat la stilul de pescuit ales. Coloritul
plutei este inca un argument de a va alege singuri plutele.
De la banala pluta din dop de sticla cu pana de gasca si pana la actualele materiale,
flotabilitatea este incontinuu imbunatatita. Gama deosebit de variata de plute ce se gaseste la
ora actuala pe piata romaneasca acopera gusturile, necesitatile si preferintele oricarui
impatimit in ale pescuitului.

Rubesiana
Rubesiana este denumire data vergilor mufate, dupa numele orasului francez Roubax unde a
fost utilizata pentru prima oara. In literatura romana de specialitate, denumirea de rubesiana
este folosita pentru a defini atat tehnica, cat si varga utilizata in acest stil de pescuit.
Ideea creerii rubesienei s-a nascut din necesitatea de a plasa montura cu nada cat mai
departe de mal si la o adancime cat mai mare. Tehnica folosita este una de mare finete,
distanta mica a firului intre varful vergii si pluta( 0,6 1,5m) asigurand o intepare precisa si
energica, fiind deosebit de eficace atunci cand bate vantul. Totusi, stilul are limite: raza de
actiune este conditionata de lungimea vergii, regulamentele internationale prevazand o
lungime maxima a vergii, in competitii, de 14,5 m.
Varga reprezinta chiar mijlocul de aplicare a tehnicii, lungimea cea mai frecvent
comercializata, pe plan mondial, fiind de 13 m, dar exista fabricanti care produc rubesiene
chiar si de 14,5 m. Fiind fabricata din grafit inalt modulat, permite o manevrabilitate deosebita
in timpul competitiilor.
Kit-urile sunt tronsoanele de rezerva ale rubesienelor. Este recomandat ca la
achizitionarea unor rubesiene sa se procure 4 - 5 kit-uri de diferite dimensiuni pentru ca, in
partidele de pescuit, sa fie posibila schimbarea rapida a tronsonului defect.

Shad-uri, grub-uri sau twistere

Numele generic de shad a fost imprumutat din denumirea originala, SASSY SHAD.
Apare pe piata in anul 1980 cand compania Mister Twister breveteaza nalucile suple din
silicon ce purtau numele generic de SHAD. Aparitia shad-urilor a dus la aparitia unei noi
tehnici pentru impatimitii spinning-ului, mai ales la salau sau biban.
Pescuitul cu shad-uri cere multa indemanare si fantezie din partea practicantilor
acestui stil de pescuit. Pentru a putea pescui cu aceste naluci este necesar ca ele sa fie
echipate cu jig-uri (jig, lb. engleza=a dantui) asa fiind numite carligele speciale.
Twisterele fac parte din categoria nalucilor suple si de aceea este necesar ca alegerea
shad-ului sa fie facuta cu grija, in functie de activitatea pestilor, luminozitatea atmosferica,
culoarea apei sau a vegetatiei. Un element important este alegerea jig-ului potrivit ca greutate
sau marimea carligului in raport cu cu marimea shad-ului. Twisterele se impart in doua mari
categorii: shad-uri (pestisori, broscute, racusori) si grub-uri (rame, vermusi, larve). Fiecare
categorie de shad-uri sunt fabricate in diferite marimi si culori incat sa poata satisface aproape
toate dorintele.
Aparute timid inainte de '89 shad-urile au invadat piata dupa si ocupa un loc binemeritat
intre accesoriile fiecarui impatimit de spinning. Varietatile coloristice si constructive asigura

226

necesarul de shad-uri pentu toate tipurile de ape. Astfel, este necesar sa cunoastem cateva
detalii priving constructia lor. Jocul dezordonat al batului in timpul recuperarii creeaza o vibratie
si imita miscarea haotica a pestelui ranit. De asemenea, vibratia este data si de grosimea cozii,
asigurand diferite nivele de vibratii.
Cele mai uzuale shad-uri si grub-uri folosite la noi sunt cele de 5-8 cm, iar culorile cele mai
"prinzatoare" sunt: galben, sidef, verde fluo, rosu sau combinatiile de culori galben-negru, albrosu, galben-portocaliu.De asemenea, un success deosebit il au twister-ele fluo cand se
pescuieste la adancimi mari sau acolo unde luminozitatea este mai scazuta. Valoarea
esentiala a acestor imitatii aproape perfecte, din silicon, este data de capturile numeroase si de
stilul activ adoptat de pescar. Deprinderea folosirii (a invata pestisorii sa inoate) cu success a
shad-urilor este considerata o adevarata arta. Atunci cand reusesti sa creezi jocul si vibratia
corespunzatoare, atacul pestelui este iminent.
Noutatile in acest domeniu apar zi de zi si fac posibila realizarea unor partide de pescuit cu
adevarat succes. Cel mai mare castig success va fi, totusi, atunci cand fiecare dintre noi va
intelege ca pescuitul sportiv nu se rezuma la asigurarea unor mese... pantagruelice, ci atunci
cand respectam natura, legile, ne respectam reciproc.

SORF - pluta de curent

De la banala pluta confectionata din tulei
de porumb sau din dop de pluta, cu o
pana de gasca in varf, si pana la
actualele super sofisticate dispozitive,
numarul pestilor din apele noastre a
scazut direct proportional cu dezvoltarea
industriala. Pentru satisfacerea
frumosului deziderat al pescuitului si,
implicit, capturarea pestelui, marii
producatori de plute cauta sa realizeze
noi prototipuri care sa satisfaca toate
cerintele pietii.
Producatorul Italian CRALUSSO a
realizat modelul SORF de plute care,
prin constructie, se mentine in repezis, acolo unde am
dori sa pescuim. Acest gen de pluta asigura obsedatilor
de pescuitul in repezis satisfactii depline.
Pentru a fi utilizate e necesar sa stim sa le folosim.
Iata cateva detalii tehnice. Plutele SORF se impart in trei
categorii: de stanga pentru cazurile in care curentul de apa vine din stanga locului in care
pescuim, de dreapta daca curentul vine din dreapta si universale adica acele plute care, prin
simpla repozitionare a componentelor, pot fi utilizate indiferent din ce directie vine curentul de
apa.
Vom vorbi despre cele universale. Pentru asamblarea corecta a unei astfel de plute e
necesar sa respectam cateva reguli. ntotdeauna corpul plutei va fi orientat cu partea pe care
este inscriptionat gramajului impotriva curentului de apa, iar partea inferioara se va monta in
asa fel incat toate unghiurile sa fie orientate in sensul curentului de apa. Tija metalica, ce
compune partea superioara, se monteaza orientata catre malul pe care pescuim, iar antena se
monteaza intr-un unghi de 45 grade fata de tija metalica, orientata spre malul opus. Pluta se
monteaza pe linie cu ajutorul varnisurilor, avand insa grija ca firul sa urmareasca unghiurile
tijelor metalice. Pluta se poate supralesta, lasand afara doar o treime din antena.
Noutatea firmei CRALUSSO nu va umple de peste raurile noastre decimate dar, folosind
aceasta pluta si reamintindu-ne principiul sanatos catch & release, vom avea satisfactii si buna
dispozitie atunci cand pescuim in repezis.

227

Spinnerbait

Spinnerbait este un cuvant compus in limba engleza. In traducere, spinner inseamna

torcatoare, iar bait inseamna momeala. Asadar, spinnerbait poate fi tradus momeala
torcatoare.
Spinnerbait are o adevarata istorie, iar de-a lungul ei se pot puncta cateva date de
referinta. In 1917, modelul Shannon Twin Spinners a reprezentat prima incercare prin care se
renunta la rotativa in linie. A trebuit sa treaca insa peste 30 de ani ca sa se ajunga la modelul
Houser Hell Driver considerat modelul spinnerbait-ului modern. Pana atinci insa, in 1938, Fred
Arborgast brevetase paletele Colorado cu bratul lung sau scurt.
Istoria recenta a spinnerbait-urilor consemneaza alte cateva realizari inovatoare. In anii 70
apar pe piata primele modele combinate Colorado / Willow (willow - lb. engl., salcie ), iar mai
apoi, in anii 80, apar asa numitele imitatii, adica Skirt-urile din silicon.
La noi in tara, spinnerbait-ul, ca forma si modalitate de pescuit, a aparut relativ recent, dupa
anii 90, din cauza unei perceptii nerealiste, negative chiar. Unul dintre motive ar putea fi lipsa
informatiei in acest domeniu. Totusi, este de apreciat faptul ca spinnerbait-ul prinde tot mai
mult teren in randul amatorilor de noutati in domeniu si, treptat, chiar in randul pescarilor
conservatori.
Frumusetea acestui stil de pescuit, la care se adauga gama deosebit de larga si variata a
materialelor care pot fi gasite la ora actuala pe piata, pot aduce pescarilor satisfactii deosebite:
eleganta pescuitului cu naluca si drill-ul spectaculos. Spinnerbait-ul este, in cele din urma,
simbioza dintre linguritele rotative sau oscilante si jig-urile ale
caror
imbracaminte dau forme noi, intr-o multitudine de varietati
posibile.
Skirt-ul (pamatuful), Shad-ul (naluca supla), Grub-ul
(viermele scurt), toate din silicon sau cauciuc, functie de
formele
si culorile deosebit de variate, fac posibila alegerea
imbracamintei potrivita oricarei situatii: specia de peste,
culoarea
si gradul de limpezime ala apei, conditii atmosferice sau, pur si simplu, imaginatia fiecarui
pescar. In aceste conditii, spinnerbait-ul reuseste sa acopere cea mai mare parte a speciilor de
peste care raspund pozitiv la acest stil de pescuit. Ba mai mult, prin calitatile sale, spinnerbaitul reuseste sa atraga chiar si pe cei mai pasnici pesti.
Pentru reusita exista un singur pas. Acela de a incerca!

Spinning

Verbul to spin, in limba engleza, inseamna a rasuci, a invarti. In urma cu

aproximativ 200 de ani cateva intamplari au facut sa apara o noua forma a
pescuitului recreativ, spinning-ul. Astfel in Anglia, prin anul 1800, un pescar
lanseaza o naluca turbionara din lemn, matisat cu matase, ce avea o forma
alungita. Aceasta naluca imita un pestisor iar prin miscarea sa haotica prin
apa
lasa impresia ca e bolnav, fapt ce a trezit
instinctele rapitorilor avand ca rezultat primele
capturi
Astfel a luat nastere primul devon Phanton
minnow. De la acesta la voblerele actuale a
fost
doar un simplu pas.
In
aceeasi perioada, in Statele Unite, tanarul Julio Buel scapa o lingurita de argint in apa si a
vazut un pastrav repezindu-se la ea. Uimit de agresivitatea cu care pestele s-a napustit asupra
metalului stralucitor a taiat coada unei lingurite de argint si a dat doua gauri, una pentru
legarea firului iar cealalta pentru fixarea carligului, imediat dupa testarea noii inventii aparand si
primele capturi. Aceste intamplari au generat o noua tehnica de pescuit: rasucit si invartit.
Descoperirea si realizarea mulinetei cu o bobina fixa a deschis drumul catre pescuitul cu
naluci suple diferite ca forma si colorit. In 1932 The House of Hardy realizeaza mulineta Hardy

228

Altex cu frana pe tambur, pick-up automatic si multiplicator devenind modelul de baza al

viitoarelor mulinete de spinning. In acelasi an Bache Brown, un arhitect din Statele Unite,
popularizeaza acest stil, propunand termenul de spinning ce va caracteriza tehnica de pescuit
ce foloseste mulineta cu bobina fixa, fire subtiri si lansete de maxim 2,5 m. Cu acest
echipament trebuiau lansate naluci cat mai usoare, la distante mari si cu precizie, imprimand
nalucii, la recuperare, viteza, vibratie si joc haotic dar controlat.
Spinning-ul poate fi definit ca pescuitul la rotativa, oscilanta sau vobler. Farmecul acestor
metode de pescuit recreativ a facut ca nalucile sa fie confectionate din cele mai diferite
materiale, infiintandu-se adevarate centre de cercetare pentru realizarea unor forme si culori
cat mai atractive pentru pesti. Chiar si lansetele pentru aceast stil de pescuit sunt speciale,
betele de spinning clasificandu-se dupa actiunea si lungimea lor.
O creatie si un mod de viata a catorva generatii de impatimiti ai pescuitului recreativ,
acesta este spinning-ul.

Vergi, lansete sau rubesiene

Avantul si amploarea luate de pescuitul sportiv si recreativ au dus la dezvoltarea unei
adevarate industrii a articolelor si accesoriilor de pescuit care au devenit din ce in ce mai
sofisticate. Domeniul betelor de pescuit nu face exceptie de la ... regula. S-au facut progrese
importante, iar gamele deosebit de variate vin in intampinarea fiecarui tip de ... buzunar. Sa le
luam pe rand.

VARGA - bat compus din cel putin un element, fara inele sau suporti de mulinete, cu lungimi
cuprinse intre 2 si 8 metri. Versiunile telescopice ale vergilor prezinta cel putin doi elementi.
Anii '70 au revolutionat intreaga industrie a pescuitului, a betelor, dar in special a vergilor prin
realizarea acestora din fibra de sticla. Gama diversificata si pretul scazut al acestora le fac,
chiar si astazi, deosebit de atractive. Aparitia I.M.-urilor (intermediate-modulus) a dus la
scaderea cu mai mult de 50% a greutatii, fapt ce a dus la largirea spectrului de utilizare al
vergilor.

LANSETA - bat inelat, prevazut cu dispozitiv de prindere al mulinetei. Prezinta foarte multe
tipuri, clasificate pe categorii:
- dupa materialul din care este confectionat: fibra de sticla, grafit, carbon;
- dupa actiunea pe care o au. In ceea ce priveste lansetele din fibra de sticla acestea pot avea
actiune mica, medie sau mare sau prezinta o actiune de varf de tip A (lucreaza doar spitul), de
tip B (lucreaza primele doua tronsoane) sau de tip C (prezinta o actiune parabolica). Lansetele
din carbon se impart in ultra high-modulus, high-modulus, extra heavy high-modului;
- dupa stilul de pescuit: bologneza (pentru pescuit la pluta), spinning (pentru pescuitul la
vobler, lingurita, twister) si spinner-bait. Mai exista tipuri de lansete pentru pescuitul maritim,
pescuitul in ape statatoare sau in ape curgatoare;
Bolognezele sunt fabricate din fibra de sticla sau carbon, au lungimi cuprinseintre 4 si 8
metri si fac fata pestilor de talie mica si medie.Ele sunt adecvate pescuitului la pluta la distante
mari de mal (match sau sheffield) si asigura lanseuri care depasesc de 10 ori lungimea batului.
Lansetele pentru pescuitul stationar se impart, la randul lor, in mai multe categorii.
Fabricate din fibra de sticla, acestea sunt cu actiune medie (pentru pescuitul pestilor de talie
medie), actiune mare (50-200g, pentru pescuitul, in special, al ciprinidelor) si actiune grea
(200-800g, pentru pescuitul pestilor de talie mare). O categorie aparte o reprezinta betele
pentru pescuitul crapului (lungimi cuprinse intre 3,90 si 4,20 metri si o actiune cuprinsa intre
2,5 si 3,5 lbs, adica 60-100g).
La spinning, lansetele au lungimi cuprinse intre 1,80 si 3,00 metri si o actiune cuprinsa

229

intre 5 si 120g.
Lansetele de muscarit au lungimi cuprinse intre 2,50 si 3,00 metri.
O parte dintre lansetele pentru pescuitul marin pot fi folosite la pescuitul in apele curgatoare
mari. Elementele care difera la acest tip de lansete sint multiplicatorul in loc de mulineta sau
rolele pe rulmenti in locul inelului de varf.

RUBESIANA varga
ale carei
componente se mufeaza element cu element, prezinta doar trei tronsoane telescopice si are
lungimi cuprinse intre 9 si 16 metri. Noul regulament international limiteaza la 14 metri
lungimea maxima a rubesienelor folosite in concursuri. Rubesienele sunt fabricate din carbon
de cea mai buna calitate, la realizarea lor folosindu-se materiale ca IM8-IM10 care manifesta o
rigiditate foarte buna la o greutate foarte mica.
Industria betelor de pescuit isi continua dezvoltarea intr-o dinamica cu care e greu sa ti
pasul. Producatorii incearca sa gaseasca reteta ideala, respectiv greutate mica a betelor si o
rezistenta foarte mare. Din pacate, de multe ori, reteta ideala este prea scumpa pentru cei
mai multi dintre pescari.

Wobbler-ul
W obbler-ul este imitatia aproape perfecta a unui pestisor. Corpul poate fi confectionat din
metal, lemn sau material plastic de care vin atasate una sau doua ancore.
Din timpuri stravechi pasionatii pescuitului au sesizat ca, pe langa speciile de pesti pasnici,
exista si specii de pesti rapitori. Urmarind activitatea si obiceiurile acestora, au concluzionat ca
cel mai bun mod de a prinde pesti rapitori este folosirea pestisorilor ca momeala. Pentru ca in
anotimpul rece pestii de talie mica sunt foarte greu de prins, s-a trecut la imitarea lor, in diferite
forme si din diferite materiale. Primele wobblere erau sculptate manual din lemn si apoi
vopsite. Dupa atasarea carligelor si efectuarea primelor teste, se descoperea ca toate
wobblerele pluteau si se deplasau doar pe suprafata apei. Capturile erau destul de rare, dar
probabil dadeau sperante celor ce se incumetau sa-si confectioneze asemenea naluci. S-a
descoperit apoi ca aplicand o bucata de metal pe corpul wobbler-ului aceasta il ajuta sa se
scufunde, in functie de lestul aplicat putandu-se pescui la adancimi diferite. O data cu trecerea
timpului, s-a descoperit ca adancimea la care va evolua wobbler-ul poate fi data de inclinatia
barbetei care, in timpul recuperarii, il poate scufunda sau il poate ridica la suprafata.
In functie de constructia wobbler-elor se diferentiaza doua mari categorii: plutitor, adica acel
wobbler ce nu coboara mai mult de un metru sub nivelul apei si scufundator, adica wobbler-ul
ce lucreaza la adancimi mai mari de 1,5 metri. Un rol deosebit in constructia wobbler-elor il
ocupa realizarea coloritului. Coloritul wobbler-elor trebuia sa imite cat mai fidel modelul real.
Realizarea aceluiasi tip de wobbler intr-o gama cat mai variata de combinatii de culori il face
eficient, indiferent de luminozitate sau de culoarea apei. Un wobbler fusiform va vibra in timpul
evolutiei atragand atentia rapitorilor, iar introducand in corpul wobbler-ului cateva bile acestea
vor genera o vibratie sonora si vor cauza o miscare haotica, irezistibila. Cu actualele materiale
din care sunt confectionate wobbler-ele, starea de flotabilitate poate fi controlata direct in
momentul fabricarii wobbler-ului, ne mai fiind necesara adaugarea ulterioara de lest. De la
marii producatori de wobblere Rapalla, Salmo, nume de rezonanta, pana la micii producatori
de naluci, un alt mod de clasificare al wobbler-elor si catalogarea lor se face in functie de
speciile de rapitor pentru care sunt confectionate. Astfel, avem wobblere pentru stiuca, salau,
salmonide (pastrav, lostrita) ,avat, somn si alte specii. Perceptia coloristica sau vibratia creata
la un moment dat este favorabila realizarii capturii unei alte specii de peste decat cea pentru
care era fabricat wobbler-ul. Multitudinea de wobblere ce se gasesc acum pe piata
romaneasca, pot satisface orice capriciu sau pretentie.

230

Mergand pe principiul prinde si elibereaza frumusetea pescuitului la wobbler este cu atat mai
nobila

231