Cuprins

Capitolul I. Introducere. 2
1.1 Actualitatea temei..... 2
1.2 Condimentele ntre trecut i prezent... 3
Capitolul II. ofranul. 7
2.1. Caracteristici botanice generale. 7
2.2. Istoria ofranului 8
2.3. Utilizarea sofranului n medicin... 9
2.4. Utilizarea ofranului n gastronomie. 12
2.5. Curioziti despre ofran.14
Capitolul III.Ghimbirul.. 15
3.1.Caracteristici botanice generale.. 15
3.2. Utilizarea Ghimbirului n medicin16
3.3. Beneficiile surprinztoare ale ceaiului de ghimber 18
3.4. Utilizarea culinara ghimbirului.. 21
Capitolul IV.Susanul22
4.1.Caracteristici generale ale susanului 22
4.2. Proprietile medicinale dovedite ale susanului.. 25
4.3. Curiozitai despre susan... 26
Capitolul V.Concluzii generale 30
Bibliografie. 31

Capitolul I. Introducere
1.1 Actualitatea temei
Aromate, parfumate, colorate, iui sau dulci, amare sau acre, n pulberi sau semine,
frunze sau scoar de arbuti, flori sau muguri, condimentele i mirodeniile au fost ntotdeauna
cutate i apreciate, indiferent de tradiiile culinare ale popoarelor care le foloseau. Fie c au
fost folosite n buctarie, fie n medicina popular, ori doar c au parfumat ncperile i
trupurile, mirodeniile au avut un mare rol n dezvoltarea economic, n istoria i n cultura
multor popoare. Nu e de mirare c au rmas i n vocabular, prin expresii de tipul ca sarea n
bucate, e sarea i piperul .
Un condiment care merita multa atentie, dar care este mult mai putin cunoscut in lume
este sofranul. Sofranul provine de la floarea plantei Crocus (de fapt e stigmatul plantei uscate),
are un rosu aprins ca aspect, si este o sursa bogata de antioxidanti carotenoizi.
Folosit inca din antichitate pentru o varietate de scopuri medicinale (sofranul este cunoscut
pentru stimularea sistemului imunitar), in ziua de azi, este utilizat pe scara larga in Persia, in
bucataria Europeana, Indiana si Turceasca, pentru gustul si aroma sa atat de dulci si unice si
pentru capacitatea sa de a adauga culori vibrante galben-portocaliu in produsele alimentare.
Destul de multe studii au evidentiat faptul ca proprietatile sofranului sunt benefice, iar
una dintre cele mai recente au aratat promisiuni pentru tratamentul afectiunilor usoare ale
Alzheimer ului moderat. Daca nu ati incercat sofran pana acum, un motiv ar putea fi faptul ca
acesta a castigat atributul de cel mai scump condiment din lume. O floare de Crocus sativus
are doar trei stigmate, de un rosu intens, o culoare care la sofranul de calitate este uniforma,
lipsita de pete sau portiuni decolorate. Datorita delicatetii lor acestea trebuie culese manual,
cerand multa migala si rabdare. Iata o prima motivatie care face ca sofranul sa fie atat de pretios.
Insa se poate spune ca sofranul merita fiecare banut! Fiecare filament de sofran este in sine o
capsula care contine un set de chimicale complexe (crocina, picrocrocina si safranal) care ii
confera numeroase beneficii pentru sanatate omului [32].
Ghimbirul (Zingiber officinale, ru: ), este originar din India i China, fiind una
din plantele cu importan deosebit n medicina chinez, de beneficiile lui mentionndu-se chiar
i n scrierile lui Confucius (filozof chinez). Pn n prezent, planta este folosit n mod activ n
medicina oriental, care astzi se bucur de o mare popularitate.
Ghimbirul are aproape 500 de compui identificai muli cu activiti biologice cunoscute,
actionnd n mod complementar pentru a produce beneficii biologice profunde. Fiecare compus
are un anume efect, fie influennd o anumit enzim sau protein, fie sprijinind activitatea altor
compui.
2

Ghimbirul conine pn la 3% uleiuri eseniale care dau aroma specific de condiment,

aminoacizi eseniali, unele vitamine i minerale, care ii confera numeroase proprietati
terapeutice.[33]
Seminele de susan dateaz din anul 3.000 naintea erei noastre fiind cultivate n Assyria,
Irakul de astzi; n India, susanul a fost cultivat nc de acum 4.000 de ani (femeile din Babylon
fceau o mixtur cu miere i semine de susan pe care o foloseau pentru a-i menine sntatea i
tinereea pielii, iar soldaii romani mncau acest amestec pentru a avea mai mult energie i
putere). n prezent, cele mai mari ri exportatoare de susan sunt China i India. Pe ct de mici
sunt, pe att de multe beneficii aduc sntii. Seminele de susan reprezint o surs important
de calciu, fibre i alte minerale eseniale pentru sntatea organismului i a pielii. Seminele de
susan conin i grsimi sntoase, necesare pentru buna funcionare a metabolismului i a
sistemului endocrin[34].

1.2.Condimentele ntre trecut i prezent

nc din anul 3500 .Hr., vechii egipteni foloseau condimentele pentru aromatizarea
mncrurilor i la prepararea cosmeticelor i a loiunilor cu care i mblsmau morii. Ei
credeau c spiritul se ntoarce n corpul celui decedat, aa nct corpurile faraonilor, ale reginelor
i ale altor nobili erau mumificate i ngropate alturi de bogii i comori lumeti, dintre care nu
lipseau niciodat mirodeniile.
Din Biblie aflm c Regina din Saba a cltorit din ara ei natal, Etiopia, pentru a-l vizita
pe Regele Solomon, n Ierusalim, i c a fost impresionat de nelepciunea i bogia acestuia
care, printre altele, provenea att din comerul cu condimente, ct i din darurile n mirodenii i
condimente pe care le primea: toi cei care l cutau pentru a-i asculta vorbele nelepte aduceau
cadouri scumpe i ntotdeauna i condimente.
Istoria lui Iosif e de asemenea legat de comerul cu condimente. Fraii lui geloi s-au
hotrt s-l ucid, dar un grup de ismaelii coborau din Gilead cu cmilele lor, crnd
condimente, balsam i mir i ducndu-le spre Egipt. Fraii l-au vndut pe Iosif pentru 20 de
argini i s-au ntors la tatl lor, Iacov, cu haina ptat de snge. Iacov a fost bolnav de durere. n
cele din urm, Iosif a devenit slujitor al curii cu rang foarte nalt. Talentul lui de a interpreta
visele faraonului a salvat ara sa adoptiv de foamete. Mai trziu, a avut imensa satisfacie de a
vinde porumb frailor si, care nu l-au recunoscut. Ei i-au adus, n schimb, daruri cuvenite
precum balsam, miere, condimente, mir, nuci i migdale.
Comerul cu mirodenii a fost controlat de arabi timp de cel puin cinci mii de ani i s-a
desfurat prin Orientul Mijlociu i prin Estul Mediteranei ctre Europa. Caravane de mgari sau
3

cmile purtnd ncrcturi scumpe de scorioar, ghimbir, sofran de India, tmie i podoabe
cltoreau pe rute lungi i periculoase, care treceau prin zone aride, prin deerturi, prin regiuni
aflate sub controlul hoilor i al bandiilor sau al pirailor, cnd era vorba de cltoria pe mare.
Drumul mirodeniilor a nceput probabil n China, Indonezia, India sau Ceylon.
Negustorii chinezi au fost primii care au navigat spre Insulele mirodeniilor (acum Maluku, un
grup de insule n Indonezia) i au adus ncrcturi de condimente i parfumuri ctre coasta
indian sau ceylonez, unde i ateptau comercianii arabi. Arabii au ascuns mult vreme sursele
mrfurilor aromate, dar i drumurile pe care se putea ajunge pn la aceste locuri exotice. Ruta
clasic trecea rul Indus, prin Pesharwar, prin trectoarea Khyber, prin Afghanistan i Iran, apoi
spre sud, ctre oraul Babilon pe Eufrat. De acolo mirodeniile erau duse ctre cele mai puternice
orae i ceti ale zilei. Fenicienii, mari navigatori i comerciani, prosperau i ei n comerul cu
mirodenii i au nfiinat chiar, n orasul Tir, un mare centru de distribuie a condimentelor, ce
servea ntreaga Mediteran. Epoca lor de glorie a fost din 1200 pn-n 800 .Hr.
Cum centrele de putere s-au mutat din Egipt spre Babilon i Asiria, arabii au continuat s
dein controlul asupra surselor de mirodenii din Orient i n timpul nfloririi civilizaiilor
romane i greceti. n mod clar, legendele povestite de arabi despre originea condimentelor sunt
impresionante, ele vorbesc de mirodenii aduse din vi adnci pline de erpi, dar i despre
scortiorul cules din lacuri puin adnci aprate de zburtoare imense i fioroase.
Romanii erau i ei mari amatori de mirodenii, iar cererea mare a condimentelor pe pia a
fcut necesar gsirea unui drum spre India, care s sparg monopolul arab asupra comerului de
condimente. N-a durat mult ns pn cnd vasele romane ncrcate cu mirodenii scumpe
navigau nspre Alexandria, portul principal al Egiptului.
Romanii foloseau condimente la gtit, i aromau camerele cu fire de mirodenii i
foloseau uleiul aromat cu condimente pentru baie i pentru lmpi. Oriunde mrluiau legiunile
lor, ei aduceau bogia condimentelor cu ei, fiind primii care au purtat aromele exotice pn n
nordul Europei.
Cderea Imperiului Roman n secolul al V-lea i zorii Evului ntunecat i tulburrile
provocate de hoardele popoarelor migratoare au nsemnat o lung perioad de stagnare n multe
domenii, printre care i acela al negoului cu condimente.
Scrierile vechi ne mai spun c Mohamed, fondatorul i profetul religiei musulmane, s-a
cstorit cu vduva bogat a unui comerciant de mirodenii.
Zelul misionar n rspndirea credinei cretine n Orient era strns legat de comerul cu
mirodenii. Cruciadele religioase din anul 1000 d.H., timp de trei sute de ani, au fcut ca
ierburile aromatice din Orient s fie tot mai apreciate, pe msur ce cretinii ncercau s smulg
puterea musulmanilor n comerul profan. Veneia i Genova au devenit mari centre comerciale
4

pentru mirodenii, iar vasele care cltoreau ctre ara Sfnt cu cruciai se ntorceau cu
ncrcturi de mirodenii, mtase i bijuterii. Datorit faptului c erau rare, condimentele au
devenit la fel de preioase ca argintul i aurul, iar comerul cu aceste bogii parfumate a nceput
s nfloreasc din nou.
Marco Polo s-a nscut n 1256 ntr-o familie de negustori de podoabe care erau fascinai
de Orient. Cltoriser pn departe n China, au stat la curtea mpratului mongol Marele Khan
i, n timpul unei cltorii care a durat 24 de zile, Marco a trecut prin China, Asia i India.
Povestea lui, Aventurile lui Marco Polo, a fost scris pe pergament n timpul prizonieratului
dup o btlie pe mare ntre Veneia i Genova. Cartea sa amintea condimentele pe care le-a
vazut cultivate n cltoriile sale i ndeprta oarecum cititorii de miturile i legendele
comercianilor arabi. Scria poetic despre Java : abunda n bunuri de pre, piper, nucoar,
cuioare i toate celelate mirodenii i ierburi valoroase sunt produse ale acestei insule, care este
des vizitat de vase de comer. Din cartea lui s-au inspirat toi navigatorii care i-au urmat,
dornici s devin cunoscui i bogai.
Epoca descoperirilor de noi pmnturi era pe la 1400 abia la nceput, iar povestea
condimentelor continu. Navigatorii europeni erau obsedai de visul de a gsi cea mai bun rut
maritim ctre India i ctre Orientul ndeprtat.Vasco da Gama, navigatorul portughez, a fost
primul care a decoperit drumul pe mare ctre India, pe la capul Bunei Sperane, punctul cel
mai sudic al Africii. Nu a fost primit cu prea mare ospitalitate, dar a reuit totui s-i ncarce
corabia cu nucoar, cuioare, scorioar, ghimbir i cereale iui. A fost ns bine primit acas,
ca un erou, n 1499 i, mult mai important, avea i o scrisoare de la conductorii indieni din
Calicut care-i ddeau acordul asupra unui parteneriat n comerul cu mirodenii.
ncetul cu ncetul, Lisabona, capitala Portugaliei, a preluat rolul de capital a mirodeniilor,
poziie de care s-a bucurat att de mult Veneia n trecut.
nainte de asta, pe la 1492, Cristofor Columb a crezut c a ajuns n Japonia, dar de fapt
ajunsese n San Salvador, una din insulele de lng Bahamas, Haiti i Cuba. Descoperise astfel
Lumea Nou i era primul occidental care gusta din arztorul chilli. La cea de-a doua cltorie,
Columb a prsit Spania cu 1500 de oameni pentru a stabili supremaia spaniol n Lumea Nou,
spernd c va gsi aur i condimente orientale; n schimb, a descoperit piper i vanilie i, din
marele continent american de sud, a adus cartoful, ciocolata, porumbul, alunele de pmnt i
curcanii ctre Europa.
Dar portughezii au fcut o greeal imens angajndu-i pe olandezi ca negutori, crui
ai lor prin Europa, cerndu-le s navigheze ctre Insula condimentelor pentru a aduce cuioare,
nucoar i scorisoar. Dup un secol de dominaie complet, portughezii au fost ntrecui de
olandezi. Compania Olandez a Indiei de Est, care patrona comerul cu mirodenii, a fost
5

nfiinat n 1602 ca rspuns la formarea Companiei Britanice a Indiei de Est, creia i se dduse
carta regal de ctre regina Elisabeta I n 1600. ntre timp, Sir Francis Drake a navigat n jurul
lumii, prin strmtoarea Magellan i a traversat Pacificul ctre Insulele Mirodeniilor. Aceste
insule erau rvnite de ntreaga Europ, multe ri i doreau monopolul asupra comerului cu
condimente, despre care tiau c e o surs sigur de mare bogie.
Olandezii au ncercat s restrng creterea nucoarei i a cuioarei doar n insulele
Amboyna i Banda, n insulele Moluce pe care le administrau ei. Planul a fost zdrnicit ns de
un misionar francez, Pierre Poivre, care a gsit rsaduri pe o insul nvecinat, unde seminele
au fost aduse de psri, i le-a transportat spre Insulele Mauritius. Cuioarele au fost duse mai
departe, la Zanzibar, care a rmas i azi mare productor, iar nucoara spre Grenada, n Indiile de
Vest, cunoscut i sub denumirea de Insula nucoarei. Cam n acelai timp, britanicii
experimentau plantarea nucoarei i a cuioarelor n Penangm, iar mai trziu au cultivat
condimente n Singapore, sub conducerea lui Sir Stamford Raffles, un faimos angajat al
Companiei Indiei de Est i fondator al Singaporelui.
Lupta dintre olandezi i britanici a devenit i mai ncrncenat i sngeroas, durnd
aproape 200 de ani. Conflictul s-a rezolvat numai cnd britanicii au preluat India i Ceylonul, iar
olandezii Java i Sumatra, care au rmas sub jurisdictia lor pn nainte de cel de-Al Doilea
Rzboi Mondial. La acea vreme, condimentele deveniser deja o marf mult mai ieftin, care se
gsea aproape peste tot n cantiti mari..
Sfritul secolului al XVIII-lea a adus o alt naiune pe scena productorilor de
condimente: Statele Unite ale Americii. Vasele din New England transportau cu succes porumb
iute. Dup negocieri i alte schimburi, goeletele se ntorceau la Salem n Massachusetts cu
rezerve uriae din cel mai bun piper sumatran. Salem a devenit astfel centrul comerului cu piper
i, cu un potenial profit de 700%, deintorii vaselor comerciale au devenit astfel primii
milionari. Aceste cltorii nu aveau totui loc fr dificulti. Cltoria putea dura pn la doi sau
trei ani, mai exista posibilitatea de a fi atacai de pirai sau de btinai, ca s nu mai vorbim de
furtunile de pe mare.
S-au ctigat i s-au pierdut imperii n indelungata istorie a mirodeniilor pentru ca nou,
azi, s ni se par banale pe raftul din buctrie borcanelele i sticluele cu arome
exotice.Principalele locuri de desfacere a condimentelor sunt Londra, Hamburg, Rotterdam,
Singapore i New York. Condimentele sunt verificate nainte de a fi depozitate n magazii uriae,
apoi sunt vndute i trimise la prelucrare i mpachetare. Comerul cu condimente se ridic la
sume de milioane de dolari pe an. Piperul negru e n fruntea listei, urmat de chilli i cardamom.
India e productorul principal, urmat de Indonezia, Brazilia, Madagascar i Malaezia.
Condimentele sunt vitale pentru economia acestor ri.
6

Capitolul II. ofranul

2.1. Caracteristici botanice generale
ofranul (Crocus sativus,fam.Iridaceae) este o plant mediteranean, din care se poate
extrage condimentul ofran, uleiuri aromatice, precum i numeroase alte substane cu utilizri
n medicin i alimentaie.
Originea Sofranului. ofranul a fost ntotdeauna cel mai scump condiment din lume.
Originile nu sunt certificate ns par a se situa n Orientul mijlociu. A fost introdus n Europa de
mauri prin Spania, la ora actual fiind cultivat n Spania (La Mancha) i Grecia, Frana (cea mai
bun calitate), Italia, iar n restul lumii n Maroc, Camir, Iran (cel mai mare productor)
sau China. Preul su ridicat (30 000 -40 000 euro/kg) se datoreaz faptului c pentru 1 kg de
condiment trebuie recoltate ntre 130 000 i 250 000 de flori din care se rein numai stigmatele
(partea superioar a pistilului ce este divizat n 3) ce se usuc pn la pierderea a 4/5 din
umiditatea lor, dar i de faptul c este o cultur manual ce nu suport mecanizare dect n mic
parte (lucrrile solului). ofranul, numit i `aurul rou` era considerat un simbol al luminii,
folosit din cele mai vechi timpuri ca plant tinctorial ce ddea o culoare `galben soare`, hainele
conductorilor fiind vopsite cu extractul stigmatelor de Crocus.
Descrierea plantei. ofranul este plant erbacee, peren, cultivat, ce poate atinge 30
40 cm n nlime. Frunzelesale sunt lungi i nguste. Fructele sale sunt mici i albe. Florile sunt
violete, cu linii purpurii. Crete din bulbi numiti `cormus` i aparine speciei Crocus. Din
septembrie pn n noiembrie, planta produce flori albastre-violet, cu pistile lungi, roii.
Frunzele, care sunt asemntoare firelor de iarb, cresc n acelai timp n cazul unei umidit i
accentuate i dup deschiderea florii pe timp de secet, aceasta fiind o regul general de la care
abateri exist, Crocusul fiind o plant capricioas. Stigmatele roii conin uleiuri eseniale,
substane amrui i colorant galben
Raspindirea. Foarte important este ca locul s fie cald i nsorit. Solul trebuie s con in
humus i s fie bine art. Zona plat de la Toledo la Albacete ofer condiii optime: clim
moderat, sol bogat, argilos, uneori nisipos, precipitaii adecvate. Arabii au adus ofranul n
peninsula Iberic n sec. X. Cuvntul "azafran" (condiment n spaniol) provine dinza'faran din
arab

Cultivare. ofranul se nmulete numai prin bulbii denumii `corm`, fiind o plant ce nu
se poate poleniza dect foarte rar. ofranul este o plant de altitudine, iubind verile aride i
7

iernile rcoroase, suportnd ngheul pn la -13 C. Se planteaz bulbii n luna iulie-august, la

adncimi cuprinse ntre 15 i 30 cm n funcie de clim i teren, florile se recolteaz n lunile
septembrie-noiebrie dup care, plantele se protejeaz prin paiaj sau cultur intercalat (n
regiunea Mund din Germania se folosete grul), iarna i primvara fiind perioada n care se
nmulete i acumuleaz substanele nutritive necesare. n luna mai-iunie, frunzele se usuc iar
planta intr n repaus vegetativ. Este momentul n care cormii se pot scoate din pmnt pentru
divizare. Cultura se menine n sol maxim 10 ani, n funcie de gradul de diviziune a cormului i
de adncimea la care a ajuns n sol. n general nu se depesc 5 ani, cu o revenire pe teren dup o
perioad echivalent. Pot fi cultivai i n ghiveci sau jardiniere, cu o expunere ns la rece n
perioada iernii
Recoltarea. Florile se recolteaz deschise, dup ce roua s-a ridicat, se emondeaz
(separarea stigmatelor de floare) i usuc n aceeai zi. Uscarea se face la 40-60 C, pn la
pierderea a 4/5 din greutate. Se condiioneaz n recipiente din sticl sau faian , nchise ermetic,
ferite de lumin i umiditate. Se pot folosi dup 30 zile, timp n care condimentul i formeaz
aroma.

2.2. Istoria ofranului

Spania export ofran din sec XIV, azi deine 70% din piaa mondial. Era un articol
valoros cu secole nainte i n Persia. Fenicienii dedicau prjituri cu ofran zeitei Astarte.
Fragmente mici de ofran s-au gsit i n mumiile egiptene. Cleopatra l folosea n preparatele
sale cosmetice.
ofranul este menionat de Homer, Plinius cel Btrn, Hippocrates, Chaucer sau Shakespeare.
n evul mediu, Eduard al III-lea impune fermierilor englezi cultivarea plantei, numit aici
"crockers". n 1838 n America agenda medical arta c "n doze mici, nvioreaz spiritul..."
Ultima duminic din luna octombrie n regiunea La Mancha, Spania este srbtoarea
ncheierii culesului, la care iau parte localnicii dar i oameni venii din toat Spania sau turiti.
O Dulcinee este aleas regina srbtorii, iar Don Quijote i Sancho Panza, n costume de epoc
i fac apariia triumfal

2.3. Utilizarea sofranului n medicin

Arabii, cei mai mari consumatori de ofran, l folosesc la aromatizarea mncrurilor din miel,
oaie, pui, orez. n Frana este indispenabil pentru bouillabaisse, n Italia pentru risotto, n Spania
pentru paella. ri ce import ofran: Arabia Saudit, Kuweit, SUA.

Aromatizant

Stimulator digestiv

Purgativ

ntritor

Afrodiziac (Grecii i arabii foloseau ofranul ca afrodiziac pentru c are proprieti

asemntoare hormonilor. Romanii l adugau n apa de baie iar femeile, n Evul Mediu,
foloseau pomezi de pr cu ofran pentru a fi mai atrgtoare. n zilele noastre, este indicat n
tratamentul impotenei i sterilitii [4] ).
Pentru persani i egipteni, sofranul era utilizat ca i afrodisiac, antidot mpotriva

intoxicaiilor, un stimulent digestiv, precum i mpotriva dizenteriei i pojarului. Romnii

umpleau pernele cu ofran pentru a preveni mahmureala.
n Europa, planta era utilizat n tratamentul tusei i al rcelii, al scarlatinei, al hipoxiei i al
astmului. De asemenea, era utilizat pentru: insomnie, paralizie, boli de inim(Arabii l foloseau
pentru proprietile lui anestezice i ca sedativ. Este un excelent antispasmodic, ajut la digestie,
crete apetitul i trateaz colica renal. Este un tonic al inimii, are aciune antiinflamatoare, fiind
folosit sub form de tincturi n tratamentul artritei. boli de stomac, gut, hemoragie cronic
uterin, amenoree, colici la sugari dar i tulburri oculare.
n scop medicinal se utilizeaz stigmatele florilor iar astzi, ofranul, unul dintre cele mai
scumpe condimente, este utilizat mpotriva astmului, tuse convulsiv, ca expectorant, mpotriva
insomniei, ateroscleroz, flatulen, depresie, boala Alzheimer i arsuri la stomac. Femeile pot
utiliza ofranul pentru tratamentul crampelor menstruale i al sindromului premenstrual, n timp
ce brbaii pot utiliza ofranul pentru infertilitate. ofranul este, de asemenea, utilizat i pentru a
induce transpiraia.
Alte utilizri medicinale ale ofranului includ vindecarea rnilor, iar planta mai este utilizat
i pentru proprietile sale proprieti "anti-mbtrnire". Ca rezultat, sofranul este considerat o
substan important n produse cosmetice antirid. Acesta poate fi utilizat intern sub form de
tinctur, ceai sau decoct iar pentru uzul extern se recomand ofranul sub form de pulbere,
tinctur sau decoct.
Utilizare: Uz intern: Depresie, Insomnie, Cancer( Studii recente au artat c ofranul are
proprieti antioxidante i anticancerigene. Curcumina, substana activ din ofran, are
9

capacitatea de a distruge celulele canceroase. i-a dovedit eficiena n tratarea diferitelor tipuri
de cancer gur, urechi, sn, stomac, uterin sau tumori la ficat. Sub form de tinctur, este
folosit la tratarea rnilor de col sau a celor uterine [4] ) Ateroscleroz, Tuse convulsiv, Boli de
stomac, Dureri menstruale, Alopecie, Gut, Febr, Maladia Alzheimer, Sindromul premenstrual,
Infetilitate, Afrodisiac
Uz extern: Boli dentare, Piele uscat, Echimoze, Conjunctivit, Medicamente care conin ofran
sunt folosite la tratarea acneei, a condiloamelor i a altor boli de piele. ofranul vindec arsurile
i rnile superficiale, ajutnd la regenerarea pielii. Vindecarea este spectaculoas, esutul se
reface aproape fr urme ale arsurii[4].
Mirodenia de lux contine fier, uleiuri volatile, proteine, sodiu, potasiu, vitaminele B1 si
B2, fitohormoni. Iata cateva dintre beneficiile sofranului:
1. Distruge celulele canceroase------------------------------------------------------------------------------Conform The Telegraph, mai multe substante care se gasesc in mod natural in sofran au
proprietati anti-cancer - inhiba cresterea celulelor canceroase.Curcumina, substanta activa din
sofran, are aceasta capacitate si si-a dovedit eficacitatea in tratarea diferitelor tipuri de cancer gura, urechi, san, stomac, uterin sau tumori la ficat. Sub forma de tinctura, este folosit la tratarea
ranilor de col sau a celor uterine.
2. Inhiba depunerile de grasime si scade colesterolul-----------------------------------------------------Tot curcumina poate opri extinderea celulelor grase in organism. Pe langa faptul ca ajuta
persoanele supraponderale sa scada in greutate, s-a dovedit ca sofranul contribuie si la scaderea
colesterolului rau din sange si a trigliceridelor, precum si la ameliorarea steatozei hepatice (ficat
gras).
3. Ajuta inima si neuronii-------------------------------------------------------------------------------------Adaugat in mancare, sofranul are efect tonic asupra inmii. De asemenea, studiile au aratat ca este
de mare ajutor bolnavilor care au trecut printr-un accident vascular cerebral. In testele de
laborator, realizate pe animale, s-a demonstrat ca un compus din sofran ajuta la regenerarea
neuronilor, ajutandu-i sa supravietuiasca in caz de trauma majora. Cercetatorii lucreaza la un
medicament pe baza de sofran.
Cand are loc un atac cerebral, creierul este privat de oxigen, ceea ce face ca unii neuroni
sa moara sau sa aiba de suferit. Un astfel de tratament ar face ca neuronii supravietuitori sa se
vindece, regenerand tesuturile.
4. Previne orbirea la batranete-------------------------------------------------------------------------------Mai multe cercetari au aratat ca sofranul imbunatateste vederea si previne degenerescenta
maculara, cea mai comuna cauza a orbirii, mai ales in cazul varstnicilor. Sofranul inverseaza
10

efectele cauzate de degenerescenta maculara, considerata cel mai frecvent factor de aparitie a
orbirii in cazul persoanelor in varsta.
"Vederea pacientilor s-a imbunatatit dupa ce au luat pastile cu sofran", a declarat Silvia Bisti de
la Universitatea din Sidyney, coordonatoarea acestui studiu. "Atunci cand au efectuat testele
oculare traditionale, de citire a unor diagrame, o parte dintre pacienti au putut sa citeasca
randurile mici, din partea de jos a diagramelor, pe care nu puteau sa le vada inainte, iar alti
pacienti au declarat ca au reinceput sa citeasca ziare si carti", a adaugat Silvia Bisti.
5. Trateaza depresia-------------------------------------------------------------------------------------------Ceaiul din sofran se foloseste de multa vreme pentru a trata depresia. O cantitate mare din astfel
de ceai are ca efect o stare de euforie. Conform unui studiu recent, sofranul are acelasi efect cu
prozacul in tratarea depresiei moderate si usoare.
Arabii il foloseau pentru proprietatile lui anestezice si ca sedativ. Este un excelent antispasmodic,
ajuta la digestie, creste apetitul si trateaza colica renala. Este un tonic al inimii, are actiune
antiinflamatoare, fiind folosit sub forma de tincturi in tratamentul artritei. Este un antidepresiv si
antipsihotic eficient si este folosit cu succes in tratarea isteriei. In medicina indiana, un amestec
de sofran si unt topit este folosit in tratarea diabetului. Oamenii de stiinta italieni au descoperit ca
sofranul poate opri orbirea la batrni si poate trata diverse boli ale ochilor
6. Imbunatateste circulatia sangelui si regenereaza pielea-----------------------------------------------In medicina chineza, sofranul este folosit pentru imbunatatirea circulatiei sangelui. Medicamente
care contin sofran sunt folosite la tratarea acneei, a condiloamelor si a altor boli de piele.
Sofranul vindeca arsurile si ranile superficiale, ajutand la regenerarea pielii.
7. Ajuta digestia------------------------------------------------------------------------------------------------Infuzia de sofran (o jumatate de lingurita de sofran dizolvata intr-un pahar cu apa fiarta) usureaza
digestia si este un remediu naturist bun pentru cei care sufera de balonare sau constipatie. Dupa
ce s-a racit, bea jumatate din infuzie dupa masa de pranz si jumatate dupa cina.
8. Leac in disfunctiile erectile--------------------------------------------------------------------------------Grecii si arabii foloseau sofranul ca afrodiziac pentru ca are proprietati asemanatoare hormonilor.
Romanii il adaugau in apa de baie iar femeile, in Evul Mediu, foloseau pomezi de par cu sofran
pentru a fi mai atragatoare. In zilele noastre, este indicat in tratamentul impotentei si al
sterilitatii.
9. Leac anti-betie-----------------------------------------------------------------------------------------------10-15 g de pistiluri de sofran, macerate 3-4 ore in alcool (50 ml) si administrate pe stomacul gol
inainte de o petrecere previn instalarea starii de betie si pot induce repulsia la abuzul de alcool
(metoda nu functioneaza insa la suferinzii de etilism cronic) [5].
11

Contraindicaii: ofranul pare sigur pentru majoritatea oamenilor atunci cnd utilizarea sa n
scop terapeutic nu depeste ase sptmni. n caz contrar pot aprea reacii adverse precum:
anxietate, ameeli, somnolen, grea, lipsa poftei de mncare, dureri de cap. Dozele mari pot
provoca otrvire, inclusiv icter, vrsturi, ameeli, diaree cu snge, amoreal dar i deces.
Cantitile mari de ofran pot provoca avort spontan. Nu exist informaii n legtur cu
utilizarea ofranului la femeile care alapteaz, motiv pentru care se recomand evitarea plantei.
n cazul persoanelor care sufer de tulburarea bipolar, ofranul pare s afecteze starea de spirit.
Specialitii consider c planta ar putea declana un comportament impulsiv la persoanele care
sufer de acest boal. Nu consuma mai mult de dou grame de ofran pe zi. ofranul poate
provoca avortul; femeile nsrcinate ar trebui s-l evite!!![4]
Efecte terapeutice. Condimentul ntrete inima i ajut mpotriva anemiei i a problemelor
cauzate de suprasolicitarea organismului. Este considerat n acelai timp un afrodisiac, mai ales
n Orient. n homeopatie, este utilizat pentru relaxare i mpotriva depresiei. ofranul se afl n
compoziia mai multor medicamente naturiste, fortificnd uterul i ameliornd durerile
provocate de menstruaie. Dac se depete totui doza recomandat, poate provoca avorturi
spontane. Este un antidepresiv i antipsihotic eficient i este folosit cu succes n tratarea isteriei.
n medicina indian, un amestec de ofran i unt topit este folosit n tratarea diabetului. Oamenii
de tiin italieni au descoperit c ofranul poate opri orbirea la btrni i poate trata diverse boli
ale ochilor[4].

2.4. Utilizarea ofranului n gastronomie

ofranul se utilizeaz la condimentarea supelor de pete i a felurilor pe baz de orez cum ar fi paella -, conferindu-le n acelai timp o culoare foarte plcut. Sosurile i pinea au un
gust mai plcut datorit lui, dar trebuie folosit totui cu moderaie, din cauza gustului amrui.
Este un semn de rafinament, dar i un simbol al cunoaterii i al inventivitii i nu vorbesc aici
doar de buctreal=====================================================.
Despre ofran se poate discuta doar ntr-un context care propune gastronomia ca esen a
unei culturi i nu doar ca digestie, ca experien complet n care este loc att pentru aprecierea
muncii dedicat culesului, ct i pentru descoperirea motivelor pentru care ofranul a fascinat
buctarii de-a lungul a cteva mii de ani======================================.
Crocus sativus, planta care produce stigmatele parfumate, este de fapt steril i nu se poate
reproduce fr intervenia omului. ofranul este produsul civilizaiei cretane, care trasformase
aceast floare ntr-un panaceu, o plant sacr, simbol al fertilitii i al cunoterii.
Se presupune c preotesele cretane au ncercat s in secret arta cultivrii lui, dar poate
chiar fascinaia inveniei a fcut ca aceast plant s ajung pn n China, Iranul i India de azi,
12

n ciuda procesului fastidios de cretere i cultivare. O civilizaie eminamente feminin,

civilizaia cretan a adus, aadar, prima plant inventat de om n buctriile noastre.
Aroma, textura i mai ales culoarea s-au asociat n istorie cu ideea de dualitate. De la
galben pal la rou, acest spectru al ofranului vorbete despre Eos sau Aurora, zeia zorilor la
greci i la romani, reprezentat mai tot timpul luptndu-se cu noaptea i deci cu ignorana, pn
la roul aprins, care o reprezint pe Kali, zeia atotdistrugtoare din panteonul indian.
Cum se pstreaz---------------------------------------------------------------------------------------------ofranul trebuie inut departe de lumin i temperaturi extreme, bine nchis, de preferin ntr-un
flacon de sticl-------------------------------------------------------------------------------------------------.
Cum se folosete=======================================================
Pe ct posibil adugai-l spre sfritul perioadei de preparare pentru a evita distrugerea aromei.
Pentru un orez parfumat, pregtii-l acoperit la foc mic, pn ce devine cremos. Adugai acum
la o linguri de smntn cteva filamente de ofran i cu o furculi ncorporai-le n orez, apoi
acoperii. Stingei focul i lsai s se rceasc foarte ncet. Orezul va ncorpora lichidul rmas
odat

cu

smntna,

iar

ofranul

va

pstra

parfumul.

Aroma
Sub form de pudr este foarte eficient, deoarece pentru a obine cu adevrat aroma att de
cutat i imposibil de reprodus pe cale artificial, filamentele trebuie infuzate pentru cel puin
jumtate de or, cel mult pn la 12 ore, pentru a elibera aroma i culoarea dorit, un oranj
intens. Dei pudra este un element care te scap de dureri de cap cnd gteti, cumpr doar
atunci cnd ai stabilit cu siguran c productorul sau furnizorul este realmente de ncredere.
Filamentele

de

ofran

ar

trebui

fie

uscate

la

pipit,

aproape

casante.

Mirosul ofranului aduce a pmnt proaspt, nsoit de o adiere plcut i rcoritoare atunci cnd
deschizi flaconul. Staminele, precum o limb vegetal, sunt late la baz i ascuite la vrf atunci
cnd sunt uscate========================================================.
Proveniena
ofranul de bun calitate vine din Iran (Poshal) sau Mancha (Spania). ofranul excelent este
Sargolul Iranian, Coup Spaniol i Stigmata Grecesc. Personal l prefer pe cel din urm. Este ns
o

alegere

personal,

determinat

de

afiniti

care

trec

dincolo

de comercial.

Intensitatea pigmentului=================================================
Este caracteristica ce dicteaz n comerul cu ofran. Organizaia Internaional pentru
standardizare, ISO, impune parametrii ce msoar intensitatea pigmentului filamentelor: cu ct
mai intens, cu att mai valoros. Scara valoric este demn de luat n seam mai ales cnd
metodele de falsificare sunt att de vaste====================================.
Sfat
13

Cumpr doar ofran pe care l poi vedea. Culoarea trebuie s fie sngerie, un oranj intens, fr
urme de alb sau galben, un semn c alte pri ale plantei au fost folosite n procesul de uscare.

2.5. Curioziti despre ofran

1. Este cel mai scump aliment din lume
La un pret cuprins intre 2.000 si 10.000 lire/500g, sofranul este nu doar cel mai scump
condiment din lume, ci si cel mai scump aliment, mai scump decat caviarul, carnea de vita Kobe,
otetul balsamic. Insa un singur firicel poate schimba complet gustul unei mancari sau prajituri.
2. Pentru 1 kg de sofran, e nevoie de 130 000 - 250 000 de flori
Fiecare floare produce doar 3 stamine, care sunt culese cu mana si apoi uscate. Pentru un gram
de praf de sofran e nevoie de cateva sute de firicele fine. Partea buna e ca pentru o aroma
perfecta e nevoie doar de foarte putin sofran, pentru ca altfel vei obtine un gust amar.
3. Are cea mai frumoasa origine
Firisoarele delicate de sofran sunt, de fapt, staminele unei flori (Crocus sativus), ruda cu
brandusele. Atentie insa, nu toate florile Crocus produc sofran, iar unele din ele sunt chiar
otravitoare.
4. Este supranumit aurul rosu
Este unul din cele mai pretioase ingrediente din lumea culinara.
5. In spatele acestui condiment, se depune o munca titanica
Fiecare floare, care infloreste doar o data pe an, timp de o saptamana, produce 3 stamine care
trebuie culese delicat cu mana, apoi uscate, din nou foarte delicat. Asa se explica si preturi ridicat
al sofranului.
6. Unde se produce
96% din productia globala de sofran vine din Iran. Sofranul a fost introdus in Europa prin
Spania, inca din secolul XIV, iar azi tara detine 70% din piaa mondiala.
7. Atentie la sofranul contrafacut
Sofranul va fi intotdeauna scump. Daca il vezi la preturi foarte mici, mai bine nu-l cumpara.
Sofranul contrafacut contine chimicale si nu are nici pe departe aceeasi aroma. Sofranul bun iti
va gadila nasul chiar si printr-o punga de plastic :) Ca sa mergi la sigur, cumpara doar sofran din
Iran (cel mai bun) sau din Spania.
8. Sofranul este o investitie pe termen lung
Investesti o avere intr-un condiment, insa poti sa stai linistit: sofranul rezista peste 2 ani in
bucataria ta. Trebuie doar sa-l tii intr-un loc racoros si intunecat.
14

9. Pentru cea mai intensa savoare, incearca ceaiul cu sofran

Sofranul isi elibereaza aromele cand este pus in contact cu apa calda. Dureaza aproximativ 20
minute, apoi firele continua sa elibereze culoare si miros in urmatoarele 24 de ore. Tocmai de
aceea, multe preparate cu sofran au un gust mai bun a doua zi.
10. Sofranul trebuie pregatit inainte de a fi adaugat in mancare
Aroma sofranului este eliberata la caldura, asa ca firisoarele rositaice ar trebui inmuiate in lichid
cald inainte sa fie adaugate in mancaruri. Poti folosi apa, lapte sau vin, iar lichidul rezultat se va
adauga in mancare spre finalul intervalului de gatire. Nu pune sofranul direct in uleiuri sau alte
grasimi pentru ca aroma lui nu se va elibera [6].

Capitolul III.Ghimbirul
3.1.Caracteristici botanice generale
Ghimbirul (Zingiber officinale, fam.), denumit popular i ghimber sau gingiber, este
numele dat uneiplante erbacee din regiunile tropicale, cu rizom aromatic bogat n uleiuri eterice.
Este o specie peren care are nevoie de o temperatur ridicat i constant precum i de o
umiditate permanent pentru a se dezvolta corespunztor. Rizomul de ghimbir are o form
neregulat, contorsionat i e noduros, atingnd pn la 5-6 centimetri n lungime. Ghimbirul e
deosebit de preuit n buctriile orientale din India, Malaezia, Nepal, Bangladesh etc. Un nume
alternativ al ghimbirului, introdus de turci n Moldova i Muntenia a fost cel de 'piper alb'.
Denumirea

de

ghimbir

fost

folosit

mai

ales

n Banat i Ardeal provenind

din maghiarul gymber, iar apoi s-a impus n ntreaga ar. n fostele colonii britanice, cum ar
fi Canada, Australia, Jamaica, Kenia, se consum o aa-zis "bere" din ghimber (ginger beer)
care de fapt este o butur ne-alcoolic, rcoritoare.
Compozitia chimica: Substanele active importante pe care le conine ghimbirul sunt
compui specifici numii gingeroli, fenoli, ulei volatil Rdcinile conin i uleiuri eseniale
reprezentat prin gingerol, zinghiberin, zinghiberol, felandren, borneol, cineol. De asemenea,
mai conin fenoli, amidon, mucilagii i rini.Rdcina de ghimbir mai este bogat n potasiu,
zinc, calciu, cupru i magneziu, vitaminele B6, C i D[7,8].
Ghimbirul conine calciu, fier, magneziu, mangan, potasiu, proteine, carbohidrai, fibre
alimentare, seleniu, sodiu, vitaminele C, E i B6.Uleiurile volatile din ghimbir au efecte
analgezice, sedative i antitermice. Acestea i dau gustul i aroma specific i favorizeaz
micarea

muchilor

tractului

gastrointestinal,

contribuind

la

mai

bun

digestie.

Ghimbirul are aproape 500 de compui identificai, muli cu activiti biologice cunoscute,
15

acionnd n feluri diferite, fie influennd o anumit enzim sau protein, fie sprijinind
activitatea altor compui [9].
Etimologia. Cuvantul "ghimbir" provine, asemenea altor denumiri ale plantei n mai
multe limbi europene (Ingwer n german, gingembre n francez, ghimbir n romn,
zenzero n italian, ginger n englez etc.) din latinescul zingiber, mprumutat i el din
greaca veche (zingiberis).
Cum India a fost sursa de ghimbir a Europei n antichitate, denumirea greac este, de
fapt, o preluare din limbile vorbite pe teritoriul Indiei n acea perioad: singivera n pali i
shringavera n sanscrit. Aceste denumiri nseamn n form de corn de cerb.
Cu toate c denumirile n majoritatea limbilor europene provin din greaca veche, n mod
surprinztor grecii contemporani l numesc piperoriza (rdcin de piper), cu referire la gustul
iute al rizomului [7].
Cultivarea Ghimbirului. Cele mai mari plantaii de ghimbir se afl n regiunile tropice i
subtropice. Cu o suprafa de 181 mii ha (2005) i o recolt de 125 mii tone Nigeria este cel mai
mare cultivator de ghimbir ca extindere. n schimb India produce anual 359 mii tone pe o
suprafa de 95 mii ha (2005), dar n mare parte pentru piaa indigen. Cel mai mare exportator
de ghimbir este China cu 232 mii tone n anul 2005.[7]

3.2. Utilizarea Ghimbirului n medicin

Abia la nceputul anilor 1980 cercettorii occidentali s-au preocupat de virtuile
terapeutice ale ghimbirului, n special rizomul.
Actiunea terapeutica. Principiile active din rdcina de ghimbir au proprieti antiemetice,
antivertiginoase,

carminative,

stimuleaz

secreia

de

saliv

sucuri

digestive.

Ghimbirul are i efect de calmare a tusei, efect antialgic, sedativ i antipiretic, prin stimularea
transpiraiei.
Aplicarea local are efect revulsiv, cu creterea circulaiei periferice.
Indicatii terapeutice
Preparatele din ghimbir sunt utile n combaterea greurilor i vrsturilor, n caz de ru de
micare, ru de altitudine sau ru de mare. De asemenea, poate fi folosit pentru stimularea poftei
de mncare, n dispepsii, pentru combaterea meteorismului, precum i n debutul rcelilor sau
gripei.
n doze mici, poate fi folosit cu pruden i pentru combaterea greurilor la femei n primul
trimestru de sarcin [8].

16

n rceal, acioneaz asupra plmnilor, stomacului i splinei. O rdcin proaspt de

ghimbir, ras i fiart n 250 ml ap, timp de 10 minute, produce un ceai cu efecte
remarcabile n tratarea edemelor, vomei sau tusei, inducnd i o senzaie puternic de
nclzire a corpului, respectiv un efect sudorific pregnant. Atunci cnd febra nu cedeaz,
fierbei 100 g ghimbir proaspt n 500 ml ap i splai tot corpul cu zeama rezultat. Dac
tusea nu vrea s v lase n pace, stoarcei o rdcin de ghimbir i amesteca i sucul cu pu in
miere i 250 ml ap fierbinte; bei cte 1-2 cni pe zi. Ceaiul de ghimbir este un calmant
ideal n inflamaiile gtului, sinuzite, rgueal, febr, eliminare de mucoziti i congestii
respiratorii.

Indigestia poate fi tratat dac mncai cteva bucele de tulpin de ghimbir proaspt.
Este calmant pentru durerile abdominale, ajut digestia, elimin gazele, d poft de mncare,
neutralizeaz toxinele, n vreme ce o can de suc din aceeai parte a plantei v poate scpa de
un sughi rebel, grea sau vom, ori chiar de o toxiinfecie alimentar.

Reumatism: Rapoarte medicale din diverse spitale chinezeti arat c injectarea unei
soluii de 5-10% suc de ghimbir n zonele afectate, poate trata cu succes durerile reumatice.

Ghimbirul este folosit, adesea, ca antidot n caz de ru de mare. Este ntrebuinat, de

asemenea, pentru combaterea rului de altitudine, de main, de micare de rotaie.
Ghimberul acioneaz i mpotriva strilor de vom, greurilor, deranjamentelor stomacale
sau intestinale. n caz de grea, se ine n gur, sub limb, o bucic de rdcin de ghimbir.
Senzaia de grea i vom va disprea imediat.

n China, este cunoscut ca antiastmatic de peste 3000 ani, folosindu-se suc de ghimbir i
morcovi. Astmul se mai poate trata cu tinctur de ghimbir care elibereaz plmnul de
secreii.0.5-1.5 g de praf de rdcin de ghimbir, luat de 3 ori pe zi, nainte de mas, nltur
durerile de cap de natur nevralgic i spastic, greurile i voma (la femeile nsrcinate),
trateaz bronita i astmul bronic, frigiditate, cataracta.[7]

3.3. Beneficiile surprinztoare ale ceaiului de ghimbir

17

Desi ghimbirul poate fi consumat si sub forma condimentelor, pentru a conferi

mncrurilor, sucurilor proaspete sau prjiturilor o arom unic, revigorant, pentru a putea
profita de deplin de proprietatile binefacatoare ale ghimbirului trebuie s apelm la varianta
infuziei. O can cu ceai de ghimbir pe zi contribuie la combaterea problemelor respiratorii
si la diminuarea stresului , are un puternic efect antiinflamator i ntrete imunitatea
organismului.

1. Ceaiul e ghimbir ajut la digestie

Ghimbirul este foarte eficient pentru o digestie sntoas, el acionnd prin descompunerea
proteinelor pentru a elibera stomacul i intestinele de gaze. Este att de eficient n acest sens
ntruct are de 180 de ori mai multe enzime pentru digestia proteinelor dect legendara papaya.
Odat ingerat, ghimbirul favorizeaz eliberarea unor enzime importante n procesul de digestie.
Aceste enzime au un rol esenial, deoarece ajut la absorbia eficient a nutrienilor din
alimentaie. De asemenea, ajut la digerarea mncrurilor grase prin stimularea produciei de
saliv

uurarea

procesului

de

nghiire.

Ceaiul de ghimbir combate disconfortul digestiv prin mbuntirea absorbiei de substane

benefice din alimente i prevenirea supraalimentaiei. Prin urmare, ceaiul de ghimbir consumat
dup mesele mbelugate este excelent pentru recptarea controlului asupra digestiei.
n plus, consumat zilnic, ceaiul de ghimbir poate preveni apariia diareei, a flatulenelor, a
balonrii i a indigestiei datorit substanelor chimice din compoziia sa, care tonifiaz
musculatura tractului digestiv, i mpiedic nivelul crescut de acid gastric, care poate cauza arsuri
stomacale.
2. Ceaiul de ghimbir are efecte anti-ulcer
Ghimbirul are efecte importante anti-ulcer comparabile cu ale multora dintre medicamentele
eliberate pe baz de reet i conine o substan numit zingibain, care distruge paraziii i oule
lor. Extractele de ghimbir, testate n laborator, distrug o serie de parazii, cum sunt cei din petele
crud, n decurs de 16 ore. De aceea, infuzia de ghimbir este indicat n tratarea bolilor parazitare.
n caz de indigestie i inapeten, se amestec pri egale de suc de ghimbir, lmie i sare i se
administreaz nainte de mese. Pentru afeciuni biliare amestecai dou pri de suc de ghimbir
cu apte pri lapte, apoi fierbei pn scade la jumtate; adugai zahr i bei nainte de culcare.
Dac va confruntai cu dureri de stomac sau de intestine, se recomand o infuzie din ghimbir
uscat, amestecat cu ulei de ricin, sau un amestec de rin i pudr de ghimbir.
3. Calmeaz greurile matinale cu ceai de ghimbir
Ghimbirul calmeaz greurile matinale care apar la unele femei nsrcinate, atta timp ct n
sarcina se consum o can de ceai de ghimbir la dou zile. Este un remediu eficient, care poate
s fie folosit n siguran de femeile nsrcinate care se confrunt cu acest simptom neplcut.
18

Este cel mai bun remediu natural pentru grea, n toate formele sub care se gsete: ulei esenial,
capsule, macerat n alcool, marinat n miere, murat n saramur sau oet, dup metodele orientale
i n special japoneze, fiert n supe ori preparat ca ceai, n infuzie.
Diminueaz durerile menstruale===========================================
Aceast plant este un remediu natural i foarte util n diminuarea durerile menstruale.
Dac simptomele prezentate n fiecare lun v complesesc, ncercai s v aplicai de
cteva ori pe zi comprese locale cu ceai de ghimbir.E demonstrate tiinific c o compres
mbibat n ceai de ghimbir i aplicat pe regiunea inferioar a abdomenului poate ameliora
durerile i relaxeaz musculatura.

4. Ceaiul de ghimbir scade tensiunea

Ghimbirul scade tensiunea relaxnd vasele de snge ce nconjoar muchii, facilitnd circulaia
sanguin n tot corpul. Ajut la prevenirea i tratarea greurilor cauzate de micare i calmeaz
ameelile.Ceaiul de ghimbireste excelent i pentru o bun circulaie a sngelui, previne
formarea cheagurilor i ajut la transportul oxigenului i asubstanelor nutritive ctre toate
organele vitale din corp, inclusiv ctre penis (de unde i efectul afrodisiac). Aminoacizii i
mineralele din rdcina de ghimbir promoveaz de asemenea nivelul de eritrocite, drept urmare
este reduc riscul de boli cardiovasculare.
5. Ceaiul de ghimbir ajut n rceli i gripe
Putem s apelm la efectele curative ale ghimbirului pentru a combate afeciunile respiratorii.
Este deosebit de eficient n tusea expectorant, prin curarea plmnului, ns i n problemele
respiratorii alergice, cum este astmul. Ceaiul de ghimbir ajut n rceli i gripe prin inducerea
transpiraiei i tonific sistemul imunitar. n plus, are aciune expectorant, fiind benefic pentru a
scpa de tuse, bronit, iritaii ale gtului. Un mod simplu de a face ceai de ghimbir este s
aducei apa la fierbere, tiai cteva felii de ghimbir i lsai-le s fiarb la for mic n ap pentru
10-15 minute. Ceaiul de ghimbir este extrem de eficient n tratarea rcelilor datorit faptului c
decongestioneaz cile nazale superioare, umezete muscoasa gtului, ajutnd astfel la
ameliorarea tusei, i favorizeaz expectoraia, care grbete astfel procesul de vindecare.
6. Ceaiul de ghimbir amelioreaz simptomele suprtoare ale afeciunile respiratorii:
alergii, astm
Nutriionistul Phyllis Balch scrie n cartea sa Prescription for Herbal Healing c ghimbirul
acioneaz prin inhibarea unui component al sistemului imunitar care provoac alergiile i
astmul. Cercettori francezi au artat ntr-un studiu publicat n decembrie 2008 n jurnalul
International Immunopharmacology c ghimbirul reduce inflamaiile cailor respiratorii, n
special n plmni, reducnd simptomele respiratorii asociate cu alergiile de sezon.
19

7.Ghimbirul este foarte eficient mpotriva cancerului

Ghimbirul este unul dintre cei mai redutabili dumani ai cancerului, considerat chiar a avea un
efect antitumoral n leucemii.Extrasele de ghimbir stimuleaz imunitatea prin creterea activitii
timusului i splinei, precum i producia de fagocite. i n cancerul de sn este indicat consumul
de ghimbir, care se pare c ar inhiba invazia, motilitatea i aglutinarea celulelor canceroase[9].
8.Tulburri sexuale
Cercetatarile tiinifice efectuate asupra ghimbirului atest faptul c aceast plant aromatic este
util persoanelor care sufer de tulburri sexuale. Potrivit specialitilor, efectul viagra al
ghimbirului poate mbunti viat sexual, acesta acionnd asupra organelor genitale,
mbuntind circulaia sangvin.
9.Reduce inflamaiile articulare i durerile reumatice
Ghimbirul reduce inflamaiile articulaiilor, fiind recomandat adesea n artrit reumatoid. De
asemenea, dac bei o can de ceai de ghimbir dup ce ai depus efort fizic, putei evita apariia
febrei musculare i a durerilor de ncheieturi, n general. n cazul inflamatiilor locale, de tipul
luxatiilor sau entorselor, compresele cu ghimbir fac minuni.
10.Scade nivelul colesterolului ru
Studiile recente arat c ghimbirul scade nivelul colesterolului ru din organism, reducnd riscul
bolilor de inim. Contribuie la o bun circulaie a sngelui, printr-un complex optim de minerale
i aminoacizi, eficient n lupta cu bolile cardiovasculare. n plus, aceast plant ntrete
imunitatea organismului, printr-o combinaie de antioxidani care, n paralel, se dovedete
eficient i n lupta cu colesterolul i chiar n prevenirea cancerului.
11.Ceaiul de ghimbir are efecte analgezice puternice
O can de ceai de ghimbir reduce prostaglandinele care sensibilizeaz receptorii durerii din
terminaiile nervoase, demonstrnd efecte puternic analgezice. Este un bun remediu mpotriva
stresului, iar potrivit specialitilor, efectul ceaiului de ghimbir este similar cu cel al anxioliticelor
uoare, tip Xanax.
12.Ceaiul de ghimbir intareste imunitatea organismului
ntrete sistemul imunitar datorit cantitii mari de antioxidani, care reduc riscul de infecii
sau afeciuni. De exemplu, o ceac de ceai de ghimbir consumat zilnic poate reduce
semnificativ riscul de accident vascular cerebral deoarece substanele active din ghimbir
blocheaz depozitarea grsimilor pe artere, reduc nivelul de cholesterol ru i ajut la prevenirea
diferitelor forme de cancer[9].
Contraindicatii
Ghimbirul este contraindicat n ulcerul gastric i duodenal. Unele studii arat c dozele
exagerate de ghimbir pot s duc la o deprimare a sistemului nervos sau la apariia de tulburri
20

de ritm ale inimii . Ghimbirul nu ar trebui folosit de ctre persoanele cu inflamaii ale stomacului
sau plmnilor. Efectele secundare sunt rare i apar atunci cnd se folosete fr discernmnt
sau se consum n cantiti mari, zilnic.
Totui, exist persoane sensibile, crora le poate provoca arsuri la stomac. n cazul
femeilor nsrcinate, se recomand pruden; se poate administra ghimbir, mpotriva greturilor i
ameelilor, dar nu pe termen lung.
Persoanele cu pietre la fiere trebuie s se sftuiasc cu medicul nainte de a recurge la un
tratamament cu ghimbir. Evitai s luai ghimbir, cu dou sptmni nainte de a suferi o
intervenie chirurgical.[8,9].
Reacii cu alte medicamente ale ceaiului de ghimbir
Ghimbirul poate prelungi starea de somn, dac este luat mpreun cu barbituricele.
Consumul zilnic de ghimbir poate s intervin n absorbia fierului i a vitaminelor liposolubile.
Ghimbirul sporete puterea unor medicamente ca aspirina, clopidogrel (Plavix), ticlopidine
(Ticlid), warfarin (Coumadin), fapt ce poate duce la apariia unor hemoragii (stimuleaz
circulaia)[9].

3.4. Utilizarea culinara ghimbirului

Ghimbirul este, poate, cel mai versatil condiment, fiind folosit n absolut toate tipurile de
preparate, de la sosuri, supe i feluri principale, pn la deserturi i buturi. Dei a fost nc de pe
vremea romanilor un condiment important, popularitatea acestuia a sczut temporar n Europa,
cel mai probabil din cauz c ghimbirul proaspt era arareori comercializat pe continent. Situaia
s-a schimbat o dat ce acesta a devenit mult mai disponibil, i datorit popularitii crescute a
buctariei asiatice. Dac ghimbirul proaspt este fiert, iueala sa crete, iar aroma scade.
Thailandezii folosesc ghimbir dat prin rztoare, alturi de alte condimente, la prepararea
pastelor de curry. Indonezienii utilizeaz frecvent paste condimentate pe baz de ghimbir
proaspt i ardei iui proaspei, cu care marineaz carnea nainte de a o gti.
Ghimbirul prjit are un gust diferit, iueala sa domolindu-se. Merge foarte bine prjit
alturi de usturoi, sau ceap. Indienii folosesc adesea aceast tehnic pentru a obine sosuri
delicioase cu care asezoneaz mncrurile de legume i carne.
n buctria chinez ghimbirul este folosit att prjit ct i fiert. Mncarea care fierbe
nbuit mai mult timp este aromat cu feliue de ghimbir, care i elibereaz aroma destul de
repede. Tehnica chinezeasc stir-fry (chao), care nseamn gtirea pe foc iute, rapid a mncrii,
cu amestecare continu, cere adesea ghimbir mrunit sau dat prin rztoare.[7]
Ghimbirul ocup un loc important n buctria japonez, unde este folosit n cantiti
mici. De exemplu, carnea de pui este aromat prin stropire cu sucul obinut prin stoarcerea
21

ghimbirului proaspt. Ghimbirul murat, (beni shoga), este preparat din rizomi foarte tineri i este
adesea servit alturi de sushi.
Ginger ale este o butur foarte popular n America de Nord. Nu este o bere fermentat, ci
doar zahr, extract de plante i ap gazoas. Oricum, n Evul Mediu ghimbirul a fost folosit i la
aromatizarea berii adevrate.
n Europa ntlnim ghimbirul n mod special n buctria ungureasc tradiional unde
cunoate o utilizare frecvent n condimentarea unor fripturi, de obicei mai grase, sau la
mncruri mai grele (din fasole, linte, varz), dar i la deserturi (de ex. cozonacul cu ghimbir
proaspt).
Ghimbirul uscat este destul de diferit ca gust i nu poate substitui rizomul proaspt. El
este doar un ingredient opional n unele amestecuri de condimente, ca pudra de curry, 5 arome
i berebere. Ghimbirul uscat nu este folosit n regiunile unde acesta este cultivat. Gustul su este
mai mult aromat dect iute i este folosit i la prepararea unor deserturi.
Rizomul nu se consum crud, ci se cur ndeprtndu-se coaja, i se taie n felii care se
gtesc ca acompaniment la crnuri sau sosuri, n salate, curry-uri etc. Ghimbirul se consum
cteodat n forma sa pisat, mrunit. n acest caz ghimbirul e o pulbere fin asemntoare
piperului alb. [7]

Capitolul IV.Susanul
4.1.Caracteristici generale ale susanului
Susanul (den. tiinific Sesamum indicum, fam Pedaliaceaent cultivat pentru seminele sale
bogate n uleiuri care se ntrebuineaz n gastronomie, mai ales la produsele de patiserie i
brutrie.

Susanul

este

originar

din Orientul

Mijlociu i India i

fost

rspndit

n America datorit sclavilor africani, care l foloseau mult n alimentaia lor, numindu-l benn.
Descrierea plantei. Planta erbacee anuala tropicala, care atinge inaltimi de 1-2 m. Planta are un
miros neplacut.

Forma frunzelor variaza de la ovale la lanceolate, si sunt pufoase pe ambele

parti. Florile sunt de culoare de la violeta la alba, iar la capatul lor se gasesc capsule de 3 cm
lungime, continand numeroase seminte. Semintele sunt mici, pana la 3,5 mm lungime.
Culoarea lor variaza de la alba-galbuie pana la rosie, bruna sau neagra.
Susanul decorticat este de culoare alba, perlata.
Decorticarea este procesul prin care se indeparteaza coaja exterioara a semintei.
Semintele nedecorticate au culoare inchisa si sunt cunoscute sub numele de susan negru.
Planta de susan atinge maturitatea in 80 180 zile, cand tulpinile se taie si se atarna cu capul in
22

jos, pentru ca semintele coapte sa se scuture si sa se adune pe panzele intinse dedesubt.

Se mai recolteaza si mecanic, iar productia mondiala anuala ajunge la 2.000 de tone.
Parte Folosita: Semintele, care sunt consumate drept condiment fie uscate, fie uscate si prajite.
Compozitia nutritionala. Seminele de susan sunt foarte bogate n proteine, iar n afar de
aceasta conin un aminoacidesenial numit metionin. Grsimile nesaturate pe care le conine
mpreun cu lecitina i fitosterolul fac din seminele de susan un aliment care ajut la
reducerea colesterolului dinsnge. Seminele de susan conin de
asemenea, calciu, fier i zinc, minerale care ajut la funcionarea normal a organismului, la
formarea oaselor i dinilor, ajut la metabolizarea grsimilor i carbohidrailor, previne
impotena. Seminele de susan conin antioxidani i au proprieti anti-cancerigene.[11]
100 g de seminte de susan conin:

598 calorii

20 g de proteine

58 g de grsimi nesaturate

670 mg de calciu

10 mg de fier

5 mg de zinc

vitamine din grupul B-urilor

vitamina E [12,13]

Pentru ca organismul s asimileze componentele nutritive ale seminelor de susan acestea

trebuiesc prjite sau rnite, altfel ele se evacueaz ntregi, fr a fi digerate.
n antichitate halvaua fcut din susan i miere era folosit n Babilonia de ctre femei
pentru a-i prelungi tinereea i frumuseea iar soldaii romani o foloseau pentru a fi puternici i a
avea energie[14].

Tabelul Top zece, cei mai mari productori de semine de susan n 2010 [15]
ar

Producie
23

Randament

(milioane de tone)

(tone/hectar)

Burma

0.72

0.46

India

0.62

0.34

China

0.59

1.22

Ethiopia

0.31

0.99

Sudan

0.25

0.19

Uganda

0.17

0.61

Nigeria

0.12

0.38

Burkina Faso

0.09

0.72

Niger

0.09

0.50

Somalia

0.07

0.96

Total mondial

3.84

0.49

Susanul (Sesamum indicum) este una dintre cele mai vechi plante cultivate din lume,
pretuita ca planta pentru ulei de cel putin 5000 de ani. Desi incepe sa-si recastige favoarea
datorita inaltului continut de calciu si magneziu, putini stiu ca este de asemenea una dintre cele
mai puternice alimente medicinale .

24

De fapt, istoria ei ca medicament incepe cu 3 600 de ani in urma, in timpurile Egiptului

antic, listata in papirusurile Ebers ca un medicament favorit. De asemenea, femeile din
stravechiul Babilor se crede ca foloseau un amestec de miere si seminte de susan (halva) pentru a
prelungi tineretea si frumusetea, iar soldatii romani mancau amestecul pentru forta si energie.
In ultimii 20 de ani, o abundenta de informatii stiintifice a fost revarsata pentru a se
demonstra ca semintele de susan si componentele acestora au peste 36 de proprietati terapeutice
documentate

4.2. Proprietile medicinale dovedite ale susanului

Diabet: un studiu publicat in Jurnalul Clinic de Nutritie a aratat ca uleiul de susan a imbunatatit
eficacitatea medicamentului antidiabetic oral glibenclamida la diabeticii de tip 2 [16]. Un alt
studiu publicat in 2006 in Jurnalul de Alimente Medicinale a aratat ca inlocuirea oricarui alt ulei
cu uleiul din seminte de susan ca unic ulei alimentar a avut un efect binefacator la pacientii
diabetici hipertensivi, micsorand presiunea sanguina si glucoza [17].
Hipertensiunea: un studiu publicat in 2006 in Yale Journal of Biological Medicine a aratat ca
uleiul din seminte de susan are un efect binefacator la pacientii hipertensivi care iau fie diuretice,
fie beta-blocante. Substituirea oricaror alte uleiuri cu ulei de susan a micsorat presiunea sistolica
si diastolica la normal, in plus pe langa diminuarea peroxidarii lipidice (rancezirea corporala) si
statutul antioxidantilor [18]. Unul dintre compusii identificati in spatele efectului hipertensiv al
uleiului din seminte de susan sunt peptidele care actioneaza ca angiotensina I convertind
inhibitorii enzimatici [19].
Gingivita/placa dentara: Uleiul din seminte de susan a fost utilizat pentru igiena orala timp de
mii de ani in traditia medicala indiana cunoscuta ca Ayurveda intr-un proces numit tragerea
uleiului. Acest proces implica miscarea uleiului de susan in gura timp indelungat si se spune ca
previne decaderea dintilor, halitoza, sangerarea gingivala, uscarea gatului, si intareste dintii,
gingiile si falca. Cercetarile clinice confirma acum ca uleiul acesta este superior apei de gura
chimice (clorhexidinei) in imbunatatirea gingivitei induse de placa [20] si ca este capabil de
reducerea cresterii Streptococcus mutans asociata cu formarea placii orale [21].
Sanatatea infantila/ulei de masaj: un studiu publicat de Jurnalul Indian de Cercetari Medicale
in 2000 a aratat ca masarea bebelusilor cu ulei de susan a imbunatatit atat cresterea lor, cat si
somnul de dupa masaj, in comparatie cu uleiurile de control cum ar fi cel mineral [23].
Afectiunea renala indusa de antibiotice: uleiul de susan protejeaza impotriva afectiunii induse
de gentamicina la cobai prin reducerea vatamarii oxidative cauzate de antibiotic [24].
Ateroscleroza: Uleiul din seminte de susan previne formarea leziunilor aterosclerotice la
soarecii hraniti cu o dieta aterogena [25]. Lignanul, antioxidant si anti-inflamatorul care se
25

gaseste in semintele de susan si cunoscut ca susanol a fost identificat ca fiind partial responsabil
pentru proprietatile anti-aterogenice ale semintelor. De fapt, susanolul s-a aratat a poseda peste
24 de proprietati binefacatoare si active farmacologic, dintre care multe ar putea contribui la
imbunatatirea sanatatii cardiovasculare
Depresie: susanolul, lignanul din susan, s-a dovedit a exercita un efect similar unui antidepresiv
la disperarea comportamentala de la soarecii stresati cronic, in mod specific prin modularea
stresului oxidativ-nitrosativ si a inflamarii [26].
Vatamarea ADN-ului indusa de radiatii: susanolul s-a aratat a proteja impotriva vatamarii
ADN-ului indusa de radiatia gama, cel mai probabil prin proprietatile lui antioxidante [27]. Este
capabil de reducerea mortalitatii la soarecii de laborator tratati impotriva radiatiei, in parte prin
prevenirea vatamarii intestinale si a splinei [28]. Cand a fost comparat cu un alt puternic
antioxidant, melatonina, s-a gasit ca a fost de 20 de ori mai eficient impotriva radicalilor liberi
[29].
Cancer: susanul contine o lignina solubila in grasime cu proprietati fitoestrogene cunoscuta ca
susanina, si care a fost studiata pentru inhibarea proliferarii unei largi game de cancere,
incluzand:
Leucemia, Mileoma multipla, Cancer la colon, Cancer la prostata, Cancer la san, Cancer
pulmonar, Cancer pancreatic. Efectele anticancerigene ale susaninei au fost puse in legatura cu
semnalizarea NF-kappaB [30].
Susanul merita sa fie recunoscut, impreuna cu usturoiul, mierea, curcuma (turmericul) si alte
cateva substante alese, ca un aliment-medicament usor accesibil si la dispozitia oricui, si care
daca este consumat regulat, ar putea sa salveze chiar vieti.

4.3. Curiozitai despre susan

Susanul este o planta anuala originara din India si Africa de Est, dar este cultivat si in alte
regiuni ale lumii din tarile asiatice si africane pana in America.
Susanul creste inalt de pana la 2 m, are frunzele verzi, subtiri si pufoase, florile tubulare
rosiatice sau roz-deschis, iar fructele in forma de capsule, au lungimea de 2 cm si adapostesc
numeroase seminte care se aseamana cu cele de in, sunt plate si ovale.
Susanul este cel mai vechi condiment cunoscut de om si cel mai mult cultivat. Cei mai mari
producatori din lume sunt China, Sudan, Nigeria, Mexic, Turcia, Venezuela, etc.
La babilonieni susanul era utilizat pentru prepararea dulciurilor sau la obtinerea uleiului din
seminte apreciat foarte mult in gastronomie. De asemenea ei foloseau semintele pentru anumite
preparate cosmetice, unguente, creme pentru tratamentul pielii.
26

Inidenii foloseau susanul in mancaruri, in preparate medicinale, dar si in ritualuri magice si

religioase.
In Ayurveda susanul este unul din principalele alimente, el se combina cu orezul, meiul,
orzul, lintea si graul. In textele vechi se vorbeste de hrana zeilor care era facuta din orez, lapte si
susan. De asemenea un alt preparat era tortul special facut din faina, orez, nuca de cocos, susan,
ulei si zahar.
In literatura indiana apare o mancare care era facuta pentru a alunga spiritele rele. Era un
amestec din ovaz, orez, lapte batut si seminte de susan.
In textele budiste din sanscrita se spune ca susanul era folosit in mancarea calugarilor.
Budistii realizau un ulei din seminte din susan care era numit Tila si il depozitau in recipiente din
piatra si lemn. Acest ulei este de trei feluri si folosit foarte mult in traditia Ayurvedica.
Cuvantul ,,Tila se traduce prin ,,particule mici iar cuvantul ,,Sesam inseamna ,,iarba.
In epoca vedica era singurul ulei din seminte cunoscut.
Semintele de susan au o mare valoare nutritiva sunt bogate in proteine, acid oleic, acid
linoleic (deci acizi grasi omega-6 si omega-3), acizi grasi saturati, vitamine (A, B6, C, E),
minerale, fier, magneziu, fosfor, cupru, zinc, calciu si alte oligoelemente, aminoacizi esentiali
care se gasesc mai rar in alte plante, lizina si substante antioxidante. Semintele trebuie pastrate la
loc uscat in pungi de hartie sau panza, in borcane de sticla inchise ermetic. Borcanele ce au fost
deschise trebuie tinute in frigider.
Atat pentru valorea sa nutritiva cat si estetica semintele de susan sunt folosite pe scara larga
in decorarea produselor de panificatie sau a celor alimentare. Ele apar pe biscuiti, paine, covrigi,
dar si in amestecuri cu fulgi de cereale.
Uleiul de susan este considerat inca din cele mai vechi timpuri cel mai important din toate
uleiurile realizate din seminte. Este un ulei presat la rece, gros si aromat.
In medicina Ayurvedica uleiul de susan este folosit mai ales in masaj, deoarece prin aroma sa
deosebita, consistenta si proprietatile sale patrunde foarte bine prin piele in corp. Are efecte de
relaxare, purificare, da putere corpului, sanatate pielii, ajuta intelectul si la indepartarea stresului
si oboselii.
Uleiul de susan este recomandat in mentinerea sanatatii organismului deoarece este bogat in
minerale si vitamine. De asemenea, este indicat pentru capacitatea de a scadea colesterolul. Ajuta
in tratamentul unor afectiuni ale sistemului nervos, pielii, muschilor, este un tonic foarte bun
pentru hemoglobina si trobocitele din sange, echilibreaza toate procesele organismului si
consolideaza sistemul imunitar.
Semintele de susan sunt o sursa consistenta de calciu, de aceea medicii recomanda consumul
lor persoanelor in varsta, femeilor insarcinate si care alapteaza, persoanelor care consuma multa
27

cafea, celor care beau alcool, care duc un stil de viata sedentar, dar si celor care practica un sport
si depun efort fizic. Se pare ca susanul are un continut de calciu ca si branza insa spre deosebire
de aceasta nu da efecte secundare la anumite persoane. De exemplu, branza nu este recomadata
sau trebuie limitata acelor persoane care au nivelul de colesterol ridicat sau de trigliceride. De
asemenea, branza nu este indicata deloc persoanelor care sunt alergice la lapte sau la derivatele
acestuia.
Este suficient sa se manance zilnic 10 mg de seminte de susan pentru a scapa de durerile de
cap, greata si varsaturi, de durerile de intestin, stomac sau cele menstruale. De asemenea, acest
tratament ajuta la cresterea secretiei de lapte matern la femeile care trebuie sa alapteze.
Semintele de susan sunt recomandate in cazuri de slabiciune, convalescenta, oboseala
datorata eforturilor intelectuale sau fizice deoarece au capacitatea de a intari sistemul imunitar al
organismului.
Uleiul de susan nu rezista foarte mult deoarece are un continut de grasimi care dupa 5-6 luni
il poate face sa fie ranced. De aceea in momentul cand se cumpara acest produs trebuie verificata
data de expirare de pe ambalaj.
Din seminte de susan se prepara halwa care este bine sa contina doar susan si zahar fara
aditivi alimentari.
Semintele de susan se pot amesteca cu seminte de dovleac si floarea-soarelui, pot fi mancate
prajite sau crude. Acest amestec da energie organismului, este remineralizant si vitaminizant.
Semintele de floarea-soarelui au multe proteine si putine grasimi, au un continut important de
vitamine si minerale, in special potasiu, zinc si seleniu. Semintele de dovleac sunt bogate in
vitamine, in magneziu, zinc si sodiu si mai putin seleniu.
Specialistii au ajuns la concluzia ca 20 de picaturi de ulei de susan luate in fiecare dimineata
pe stomacul gol timp de o luna ajuta la dublarea numarului de trombocite, dar si in prevenirea
bolilor cardiovasculare datorita continutului de omega-3 si omega-6.
Pentru bolile de piele si ale sistemului nervos uleiul de susan are efecte exceptionale, vindeca
complet si calmeaza.
Uleiul de susan este de tip vegetal, foarte apreciat drept condiment in toate salatele de
legume. In bucataria mediteraneana este utilizat in diferite mancaruri pentru continutul de
nutrienti si aroma deosebita.
La egipteni, romani si greci uleiul de susan era pretuit pentru efectele sale antioxidante si
emoliente. Si astazi el este folosit pentru ingrijirea pielii si a parului pentru ca are proprietati
hranitoare, remineralizante si protectoare. Este absorbit de toate tipurile de piele, si de cele
uscate si de cele grase. Ajuta impotriva razelor ultraviolete, filtreaza 30% din ele, are factor de
protectie solara SPF 4 [31].
28

Capitolul V.Concluzii generale

1. Astzi, existena din belsug a condimentelor ni se pare normal. Ne e greu s ne imaginm
ns c o mn de cardamom avea cndva valoarea salariului minim al unui om pe un an, c
sclavii erau vndui pentru cteva mini de porumb iute i c un pahar de ghimbir valora ct o
oaie.
2. Oricum l-am prefera, fie n feluri de mncare condimentate, n buturi naturale ori preparat
sub form de ceai, ghimbirul v va surprinde i energiza organismul, prin gustul deosebit i
efectele benefice pentru sntate. Consumat cu moderaie, ceaiul de ghimbir ajut la o bun
funcionare a organismului, faciliteaz nsntoirea i previne apariia anumitor boli.
29

3. Susanul merita sa fie recunoscut, impreuna cu usturoiul, mierea, curcuma (turmericul) si alte
cateva substante alese, ca un aliment-medicament usor accesibil si la dispozitia oricui, si care
daca este consumat regulat, ar putea sa salveze chiar vieti.
4.Seminele de susan reprezint o surs important de calciu, fibre i alte minerale eseniale
pentru sntatea organismului i a pielii. Astfel consumul regulat al seminelor de susan se
dovedete a fi o decizie important atunci cnd vine vorba despre a avea o viaa echilibrat i
sntoas.

Bibliografie
1.http://www.goodfood.ro/articol/tot-ce-vrei-sa-stii-despre-sofran
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ofran
3. http://www.exploremedicinetv.ro/tratamente/medicina-alternativa/proprietati-medicinalesofran.html
4. http://www.clicksanatate.ro/Leacuri-urimitoare-cu-sofran_0_1550.html
5. http://sanatate.bzi.ro/sofranul-9-calitati-terapeutice-ale-acestui-condiment-2593
6. http://www.foodstory.ro/trenduri-stiri/10-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-sofran
7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ghimbir
30

8. http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/ghimbir-zingiberofficinalis-11497943/
9. http://www.frunza-verde.ro/ceai-de-ghimbir
10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Susan
11. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17285359
12. http://www.whfoods.com/genpage.php?tname=nutrientprofile&dbid=19
13.http://ndb.nal.usda.gov/ndb/foods/show/3600?
qlookup=12023&format=Full&max=25&man=&lfacet=&new=1
14. http://www.positivehealth.com/article-view.php?articleid=1104
15. http://faostat.fao.org/site/567/DesktopDefault.aspx?PageID=567#ancor
16. Sesame oil exhibits synergistic effect with anti-diabetic medication in patients with type 2
diabetes mellitus. Clin Nutr. 2011 Jun; 30(3):351-8. Epub 2010 Dec 16. PMID: 21163558
17. A pilot study of open label sesame oil in hypertensive diabetics. J Med Food. 2006 Fall;
9(3):408-12. PMID: 17004907
18. Effect of sesame oil on diuretics or Beta-blockers in the modulation of blood pressure,
anthropometry, lipid profile, and redox status. Yale J Biol Med. 2006 Mar; 79(1):19-26. PMID:
17876372
19. Antihypertensive effect of angiotensin I-converting enzyme inhibitory peptides from a
sesame protein hydrolysate in spontaneously hypertensive rats. Biosci Biotechnol Biochem.
2006 May; 70(5):1118-26. PMID: 16717411
20. Effect of oil pulling on plaque induced gingivitis: a randomized, controlled, triple-blind
study. Indian J Dent Res. 2009 Jan-Mar; 20(1):47-51. PMID: 19336860
21. Effect of oil pulling on Streptococcus mutans count in plaque and saliva using Dentocult SM
Strip mutans test: a randomized, controlled, triple-blind study. J Indian Soc Pedod Prev Dent.
2008 Mar; 26(1):12-7. PMID: 18408265
22. Effects of massage&use of oil on growth, blood flow&sleep pattern in infants. Indian J Med
Res. 2000 Dec; 112:212-7. PMID: 11247199
23. Sesamol attenuate 3-nitropropionic acid-induced Huntington-like behavioral, biochemical,
and cellular alterations in rats. J Asian Nat Prod Res. 2009; 11(5):439-50. PMID: 19504387
24. Protective effect of daily sesame oil supplement on gentamicin-induced renal injury in rats.
Biol Pharm Bull. 2001 Feb; 24(2):181-7. PMID: 19487986
25. Inhibition of atherosclerosis in low-density lipoprotein receptor-negative mice by sesame oil.
J Med Food. 2006 Winter; 9(4) PMID: 17201634

31

26. Neuropsychopharmacological effect of sesamol in unpredictable chronic mild stress model

of depression: behavioral and biochemical evidences. Psychopharmacology (Berl). 2011 Apr;
214(4):819-28. Epub 2010 Nov 20. PMID: 21103863
27. Antioxidant potential of sesamol and its role on radiation-induced DNA damage in wholebody irradiated Swiss albino mice. Environ Toxicol Pharmacol. 2009 Sep; 28(2):192-7. Epub
2009 Apr 11. PMID: 21784002
28. Effect of sesamol on radiation-induced cytotoxicity in Swiss albino mice. Mutat Res. 2006
Dec 10; 611(1-2):9-16. Epub 2006 Oct 11. PMID: 17045515
29. Sesamol as a Potential Radioprotective Agent: In Vitro Studies. Radiat Res. 2011 Sep 7.
Epub 2011 Sep 7. PMID: 21899433
30. Sesamin manifests chemopreventive effects through the suppression of NF-kappa Bregulated cell survival, proliferation, invasion, and angiogenic gene products. Mol Cancer Res.
2010 May; 8(5):751-61. Epub 2010 May 11. PMID: 20460401
31. http://bodygeek.ro/susanul-sesamum-indicum-stiati-ca
32. http://viataverdeviu.ro/sofranul-este-un-condiment-important-pentru-sanatatea-creierului/
33. http://mybebe.md/vizualizare/ghimbirul_-_reteta_sanatatii_si_frumusetii
34. http://www.efemeride.ro/semintele-de-susan-proprietati-nebanuite-pentru-sanatate

32