9 Atlas PDF

'
..r&
L{&ffi
5",-
1_
v'
ze:
Z'_".-
*,,
'1
: F:q
--
:i
ct-
Cuprins
lntroducere in ,,Atlas"
Ha4ile l0
Lumea
12
{v ttatia l4
L
Europa de Nord l6
Europa de Vest gi Centrali l8
Europa de Est 20
Rusia 22
Orientul Mijlociu 24
S' Asia Centrali 26
Regiunea indiani 28
Regiunea Chinei 30
Japonia 32
Asia de Sud-Est 34
.$" Africa de Nord 36
Africa Centrali 38
Canada 40
Statele Unite ale Americii 42
America Centrali 44
Nordul Americii de Sud 46
Sudul Americii de Sud 48
fr
W Australia 50
Noua Zeelande 52
Regiunile polare 54
I
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
ITTRoDUcERE IN
Atlas
Sapte continente, mii de insule, mai mult de
190 de firi: gi totul pe o harti geografici!
Har{ile, imagini ale lumii fascinante 9i bogate
in informafii, care ne spun unde se gise;te
un loc anume sau la ce trebuie si te agtepfi
cind ajungi acolo.
Hi(ile geografice sunt firi indoiali
cele mai utile reprezentiri
ale lumii: descriu lumea naturali, alcituiti din de;erturi,

riuri gi mun{i 9i ne ajuti si infelegem cum triiesc oamenii,
daci acettia locuiesc in orage aglomerate sau pe cAmpii intinse.
tttu
Arms
HtuFIg
Legenda
CapitaLE
0rag important
Gra
&
Ht4tt"
geografice reprezinti un fel de

portret al suprafefelor terestr, desenat din
ce[ cu imagini clare ti simple, astfel incat se
fie citite cu uturin$. in trecut, acestea erau
desenate dupi ce se efectuau misuritori
precise fie pe mare, fie pe uscat, in timp ce
astizi se obfin cu ajutorul fotografiilor ficute

din aer sau din spafiu.
CoNSTRUTREA PurursFEREt
4 Reprezentarea cartografici
I a lumii mai exacti este globul,
care reproduce forma adevirati a
Pamantului. Pentru a reprezenta lumea
in plan, pe hArtie, globul trebuie turtit.
DATT ULUITOA
;t Aproape trei sferturi
din suprafala Terrei sunt
acoperite de api.
hir!ilor
ffi
ni!5 i nterna!iona
Teritoriu de granil5
il
R6u
ruffi
Lac
K2L
Munte
Sabara
Degert
CHINA
JS. KERMADEC
(*.t.)
KET{YA
Naliu ne
Teritoriu dependent
Natiune in afara suprafelei
in evident5
pusE
Tiierea cojii unei

portocale in fAgii te
va ajuta si infelegi
cum sunt realizate
ha(ile geografice
n
L
lmaginafi-vi ci
globul pamantesc ar
fi o portocala. Daci ii tai

coaja in pa(i egale, vei
obtine fragmente de
forma ovald, care se
restring spre partea de
sus
.ro4F
LE
ti spre cea de jos.
HAnnLE
,
* 'CELE
|nPTE CoNTTNENTE
""'aqwc
L..'r .lEF..(ts.
Lumea este impartita in sapte
q,,,
blocuri de pamant, dintre care

cel mai mare este Asia si cel mai
mic, Oceania. Europa este unita
cu Asia, formand Eurasia.
Si Antarctica este un continent:
sub stratul gros de gheata se afla
de fapt pemAnt.
Y5O,'.*l''.il.'i.; it,'/
D
.-
. :,,,,,,
..,...r..1.i
.!
1., {!i,...,r...
.4 '1:.i.r...r1
1,.,l'..1'.
r,inl-i,,: 3'ti:r.:ir'r.
"'
e.:f,,,lS*Tb
\i$
Ir_
I
eriqe
sPd
!/
f
4..
,-)
r)
Anta rct ica
Fragmentele pot fi intinse
IQ pe o suprafata pland: vei
LoNGrruDrNE gr LarrruDrNE
observa ci exista spatii goale

mari in patile de sus si de jos
ale fiecirei sectiuni.
Cartografii impart lumea folosind

o serie de linii: lJnele (meridianele)
unesc Polul Nord cu Polul Sud qi
se folosesc pentru calcularea
longitudinii; altele (paralelele) pornesc
de la vest la est qi sunt folosite pentru
a calcul a latitudinea. Paralela centralS
este Ecuatorul.
b{
t'v
l
ra.
'li
(jr:
Potul Nord
Paralele
Ecuator
e
Vest
Meridiane
Polul Sud
Aceste zone libere

4pot fi umplute astfel,
incAt pa4ile sa se
uneasca pentru a forma
un dreptunghi; acesta
reprezi nta inti nderi le
de pimAnt 5i de mari
mai mari decat sunt
acestea in realitate.
r--l|
il;;;-;;-;;;COPERA
I
I'
, i\-
PIANETA PAMANT: pp. 16-17

SPATIUL COSMIG: pp.20-21
L---------------------
PlanisferS: reprezentarea ptanetei Terra
It
,.t
ATLAS
[um0a
,\
&
ln lume existi
peste
190 de state, diferite prin

formi, dimensiuni, clirTli,
limbe, rligie;i mod de
viafi. Cel mai mare stat
este Rusia, urmat de
Canada si de China.
Unele dintre cele mai mici, precum insula
Nauru din Oceanul Pacific, sunt mici petice
de pimint. Cele patru oceane (Pacific,
Atlantic, lndian, Arctic) sunt intinderi
enorme de ape sirate impe(ite.in mai
multe miri mici, precum Marea Caraibilor;
care face parte din Oceanul Atlantic.
\
'r-
I,
OCEAIVUL
ATLAIVTI(
i.
STATBLE UNITE
ALE AMERICII
s.\INl'KIT'[S $I NE\ I:
AN]-I(;[ \
BARllt'l)
O C E A IV U L
$I
r\
'>', BR AZIL IA
PACIFIC
PERU J ,,A
-_w
a*-'
l
T\
t
I
E
CHIL
,
.UR UGUAY
,i
{a RGEN TIN A
Roza
*v
,
vinturilor
fr{ord
-:i
t
Vest
CITIREA HARTILoR
Roza vAnturilor, care indica nordul, sudul,

estul si vestul, ne ajuta sa stabilim directia,
in timp ce scara grafica, care mentioneazd

cali kilometri reprezinta segmentul ales ca
unitate de masura pe harta, ajuta la
calcularea dimensiunilor unei zone.
4800 km
Scari grafici
î
LUMEA
CALATORIA IN JURUL LUMII
O('EAIYLl1,
Din RomAnia poli cELEtori cEtre

Europa de Nord gi apoi c5tre vest.
Vei cunoagte Asia, 0rientuI
Mijtociu, Africa, America de Nord
gi de Sud;i in cete din urm5
0ceania 9i regiunite potare.
A/ICTT(-
lr
IS
I. \ NDA
F'INI,ANDA
t"'-'"''}
Tropicrtl
No
o(:E,l
PACII:
'
i' = 'd[tIliEEA
s,\o .t.()NtE ECUAToRt'q'LA
pRrNCrpE
toxr.l,Nt^-l
$I
[rR t,N
t.
IrDliR \Tl \
\II('R0NF-ZI,\
P.\ I .,\ [',
\lr\LDIVI'.
: D'I\'OIRE
(;I{ANA
s't'\I I
I,.\NKA
,.'soMALlA
r('o
\I,\RSH \I,I
'\-DJIllr.ir.l
nTIOPI't
Racului
I)I
Ecuator
ONEZ.IA
NT)
O C E A ,ry LI I.
I)-r
Pt;,.\
Norr,l (iltjrN nE
S,\l,O\l()N
ANG''')-on,,n,^"ffi,lilX, I r/ D I A A/
)t
,.'-
/(---,
/,
SAI\IOA
\"\NLlAl'['
'.
,l
/
j
../
'It, \ ALt'
I
i
i\
l,
{AUSTRAL IA
o('t":A IYUL
-r'rLA I/TIC
KIRII]A]'I
\,\T'Rt'
Tropicul
'r
F'I.ll _
'I'ON (; A
apricornului
1,
r, l,
Jl
.i
I
-,\
I
I
/i
.. /
/ ./'
i
NOU
A ZI.,EI,ANDA
DATT ULUITOART
* Suprafata Rusiei este

de 39 de milioane de ori
mai mare decit cea a
minusculului stat-oras
Vatica n.
[1it-5i
D E s c o PE R,t--':
I
lnformatii suplimentare referitoare la
I regiunile pdmAntului ilustrate aici pot fi

i gesite in volumul POPOARELE LUMll,-L--r------------------
ANTARCTICA
{t.r3
Capra lbex trdie;te fn Parcul
Arms
National Gran Paradiso, din
ELVETIA
HG".mItm
21+ lr*i" este o peninsuli ingusti gi lungi

ce se intinde de Ia nord la sud pe
1269 kilometri . inconjurati din trei
,*}
.)
Mont Blan
4807
pirti
de miri (Ligurici, Ti reniani, lonici si

Adriatica). include cele doui insule
principale din Marea Mediterani (Sicilia gi
Sardinia). Alpii, in nord, gi Apeninii, de-a
lungul peninsulei, sunt cele doui lan{uri
muntoase principale din teritoriu.
uoor/,
()
'ttO
orl
rrt
trr
,Gerili
MAREA
LIGURICA
1'^{
TOS
-$-
400 km
c\xr
t-:frl{
rrAl
CORSICA
Colosseum-ul putea
gdzdui 50 000 de
Nuraghe este un turn

de aparare din piatra
tipic Sardiniei din era
sii 48O7 m, Mont Blanc este

cel mai inalt vArf din Europa
Cu ai
r--,*j
spectatO
ri
reistorica
'1
SARPf NIA
M
DATT
TIR
ULUIT()ARE
*
t.Cagliari
sfirgitul erei neozoice,

cu un milion de ani in urmi,
La
C6mpia Padutui IPadanal

era o mare intinsS. Aluviunite
transportate de fluviuI
Po, rezuttate gi din topirea
ghelaritor atpini, Eu format
c6mpia.
4(oD
tr,
ru*
$P
T'\
t:
lraln
Domul din Milano are mii

de turnulete din marmura
il
#*,AUSTRIA
Floarea reginei infloregte
pe muntii inalti calcaro5i
SLOVENIA
tur('W,nflff
PnnLA GoTFULUT
Venegia
Napoli inseamnd ,roraq nou".

A fost denumit astfel de cdtre
anticii fondatori greci. Conform
legendei, pe malurile golfului pe
care se afld Napoli, locuia o sirend,
Partenope: acesta a fost gi numele
satului primitiv.
honaAcN
,. r.Bologna
N
INO?i
ARCHE Y
a
Ancona
Gotfut Napoti 9i VezuviuI
a
DIMENSIUNILE REGIUN I LOR
&
--"H
t
LA ZI
o specie protejata
in ltalia
5firo ISE
Camo
o^
Napoli
Trutli ,^rflreristice
local ifiti i Al berobel I o
ASSO
o ffi
Ve2vviu
?EA
,, I A It/ A
MARCHE
Suprafala: 9 694 km2
Suprafala:3 263kmz
TRENTINO-
\
I
I
1
\.cata nzaro
o
Pegte spadi
CALABRIA
)
Palermo
ia
.t
Pdpugile,
'l
,?i
t,.
r)arionete
siciliene, ii reprezinta pe
.1
+\a
pelerinii lui Carol cel Mare
Su
prafata : 10 7 63 km2
prafata : 4 438 km2
Su
CAMPANIA

FRIULI -
VENEZIA GIULIA
Su prafa la: 7 858 km2
LIGURIA
Su prafala : 5 442 km2
EMILIA-ROMAGNA
Suprafa ta: 22 124 kmz
Suprafafa :22 993 km2

UMBRIA
ABRUZZO
VENETO
TOSCANA
i
LA210
Suprafata: 17 237 km2
MOLISE
ALTO ADIGE
PU,G'LlA.Bari
\ \TICAN
C
4 ?tcv
PIEMONTE
Suprafala : 25 402 km2

LOMBARDIA
Suprafata : 23 844 km2
VALE DAOSTA
PUGLIA
BASILICATA
Suprafafa: 9 992kmz
CALABRIA
Suprafafa: 15 080 km2
stctLrA
Suprafala:20 711 km2
SARDINIA
Suprafa la:24 090 km2
A
ffit
N
G---l---------d--------.:
-Ya/
-*=L--cAurA gl DEscopERA )
_\rFz
POPOARELE LUMII: PP. 14-15
(
S
,
I
L--------
-------------
Teatrul grec din Siracuza
{br5
Arms
nump
/
,=:a!'
, \:".{aip-'&<-:
/i
Gheizer
ISLANDA
deNcld
O neykjavik
f%J
Erropa de Nord este atcituite
/q
in cea mai mare parte din Peninsula -- "'". u t*porar a rctic

Scandinavi, dar cuprinde 9i Finlanda in
est, Danemarca in sud 9i lslanda in
oceanul
nordul Oceanului Atlantic. Nordul
Atlantic
extrem depigegte Cercul Polar Arctic,
unde iarna e intuneric toati ziua, iar
)H
,
vara soarele nu apune niciodati: de
HArtia este
produsd
rrondheim\
aceea este numiti ,,Jara soarelui de la
transformAn
''
lemnul in
miezut noptii" .
pastd
s
\
ll'
-r
1u,1hg"
s
Glittertind
Bergen o
{,
Platformi
petrolieri
Fiordurile sunt vii sipate
de ghefari in coastele
Norvegiei
Uoosala
rr
o
'r"
Stockholm
e:
Stavanger o
Bisericile erau
co n stru ite in total itate
din lemn incd de acum
o mie de ani
o ntt
goD
oF
Mica Sirend
DATE ULUIT()ART
*
/-
Marea
llordului
Pe coastete Norvegiei
existi atAtea f iorduri ?ncit,

daci acestea ar f i fost drepte,!
ar fi acoperit iumitate din (
circumferi nta Pimintulu i.
$o
DAN
R
::4*
NIAi'P0
I"l
I,0NI
fi
-:&#,tl
Hammerfest
({A
LA
EURoPA
')--J
l*F6;nii,
at cdror
nume na;ional este

i , cresc ren i
ntru lapte
carne ti piele
Sam
RTJSIA
400 km
ffi
h
Lemnul
padurilor este
utilizat pentru
o large varietate
de produse
IfdtsinRi
DI
}I ENSIU
LE STATELOR
DAI{EI,IARCA
kmz
FINLANDA
suprafala:338 145 kmz
NORVEGIA
suprafafa : 43 094
^'S
u
t]
\.\
SUEDIA
Suprafa[a:449 964 kmz
ISLANDA
LET
f, ITUA
_2-r
\
--/
,ITRUSIA
/a*
F
-r
r-r---r-r
-r
rl
6aurA st DEscoPERA
Pentru a produce hArtie gi
creioane se utilizeazA lemnul
Pl-.ANEra pAruArut: pp. 48-49

COMUNIGATIILE : pp. 22-23
L--rr-rr--rrr--rrr-rrr
Arms
Insulele
tIand
She
Hffi
@%ffG
gfi $effiGm*&
Platformi
petrolieri
SCOTIA
Aberd..n o
o
DE NORT)
&
Edinbursh
')
O,
Glassow
'-'t
IRLANDA
T,mp de secole, aceasti parte a

Europei a fost una din regiunile cele mai
avansate din punct de vedere economic
9i tehnic, sediul primelor industrii
moderne din !ume. Solul fertil 9i clima
blAnde gi umedi, au facilitat dezvoltarea
animalelor gi producfiei de lactat, dar gi
culturilor de cereale si cartofi.
,)4
intre orasele
principale din Franta
FR
Go lful
B i s caya
iBord.uoi
#'q
S antander
de o O--.,,
tgilbuJ ? i
,. ,P:'Pignal
compostela
osantiago
Sondi utilizati pentru siparea tunelului Canalul

MAnecii, care uneste Marea Britanie de continent
.r
Sagrada
Familia
DATT ULUIT()ARE
ALI
;t
in anu 1218 d.Hr., 9neralul

african Hannibat, trecind prin
Spania, a condus impotriva
Romei o armati, traversind in
parte munlii Pirinei 9i Atpi pe
J:.
''t:'r.
t'i
Lisabona
It
B!
eMadrid
Tajo
oToledo
SP AN
Mallorca
Ibiza
,,
i
I.
spatete unui elefant.
Guad'alquivir
oGrenada
ddrzoM alaga
oGibraltar
il
{l
Dansatoare
de flamenco
oC
r84F
{t
g.J
il,
EURoPA DE
Vesr gt CcTTRALA
DIMENSIUNILE STATELOR
ANDORRA
LUXEMBURG
Suprafata: 468 km2
Suprafata:2 586 km2
AUSTRIA
MALTA
Suprafata:
BELGIA
MAREA BRITANIE
Suprafata:242 514 km2
ir,\hf,l\{ARCA
' qf#
ELVETIA
Su prafala : 41 2BS km2
Suprafata:1,95 km2
FRANTA
OLANDA
0LANDA
Su
GERMANIA
PORTUGALIA
Suprafaf a : 92 152 km2
.Hamburg
gtbo
Poarta Brandenburg
Berlin
P()1.()l{t
TGERMAI\I
'?o
o.Koln
.r.Bonn
f
,ioFr4nkfurr
/{i
\
REI").
ct E II A
\tfuxEMBURG
'n
nL G t
\-ffi
*uTh'*{
.,*"**
^k\ \u"
sL{} \' ,\ t.'
- P;b"
Jfi?surruu';:^{1I
5t';
F,#-IECHENSTEIN
\;\
MONACO
prafata: 41 SZg km2
SAN MARINO
Suprafaf a : 61 ,19 km2
ITALIA
SPANIA
Suprafala: 505 gST km2
LIECHTENSTEIN
VATICAN
Suprafa!a: 1 60 km2
Suprafafa:0,44 km2
a\
400 km
.r--T
;"
5,6 km2
IRLANDA
.d
31
{;
Er,$fi;'"mk$
t-re
Trieste
fleV
r
;forino
oMilano
'v.n"iiu
?
lsa
SAN
pio
M A RINO
e{
+
ONACO
Co rsica
?'
I R.oryE
T faL.' I
..
vATICAN
ruapotio
cle
lfe
Iinorca
Sardinia
oCagliari
Palermo
llurea
Mediteran
'
o
Sicilia
/ngh etata a fost introdusd

in ltalia de Marco Polo, care
a descoperit-o in calatoriile
sale in China
Etna
LOCURI CELEBRE: p. 43
I
I
O Valleta
N{ { LTA
------------rr-----
--
{Lre
rL-,
{;
H,
{ ffiwpdemfft
&
Cea mai mare parte din

Europa de Est este alcituite dintr-o
cimpie enormi, odate acoperiti de
paduri, in prezent despiduriti, pentru a
obline terenuri cultivabile cu griu, porumb,
sfecti de zahir gi cartofi. in sud, in jurul
tt l,'ll
\l
\ N
ESTONIA
SLoVACIA
Suprafafa : 49 034 km2
prafala: 1 31 957 km2
LITUANIA
SLOVENIA
{r
UNGARIA
UCRAINA
ifi
e r"tHn c
*tl
SERBIA
Suprafata:56 594 km2
LETONIA
Suprafaa : 64 589 km2
Costum
POLONIA
cR0AT|A
Su
/*
MUNTENEGRU
13 812 kmz
ROMANlA
Suprafaf a : 238 391 km2
GRECIA
ESTONIA
REPUBLICA MOLDOVA
REPUBLICA CEHA
Suprafafa:45 227 km2
traditional
Dunirea traverseazA zece state ti

patru capitale inainte de a se virsa in
Marea Neagri
BULGARIA
Su prafala : 1 10 970 km2
F-.I\[.ANI]A
,}
BELARUS
HERTEGOVINA
Negre, clima
estivali foarte caldi face ca zonele litorale
si devini renumite destinafii de cilitorie.
in schimb, in nord, verile sunt mai calde,
dar iernile foarte aspre.
MACEDONIA
Suprafala :25 713 km2
BosNrA 9r
Mirii Mediterane ;i al Mirii
Suprafafa : 28 7 48 km2
ALBANIA
^leton
DATI ULUIT()ARE
* Mai mul,t de doui cincimi
din productia mondialS de
paprici aparfine Ungariei,
iar oragul Katocsa, din sudut
firii, ore dedicat un muzeu
acestui tip de mirodenie.
lantier
LITUANIA
400 km
PO 'O N I A 'l BELARI{p.,\u

i*0,','rn
(t
Catedrala
.Lodz
sf. vit
Mistreful populeazi
pidurile gi este vinat
pentru carne
o.Wroclaw
I
REP.
CEH A
$-
A(I N
octu.ovia
$ii''i
Nipra
,{l
,1,
AL; S'I]RI
oil'
o
REP:
Budapest
RIA
\I, IA
t{
V EN I
,.
Transilvania
,j
Marea
Azov
Split
Bra$ov
chi
BOSNIAHE TEGOYI
I
lTl
cD
Sevastopol
rc
o
BucureEtiO
*.ft
'""%***-a.grli
$araj
DubrovniR { "tt_
fuIare& ')
Adriaticd
,J
I
Dunilteo
ERBIA
MI
ROMAI\IA
o
cRontI
L
Sofia
BULG
e sr.op}
o
T
Trandafirii sunt
cultivati pentru a
obtine parfumuri si
(]
m
arome alimentare
a
{
Marea
l/eagrd
-'
Tiranae ilI' CEDONIA

,l
ALB.,ANI
,oThessaloniki
TURCI
!i
r#
Misline
::1il11?1,;:f,fff
state din Europa de
i,i',lu,te f"o,,',n,ou
Est
Barci cu
pinze
t\ 6"urA
MTJLoAcE
AI
gr DEscoPERA
c REC OIA
Atena
DE
rRANspoRr: pp.22-23
L-----------------
----
Conform legendei,
iZ
E
palatu I lu i Cnosos, astdzi
CRET
t
\
Marea
Egee
--rrrr-r-------------r
ft-
r\.- "
{n*,
SLOVACIA
SL
"T
-"
in ruine, a fost construit

acum 3 500 de ani
pentru regele Minos
Rusla
Rusia este cea mai mare tari din

lume: ocupi o treime din Asia gi o treime
din Europa. Cea mai mare parte din Rusia
asiatici, o enormi intindere de peduri ;i
mlagtini acoperite de zipade 9i
gheafi o mare parte din EIII, se
numegte Siberia. Mai la sud, de-a 'e?o
'+i
lungul ,,ciii ferate transsiberielle ",
se ivesc orase mari, centre ale
industriei siderurgic, mecanice, BELARUS
chimice ;i pentru procesarea
cirbunelui. Timp de aproximativ
70 de ani, Rusia a fost centrul
urmansk
Catedrala5
Uniunii Sovietice.
Vasile Blajrgnr
UIA^R A
IF
r)ru/
DIMENSIUNILE STATULUI
RUSIA
Suprafa!5 : 17 075 400 km2
Marea
Neagrd
t\.------l
EORGIA
Marea"
Caspicd
KAZAH
800 km
AZERB AIDJAN
Lacul Baikal ingheafi in ianuarie gi rimAne inghefat
pini in mai
E,
RusrA
Navele spdrgdtoare de
gheata menti n practicabi le
rutele mari ne deschizAnd
cai p ri ntre gh etari
in
Rusia, iernile
sunt foarte aspre
si oamenii trebuie
si se imbrace gros
Marea
Bering
OCEAlVUL
ARCTIC
Ren
OCEA I/UL
tO
@
Vulpea albd capdtd

aceasta culoare pe
PAC
Cdrbunii gi metale precum

fieru I constitu ie i mportante
bogatii naturale ale Rusiei
I FIC
6
tD
?o
timpul iernii, pentru
?e
a se camufla
I
Ursul brun se hrdnegte
cu fructe de od.dure.
--
b
St
o
se fotosett;Z;-
Q,
.s
t
pentru a dezgropa
rdddcini si tuberculi
Angata
st
oTomsk
ovosibirsk
t/
t!
/
oi
tD
Sahalin
na
ry
F
ts
r*
l-
T
=
lrr
\,
+1
ffi
L nl ur
,..]
l.l
Lacul
Baikal
F]l
-.'l
l{
3-\
,ll
Irkutsk o
Calea feratd transsiberiand este

o linie feroviard cd. face Iegdtura
intre Moscova 5i Vladivostok, pe
o lungime de 9 300 km
Tro n ssiberi o
ghearele ascutite
M0re0
O h 0 t s'k
Iakutsk
\ Habarovsk
."i't
l:'
,!'
FI
t,
i
l1
JAPONIA
,l:,,1,1;.v;y1
I;., .;';1:::;,: i
N'ION(;{)
Vladivost
Foci siberiani
T, T
'\
Marea
Japoniei
DATE ULUITOARE
* Lacut Baikat, care deline
o cincime din apete du[ci ate
tumii, este ceI mai adAnc [ac
de pe Terra tt 620 mt.
@ t\ 6"urA
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - r - !
I--
gr DEscoPERA
MAMTFERELE: pp
.26-27
MIJLOACE DE TRANSPORT: pp. 48-49
+23
$riemtulffi Irciu
&
mai mare parte a teritoriului orientului

Mijlociu este acoperiti de degert, arid 9i torid,
unde supraviefuiesc pufine plante. in firile
mai calde, unicele zone verzi sunt oazele 9i
piminturile cultivate de-a lungul riurilor; absente
in Arabia Sauditi. in ciuda climei, unele state din
Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudita li
Kuwait, sunt foarte bogate datorite
qriatelor zdcdrninte de petrol.
O Ankara
-.
Sflnta Sofia,
construita ca biserica
crestind, a fost mai
tArziu transformata
B U I. (; A R 1A
in moschee
GRECIA
a
C""
{Izmtt
aSamsirn
n,.') Marea
Dervi; ce
danseazd
o
OR(;IA
qekDocra Sivas
o
Adalia.
Mar
a
CA
Medite
ir rand
lt{eagrd
RCI
T U
Kars
O
r-r
ETZUTUM
ARMT'NIA
AraratL
-'.O) Nicosia
CIPRU
AZNRBAID.I AN
ln Cappadocia, in
Turcia centrali, existi
case sipate in roca
LIBAN
Cedru
vulcanici firAmicioasi
4
Domul de Piatrd
esfe un sanctuar
\fj
--
Samara
islamic ridicat pe un
loc sacru atAt pentru
evrei, cAt si pentru
musulmani
Minaretd in spirald
a Marii Moschei din
BagdadO
Oragul antic
Petra
\IRAK*i
\
ULUIT()ART
In Kuwait, prelioasa
Marea Moarti este cet

mai adinc punct al uscatu
precum si marea cea mai
ape dulce, obtinuta prin

desalinizarea apei de
mare, eslc ( on\('fv,ll,'l
Golful
ArabiclPersic
.Medina
ry
It\
I A
I T
B
D
A u
DATE
itt tttt
si rati.
ttttt
i tlc
,t1t,t
Manama
Mare
RoSi
QATAR
KF
a
e
il
petrolier
i
+
I
I
Kholi
Ruh' ol
I
j"l
(t"*t***
Petrolier
ade'tn+ U
{h
dl
Om&n
,*
Mascate
OMAN
t r t *I r
*t
i
YEMEN
&
Golful
,N isiPurite)
(Ar Rirrot
ipMlR"
Petrolul din subsolul

deSertului reprezintd una din
principalele surse de bogatie
din Yemen
.fotlarr"
Strdmtoare
Ormuz
Doha
Palmier
fiecare an
Ia-elf-wr
-rffi-T
\e
t
\\:
Marea Moschee este

cel mai important loc sacru
al Islamului, loc de pelerinaj
pentru mii de credincio5i in
-rJ-'-
e//BAHRIttN
C Riyadh
oJiddah
oMecca
Marea
Arabiei
Saldlah
'o
Aden
j-'
800 km
Dll'l E1{SlUNl LE STATEL0R

ARABTA
sluotri
suprafafa: 2149
BAHRAIN
uJg
Suprafala: 728
ffi;;-;;-;;;;;;;;;--i
12-13 /
YI
I
MAHI PERsorunlmAfl: pp.

LOCURI CELEBRE: pp. 27,31, 33
CIPRU
600kmz
kmz
km2
ARABE
Suprafala: 5896
EMIRATELE
UNITE
toRDANtA
Suprafala:88 778
km2
IRAK
ISRAEL
Suprafala: 20 700
KUWAIT
Suprafala: 17 818
km2
km2
LTBAN
OMAN
Suprafala: 309 500
km2
OATAR
Suprafala:
1 525 km2
SIRIA
Suprafafa: 185 180 kmz
TURctA
Suprafala:783562kmz
YEMEN
Suprafala: 527 96g km2
Arms
.. /..",::.,,,;.1,.:......-
&
tula Centrdf,
V"stele regiuni din Asia Centrale,
departe de mare, erau stribitute, inci din
Antichitate, de citre negustorii care
transportau covoare, fesituri de mitase,
mirodenii gi vase rafinate de-a lungul unei

cii comerciale numite Drumul Mitisii. Chiar
daci in aceasti regiune cea mai mare parte
a teritoriului este degertici, cu munfi ?nalfi gi
stinco;i, acolo unde existi api 9i teren fertil
se cultivd cereale, pomi fructiferi, legume ;i
bumbac, datoriti intensei cilduri solare.
rn'
/J
suprafafa: 1 648 195
km2
,,
Marea
l/eagrd
M are
Caspi
EOR
AR
AFGANISTAN
Suprafala 645 807 km2
ARMENIA
Suprafala : 29 43 kmz
AZERBAIDJAN
GEORGIA
IRAN
Caviarul, o delicatesd,
( constd in icre de sturion
'-,--\
Erev
KAZAHSTAN
TU RCIA

XANOAZSTAN
,truuri)
TADJIKISTAN
tLacul
Urrnia
TURKMENISTAN
UZBEKISTAN
IRAK
2r
" r'l
Lacul Aral s-a redus la
D,A T E
jumitate, deoarece cursul

afluenfilor sii a fost deviat
u L ull'IT 0 AFBI
pentru irigafii
?Wo'
anral
alul .K aral
rkurml, care
* 'c;aI
rO
atr:raln!
ns;fo
forr nartt der
e9e rttut din
(m
rk
m(
ten
int
ltr- o reg iu n
lnis
tar
n
n
,Tut
'ocdu
rU lTl biacu lu i,
de p1)rol
luc! ie aabu
r
ar( otttt,un
rnq i m(eldee1 l*t00 km.
I
,,264F
ca benzina si plasticul
E,
Asrn CeNTRALA
800 km
RT,SIA
Cocorii siberieni
migreazd'din Rusia
de Nord c'dtre Asia
de Sud
Astana
oKaraganda
S
, Cosmodromul din
Baikonur era principala
Lacul BalhaE
baza de lansare in
misiunile spatiale
LK-,__
'''
.
,''
(J
,,':
--\-..-,
LacuI
\,.'.
,q
Aral
:i
ale Uniunii Sovietice
.'
Alma Ata
z^.
a?
'tnthu
Cereale
o
Pik Pobedy
KISTAN
Hiva
Ka roto._
INA
Minarete din Hiva
4
TURKMEI\ISTAI\
Aqhabad
Moschee regali
Mashhad o
fF
Cimile
O
Teheran
o
IR
2
iltr
So Kabul
Pasul
Khyber
Herat
AFGHA NISTAN
o Estefan
o
Persepolis, orat construi
&,
al Vl-lea i.Hr., a
fost una dintre capitalele
Persiei antice
,sin secolul
PAKISTAI\
{
Covoarele afgane
oBandar Abbas
Golful
':biclPersic
F
Raffineria
di gas
sunt exportate in
intreaga lu me
---------rrr-r---r-r-!
fu-
$r DEscoPERA
e ff"urA
p.27
tsroRlA
?
!
I
L---------r
oMULUt:
$TilNTA iru
.lunul NosrRU: p. 53
/
\
r------r---
{FzT
Arms
Srin vo
*a:r ''
Regtunea indianfl
At.(;,\\ls
'81> lnaia se intinde de la muntii

Hirnalaya, in nord, pAni Ia
Oceanul lndian, in sud. intre cele
doue extremiteti, campii insorite
alterneaze cu dealuri mici, dens
populate de locuitori care

muncesc in sate agricole ti in
orate industriale suprapopulate.
Nepal gi Bhutan sunt finuturi
intre munti, in timp ce
Bangladesh este o lari in campie,
deseori inundati de marile
sale fluvii.
F"-abad.Eii
r Rawalpindf '= '
.\N
Faislamabad,!*iti
C-
i'ir
PAKIST
vili
Aurit
IR
{ttot
Karachi
MormAntul monument
al lui Mohammed Ali Jinnah,
fondatoru I Paki stan u I u i
modern, decedat in l94B
Ahmadaban
Mumbay
(Bombay)
Casi
DATE ULUITOARE
* Pe l6ngi cele doui timbi
oficiate Ihindi gi englezal, in India

se mai vorbesc l4limbi principate
9i peste 1 500 secundare.
BANGLADESH
suprafafa : 147 570 km2
BHUTAN
suprafala
:46
640
km2
Suprafala :3 287 263

km2
OCEAIIUL
PAKISTAN
3,
s
is
INDIA
1l/DIAtl
o*u,.
dintr-un sat
Putini i;i pot permite o matini,

prin urmare, trenurile sunt
mereu aglomerate
s44-
NEPAL
Cocotier
Ambarca{iune
de pescuit
MALDIVE
INDIA
rI'ilL4
'-.'.=1 r.'' I
SRI LANKA
o CEA
Suprafafa:65 610 km2
MALDIVE
Suprafala:298 km2
I I/
250 km
r/u
I A
H
A-
RecluNEA lruonruA
^)
LeoPardul zdPezilor,
o felina montana, este
a,
MUNTII HTMALAI.A
Himalaya, cel mai inalt lan[
muntos, se afld la grani[a
dintre India, China gi NePal'
Aici se ridicd Everest,
muntele cu cel mai inalt
vdrf din lume. Clele mai
seme[ e zece vArf uri d i n lu me
fac parte din lan[ul ffltlnttls
HirnalaYa qi din Karakoraln
specie rarA, Pe cale de

d isParitie
4
:+,lQ
{,'HINA
V
6rful
Everest
c"-/.NEPAL
\ L r.u,;* g+A*."**T=@,
Delhi
6p,&:r
Kathmandu\
*=.*q
lahal
ili. fi"h,
.Agra [fffl ?J
ol-ucknoJn*,
oLucknow
vfu
u-%
Iaip u r
',.q
_,
.:i.,...,
['41[{
oGwalior
t)
Ottle
IA
1'ii*jsft*ftns'd
-:*io.;;,;
/ Kolkatar
trdiesc (CalcPt9.
Tigrii
'grii
-, tperial in
,',rS
aBhopal
I
ro'
,u'!r'1,
1f,[',3t";,!3[
numdrul It
o Nagpur
eodavari
V(
I
., \t\
o Hyderabad
;nn
*\n
Bumbac
is
hno
-A$
ol ful
en gal
Yil
9^
M#
":f,m{
![)e
-1-
ZJ'
vara, regiunea
Muntele Everest are
initlime de I 848 m
r i
800krn
,I
esfe udata de
ploile musonice
ot''
$
N\,[4
rc(
f+\
ffi\
F,rh
=ffiffi 'f$lllll,
\.*,galore
^,11
in aproPierea ora;ului
Bangalore se ridica mai
mult de o mie de
rcmPIe
j(ochi
'
Frunzele subtiri
oJaffna
de ceai sunt culese

cu mAna
W:rincomalee
I
LANKA
0']u' s R
Colomb0g
+-2s
Arns
:,,*:. lf ti,rrr' ;'
:
iid
;,
43{i
i"q
o;i'l
l;;ii:"'i:;
Chlnel
Re$unoa
)
&
:t,
/t-
Pdstorii mongoli 9i
familiile lor locuiesc in
corturi de pAsla
denumite ,,iurte"
Cn,n" este o natiune enormi.
Principalele orate moderne se afle in est,

aproape de coaste. Regiunea centrali
a tirii este intesati de sate in care se
practici agricultura gi cretterea
animalelor; in timp ce in partea de nord
se intinde Desertul Gobi, o zoni vasti
predominant aride, pietroasi
;i nisipoasi. Detertul
cuprinde ;i o parte din
Mongolia, unde intinsele
Degertul
Taklitnakan
cAmpii sunt acoperite
'.'r1-l
de ierburi .
lta
lo
INDTA
ofriimqi
Palatul de iarnd din

Potala a fost construit
pentru liderii religio5i
numiti Dalai-Lama
..\,-\-al-hasa
-*-^1-=
\/u
r'
--E,
{UTAFTINp'IA
rfi;AA,
Femeie ce transporti saci de orez

abia recoltat (unul din produsele
agricole cele mai importante din
u
k, - ,*/
Panda
trsul
China)
petree{
pAni la 15 ore pe zi
mAncAnd bambus
R acului
800 km
H,
RecruNEA CnrNEr
RLi SIA
rs
':--bsuSz
ln Coreea de Sud existi

cele mai mari santiere
navale din lume
Ulan Bator C
J\
Marele,Zid
v'-i-'E
'''6'
Chinezesc
me i
Chinezesc
are o lungf
GOLIA
Tigru
:, ,i
oHarbin
CHINA
de 6 350
Suprafala: 9 572 900 km2
'l
COREEA DE NORD
oChangchun
Suprafala : 122 7 62 kmz
mile
COREEA DE SUD
,Shenyang
COREEA
De;ertul Gobi
.[Iianjin
oTaiyuan
Seu'
,,
o Daegu Busan
Marea
Galbend
A,oe
Huang )'
oxi
am
Lucrare in teracoti
Nanchio.
Hefeil 'Wuhan
OCE A
PACIF
$antier, naval
'
v
TV
UL
IC
oShanghai
liOrtg
Mare a
Chin ei
de E st
chol:nonroins
Coline
calcaroase
-)
DATT
ULUITOABE
* china are peste
1,3 mitiarde de tocuitori,

echivalentul a o cincime
din poputafia mondia[5.
Jonci
uilin
oTaipei
ttJtbn&
WAN
Guan zhou
e^ --1-
Suprafata: 36 202km2
6gB1t,r
o Qingdao
Chensdu
^-rrDus
TAIWAN
i'.
.Lanzhou
'
suprafata:1564 160 km2
{
O nyeongyang
^tryl^
oBeijins
Marele
MONGOLIA
f}..8'NORD
-=q?
C anton
Macao
:l\{hr*
Hainan
oXia n ggang
(Ho n k Kon
I
re&
chi
de S ud
Hong Kong este

alcatu it d i ntr- o
peninsula si peste
230 de insule
ft--
-- - --- r- ----- -- - - r - r
t\ 6"urA gr DEscoPERA
pAruArut:
?
L--------
32-33 I
pp.
PLANETn
MAMIFERELE: pp. 32-33
-----------
--
d'
t-r
*.31
nia
&L"
est de china si Coreea

se afli patru mari insule cu climi
temperati in nord gi subtropicald in sud.
impreuni cu alte 3 OOO de insule mai mici,
formeazi Japonia,una din cele mai avansate firi
din punct de vedere tehnologic. Multe ramuri
ale industriei japoneze care produc automobile,
jocuri video, aparate foto gi alte aparate
electronice sofisticate, au filiale in diferite firi
ale lumii. Teritoriul Japoniei este afectat
de frecvente cutremure.
400 km
Kendo este un tip de arte

martiale japoneze in care se utilizeazi
sabii de lemn, conform unei traditii
inaugurate de anticii samurai R
Insulele
Kurile
ta
Ainu din insulele din

nord este consideratd
populalia initiala
a Japoniei
4
Una din cele
mai importante
industrii este cea

automobilisticd,
unde se utilizeazd
robotii
'5
endai
M(r,'(u
(r
.lupo,tici
DIMENSIUNILE
STATULUI
JAPONIA
Suprafa!5: 372 824 km2
Shinkansen, sau
,,trenul glont", se deplaseazd
cu o viteza de 272 km/h
Fr*.{
Tokio O
lZokohama
Fuji
^.
oNagoya
Pavilionul Aurit a fost
construit ca templu
budist in I 394
c0*nni
;Kyoto
Kobe.
C-
i>
r!
.Kochi
\\
o
I
I
,
:;
oFukuoka
-,
Kyushu
Nagasakir
oOsaka
ku
$1
\0
,(^,
UL
IC
Hiroshima
. us
OC EAIl
PA CIF
Miyajima torii (Poarta templului)

conduce cdtre I nsula Sanctuarului.
RidicAndu-se pe un pamAnt supus
mareelor, pare ca pluteste pe apa
Japonia
','
,,
virf din Japonia este Fuji Yama,

un vulcan inactiv din apropiere de Tokyo
Cel mai inalt
DATE ULUITOARE
* Tokyo unut din cete mai mari
6;;;-;l-;;coPERA
MIJLOACE DE TRANSPORT; pp.
L---------------------
orage din [um: Ere peste

12 milioane de tocuitori, mai mult
dec6t triptut poputaliei intregii
Noii Zeelande.
Arms
Anfi& d@ $w**E$t
'1!
l" aceasti zoni se afli o

peninsuli ingusti, insule vaste
E lefanli i transportd trunchi uri I e

pretiosului copac tek mai in
precum Sumat
Borneosi INDI
Noua Guinee gi in jur
20 000 de insule mici. Clima
calde 9i umedi, cu ploi in(e$êr-- -Ydarg#'l
r''{ M aR'i
favo,zeazd,cu ltivarea ot"|t Jtfr
Chtang
- 2,- - -,
:
a fructelor exotice, a ceaiului,
,^f,#:
(Ru'sffi?i;'
cafelei, trestiei de zahir;
siguranla decAt orice masind
CHIN{A
Tro icul Raculu!
mislinului.
rHAI*t
Vin
\a
Bankok
GIA
nom
plunhO:
D.A'\T E
NAM
oNha Trang
Marea Chinei
U LI,u l1Tt0lAIR E
* 'inn11888:83,,Xxplltoz,z:ia eru p!iei
de Sud
vultcaanl
ttrOE,,Tn
rulrtuui Kr;'akkat
lncCorrIll
l't lsiim lit pini
ezziad, s-ail re5
tr'a tiia, [a
la Bririsl
sbi)ar
lnc3rA\ur
rstr
52t300kknffir
r diistaan
nt;a.
I
CEA IriUL
jPalembang
I I/ D I AT/ Raflesia
I
N
Krakatoa
813
Urangutan,
Baniarma$
6lJacarta
Surqb aya
._.9
o'
ulava
o
Yogiakarta
Bandung
Bal
800 km
L,T
:,
Multe piduri din Malaysia

au fost despidurite pentru
a exporta lemnul
Varanul de Komodo, cea mai mare gopArli

din lume, poate atinge o lungime de 3 m
,)
t1
{:
t"h
eF
.$,*
Asn
DE SUD-ES1,,,
. ...-,*,r...,:
,,:-
ir
i ,: il . .i
:. '
\
\
\it
/,
lr.
1t
\\
\\
\\
\\\
\ \\
\\i
.<E-1
ln Filipirl, orezeriile (cAmpurile

inundate pentru cultivarea orezului)
sunt sipate in terase pe versanfii
abrupfi ai dealurilor
PAPUA NOUA GUINEE
prafala: 1 81 035 kmz
FILIPINE
SINGAPORE
Suprafala :704 km2
INDONEZIA
THAILANDA
lp
Suprafala:
xot
MYANMAR
Suprafala : 67 6 577 km2
Su
r)
BRUNEI
Suprafala :5 7 65 km2
CAMBODGIA
nila
ffI-
anao
1 860
Suprafala:513 115
360 km2
km2
LAOS
VIETNAM
Suprafala :320 315 kmz
MALAYSIA
Su
prafala : 329 847 kmz
bcEA
NUL
leA CI FIC
,GFwL0
% "if
$,
t'
{b
Ecuato\
aDura
I
= o
3n
.E
se
spune cd locuiesc spiritele

r si divinitatea
illw-"i""irfu
A
"tr"l
"'o,Ji
edificii sacre in care
*\
qth" ffiry&r
gT
,,Casele spiritelor" sunt
A
U
Portul
Primii colonizatori (melanezienii)

trdiesc in zona occidentala a
Noii Guinee
r--l
6;;;-;l-;;;coPERA
L
MAMIFERELE: p. 54
LOCURI CELEBRE: pp. 30-31
---rrrr
--
r------
---
+3i-
Arms
ffiicnde
&
3
SPAN IA
e
Maroc, Algeria,
ARHIPELEAGUL
MADEIRA
( Po RT u G A L I A'
Tunisia,
Libia ti Egipt se afle in Africa

de Nord ti sunt in mare parte
ocupate de Sahara, rBiunea
detertice cea mai mar; ti
cea mai celduroase din lume.
Coastele Africii de Vest,
din Senegal pAni in Nigeria,
sunt mai ploioase.
INSULELE
(sPANrA)
km2
iAL
SAHARA
BENTN
Suprafala: 1 12
622km2
11
369 km2
LIBIA
BuRKTNA
suprafa lat 270 7 64
km'
'ERDE
km'
'APUL
suprafafa:
4 033
CIAD
LIBERIA
Suprafala:
57
4 kmz
ertu
BissauQ
GUINEEA
BISSAU
fi
TGUINEEA
cona-:iffi"m
SIERRA ffi
Suprafala: 1 284 000 km2 MAURITANIA

COTE D'IVOIRE
Suprafala: 320 763
NIGER
DI IVOIRE
LEONE
yra
a
km2
Suprafafa: 1 267 000 km2
suprafafa: 1 001 449 km2 NIGERIA

Su prafa la: 923 7 68 kmz
ERITREEA
SENEGAL
Suprafalat 121 100
Suprafala: 196722 km2
ETIOPIA
SIERRA LEONE
Suprafafa: 1 127 127 kmz
Su prafa la: 71 7 40 km2
GAMBIA
SOMALIA
Suprafafa:11295 km2
GHANA
SUDAN
Suprafala: 238 533
Suprafa la:2 503 gg0 km2
Suprafata: 23 200
km2
GUINEEA
Suprafata:245 836
364F
km'
150 km
l+t
OCEAIlUL
CAPUL
VERDE
DATE
ePraia
TOGO
ENI
HAN
,umas
Lom
(.)
Ir
A9.;
Abuj
IG
rlbadan
oLagos
?, rLasos
6rtul Nou
ATLAIlTI(.
ULUITOARE
* Picturite rupestre din
sudut Atgeriei, d acum 8 000

de ani, ne informeazi ci,
demutt, Sahara era acoperiti
de o vegetalie ierboasi.

TUNISIA
Suprafafa:164150 km2
o1
Abidjari
km2
DJIBOUTI
Tamboctou
GAMBIA6fr* I oscheea lui Djen
MAROC
km2
AL I
Dakare SENEG
EGIpT
GER
apropie de
un milion
fa
suprafala : 1 759 540 km2

MALI
suprafala : 1 248
Citrice
Numdrul
nomazilor
ONouakchott
GUINEEA-BISSAU
Frr.*'l'
a-tlIrt
suprafala:2381 741
oOrano
t o.:.,.,
MAURITANIA
ALGERIA
o
oFbs
casablanca o
Marrakecho
CANARE
(Spania)
Rabat
MAROC
Algeri
Melilla
Ceuta (Spania)
*"i
(-
[]
f,:,
ArnrcA
DE NoRD
C^^__-___.J
'qntni:^--\f
\\/
/o'
T'NIS
IA
Marea
poli
Porto
aid
Bengasi
petrolier
Alexan
Sfinxul ;i Marea
11a
Caird
Piramidd, opere
ale egiptenilor
BIA
Tropicul
EG
Racutu
rAssu
Lacul Nasser
Curmalul p,
uc
fructe dulci i oferd
Tibesti
?\
\ ?-q.
\a\
fa\
umbrd si le n
IAD
UD
Relineli cd lara
de origine a cafelei
\?\u
tiopia
(-
JIBOUTI
fo
- Put
petrglie
ne'
-?)
Djamena
,----J
:;-=-3j
\\G
a^
Khartoun
__"âa
IO
,jibouti
S
IA
REPUBLICA
CENTRAF'RICA
epa
,
..__
-,"
tr
.'' -
REPUBI, ICA
DEM. CONGO
Equatore
OMALI
,''Y-'7
.D
rx-
NYA
GANDA
800 km
Cea mai mare parte din

Sahara este acoperiti cu
dune enorme de nisip, dar

se intilnesc gi vaste intinderi
stincoase si munti
beurA gt DEscoPERA
/rrr:--r-rrr-rrrrrrr---!
PLANETA PAMATT ; pF. 52-53

PASARILE: pp. 10-11
I
l---rrr-r---rrrrr--rrr
+F3r
l*
rs
i.
{q
{--.s
f".
!f-r
{i:
t'-
f_
fii
;lF
{";
ft',
eftCent,,d*
&Atrica
CentralA, traversati de
Ecuato[ are o climi tropicale,

cu ploi intense gi temperaturi ridicate.
Alterneazi pedurile des, viile largi
udate de rAuri gi platouri . in Africa
de Est, in special in Kenya ;i Tanzania,
existi numeroase parcuri protejate,
in care triiesc animale silbatice,
precum lei, rinoceri, girafe, hipopotami
;i gazele. Regiunea produce !emn,
cupru gi alte materiale de export.
AFRICA DE SUD
Suprafala: 1 220 813

ANGOLA
Suprafala:1 2L6700
km2
km2
sAo roME gr PRINcTPE
MADAGASCAR
Suprafala: 1001 km2
BURUNDI

CAMERUN

INSULELE COMORE
RIA
prafala : 342 000 km2
MALAWI
MOZAMBIC
TANZANIA

REPUBLICA
:T
GUINEEA
REPUBLICA
Pidu
REP.
,'
RAFRICaNA
SAO TOME
sjr PRTNCIPE
-"1
QLiberville
t;
Sao
Tome
l;altL
., ,
C
,t,it,nr- , ., L
iG A':B.O N
AN(;()1.
o N b,o
Ecuator
DEMocnlrrcA coNGo
Su
prafala : 2 344 858 km2
E1'IOPIA
/.
rleflinii'
,
t.
EcuATonralA
STJDAN
Su
Su
prafala : I45 000 km2
NAMIBIA
cENTRnrnrcaNA
Fotbal
Suprafala: 455 km2

SWAZILAND
GABON
"#
SEYCHELLES
MAURITIUS
Supraf ala:2 040 km2
'-t
CIAI)
SuPrafala: 30 355 km2
BOTSWANA
Su
RWANDA
LESOTHO
CONGO
NIG
KENYA
---/''
Kisangani
I.knya
\\ON
arro
UGANDA

ZAMBIA
Su
ZIMBABWE
r.x
$*
\.,
1 lll
llttfti-.--d-ilt:,,r,,,
'L A N I [rl);rr (')' s,tl.r.rrrr
Rinocerii,
v|nati
;'
pentru coarnele
dedisparitie
i'i'"'1ffi}fl1ffi;
coNroRrt
ANGOL
T;;''ri'r-r-[r"Ju',i,
A$
\J
Z A MBI
O Moroni
Banane
.. Cascada
. t,.
- . 1F*
Apa din -i
Victoria,f
care are
o ldtime de t
cade intr-un canion
la o inaltime de 122
ffi
6001n,
de
m
I
--.-q
E NAMIBW
sclt i tn
ry
V
LukasaO
,r-nitn,1ti1
dit l
{J'
'&o
\\
Tropic ul
Pidure
\s
s
apric
'Tt
ornului
4
o
()Pretoriaii
rohan"3,o,; dtrSil:un"'o
o
m
&{K'i-b;F;i;._fotein swAzIr,AND
o o -dftseru oDurban
N\
:/
L/sorHo
AFRICA
z{
1-
>.
7,
ij DESUD
o Cape Town
Port
I^ Luis
DATE ULUIT()ART
Oup; sezonul ptoios, dpd care cade
pe minut din Cascada Victoria poate umpte
265 de baztne otimpice.
f
w
\o
(rt
tropicati \)
Rizboinic zulu
s('
.(J
RE,P.
c tt I o,l/'(', l
pentru a obtine bijuterii
OCEA NUL
ATLA I/TIC
b,t
pentt'It ,r
\
$
Gaborone
extrase si prelucrate
Cameleonii isi
Girafe
Diamantele sunt
0 C E A IV Ll
I I/ D I A If
1,,
Lacul
MA
UR
ITIUS
15 km
trEEEEI
800 km
tI
il
Cmada
zt3
DI },I ENs I U N I LE STATULU I
CANADA
Suprafa!5:
.L /
I 984 670 kmz
canada este cel de-al doilea stat

din lume ca suprafafi, dupa Rusia.
Totemurile sunt sculpturi
in raport cu vecinul siu sudic, Statele
mari din lemn facute de
indienii Haida de pe coasta
Unite, are mai pufini locuiton, care
de vest
triiesc in special
in oratele din lungul
-rgranifei cu Statele Unite. lnsulele din
O C E A T/ U
nordul extrem, locuite de eschimo'i
ARCTI
sau inuiti, depa;esc Cercul polar
arctic. Mai la sud, in schimb,
\-'--*/"-*\
tundra vasti cede azd, locul
suprafetelor enorme deluroase
Ala ska
q'R
(SU A) 'S
acoperite de peduri . in toati
.\
%\ \'-"i
Canada, chiar gi in provinciile
din sud cu cea mai blinda clirTli,
r#sgt,
\îarna este lunga gi aspre.
g
.aa
\^N
t't+
la.
It.
\a
_-_
/i
\,,
?ll
'n()
Lacul
+_
s\i-^-$rtito
C+
Enormele silozuri
din provincia Qu6bec

sunt utilizate pentru
pistrarea grAnelon
care se transporti in
special pe mare
toon
"*$,
tr
E,
CnTADA
DATE ULUITOARE
*
Cei 8 900 km de grani!5

dintre Canada gi Statete Unite
constituie cea mai tung;
granili care nu este apirati
:L
*
1
din lume.
mefre
t
fc
t
R O E N T- A N DA
(DAN.)
t
,t-
\
'!t
1"-
Inuitii locuiesc
intr- u n vast te rito ri u
ce le aparti n e
t
a
ta
I
r\
denumit Nunavut
Ttn
olf ul
Ba tTia
lnuit
NORD.VEST
DE
Caiacul este unul din multele sporturi

C erc ul Polar arctic
practicate de canadieni in vastele lor spafii

naturale
rr/uL
TIC
Gisci de olqaluit
Canada
Frunza de arlar
esfe simbolul national
al Canadei
Golful
Hudson
Castor
;)
AN TOB
de ghea{i
,i.o St. John's
Lacut
cilare, denumiti
mounty
yn"if,"s
'\lO
(ereale
NTAR
owi
Lacul
Superior
'
'1h, roir",
fi,
roPonto
: af la restau rantu I rotu n d

;tat la cea mai mare
.-.'tudine
:17,5 m)
din lume
F.G
Lacul
Huron
T*onfo
Ontario
ascada
It,'iagara
Lacul Erie
I
I
L------r---
PLANTELE: p. 47
-r----rrr-r
+41
Shtelemte
L
2
defuerioii
A
"P
ANADA
.{AIc,Y{itNky
thoragE
Y::r'norry K
t=T Sr"tete unite ale Americii, sau

SUA, este cea de-a patra fari ca
mirime din lume ;i una dintre cele mai
.F
d-
800 km
bogate. Acoperi o suprafati egali cu

o treime din circumferinfa terestri ;i
include ;i enormul stat Alaska, ce se
afli in nord-vest, la granifa cu Canada.
SUA este compusi din 50 state, dintre
care al 5O-lea, Hawaii, se afli in
Oceanul Pacific.
Podul
Golden Gate
San Francisco
Marele Canion
(Grand Canyon) urmeazd
pe o lungime de I 830 m
cursul rAului Colorado
'--'-\
I\
LosAngeres
San Diego
f@uai
Honolulif
HAWAII
MEXIC
D5b
=ilA_au
yt t*,#
('+
Hollywood este
capitala industriei
cinematografice
am erican e
SrarELE UrurrE ALE ArvlERtcu
DATE ULUITOART
* inainte si ?nceapi si f ie
vinali, in SUA triiau in jur de

70 de mitioane de bizoni. Astizi
au mai rimas in jur de
Parcul Yellowstone, din Wyoming,

declarat in 1872, a fost primul
parc nafional din Statele Unite
200 000 de exemplare.
Pe versantul Muntelui
Rushmore, in Dakota de Sud,

2u fost sculptate figurile a patru
cresedinti ai Statelor Unite
800 km
Cascada Niagara se afla

la granita dintre Canada si
Statele Unite
c..\ \i.\ I) A
MAINE
VE,RMONT
*---'- \
II
Lacul
)RrHlDAKorA MINEssorA siiiiiZ,
-S^_^
'-''5qffii
Baseball
EBRASKA
EBRASKA
rOwA
z-IOWA
*.;_f,?!
*!:;to F
\ ,,
T7EANUL
NEw
ATLANTIC
-4J.8', j::r-r::'tr
Errs
"^^ E ' -.Borron
Basebaf!-.-^^
LacutHrtrort lacut.
: r-, r "'--' RH.DE ISLANI)
.LTHDAKOTA -W WISCONSINMrcHrcAN otitario
,.Buffalo '
coNNEcilcur
MilwaukeS
rv'rw4sNv'|r
a.tluntele
fT
t6*#u"oto
-Rushmore
o
Detroit
L'errort
-Rushmore ,fA\
14.\
lnNNsyr.v^Nto i1 l_flJi""qi-f._:_.
FnNNsyr.v4Nrl
_
i / \,
philadelphiar. <N-Ew JERSEv
,*rriI)-"
.
Chicagd
\;rilu'1gu
'1@^,-Bizon-
OHIO
rl.Tn
%r,"L'N.rJNDIANA
----
t!"t'/amgrican
OKLAHOMA
'"%
4,-i,
kYrTYiT*o
, n,Xdi$oVIRGINIA
3
_
Rodeo
rDallas
n Put
ffi
?A
,?.
n.itotier
,l
e.
a
-?e
(/
= ALABAMA
t
ls
n5
f@ISIANA
/a
GEORGIA"
kieffi
1t!
^
voAttanta
U)
-- ->e-=lc=ft:::
- +'*L
DELWARE
^.
vrrlv'\r''r
.A , "
O-^Yr\'/r-r+lr'*r.'
Houston'o
New
Orleans
FLORIDA
olful
}I e r i c
STATELE UNITE ALE AMERICII
Orlando
Miami
Aligator
IsUAI
Suprafa!a: 9 372 614 km2
il;;-;;-;;;COPERA
I
MARI PERSONALITATI:
LOCURI CELEBRE:
p.
. 37
10
I
L--------
-rrr---
{p.43
Arms
)
-
Gft C$
&
Sp".t"cutosul lan( muntos Sierra Madre

caracterizeazd, o parte din peisajul Mexicului, pe
ale cirui cimpii fertile se cultivi cereale, cafea gi
bumbac, in timp ce in regiunile aride din nord se

practici cregterea animalelor in ranch (ferme).
ingusta figie de pimint care unegte Mexicul de
merica de Sud se numeste America Centrali. in
Seaste regiune'ie gesesc vulcani ti munti
periti de peduri tropicale
\
tltl-
dese.
STATELE
TJNITE
o
rre
_;?
Efectele inundafiei cauzate de

uraganul Roxann, la Xbacab
Campeche in Mexic (l ees)
Quetzal
+?
?A
Gotf ttt Mexi
I Racului
Ruine ale piramidelor
e.
vechii civilizatii maya,

aparuta cu mii de ani
In urma
6
t!
'+:
ada
Barci cu pinze
\-/'-'-
tara
DATT ULUITOARE
*
Ciudad de Mexico se afti pe

tocul unui vechi tac. Chiar daci
acesta a dispirut, urele ctidiri
vechi construite din materiale
grete s-au afundat in pim6nt,
care a cedat destut de ugor, astfel
inc6t, in prezent, multe se af15
sub niveluI strizii.
Ciudad
de{Vlexico\
e a
(onocattpttf, 5
{---=a&'BrSierra
Acapuli
de Juarez
in fiecare
dn,
de
Su
Guat
San SdI96
EL SALVADOR
fluturii
regi nei Alexandra parcu rg
in zbor 3 000 de km, din regiunea

Marilor Lacuri, din Statele Unite
in America Centrala
OCEA
,'\
",h ! ,
'$lVetactvz
r{
I/UL
{l
Mana
PA CI FIC
t)
- COSTA RICA
',
AMERIcA CeNTRALA
ANTIGUA 9I BARBUDA
Suprafala:442 kmz
Su
BAHAMAS
JAMAICA
Suprafa!a: 13 939 km2
HONDURAS
MEXIC
BARBADOS
Suprafala:431 km2
NICARAGUA
BELIZE
Suprafala 22 965
km2
PANAMA
COSTA RICA
Su
REPUBLICA DOMINICANA
DOMINICA
Suprafa la: 7 54 km2
sArNT KTTTS gt NEVTS

Suprafala:269,4 km2
EL SALVADOR
Suprafala:21 041
800 km
BAIIAN,IAS
tD
SANTA LUCIA
Suprafala : 617 km2
Suprafala:344 km2
sArNT VTNCENT gt
GUATEMALA
GRENADINE
Suprafala: 389 km2
HAITI
TRTNTDAD
Suprafala:5 128
UILL
INSULEL
Nussau
km2
GRENADA
vAnturi violente si ploi

ntiale
$r
9t ToBAGo
km2
Si\INT KITTS $I NEVIS
B RIT.)
ANTIGUA E BARBUDA
INISU
S UL ELI
LTE VIR
YI IG INE
' {Ir E
BIRI
IIT,
TI'A\NIC
rafala : 75 501 km2
Suprafala: 9 104 kmz
to re
PUERTO RICO
CUBA
Uraganele provoacd
prafala: 112 492 kmz
(BF
(l
}RRI r.)
ilir
/IRr:G
INSU LE]LTE\vt
(srUAA{))
N1
REPUBLICA
DOMINICANA
on,
INSULA
CAYMAN
Trestie H
' de zahir
Ot
_o'
PrgJBNR
nY
RI:CCO
R
SaIto
e 4ntile
, Port au Pri nde t Domingo
Scufundare in ape
e Kingston
JAMAICA
(BRIT.)
HLspanLol"
Mareo Caraibilorl
Morea Antilelor
Canalul Panama
permite navelor sit
}l
S:AIn,JIu:AI
(D
(
rLU
MONTSSERAT (BRIT.)
{
DOIIINICA
fno,
n ,f U'
-.-(r';?
.1
BARBADOS
---rrr ,\lSANTA
3-t) -.-}t.--,.
+
unei bariere de co
ANTILELE OLANDEZE
(oLANDA)
Curacao
Bonaire
',illl'\'o',o
rFt
=,
F.!
A+
:i..
(;RF,NAI)INE
SI a\r)I:vrf\1\!ttr
( f
GRENADA
Portof Spain -
ARUBAL!
LUCIA
sAINl'VINCIiNT
TRINIDAD- [iI
roBAGo
v;>
treaca d in Oceanul
Atlantic in Pacific
'cnurA $r DEscoPERA
/rrr:-
Canalul
I
I
L--------
(.'OI.TJMI}IA
-rr-rrr--r-
rr-:--o
pp. 25,52-53
PLANETA PAMAruT: P.42
LOCURI CELEBRE:
--------r---r
+4s
Arms
,?
1*#
&Arnerica
/''b
,lb
de Sud este traversate de

Am azon, al doilea fluviu ca lungime 9i
primul ca debit (volum) de ape. Fluviul
stribate pedurea ecuatoriale, care
acoperi jumitate din Brazilia gi unde
triiesc mii de specii de plante gi
de animale.
Muntii Anzi se intind de-a lungul
coastei de vest, La Paz fiind capitala
aflati la cea mai mare altitudine
din lume.
,J
PANAMA '
*s
s
Cali. S
s-"-2i
ur"4
.E4!fr{}fr.I
ldol de piat
CdL UMBIA
ECUADOR
o Gu azasui
PERU
Jaguar
Anticul oras
monumental Machu
Picchu a fost readus
la lumina in l9l I
#t,
lai"
'
a
Limae i
z*),
O C E A I/ UL
PACIF
IC
Cusco
eta Paz
e( r4O
Titicaca construiesc barci si

din trestie
Padurea amazoniani este cea mai vasti

pidure ecuatoriali din lume
Lacul Titic
<a
Indigenii din zona lacului
{;
OLIV
care
teritoriuw
,M?
IxsuLELE
Tr
O C E A l/ L/ L
FI C
^ :
:
-
GnrAPAGos dr
r'l
inaltdparte.
IA
D,
Ecuator
:;
.s
.f
f\
aPri
ornului
,{1
TIE u LL-UtJtIT 0,ART
acul
ul
*krLA.ac
lnr
tmr
nuun
r n!i
!ii
)er
iPe
tru
FU,,t'
9i
:ta
Esi
steet
tacr
cu
ME
la rc
l att
reea
tti
na'
avil
rabi
'igi rit
mitici.
:i.:''
I
l5okm
,E
o Pic ul
8e4
tfu q--b
Galdpagos, un grup de
".'
-.$ -iR,
12 insule din Pacific,
.^..,ifu
Insuldidatapagos'd
la o distanld de 3 10 km de
coastd, sunt faimoase pentru Arhipeleagu[',Colon
faund gi flord, aici existAnd (tiC tIADOR)
specii care nu se mai gdsesc
ffi
ucre
l, l
case
#
Numele insulei provine de la
broagtele lestoase gigante
traiau odatd in acest
:aeestr
;tersiituat
itiicilEt
aca
zi,
i,
int
nt
rr
reE
BrloL ivia
'JlZ ,
3l8',l1t
10lm,
n l.
afl'Iaat
rt Ia
[accea
tar lTlrai
rdilinn
lurllTlte,
reddinnlt
U,atmb:
barrca
:attiurni
r
1r. '
r.-
NoRDUL ArvrERrcn DE Suo
George Town
Paramaribo
i --1-1
i
,'./ii/
ln-'
:t,
l,/t
';./,r
', ,r!
r
Fotbalul este sportul nalional
/
" )
,.r'
al B raziliei , u n ica fara care a

participat mereu la campionatele
tt
. Natal
,/t:'
mondiale
-9;Recife
,O C E A I/ U L
ATL A It/ T I C
\s
:tr'
-s
t\
o.-
,oSalvador
G
I
g rasfhu-''
freiiie ae
Colibri
BOLIVIA
..1
I
''PARAG
o Paulo
I
A
suprafala:
r\-
'/'oRio
Janeiro
Statuia lui Hristos care
domina Rio de Janeiro

are o inaltime de 30 m
1 098 581
BRAZILIA
Suprafala:8 514876
km2
GUYANA FRANCEZA
km2
PERU
COLUMBIA
SURINAM
suprafala: 1 141
Suprafala: 163 B20km2
748km2
ECUADOR
su prafala : 256 370
km2
VENEZUELA
Su
prafala : 91 6 445 km2
GUYANA
Su
'cnurA $t DEscoPERA
-
/--r
\-
800 km
i
I
I
L--------
r--
---r---
---
-.t
:-
PICTURI
$l SCULPTURI: pp. 50-51
MAMIFERETE: pp. 16-17

---r--r----r-
+47
t)
S SudulAmerlellde
{;
Sud
&Din
ushuaia, cel mai sudic orat din lume,

impunitorul lanf muntos din Anzi stribate in
lungime America de Sud. Chile se afli aproape in
intregime in mun{i.
La est se intind vastele cimpii din Argentina,
reci 9i aspre in sud, dar care in nord se transformi
in cimpii u;or vilurite 9i podiguri netede,
acoperite de o vegetafie ierboasi (pampas), care
se continui in Uruguay. Aici se intilnesc multe
ferme 9i multe industrii legate de cre;terea
animalelor gi de agriculturi.
Condorul din Anzi, una din
PE
RTJ
3
)
i
ARGENTINA
Suprafa[a: 2 780 403 km2
{1ct,
Hidrocentrala ltaipu, care produce energie electrici

pentru Brazilia gi Paraguay, este cea mai mare din lu-
, pasarile cele mai mari din

lume, are o deschidere a
aripilor de peste 3 m
BOI. IVIA
!
Barajul
Itaipu
hn**clu
PARAGUAY
Su
Oe
I
1
CHILE
prafala: 406 752 km2
Tr"ppul Capricornului
URUGUAY
Su
prafafa :
17
6 21 5 km2
Asuncion
C E A
P A C I
I/UL
FIC
Nandd este o pasdre

mare ce nu poate zbura,
asemdndtoare strutu I u i.
Femela depune 50 de
$
o$l
oud deodata
BR A Z I
T. I A
'
Alpaca, rudd indepdrtatd a cdmilei,

traie5te la altitudini mari in Anzi 5i,
aldturi de lamd, este folositd pentru
transportul de marfuri la piatd
Valparaiso
Santiag
MINE
DE CUpRU
Chile este principalul
producdtor mondial de cupru.
La Chuquicamata, in nordul
fdrii, pe un platou pdrdsit din
Anzi, se afld cea mai mare
carierd de cupru din lume.
Cuprul extras este exportat
peste tot in lume qi se
utilizeazd pentru fabric area
produselor din bronz
,,)
Cordoba
o Santa Fe
\j
AR oiG E N T I
/'
RUGUA
Cerealele sunt cultivate
Buenos:Aires
\-
' r.l
\+1^
\i x;'
lJ.i:
J/*:
?oo,
oH
tevideo
in pattt p(tsLt ri le tt tttecte

d in est
s'$t
@+
N
sL
.i._.__{
n>\
(,J3
Puerto Mo
,-\
/)/
cIQ
i
\
l--/
cl-
qi alamd.
,D
l=
lm
,O
r-:
ls
/-"--r--
Q\
Cartofii gi ardeiul iute

sunt originare din
America de Sud
CEAIlUL ATLANTIC
INSULELE
FALKLAND
(NIAREA rlRrTANrE)
10
\$-:n.,'eF
-! t-t ---r
t'.tIfJ+-
4,',t-'
800 km
:
f
---r-r-----r-------rr
din Atlanticul
DATE ULUIT()ARE
trdrntoare
M age lan
Capul Horn
PI-ANETA pAnnAruT: pp. 55-s1
Insulele Falkland,
de Sud, se afla in jur de 2 500
de locuitori
in mina din Chuquicamata

lucreazi mii de tocuitori ai locutui
in
Elefant de mare
Hidrocentrata ltaipf produce mai

mutti etectricitate decit orice
aLt baraj din [ume, avand o putere
instalati de 12 600 megawati.
${2
Austrdia
&Australia
Mare a
Titno r
Darrvil*?
^- _-_d
este o
insuli mare si bogati, dar

slab populati. Oratele principale se
afli in apropierea coastei, deoarece
partea centrali a (irii este ocupati
(
I
T E RI
Cangurii sunt
mamifere care se
doar in Australi,
de un desert arzdtor. lntre desert

9i
coasti se afli in schimb
vaste zone agricole,

denumite outback, unde
se cresc milioane de oi
rro,
;i vite. ln sud se cultivi
cereale 9i vifi de vie gi in
multe regiuni din lari

se extrag cirbuni, fier;
aur si diamante.
DATE ULUIT()ARE
* Australia este pe primul
Ma rele
Perth
lf
Au s t ralian
G
in Lume, co netezime 9i
attitudine medie, gi pe aL
doilea, prin regimul siu
loc
secetos.
I
Calea feratd dintre\

oceanele Indian ti Pacific
traverseazd Australia
de la Perth la Sydney
in Australia soarele este foarte

puternic: este, prin urmare,
necesar si po4i pilirii ;i
ochelari de soare gi si te
protejezi cu creme solare
Uluru (Ayers Rock), din centrul continentului,

este un loc sacru pentru aborigeni,
populafia bagtinagi a Australiei
-#p4F
AusrRALrA
Murea
.lrafura
IG
Musuroi
de term ite
G()llttl
Carpctttur
.F
la
Scuf
\s
C
?
-iF
t_a
r'
Cairns ^ ?^.
*.
-iF
Tri
ORI UL
NO RD
undare
in apele unei
bariere de
corali
G.s,
?'
.F{
Picturi rupestre
aborigene
oo
I A
n/.
\---{
c)
M u n(ii
oto
,tt)'ctcdoinell
t
\lice Sprin,_e s
[,'g $ ertul
It"n
iTR A
SU
a1
Marea Barierd de Corali

se intinde pe 2 000 km si
eire cea mai lunga din
e
D
lu
Mini
Koala igi petrece

viata in copaci,
psorl
LIA
hranindu-se
me
de
cirbuni
('\
cu frunze de
D
LacuI
eucal
pt
.Brisbane
Eyre
.r
NOUA
DE
--"'--'*--'*'.*\+ta,
GAL IE
SU Dt)
vY*i'*\
Spre bucuria surferilor,

pe coasta de est se
a,)
formeaza cele mai

spectaculoase valuri
$$
$
\-ICT
ORIA
nt
din lume
Kottiuszko
oMelbourne
StrArntoarea
B&ss
AUSTRALIA
Mqrea
Ta s tnen
Suprafala:7 703 429 km2
MANIA
Barca cu pinze
oHobart
800 km
il;;;-;;-;;;
co
PE
Ri-i
LOCURI CELEBRE: pp. 10-11

L-------------rrr-----
*tssr
Arms
{'
400 km
doui insule principale: lnsula de Sud,
OC E A A/
PA CIFI
cu vArfuri muntoase acoperite de zipade

(dintre care unele depatesc 3 000 de
metri), rlumite Alpii Sudici gi lnsula de
Sculpturile maori
decoreazd faimoasele
Nord, unde existi peduri ;i vulcani activi.
izvoare calde din iurul
Aucklando
Acum o mie de ani, populafia maori,
originari din insulele din Pacific,
Insula
Hamilto
de
Nord
s-a stabilit in Noua Zeelande, iar acum
Rotoruao
doui secole, aici sau stabilit 9i englezii.
Cea mai mare parte a locuitorilgr
5i -* ofprt u
triiegte in lnsula de Nord. N O tI A
ZEELANDAo
Palatul
Parlamentu lu i
?t
este numit Stupul
e'
DATE ULUIT()ARE
* Cu o ?n5l!ime de 37 61 m,
','
!9
o
o
\t
lChristchurch
Insula
de Sud
Pasdrea
(D
* in 1992, pribugirea unei

st6nci din virf, i-a redus
initlimea cu 6 m.
p'CWettington
Muntele Cook, de pe lnsuta de Sud,

este cel mai inatt virf din tar5.
:'a'
Muntele Ruapehu, din tnsuta

de Nord, face parte dintr-un
lanf de vulcani activi
4(+
Albatros
Dunedin
DIMENSIUilILE STATULUI
kiwi, devenitd simbol
S t e w a r
NouA zEELAxoA
national, traieste in paduri

5i nu poate zbura
j24}
;\
r)
H.
NouA ZeflnruoA Sl husu
N PacrFrc
DrMEltstuiltLE
Insule dln Paolffo

&Pacificul
INSULELOR DIN PACIFIC

Suprafala totaLE a uscatutui:
90 650 km2
Suprafa[a total5 a m5rii: nu
mai pulin de 51 800 000 km2
este infesat de mii de insule,
nu toate locuite, multe aperute in urma

activitatii vulcanice de pe fundul mirii.
Locuitorii triiesc mai mult din pescuit,
cultivarea legumelor;i come(. Pe unele
insule se extrag minerale gi se cultivi
cocotieri, bananieri, palmieri de
avocado si vanilie.
Nuca de cocos,
din care
se obtine un ulei, creste in

pal rn ie ri inalti 5i subtiri
lL-rNsr
'
CEANUL
LELE
MARIANE DE \ORD
(SUA
\{
RSHALL
PACIFIC
Kingman
HOWLAND
r.-<I{ilffi
Recifele de coral sunt
/(s u A )
resturi ale unei bariere de

corali ridicata la suprafala
de activitatea
PALMYRA
?(SUA)
,,.,Cabani-Ul
. frunze de
vulcanicd
ARVIS
(suA)
UA
KIRIBATI
NA
Ecuator
INSULELE
TOKELAU
INSULELE
regby
i
*WTH-
. Insulele
:.Marchize
a
.O
-AT
POLINEZIA
FRANcnzA
':1,,3o;
NTA)
-!I F.A
.
Port vilat
\ Tahiti ''"'"
Tro pic
ELE
WALLTS $r
FUTUNA
(FRANTA)
INSL LELOR
DI\ }IAREA
"M:.^"
F
;INSULA
KERMADEC
(
N.Z.)
3200 km
(BRIT.)
ul C apric ornului
fty1::1311
---
-- r r - r r r - r r r !
gr DEscoPenA i
+ 6"urApAsAntLE:
pp. 10-11
?
I
pAnnArut:
PtANErn
F{
PITCAIRN
{ORFOLK
(ATUSTRALI A)
N
'
SAMOA
NIUE
N.z.) AMERIc.TNA
I NS UL
TERITORIUL
Fregati
pp. 2O-21
--rrrrrrr-rrrr-rr-rrr
Be$unlle polare
&
DI
MEI{SI UN I LE STATULUI
ANTARCTICA
Suprafafa : 14 107 637 km2

GROENLANDA
Suprafala : 2 166 600 km2
OCEANUL ARCTIC
Regiunile din nordul extrem li din
suprafala:14 060 000 km2
sudul extrem al Terrei, denumite regiuni

polare, sunt acoperite de gheafi. Paralela
din jurul Polului Nord (latitudine
66,5 de grade) se nume;te Cercul Arctic li
delimite azd, aproximativ calota polari,
un ocean inghefat, o uriate banchizd,,
inconjurati de uscat.
q\*
x -.>\
Enorma regiune de la
\
Polul Sud, delimitati de Cercul tt;\
polar antarctic, se nume5te
Antarctica ;i este o zoni de
uscat acoperiti de o
caloti de ghea{i.
Banchiza de gheald
acoperd Oceanul Arctic
atit iarna cAt si vara
''rd'F
'iej
./
I/UL
TIC
vt
4
Polul Nord se afli !n'

mij locul Oceanqlpl, Arcti c,
pe banchir" upp.lgata
,t'
A
Aisbergurile sunt blocuri enorme
de gheata (din care cea mai mare
parte se afli sub apa), care sau desprins dintr-un ghefar gi ,,-.""*,)
care plutesc pe mare
( D/A I{EN(
Dp
DA
\ ,3,
CA)
Godtha
Nuuk
-fl|\.leAh4-...-
spirgitoare
de 'It'
sheati
'
0
r s rt*rvn
f:
Vase
{r
*"-
1200 km
NO
L\}--
RVEGI
D
RecruNrLE
RAndunica de mare
: i'aseste Polul Nord pe
::'ioada iernii si zboara
C:':TP:U:
cdtre Antarctica
-/^rr\ \
Orba.
.--'-\
\..=-_
----\_
')--ffi-Pifrfuini
HalleY o 2 Shtiunile de cercetare
(M.Br.) (
ofera adapost oamenilor
,/ de stii nta care stu d iazd
-?A$--..
o
\t\
(Japonia) '\
Mizuho
Mawson (Australia)
Terra 5i spatiul cosqi
C/1r\
(a
\/\-/
\I
\\
11
c\
\\
\\
<:--
))
Polul Sud
Amundse
.B
t
.J
qt0
Falena Albastri
\-
Vostoko (Rusia)
ritoriul
,-\.
ie-Byrd
1,
\7
Scott (usA)
ANTARCTI
Teritori ul Regina Maud
hiza
Boss Mc. M.g!o (suA)
an
scotfif'r
R..
i -,/-)P-rL.
\ .('7-c
t"l
.a
Dumont d'Urville
(FranIa)
ritoriul
1,,
\- \ I C
.I
4i
\r
200 km
.E
DrA TI
RE
U L U]ll'T()A R
iern
* 'P eppetrrioada ier
Ar
m5iri [erdiin jurul Anti
ingrhreafrti,r, dubta nd
ld
5UtDriafaaf:a acest ei:
!ia.
oo0
?o
,CNUTA
I
-r---
IIIIIT-
r-r
--
I
L-
t"
(;
---rrt-
--r
rr
SI DESCOPERA

PLANETA PAMANT: pp.46.47
r-r--r-r
-r
Gilmar de euvlnte.Ghele
Arid: Pimint nefertil sau pe
care nu cresc plante, din cauza
usciciu n ii.
Cimpie: O suprafali intinsi

de teren plan.
existi o vegetalie foarte

sdracd. Degerturile pot fi foarte
cilduroase sau foarte reci.
ind ustria otelu lu i. Mu lte d intre
Ecuator: Linia imaginari ce

trece prin mijlocul Pamintului,
lnsuli:
impa(indu-l in doui
Canal: O cale navigabili
construite de om pentru nave
5i ambarcaliuni.
Climat: Modelul obi;nuit de

vreme dintr-o zoni de-a
lungul timpului.
em isfere.
industri i
implici existenla unor
uzine mari .
O bucata de pamint
inconjurati in totalitate de apa.
lrigatie: Udarea terenuri lor 5i
Export: Orice bunuri, precum

produsele din ferme 5i
produsele din fabrici trimise
in striinitate pentru a fi
cu ltu
rilor cu ajutoru I levilor;
pu lverizatoare Ior, canalelor
sau prin inundare.
Colonizator: Persoani care se

muti intr-un tinut nou pentru
Ghefar: U n riu de gheali ce

se migcd incet de-a lungul unei
lanor termal: Apa ce !i5ne5te

din pamint dupa ce a fost
incilzita de activitatea
vulcanici sub suprafala
a lucra 5i trdi.
vii.
Pamintu lui.
Continent: Unul din cele

5apte mari mase de pamint in
care suprafata terestri s-a
Glob: O sferi acoperita cu o

harti reprezentind su prafala
Lac: O suprafati intinsi de

ape dulce sau sirati
inconjurati de pam6,nt.
vdndute.
Pimintului.
impirtit. Cele 5apte continente

sunt Asia, Australia, America
de Nord, America de Sud,
Europa, Africa 5i Antarctica.
Culturi: Modul de viati

construit de un grup de
persoane 5i transmis din
generatie in generalie.
Degert: O zoni in care ploud

foarte putin, prin urmare,
Golf: O parte dintr-un ocean

sau o mare ce se extinde spre
uscat.
Granifa: Linia ce separi o
!ari, provincie sau regiune
de
Latitudine: O modalitate de
misurare a distantei de la
Ecuator citre Polul Nord gi
Polul Sud. Latitudinile sunt
marcate pe harta prin linii
paralele.
o alta.
lndustrie: O activitate
ce
produce bunuri, precum
Longitudine: O modalitate de
misurare a distanlei prin Iinii
imaginare, numite meridiane,
ce unesc Polul Nord
Poli: Punctul cel mai nordic
cu Polul Sud.
punctul cel mai sudic ale
si
Tiadifie: O idee sau credinti

transmisd din tatd-n fiu.
PamAntu Iui.
Maritim:
Ce se referd la mare.
Muson: Vant periodic,

caracteristic sudului Asiei,
cauzind un anotimp excesiv

de ploios, vara, Si unul uscat,
iarna.
Oazi: O zoni din de;ert din

jurul unui pu! sau al unui
izvor, O oaza are de obicei
suficienta apa pentru a sprij ini
viata plantelor.
Pampas: Numele dat unor

cimpii intinse si ierboase din
America de Sud.
Peninsuli: O fisie lunga

ingusti de pamAnt ce se
intinde in mare.
5i
Petrol: O substanla minerali

lichida extrasa de sub scoa(a
terestri. Este de asemenea
numit litei si se rafi neazi
pentru a obtine combustibili 5i
alte materiale
Prerie: Numele dat cAmpiilor

intinse 5i ierboase din America
de Nord, in special.
Recif de corali: O creasti din
material aseminitor cu piatra
dintr-o mare cu ape de
suprafala calde, produsi de
milioane de mici polipi solzo5i
de animale.
Rezervafie: Un areal protejat,
pentru vieluitoare pe cale de
d
isparilie.
Tropical: Ce tine de Tropice,

faSia de pamAnt 5i mare din
jurul centrului PamAntului
intre Tropicul Racului ;i
kopicul Capricornului. Tari le
tropicale sunt de obicei
cilduroase in cea mai mare
parte a an u lu i.
Teritoriu dependent: U n
teritoriu ce nu define un
sistem de guvernare propriu
5i este controlat de o alta tara.
Jari independenti: Tari

condusi de un guvern propriu
Roci minerali: Una din

numeroasele substanle ce se
gisesc in scoa(a PimAntului.
Jari:
zoni cu limite
Unele roci minerale pot fi

extrase 5i utilizate pentru a
fabrica alte materiale.
geografice exacte, unde de

obicei oamenii vorbesc aceeasi
limba 5i impartatesc o serie
de trad itii.
Scari: Misura prin
Jinut mlfutinos:
care
distantele reale sunt transpuse

prin reducere propo(ionali
pe hirti .
Plantafie: Un tip de fermi,

unde un anumit tip de cultur5,,
precum trestia de zahir sau
bumbacu I este cu ltivati in
Simboluri cheie: O listd ce

explica simbolurile utilizate pe
o harti. Acestea sunt de
cantitali mari
legendi.
asemenea denum ite colectiv
O zoni
de tes ce este umedi in cea

mai mare parte a timpului.

9 Atlas PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9 Atlas PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

'

cele mai utile reprezentiri

ale lumii: descriu lumea naturali, alcituiti din de;erturi,

geografice reprezinti un fel de

astizi se obfin cu ajutorul fotografiilor ficute

Tiierea cojii unei

fi o portocala. Daci ii tai

ti spre cea de jos.

Lumea este impartita in sapte

blocuri de pamant, dintre care

Anta rct ica

Fragmentele pot fi intinse

IQ pe o suprafata pland: vei

observa ci exista spatii goale

Cartografii impart lumea folosind

Aceste zone libere

PIANETA PAMANT: pp. 16-17

PlanisferS: reprezentarea ptanetei Terra

190 de state, diferite prin

Roza vAnturilor, care indica nordul, sudul,

in timp ce scara grafica, care mentioneazd

Din RomAnia poli cELEtori cEtre

P.\ I .,\ [',

* Suprafata Rusiei este

I regiunile pdmAntului ilustrate aici pot fi

Capra lbex trdie;te fn Parcul

National Gran Paradiso, din

21+ lr*i" este o peninsuli ingusti gi lungi

de miri (Ligurici, Ti reniani, lonici si

Nuraghe este un turn

sii 48O7 m, Mont Blanc este

sfirgitul erei neozoice,

C6mpia Padutui IPadanal

Domul din Milano are mii

Napoli inseamnd ,roraq nou".

Gotfut Napoti 9i VezuviuI

Suprafala: 9 694 km2

pelerinii lui Carol cel Mare

Suprafala: 13 607 km2

Suprafala: 18 399 km2

Suprafala: 13 590 km2

Suprafala: 19 358 km2

Suprafafa :22 993 km2

Suprafata: 17 237 km2

Suprafala : 25 402 km2

Suprafafa: 15 080 km2

Teatrul grec din Siracuza

Erropa de Nord este atcituite

in cea mai mare parte din Peninsula -- "'". u t*porar a rctic

existi atAtea f iorduri ?ncit,

nume na;ional este

Suprafafa :323 758 km2

Suprafa[a:449 964 kmz

Pl-.ANEra pAruArut: pp. 48-49

T,mp de secole, aceasti parte a

Sondi utilizati pentru siparea tunelului Canalul

in anu 1218 d.Hr., 9neralul

spatete unui elefant.

Suprafata: 468 km2

Suprafata:2 586 km2

Suprafafa: 83 871 km2

Suprafafa: 30 528 km2

Suprafata:242 514 km2