Facultatea de tiinte Economice

Specializare : Marketing
An : II
Grupa : I

ECONOMIE EUROPEAN
POLITICA DE TRANSPORT

Chelemen Elena-Camelia
Chirca Alexandra-Mihaela
Fota Alexandra-Elena
Ghinu Cristina-Maria
Gisc Ana-Corina

Politica de transport
Domeniul transporturilor este vital pentru fundamentul construciei europene piaa unic i principiul liberei circulaii.
Astfel, statele membre UE au armonizat principalele aspecte din politicile n domeniul transporturilor.
Principiile fundamentale ale Politicii Comune de Transport (PCT) au fost stabilite n 1957 prin Tratatul de la Roma, de
nfiinare a Comunitii Economice Europene (CEE). PCT este guvernat de Capitolul IV(articolele 74-84) al Tratatului.
Tratatul definete fondul politicii comune de transport:
- reguli comune aplicabile transportului internaional n Statele Membre;
- condiii pentru autorizarea transportatorilor nerezideni s opereze servicii de transport pe teritoriul unui Stat Membru;
- msuri pentru mbuntirea siguranei n transport;
- Consiliul poate decide, prin majoritate de voturi,dac trebuie stabilite reglementri pentru transportul maritim i aerian.
Pn n anul 1985, Congresul European al Minitrilor Transporturilor a rmas principala instituie ce coordona politicile
de transport pan-europene.Dei Tratatul de la Roma a prevzut o Politic Comun de Transport, foarte puine realizri au fost
nregistrate pn n anul 1985, deoarece Statele Membre aveau ezitri n a ceda controlul lor asupra politicii de transport.
Inexistena unor progrese a fost att de evident nct, n 1983, Parlamentul European a decis s cheme n instan Consiliul
de Minitri,la Curtea European de Justiie, pentru nereuita n implementarea unei politici comune de transport, i n particular
n stabilirea cadrului unei astfel de politici cu caracter obligatoriu, dup cum fusese stabilit n Tratat.
n luna mai 1985, Curtea s-a pronunat, confirmnd in limba englez codecision procedure, prin care Parlamentul i
Consiliul mpart puterea legislativ. Comisia European i trimite propunerile ambelor instituii. Fiecare dintre aceste instituii le
studiaz i le discut succesiv. Dac nu se ajunge la un acord, propunerea este trimis unui comitet de conciliere, alctuit
dintr-un numr egal de reprezentani ai Consiliului i Parlamentului eecul Consiliului de a asigura libertatea serviciilor din
cadrul transportului internaional i de a stabili condiiile n care transportatorii nerezideni pot opera servicii de transport pe
teritoriul unui Stat Membru. La puin timp, n luna iunie 1985, Comisia European a publicat Carta Albprivind finalizarea
Pieei Interne, ce a transformat politica de transport ntr-o component important a strategiei comunitare generale. n a doua
jumtate a anilor 80 i la nceputul anilor 90, au fost nregistrate progrese considerabile n ceea ce privete liberalizarea i
armonizarea politicilor de transport. La sfritul anilor 80 au intrat n discuie i alte probleme dezvoltare infrastructurii
(Reelele Trans-Europene, Trans-European Networks, TEN) i impactul transporturilor asupra mediului.
n decembrie 1992, Comisia European a publicat o Comunicare asupra Dezvoltrii Viitoare a Politicii Comune de
Transport.Aceast Comunicare a schimbat cursul politicii de transport a Uniunii Europene dinspre o abordare sectorial (pe
moduri de transport) ctre o politic integrat bazat pe mobilitate durabil. Noi probleme au fost aduse n discuie: sigurana
transporturilor, protecia social i a mediului, relaiile externe, i politicile de taxare.n continuare, Comisia European a adoptat
n iulie 1995 o a doua Comunicare ,privind mbuntirea calitii transporturilor prin utilizarea unor tehnologii noi, mbuntirea
funcionrii pieei unice i dezvoltarea dimensiunii externe a politicii de transport.
n decembrie 1995, a intrat pentru prima oar cu adevrat n discuie latura fiscal a politicii de transport,datorit Cartii
Verzi Ctre taxarea echitabil i eficient n transporturi (COM(95)691). ntr-o nou Cart Alb Taxare echitabil pentru
utilizarea infrastructurii: o abordare pe etape a unui cadru comun de taxare pentru utilizarea infrastructurii n Uniunea
European (COM(98)466), Comisia European a dezbtut problema unei abordri comunitare armonizate a taxrii n sectorul
de transport.Comisia European a prezentat apoi o Comunicare n decembrie 1998. Acest nou document, numitMobilitate
durabil: Perspective pentru viitor(COM(1998) 716), a actualizat programul de aciune din 1995 i a stabilit obiective pe termen
lung, pentru perioada 2000-2004.
n septembrie 2001, Comisia European a adoptat o nou Cart Alb privind Politica Comunitar de Transport.
Documentul a propus msuri pentru revizuirea politicii de transport astfel nct s devin mai durabil i s evite pierderile
economice enorme cauzate de ambuteiaje, poluare i accidente.
n octombrie 2004 a fost adoptat O constituie pentru Europa. Seciunea 7 a acesteia stabilete c,dup consultarea
cu Comitetul Economic i Social,Consiliul va reglementa: regulile comune aplicabile transportului internaional ctre i de pe
teritoriul unui Stat Membru sau traversnd teritoriul unuia sau mai multor State Membre; condiiile n care transportatori
nerezideni pot opera servicii de transport pe teritoriul unui Stat Membru; msuri de cretere a siguranei transporturilor; i alte
prevederi considerate adecvate.Obiectivul general al politicii europene de transport este stabilirea unui echilibru ntre
dezvoltarea economic pe de o parte i cerinele de calitate i siguran ale societii pe de cealalt parte, pentru a dezvolta un
sistem de transport modern, durabil .Comisia European a propus circa 60 de msuri pentru dezvoltarea unui sistem de
transport capabil s modifice ponderea modurilor de transport, s revitalizeze transportul feroviar, s promoveze transportul
maritim i fl uvial i s controleze creterea transportului aerian.

Romnia i politica european n domeniul transporturilor

Politica naional n domeniul transporturilor este coordonat de ctre Ministerul Transporturilor, Construciilor i
Turismului (MTCT). n cadrul negocierilor de aderare la U.E. au fost solicitate perioade de tranziie pentru dimensiunile maxime
admise n traficul naional i internaional i greutile maxime admise n traficul internaional pentru anumite vehicule rutiere
care circul n cadrul Comunitii i pentru taxarea vehiculelor grele de marf pentru utilizarea anumitor infrastructuri .Comisia
European a solicitat la rndul su o perioad de tranziie de la aplicarea, pentru transportatorii romni, a prevederilor
referitoare la cabotajul rutier de marf conform unui aranjament tranzitoriu (3+2 ani) practicat i n cazul altor noi state membre
care au solicitat derogri temporare de la aplicarea acquis-ului n domeniul transporturilor rutiere.Comitetul Executiv de
Integrare European a analizat strategia Romniei n procesul de negocieri pentru capitolul Transporturi, n special n ceea ce
privete sigurana maritim, i strategia de comunicare privind aderarea Romniei la Uniunea European n edina din 14
ianuarie 2003.Romnia a iniiat o serie de msuri pentru ntrirea siguranei maritime n apele sale teritoriale, dar i n ceea ce
privete mbuntirea standardelor de siguran maritim pentru navele aflate sub pavilion romnesc. Aceste msuri sunt
necesare pentru a accelera negocierile la capitolul "Politica n domeniul transporturilor". De asemenea, Uniunea European
acord o atenie deosebit acestui sector, mai ales dup accidentul ecologic provocat de petrolierul "Prestige". Printre msurile
luate de Romnia n acest domeniu se numr nfiinarea, n octombrie 2002, a Autoritii Navale Romne, adoptarea i intrarea
n vigoare din anul 2002, a Legii privind navigaia maritim i pe ci navigabile interioare, precum i a legislaiei pentru
organizarea i desfurarea activitii Flag State Control (FSC), inclusiv a manualului FSC. De asemenea, a nceput
inspectarea tuturor navelor aflate sub pavilion romnesc, n scopul eliminrii navelor sub standard.
Strategia n domeniul transporturilor urmrete continuarea programelor de reabilitare a reelei de infrastructur care va
face parte din reeaua trans-european de transport i de reabilitare a drumurilor naionale. Romnia i-a definit reeaua de
transport n conformitate cu rezultatele Raortului final TINA (Transport Infrastructure Needs Assessment). Romnia are un
program de reabilitare la standarde comunitare a drumurilor naionale. Sursele de finanare pentru aceste investiii provin din
internalizarea costurilor, prin mbuntirea sistemului de taxare /tarifare a utilizrii infrastructurii; alocaii bugetare pentru lucrri
de infrastructur; mprumuturi internaionale; atragerea de investiii private i dezvoltarea Parteneriatului Public - Privat.
Doua treimi din suprafata totala a infrastructurii din Romania trebuie refacuta. Mai multe studii internationale arata ca
starea proasta a drumurilor si lipsa investitiilor in acest segment reprezinta un impediment major in calea dezvoltarii
economice.In aceste conditii, modernizarea infrastructurii la standarde europene este una dintre prioritatile nationale,
infrastructura este principalul beneficiar al fondurilor de coeziune ale UE.
Romania are de recuperat un decalaj foarte mare in domeniul infrastructurii, fata de restul tarilor UE. De exemplu, din
reteaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar 20% reprezinta drumuri nationale. Restul sunt drumuri judetene si
comunale a caror grad de utilitate a scazut dramatic in ultimii ani. Aceasta deoarece numai 21 de mii de kilometri din drumuri au
fost reparate. Starea de uzura este mare si din cauza ca numarul soselelor din Romania a ramas aproximativ acelasi de peste
zece ani. Soselele din zonele turistice au ajuns sa fie extrem de aglomerate in perioadele de sezon. In raport cu suprafata tarii,
Romania are cea mai mica densitate de drumuri din toate statele membre UE, adica 33,5 kilometri la 100 de kilometri patrati.
Peste 60% din drumurile si autostrazile din Romania si-au depasit perioada de functionare.Daca nu se va finanta constructia de
autostrazi, Romania risca sa fie izolata. In ceea ce priveste transportul feroviar, se inregistreaza mici scaderi.
Potrivit Ministerului Transporturilor, in 2006 au fost transportate 68,3 milioane de tone de marfuri fata de 69,1 milioane
tone in 2005 si 72,7 milioane tone in 2004. Numarul pasagerilor ramane insa constant, in 2006 inregistrandu-se 94,4 milioane
persoane transportate. Lungimea cailor ferate a ramas neschimbata de ani de zile. In 2005 se inregistrau 21.228 de kilometri de
cai ferate,compania CFR trebuie reformata, in conditiile in care, din 2015, orice companie europeana va putea opera pe cursele
interne. Nici transportul aerian nu inregistreaza cresteri spectaculoase. Flota companiei Tarom este foarte saraca. A crescut insa
traficul aerian datorita companiilor low-cost care au inceput sa opereze in Romania.
Un raport al Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), considera ca starea proasta a drumurilor reprezinta
un impediment major in calea dezvoltarii turismului romanesc, in conditiile in care majoritatea vizitatorilor straini sosesc in
Romania pe cale terestra. Reprezentantii WTTC sustin ca drumurile constituie un mijloc esential nu numai pentru turism, dar si
pentru dezvoltarea tarii.
Starea proasta a drumurilor din Romania reprezinta un impediment major pentru dezvoltarea turismului din Romania, in
conditiile in care majoritatea vizitatorilor straini sosesc in Romania pe cale terestra, se arata in Raportul Consiliului Mondial al
Turismului si Calatoriilor, WTTC, asupra turismului romanesc.Reprezentantii WTTC sustin ca drumurile constituie un mijloc
esential nu numai pentru turism, dar si pentru dezvoltarea tarii. Sunt necesare investitii puternice in principalele rute catre Marea
Neagra, si catre orase ca Brasov, Sighisoara sau Sibiu, precum si in nordul Bucurestiului. Potrivit WTTC, trebuie dezvoltate si

aeroporturi regionale. In ceea ce priveste calea ferata, calitatea acesteia a scazut dramatic, se mai arata in raport. Proiectele
privind imbunatatirea infrastructurii rutiere reprezinta un segment important pe piata constructiilor din Romania. Principalele
probleme sunt generate de slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, precum si starea foarte proasta a drumurilor.
Principalele probleme ale Romaniei sunt lipsa infrastructurii si a unui mediu de afaceri dezvoltat, se arata intr-un studiu
al World Economic Forum. Potrivit studiului, Romania nu are o infrastructura de transport aerian dezvoltata, primind cel mai
scazut punctaj la acest capitol, de 2,5 puncte, si are probleme importante in ceea ce priveste infrastructura rutiera, capitol la
care a primit trei puncte, dar si cu infrastructura in turism - 2,8 puncte. Din aceste cauze, Romania este clasata pe locul 76 in
topul mondial al competitivitatii in turism, dupa Azerbaidjan, clasata pe locul 75 si El Salvador, care ocupa pozitia 77.
Fondurile considerabile alocate de Uniunea Europeana pentru proiectele de refacere a infrastructurii ofera Romaniei o
oportunitate pentru rezolvarea problemelor legate de infrastructura, nu mai putin de patru miliarde de euro, reprezentand fonduri
nerambursabile, au fost alocate Romaniei de catre UE pentru proiecte de infrastructura. La acestea se adauga proiecte
guvernamentale privind reabilitarea cailor rutiere si construirea, pana la finele anului 2013, a 1.300 de kilometri de autostrada.
Majoritatea proiectelor de infrastructura rutiera de anvergura va fi derulata de consortii de firme internationale si companii de
constructii mari, care vor angrena, probabil si companii locale, ca subcontractori locali. Beneficiarii urmeaza sa fie Compania de
autostrazi, CFR, CFR Calatori, administratiile aeroportuare si cele ale porturilor. Cea mai mare parte a fondurilor respectiv, 60%
va fi folosita pentru axa prioritara 1, care vizeaza dezvoltarea unui sistem de transport legat de retelele de drumuri si autostrazi
ale Uniunii Europene. De asemenea, 34% din fonduri vor fi destinate modernizarii si dezvoltarii infrastructurii nationale. In ceea
ce priveste reteaua feroviara se are in vedere reabilitarea coridorului 4 Curtici - Constanta. Pe langa acestea vor fi folosite
fonduri europene si pentru modernizarea aeroporturilor. Strategia de transport a Romaniei se bazeaza in principal pe
construirea retelei trans-europene, ceea ce inseamna autostrazi noi si finalizarea celor care sunt in constructie. Pentru
drumurile nationale si cele judetene, strategia se bazeaza pe reabilitarea lor. Iar in ceea ce priveste reteaua de cai ferate, un
obiectiv este cresterea vitezei operationale maxime la 160 de kilometri pe ora pentru trenurile de pasageri si 120 de kilometri pe
ora pentru cele de marfa. Strategia mai prevede ridicarea standardelor in infrastructura aeriana si navala. Fiind un sector foarte
important, o mare parte din fondurile europene se duce in dezvoltarea infrastructurii. Obiectivul general al Guvernului este ca
volumul activitatii de transport sa creasca de la 3,6 miliarde de euro in prezent la cel putin 7 miliarde de euro in 2015.
Ministerul Transporturilor are ambitii foarte mari in ceea ce priveste autostrazile. Pana in 2013 vrea ca Romania sa
aiba circa 2.000 de kilometri de autostrada.
Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzasu declara ca in 2007 trebuiau finalizati 80 km de autostrada, iar
in 2008 trebuia finalizati 120 km. Romania va avea pana in 2013 aproximativ 2.000 km de autostrada. Pana in 2013 se va
reabilita reteaua de drumuri nationale care inseamna peste 10.700 de km. Autostrazile prioritare sunt cele care au un trafic
mare: Bucuresti-Brasov va fi una din cele mai aglomerate autostrazi, urmand ca la farsitul lui 2009 sa fie finalizat tronsonul
Moara Vlasiei-Ploiesti si, in 2010, Bucuresti-Moara Vlasiei si autostrada Transilvania care va avea o lungime de 415 km si va fi
construita pe ruta Bors-Cluj-Tg. Mures-Brasov.
Deci aa ar trebui sa arate Romania din punct de vedere al autostrzilor in 2013: