Istoric

Descoperit 1894 - Bordet

= un grup de aproximativ 15 proteine serice
cu rol in imunitate.
locuri de producere: C3-ficat, C4 macrofag
dispare prin inclzire la 56C/30 min
activarea are loc in cascada pe cale clasica
sau pe cale alternanta

Proteinele din sistemul complementului

(nomenclatur)

C1(qrs), C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9

factori B, D, H, I, properdina (P)
Lectina de legare a manozei (MBL), proteaze
serice asociate MBL (MASP-1 MASP-2)
C1 inhibitor (C1-INH, serpina), C4-binding
protein (C4-BP), decay accelerating factor
(DAF),
C1 receptor (CR1), proteina-S (vitronectina)

FUNCIILE COMPLEMENTULUI

FAVORABILE:
Opsonizare favorizeaz facocitoza
Atragerea i activarea fagocitelor
Liza bacteriilor i a celulelor infectate
Reglarea rspunsului prin anticorpi
Clearance al complexelor imune
Clearance al celulelor apoptotice

DEFAVORABILE:
Inflamaie, anafilaxie

Cile activrii complementului

CALEA
CLASIC
anticorp
dependent

CALEA
LECTINEI

CALEA
ALTERN

anticorp
independent

Activarea C3
generarea C5 convertazei
activarea
C5
ATACUL LITIC

ATACUL LITIC:

inseria complexului litic la nivelul membranei celulare

C6
C8
C7

CC C C
C9 9 9 9C
9C C C9
9 9 9

C5 b

COMPLEMENT

Antigen (Ag) = o substan strin capabil s

induc un rspuns imun.

Virusuri
Bacterii
Fungi
Parazii
Polen
Alimente

Medicamente

Un bun antigen:
Are masa molecular mare
(>10,000)

Este organic
Are structur complex
Este non-self

 ANTIGENIMUNOGEN
DETERMINANI ANTIGENICI
(Epitopi)

Factorii care influeneaz imunogenitatea

contribuia imunogenului

este strin organismului

mrimea
Structura
conformationala

Structura primar
Structura secundar
Structura teriar
Structura cuaternar

Determinani secveniali
Determinani
conformaionali

Factorii care influeneaz imunogenitatea

contribuia sistemului biologic

Genetici
De specie
Individuali

Vrsta

Factorii care influeneaz imunogenitatea

Metoda de administrare

Doza
Calea
Subcutan > Intravenos > Intragastric

Adjuvantul
Substane care accentueaz rspunsul imun fa
de un antigen

Natura chimic a imunogenelor

Proteine
Polizaharide
Acizi nucleici
Lipide

EPITOPI
Sunt regiunile imunologic active ale
antigenelor
Paratop=structura corespondenta sau
receptorul de antigen al imunoglobulinei
Numarul epitopilor prezenti pe o molecula de
antigen va determina valenta antigenului

CLASIFICAREA EPITOPILOR:
EPITOPI SECVENTIALI = reprezentati de un
segment continuu de AA dintr-un lant polipeptidic si
sunt dependenti de structura primara a proteinei.
EPITOPI CONFORMATIONALI = sunt formati
din AA care in structura primara se afla la distanta
intr-un lant polipeptidic sau sunt situati pe lanturi
diferite si sunt adusi unul langa celalalt prin plierea
lanturilor in cadrul structurii secundare dau tertiare a
proteinelor.

CARACTERISTICILE RECUNOASTERII
EPITOPILOR DE CATRE LIMFOCITELE T:
Celulele B pot fi stimulate de Ag solubile
reprezentate de proteine si polizaharide
Recunosc numai peptide care au fost procesate si
expuse la suprafata celulelor prezentatoare de Ag
impreuna cu molecule HLA cls. II
LT CD8+ recunosc peptide asociate cu molecule HLA
cls. I prezentate pe suprafata celulelor tinta
Complexe trimoleculare: TCR-peptidul antigenmolecula HLA

CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

In functie de tipul raspunsului imun:

Ag timo-independente nu necsita prezenta
limfocitului T
Ag timo-dependente necsita prezenta
limfocitului T

TIPURI DE ANTIGENE
T-independente

Polizaharide
Proprieti
Structur polimeric
Activare policlonal
a celulelor B
Yes -Type 1 (TI-1)
No - Type 2 (TI-2)

Rezistente la
degradare
Exemple
Polizaharide i lipopolizaharide pneumococice
Flagella

TIPURI DE ANTIGENE
T-dependente

Proteine
Structura

Exemple
Proteine microbiene
Proteine non-self sau self alterate

CLASIFICAREA ANTIGENELOR:
In functie de relatia cu subiectul responsiv:
Alloantigenele atg ale aceeasi specii
Xenoantigenele atg ale altei specii
Autoantigenele atg HLA in anumite
conditii (boli autoimune)

CLASIFICAREA ANTIGENELOR:
In functie de repartitia antigenelor in natura:
Antigene ubicuitare
Antigene restranse

CLASIFICAREA ANTIGENELOR:
In functie de natura chimica:
Glucide
Lipide
Proteine
Acizi nucleici
Compusi sintetici

HAPTENA
= o substan strin cu masa molecular suficient de
redus ca s nu poat produce rspuns imun
Pentru a produce rspuns imun trebuie s se lege de
un carrier - prin cuplare cu haptena imunogena
Exemplu: Medicamentele = haptene, fiind suficient de
mici ca s nu fie recunoscute ca fiind strine de organism.
Uneori, acestea se pot lega de exemplu de eritrocite i
devin imunogene.

Superantigenele
Definiie: molecule care se leaga in exteriorul MHC II de o secventa a TCR. Nu sunt recunoscute
specific

Antigen conventional

Superantigen

Rspuns T Monoclonal/Oligoclonal

Rspuns T policlonal

1:104 - 1:105

1:4 - 1:10

Antigen conventional

Superantigen

Superantigene
Exemple
Enterotoxina stafilococi
Toxina de oc stafilococic
Exotoxina pirogenic a streptococului
! Importanta: inductia
bolilor autoimune

S. aureus

Impactul imunologiei asupra sntii omului

Kochs
Kohler & Milstein
Postulatele Ac monoclonali
Metchnikoff
Fagocitoza
Mller Jenner
Wright Miller
Bacteria Vaccinarea
Antiserul Cel. T

Jansen
Microscopul

1600

1700

1800

1900

2000
1955

30
ri
cu peste un caz
de variol pe an 15

200 ani
WHO anun
dup Jenner Eradicarea variolei

0
1965

1970

1975

1980

IMUNIZAREA
3000 H
Egipt
cruste variolice

2000 H
China
cruste variolice

1500 DH
Turcii introduc
variolizarea

1700 DH
Introducerea variolizrii
n Anglia

1780 DH
Edward Jenner
descoper vaccinul

1885 DH
Pasteur descoper vaccinul
antirabic atenuat

Edward Jenner

Descoperirea vaccinului antivariolic

Edward Jenner

Among patients awaiting small pox vaccination

Epoca modern a vaccinrii

1920
Difteria i
Tetanosul
1934
Pertussis

1960s
Pojarul i
rubeola
Sabin polio
1985
Haemophilus

1955
Salk polio

1990s
Hepatita i
varicela

Incidena unor boli pre i post vaccinare

Viitoare Vaccinuri
Vaccinuri anti-idiotip
ADN
Peptid imuno-dominant
........
........