Normativ

NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCR
RILOR DE CONSTRUCTII SIA INSTALATIILOR AFERENTE
Indicativ C 16-84
nlocuieste C 16-79
Cuprins
*PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCR
RILOR *PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCR
RI *PARTEA III-a ANEXE

*
SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR FOLOSITE N ANEXE
PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCR
RILOR
1. PREVEDERI GENERALE
Regimul de aplicare, obiectul si scopul normativului
1.1. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii pentru toate organizatiile

de proiectare si de executie din tar
, indiferentde subordonarea lor, si se refer
la asigurarea calit
tii lucr
rilor de constructii si a instalatiilor aferente, executate n conditii

climaticespecifice perioadei de timp friguros.
1.2. Lucr
rile de constructii si instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi executate n

conditii climatice specifice perioadeide timp friguros numai n m
sura n care se respect
prevederile legale si se asigur
conditiile materiale de care este determinat
calitatea lor.
surile prescrise trebuie s
fie realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale si n special de energie.
Conduc
torii activit
tii de productie au obligatia de a nu dispune executarea lucr
rilor ce nu au conditii pentru asigurareacalit
tii.
Timp friguros si factori climatici specifici
1.3. Parametrul de baz
pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului

exterior, care se m
soar
laora 8dimineata, la umbr
, la 2,00 m n
ltime de la sol si la distanta minim
de 5,00 m de cl
diri sau de orice alt
constructie.
1.4. Zi friguroas
" se numeste ziua n care temperatura aerului exterior, m
surat
conform pct.1.3., este inferioar
valorii de+5C si nu are tendint
de urcare.
1.5. Sc
derea temperaturii aerului exterior sub valoarea de +5C este nsotit
si de alte fenomene meteorologice ceinfluenteaz
defavorabil activitatea de constructii si care apar cu frecvent
mare nperioada conventional
definit
la pct. 1.6:
ninsori abundente;
vuituri puternice;
fenomene alternative de nghet-dezghet.
1.6. Perioada 15 noiembrie - 15 martie este considerat
perioad
conventional
de timp friguros" deoarece n acest interval detimp apare o probabilitate maxim
ca frecventa zilelor friguroase s
dep
seasc
90% din num
rul total de zile ale intervalului. naceast
perioad
este de asemenea maxim
probabilitatea de aparitie frecvent
si a celorlalte fenomene specifice mentionate la pct.1.5.
Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpului friguros

asupra activit
tii de constructie si m
suri de prevenirea lor
1.7. n vederea sistematiz
rii efectelor pe care le poate avea temperatura aerului exterior asupra conditiilor
de executare alucr
rilor de constructii n perioada de timp friguros, se definesc urm
toarele notiuni:
a) Temperatura critic

de executie" se numeste temperatura minim
admis
n prescriptiile tehnice pentru materialele ce sedepoziteaz
, se prelucreaz
sau se pun n oper
, n vederea asigur
rii calit
tii produsului.
b) Durat
critic
de executie" se numeste perioada n care trebuie s
se asigure o temperatur
superioar
sau cel putin egal
cu cea critic
c) Temperatura critic
de maturizare" se numeste temperatura minim
admis
n prescriptiile tehnice pentru un element deconstructie din momentul realiz
rii sale prin procedee umede pn
n momentul n care nghetarea lui nu mai este d
un
toare din punctde vedere al calit
tii.
Page 1 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application

Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...
d) Durat
critic
de maturizare" se numeste perioada n care trebuie asigurat
temperatura critic
de maturizare.
1.8. ntelegnd prin regim termic critic" ansamblul conditiilor de timp si de

temperatur
ce trebuiesc realizate pentru asigurareacalit
tii lucr
rilor, rezult
conform pct. 1.7:
a) Regimul termic critic la executie", care const

n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal
cu cea critic
pe perioada de executie.
b) Regimul termic critic de maturizare", care const
n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal
cu ceacritic
de maturizare, pe perioada de maturizare critic
Regimurile termice critice, prin care se asigur
calitatea corespunz
toare lucr
rilor, se evidentiaz
n proiectul anual deorganizare a activit
tii pe timp friguros.
Clasificarea lucr
rilor de constructii executate pe timp friguros.Nivel de asigurare
1.9. Lucr
rile de constructii si instalatiile aferente acestora se clasific
din punct de vedere al influentei factorilor climatici specificitimpului friguros,

asupra calit
tii lor n:
a) Lucr
ri a c
ror calitate poate fi influentat
defavorabil de regimul termic att la executie ct si n perioada de

maturizare.Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie s
se asigure, prin m
suri specifice, regimurile termice critice, att la executie ct si n perioada de

maturizare; ex: lucr
ri realizate prin procedee umede.
b) Lucr
ri a c
ror calitate poate fi influentat
defavorabil de regimul termic numai la executie. Pentru executarea acestora

petimp friguros trebuie s

se asigure, prin m
suri specifice, regimul termic critic la executie; ex: asamblarea elementelor

metalice,montarea geamurilor etc.
c) Lucr
ri a c
ror calitate nu este influentat
de regimul termic nici la executie si nici ulterior; ex: lucr
ri de dulgherie, s
turietc.
1.10. Influenta factorilor climatici se manifest
si asupra unora dintre lucr
rile de la pct: 1.9. c prin cresterea dificult
tii deexecutie, care determin
adoptarea unor tehnologii de executie, caracterizate prin cheltuieli suplimentare

de resurse: s
pareap
mnturilor umede, nghetate.
1.11. Influenta factorilor climatici (pct. 1.4 si 1.5) se manifest
asupra tuturor lucr
rilor de la pct. 1.9 si 1.10 prin:
a) Sc
derea randamentului muncitorilor si masinilor.
b) Cresterea gradului de periculozitate pentru activitatea muncitoriior: pericolul

de accidentare prin alunecare si c
dere de la n
ltime fie a oamenilor, fie a ghetii sau a z
pezii; pericolul surp
rii malurilor la s
turi n abataje; pericolul de electrocutare ca urmarea acoperirii instalatiilor

electrice cu z
pad
si a cresterii umidit
tii etc.
c) Degradarea prin nghetare a unor materiale n timpul depozit
rii lor: var stins, vopsele, precum si deteriorarea instalatiilorumplute cu ap
d) Deteriorarea sub actiunea vnturilor puternice si a z
pezilor abundente a unor instalatii de santier; instalatii electrice,schele,

esafodaje, cofraje etc.
e) Alterarea temporar
a unor materiale prin nghetarea superficial
si formarea de bulg
ri: agregate pentni betoane, mortare.
f) nz
pezirea si ulterior, prin dezghetare, inundarea suprafetelor fronturilor de lucru, a

drumurilor sau chiar a ntregului teritoriual santierului.
Unele dintre aceste efecte pot fi acceptate n anumite limite (pct.

a
) iar altele pot fi prevenite total (pct.
b
;
c
;
d
) sau partial (pct.

c
;
f
) prin m
suri generale de organizare a santierului pentru perioada de timp friguros.
1.12. n vederea rationaliz
rii efortului economic de aplicare a m
surilor prescrise pentru realizarea calit
ti lucr
rilor se adopt
,la organizarea execut
rii lor pe timp friguros, un nivel de asigurare".
Se ntelege prin nivel de asigurare" temperatura minim
a aerului exterior, m
surat
conform pct. 1.3, pentru care seproiecteaz
surile menite s
asigure calitatea lucr
rilor executate.
La organizarea execut
rii lucr
rilor pe timp friguros se vor adopta niveluri de asigurare diferentiate, n functie

de:
regimul termic critic necesar n perioada de executie si de maturizare critic
importanta lucr
rilor;
efortul economic (cost, consum specific de energie) necesar pentru aplicarea m
surilor prin care se realizeaz
regimul termiccritic.

1.13. Din compararea temperaturii aerului exterior m
surat
conform pct. 1,3, cu nivelul de asigurare si cu temperatura critic
,admis
drept valoare minim
pentru executarea unei lucr
ri, rezult
urm
toarele:
a) lucr
rile se pot executa f
suri speciale dac
temperatura efectiv
a aerului exterior este superioar
celei critice;
b) lucr
rile se pot executa numai dac
se iau m
surile specifice prin care se asigur
regimul termic critic, dac
temperaturaefectiv
a aerului exterior este superioar
nivelului de asigurare si inferioar
celei critice;
c) lucr
rile nu se pot executa, deoarece m

surile prev
zute sunt insuficiente pentru realizarea regimului termic critic, dac
temperatura efectiv
a aerului exterior este inferioar
nivelului
1.14. n leg
tur
cu adoptarea ct mai judicioas
a nivelurilor de asigurare se precizeaz
urm
toarele:
a) Pentru depozitarea materialelor a c
ror calitate este influentat
de regimul termic trebuie s
se prevad
n mod obligatoriudrept nivel de asigurare valoarea temperaturii exterioare prev

zut
n STAS 6472/2-73 pentru zona climatic
n care este amplasatsantierul.
b) Pentru lucr
rile bazate pe procedee umede, la care nu se prevede nc
lzirea n perioada de maturizare critic
(metodaconserv
rii c
ldurii), trebuie s
se adopte drept nivel de asigurare o temperatur
inferioar
cu cel putin 5C temperaturii adoptate dreptnivel de asigurare pentru perioada

de executie.
n anexa A se dau indicatii pentru nivelurile de asigurare ce pot fi recomandate la

executarea pe timp friguros a lucr
rilor deconstructii si instalatii aferente, analizate n partea a II-a a Normativului,

cap. 6...18, inclusiv schema explicativ
pentru interpretareavariatiei temperaturii aerului exterior n raport cu

temperatura critic

si cu nivelul de asigurare.
Pentru structurile calculate la variatii de temperatur
determinate, prevederile specifice de proiect se vor respecta cu prioritatefat
de cele generale, din prezentul Normativ.
Proiectarea execut
rii lucr
rilor pe timp friguros
1.15. Lucr
rile de constructii-montaj si instalatiile aferente care se execut
pe timp friguros rezult
din Proiectul de organizarea santierului" si din graficul de esalonare a investitiei

elaborate conf. pct. 16 si 20 din Continutul cadru al proiectului de
executie",Anexa 2 la Legea nr. 9/1980.
a) Graficul de esalonare a investitiei trebuie s
evidentieze n acest scop, pentru lucr
rile de constructii-montaj si instalatiileaferente, acele stadii fizice, la nceperea si

respectiv la terminarea periodei conventionale de timp friguros, de care este
conditionat
realizarea lui.
b) Cheltuielile suplimentare necesitate de programarea n perioada conventional
de timp friguros a unor lucr
ri de constructii-montaj si a instalatiilor aferente se acoper
din Devizul general partea I, cap. 10

b
si partea a IlI-a, cap. 13, tinnd seama si depreciz
rile din Normativ P 91-83, pct. 6.2.4.
c) Prevederile din Graficul de esalonare a investitiei si din Devizul general trebuie

s
fie corelate ntre ele pentru a se asiguracalitatea lucr
rilor programate a fi executate n perioada conventional
de timp friguros n conditiile prev
zute la cap. 4 M
suri defolosire rational
a energiei si combustibilului la realizarea constructiilor pe timp friguros".
1.16. Conditiile organizatorice si tehnologice pentru executarea lucr
rilor de constructii-montaj si a instalatiilor aferente nperioada de timp friguros se

detaliaz
ntr-un Proiect anual de organizare a activit
tii pe timp friguros" care se elaboreaz
conformprevederilor de la cap 3 din prezentul normativ.
1.17. Modific
rile de solutii tehnice propuse de executant pentru satisfacerea prevederilor de la

pct. 1.15 trebuie s
aib
avizulproiectantului.
La executie pot fi adoptate si alte solutii tehnologice dect cele recomandate n

prezentul normativ pentru asigurarea calit
tiilucr
rilor dac
respect
surile prev
zute la cap. 4 si se pot realiza mai usor si mai economic.
2. SARCINILE GENERALE CE REVIN UNIT
TILOR DE CONSTRUCTII MONTAJ N PERIOADA DE TIMP

FRIGUROS,PRECIZAREA PRINCIPALELOR M
SURI
2.1.Pentru realizarea pe timp friguros a lucr
rilor de constructii si instalatii aferente trebuie s
se ia din vreme o serie de m
suritehnico-organizatorice, care se refer
la urm
toarele probleme principale:
amenaj
ri generale de santier si m
suri pentru asigurarea calit
tii lucr
rilor;
constructiile speciale de santier;
instalatiile si retelele de santier;

depozitarea si conservarea materialelor;
utilajele si mijloacele de transport;
instalatiile de nc
lzire tehnologic
si utilitar
nregistr
ri de date meteorologice necesare santierului;
prevenirea si stingerea incendiilor;
protejarea obiectelor sistate.

Amenaj

ri generale de santier si m
suri pentru asigurarea calit
tii lucr
rilor
2.2. Problemele din aceast
grup
de m
suri se refer
la:
a) amenajarea si ntretinerea continu
a drumurilor de acces, c
ilor de circulatie, platformelor si punctelor de stationare sauparcare auto, a intr
rilor si iesirilor din ateliere, depozite si baracamente etc.
b) asigurarea posibilit
tilor de ndep
rtare rapid

a apelor de suprafat
si a celor provenite din precipitatii (ploaie, ninsoare),sau dezghet, de pe lng
constructii, drumuri si n general de pe ntregul teritoriu al santierului;c)

asigurarea din timp a panourilor contra nz
pezirii (para-z
pezi), inclusiv asigurarea utilajelor si dispozitivelor de cur
tire az
pezii (pluguri de z
pad
, buldozere, lopeti) si de spargere a ghetii (trn
coape, topoare, baroase, spituri etc). Pentru perioadele cuninsori abundente se

va reorganiza activitatea utilajelor folosite la dez
pezire astfel ca s
se asigure functionarea lor si n timpul noptii.La santierele instalate pe terenuri

cu denivel
ri pronuntate se va prevedea prin proiectul anual pentru organizarea lucr
rilor pe timpfriguros evacuarea z
pezii si ghetii din zonele ridicate ale terenului inclusiv de pe suprafetele dintre cl

diri;
d) asigurarea cur
teniei generale a santierului si ndep
rtarea tuturor resturilor de materiale neutilizabile, a molozului, ap
mntului n exces provenit din s
turi etc.;
e) strngerea n figuri regulate a pietrisului si nisipului existent pe santier; se vor

prefera figurile de volum mare, care chiar pegeruri puternice, contin n interiorul
lor un procent ridicat de materiale nenghetate;
f) acoperirea varului din gropile de var cu un strat uniform de nisip, n grosime de

20...30 cm, afar
de cazul cnd durata dedepozitare si intensitatea gerului ar reclama o grosime

mai mare:
g) confectionarea si montarea de panouri pentru nchiderea provizorie a golurilor

de usi si ferestre la obiectele n interiorulc
rora urmeaz
a se executa lucr
ri n timpul friguros;
h) umplerea cu p
mnt a golurilor fundatiilor terminate si prevederea de pante superficiale la

aceste umpluturi, pentru a gr
bi ndep
rtarea apelor de suprafat
de lng
fundatii, inclusiv asigurarea scurgerii lor la santurile colectoare cele mai

apropiate;i) verificarea existentei pe santier a reperilor de trasare si a celor de
nivelment, replantarea reperilor dislocati si a celor celipsesc, precum si nlocuirea
t
rusilor si mprejmuirilor de trasare insuficient ngropate, cu altele corespunz
toare;
j) corectarea profilului santurilor si s
turilor ce nu vor putea fi umplute naintea periodei de timp friguros, prin

reducerea nclin
rii talazurilor dac
mntul este sensibil la nghet-d ezghet;
k) astuparea sau acoperirea golurilor existente n elementele de beton, turnate

sau depozitate n pozitie orizontal
, pentru a se mpiedica colectarea apei sau z
pezii, care prin nghetare poate provoca, degradarea elementelor.
2.3. Pentru a se preveni dificult
tile produse de perioadele de dezghet ce pot interveni de mai multe ori n cursul
unui sezonfriguros, conducerile brig
zilor si ale punctelor de lucru vor stabili m
surile care s
asigure continuarea nestingherit
a activit
tii si petimp de dezghet. n acest sens se vor efectua:
a) aprovizionarea din timp a cantit
tilor necesare de materiale antiderapante (rumegus, nisip, zgur
etc.);
b) asigurarea materialelor de ntretinere a drumurilor (bolovani, piatr
brut
, pietris, piatr

spart
, pl
ci de beton etc.) siexecutarea lucr
rilor necesare pentru mentinerea drumurilor n bun
stare de circulatie;
c) verificarea zilnic
a stabilit
tii tuturor stivelor de materiale si piese - mai ales a celor ce transmit presiuni
mari terenului pecare sunt depozitate - si consolidarea acestora si a stivelor n
caz de nevoie;
d) cur
tirea de noroi a gropilor de fundatii si asigurarea taluzelor acestora mpotriva pr
busirii;
e) colectarea apei provenit
din topirea z
pezii si evacuarea acesteia n afara zonelor respective; oriunde este necesar

siposibil se vor introduce conducte de evacuare, care vor fi prev
zute cu pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei; de asemenea,se va

prevedea cur

tirea gurilor de intrare n conducte;
f) verificarea si cur
tirea permanent
a conductelor de ap
si de canalizare, precum si a instalatiilor sanitare de santier, pentrua se preveni

plesnirea lor datorit
nghet
rii apei si noroiului din interior;
g) asigurarea din timp a stabilit
tii si integrit
tii elementelor de constructie, materialelor, utilajelor etc, situate n

zoneamenintate de inundatii, spre a nu fi degradate sau deplasate de c
tre sloiuri sau de c
tre apele mari;
h) instalarea sub soproane f
pereti afier
straielor circulare* a usc
toarclor de orice fel si cu orice destinatie, n afara celor cuconditii de temperatur
sau de umiditate impuse prin proiect sau cerute de tehnologie
i) verificarea silozurilor si bunc
relor pentru lianti si aditivi, n ceea ce priveste etanseitatea si stabilitatea lor;
j) verificarea tuturor tablourilor, ntrerup
toarelor si dispozitivelor electrice de pornire de c
tre electricienii santierului si luaream
surilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurtcircuitelor si tensiunilor de

atingere, datorit
umidit
tii crescute n perioadele dedezghet ;

k) controlarea minutioas
si permanent
ac

ilor de rulare la instalatiile de ridicat - mai ales a macaralelor turn; la aparitia
unorfenomene de tasare, macaralele vor fi oprite imediat, iar c
ile de rulare vor fi reglate corespunz
tor; n acest sens, c
ile de rulareinstalate pe longrine de beton si pat de pietris trebuie s
fie supravegheate atent, ndep
rtndu-se z
pada dintre sine si controlndu-sedac
nu s-a produs noroi; ndep
rtarea z
pezii se va face si preventiv n perioadele cu temperaturi mai sc
zute, prin m
turarea z
peziipe o l
time de cel putin 2 m de la fiecare sin
; prevederea de mai sus este valabil
nu numai pentru c

ile de rulare a macaralelor, ci sipentru liniile ferate de transport din incinta
santierului.
Pentru asigurarea capacit
tii depline de frnare a macaralelor la temperaturi n jur sau sub 0C, trebuie s
se dispun
, de-alungul traseului c
ii de rulare, mici depozite de nisip care va fi mpr
stiat pe sine;
l) verificarea stabilit
tii esafodajelor, schelelor, rampelor de lemn sau metalice asezate pe t
lpi etc, lundu-se m
surilenecesare de ndep
rtare a deficientelor imediat dup
constatarea acestora; verificarea mbin
rilor si a punctelor de solidarizare se vaface n mod special n timpul pauzelor mai

lungi n activitate; la esafodajele alc
tuite din tevi metalice, se vor verifica suprafetele-derezemare ale stlpilor si

soliditatea leg

turilor si cuplajelor.
Constructii speciale de santier
2.4. n aceast
grup
se cuprind:
a) constructiile pentru ad
postirea statiilor de preparare a mortarelor si betoanelor, inclusiv platformele si

bunc
rele dininteriorul lor;
b) podestele si puntile de trecere;
c) rampele de sp
lare a autovehiculelor;
d) sc
rile fixe, platformele descoperite, planurile nclinate etc.
Pe timp friguros toate constructiile si amenaj
rile de acest fel care se afl
n contact cu aerul vor fi cur

tate permanent dez
pad
si de gheat
. Pe platformele si pe c
ile de circulatie de orice fel se vor pres
ra materiale antiderapante.
Instalatii si retele de santier
2.5. Problemele de instalatii se refer
la revizuirea tuturor retelelor existente de alimentare cu ap
, de stingerea incendiilor, decanalizare, de alimentare cu energie termic
etc.
a) Conductele existente se vor izola contra gerului prin ngroparea lor n p
mnt, iar portiunile de conducte expuse n aer liberse vor proteja prin nf
surarea cu materiale termoizolante conform prescriptiilor tehnice n vigoare. n

punctele joase ale retelelor se vorprevedea robinete de golire, iar fntnile cu jet
pentru b
ut ap
vor fi prev
zute cu dispozitive de nchidere si golire a racordurilor deap
pe timp friguros.
Hidrantii, cismelele si celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola cu

paie, vat
de sticl
sau mineral
, rogojini, sacietc, bine legati cu srm
, pe toat
portiunea expus
nghetului.
b) Retelele provizorii de canalizare se vor curati continuu de materialele ce se

pot depune la gurile de intrare.
c) Retelele electrice de lumin
si fort
se vor revizui am
nuntit, acordndu-se o atentie special
acelor p

rti de instalatii, lacare, n caz de defect, accesul pentru efectuarea de interventii
n conditii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos.
Se vor revizui retelele de iluminat n scopul asigur
rii nivelurilor de iluminare artificial
prev
zute de normativul PE. 136 - 80,cu respectarea conditiilor de utilizare rational
a energici electrice att pentru lucr
ri exterioare ct si pentru cele interioare.
Se vor revizui cu deosebit
atentie m
surile de protectie contra electrocut
rilor pe santier, instalatiile de legare la p
mnt, si lanul, izolarea amplasamentelor, tensiunea redus
etc, pentru a corespunde prescriptiilor tehnice n vigoare.
d) La retelele termice, care servesc pentru transportul c
ldurii de la punctele de producere a acesteia la punctele de lucru saude protejare

a lucr
rilor, se vor lua m
suri speciale pentru reducerea la minimum a pierderilor de c
ldur
pe traseu, astfel c
la punctelede utilizare a c
ldurii s
se asigure temperaturile prescrise, corespunz
toare specificului lucr
rilor; izolarea conductelor se va realiza nconformitate cu prescriptiile tehnice n

vigoare.
Depozitarea si conservarea materialelor
2.6. Toate materialele ce se folosesc n perioada de timp friguros se vor depozita

pe teren uscat evitndu-se zonele nghetatesau umede precum si zonele care sar putea umezi ulterior. n mod special se va asigura mentinerea n stare uscat
prin ad
postiresau acoperire a urm
toarelor materiale: cimentul, varul, ipsosul, zgura expandat
sau granulat
, filerul, profilele metalice cu peretisubtiri, materialele termoizolatoare b.c.a, vat
mineral
polistiren, expandat, pl
cile aglomerate PAL, PFL), lamelele de parchet, foliilebitumate, tmpl
rie din lemn, geamurile, precum si orice alte materiale ce se pot degrada sub
actiunea umidit
tii. Materialele sisubstantele combustibile se vor depozita n spatii special

amenajate; este interzis
depozitarea lor n interiorul constructiilor n curs deexecutie.
2.7. Temperaturile minime de conservare a materialelor speciale (lacuri si

vopsele, adezivi, chituri, solventi, folii, pl
ci si tevidin mase plastice, acceleratorii pentru nt
rirea betoanelor) vor fi asigurate conform normelor respective de fabricatie.

Spatiile nchise pentru depozitarea acestor materiale vor fi iluminate si nc
lzite corespunz

tor conditiilor impuse deprescriptiile tehnice pentru materialele depozitate,
nefiind ns
permis
nc
lzirea cu flac
deschis
sau aparate sub tensiune de tipresou.
2.8. Pentru asigurarea conditiilor necesare executiei lucr
rilor si altor activit
ti anexe se vor folosi, n general, urm
toarelesubstante, materiale auxiliare si dispozitive;
adaosuri pentru betoane, conform normativului C 140-19;
sare industrial
pentru mpr
stiat pe sc

ri, podeste, schele etc.;
serpentine si recipiente metalice pentru nc
lzit ap
sau alte lichide.
Pentru protejarea termic
a lucr
rilor, att n timpul executiei ct si ulterior, se folosesc de asemenea, o serie de

mijloacespeciale care se aprovizioneaz
nainte de aparitia frigului si se depoziteaz
, respectiv se utilizeaz
, astfel nct s
nu poat
constituisurse de incendii; dintre acestea se mentioneaz
carton bitumat sau mpslitur
din fibre de sticl

bitumate, rogojini, prelate, foi de cort, foi de polietilen
rumegus, talaj, paie, vat
de sticl
sau vat
mineral
, sub form
de saltele sau psl
mineral
panouri termoizolante pentru nchiderea golurilor de usi si ferestre la obiecte,

pentru compartiment
ri de coridoare sau alte nc
peri etc.;
cabane sau gherete prefabricate, cu sau f
pardoseal
din lemn sau alt material, pentru protectia local
a lucr
rilor, aparatesau utilaje mici;
corturi complete.
Utilaje si mijloace de transport
2.9. Se vor prevedea m
suri pentru respectarea conditiilor de exploatare pe timp friguros a utilajelor n

conformitate cuprevederile din Normativ U 6-78.
2.10. La r
cirea cu ap
a masinilor de fort
- n special a motoarelor cu ardere intern
si a compresoarelor - apa de r
cire va fiprenc
lzit

la temperatur
mic
(circa +20C), pentru pornirea motoarelor; la ncetarea lucrului apa va fi evacuat
Sistemul de r
cire se va prenc
lzi de mai multe ori cu ap
cald
, nainte de a fi umplut cu ap
fierbinte (65C).
2.11. Pentru asigurarea parc
rii autovehiculelor pe perioadele de nefunctionare se vor amenaja, n bazele de

masini si utilaje,platforme de parcare si pentru perioada de timp friguros. Nu se
admite costruirea de garaje sau alte spatii asem
toare, destinatespecial parc
rii autovehiculelor pe timp friguros.
Platformele de parcare trebuie s
permit
n caz de incendiu evacuarea autovehiculelor si accesul utilajelor de interventie.
2.12. nainte de punerea n functiune a autovehiculelor se va controla cu atentie

dac
elementele de actionare (senilele,lanturile, crligele de tractiune etc.) nu sunt

nghetate; n acest caz ele vor fi nc
lzite prin procedee care s
nu foloseasc
flac
deschis
2.13. La boburi elevatoare platforma va fi protejat
preventiv contra nghetului, prin acoperirea cu un strat subtire de sareindustrial
. Cablurile si ghidajele acestora vor fi unse.
La terminarea lucrului, bena (cupa) elevatorului va fi bine cur
tat
2.14. Utilajele tehnologice ce nu necesit
depozitarea n spatii nchise se vor introduce sub soproane sau vor fi protejate
deintemperii prin acoperire.
Utilajele care au venit n contact cu materiale umede, cum sunt: aparatele de

torcretat, cele de sudare autogen
, masinile defrecat mozaic, pistoalele pentru pulverizat, vibratoarele etc., vor fi

cur
tate de resturile de materiale si sp
late nainte de depozitare.
Instalatii de nc
lzire
2.15. Pentru necesit
tile de nc
lzire tehnologic
si utilitar
prin instalatii speciale, proiectantul va stabili si prevedea nproiectul organiz
rii de santier, pe baz

de calcule termo-tehnice, tipurile acestor instalatii, dimensionate corespunz
tor cantit
tilor dec
ldur
cerute si regimului de functionare necesar, cu respectarea prevederilor de la cap.

4 privind necesitatea economisirii lamaximum a combustibilului si n special a
hidrocarburilor. Sistemul de nc
lzire se va alege astfel nct s
corespund
si din punct devedere al pericolului de incendiu, n ce priveste destinatia si

gradul de rezistent
la foc al constructiilor, respectndu-se n acest sensNormativul P 118-83 privind

protectia mpotriva incendiilor, Normativul I 13-79 precum si celelalte prescriptii
tehnice referitoare lautilizarea instalatiilor locale de nc
lzire.
Se va acorda o atentie deosebit
protej
rii elementelor de constructie combustibile fat
de p
rtile calde ale sistemelor de nc
lzire.
Se va prevedea obligatia supravegherii continue a sistemelor de nc
lzire pe toata durata lor de functionare efectiv
, inclusiv nperioadele situate n afara programului de lucru al santierului.
2.16. Necesit
tile de nc
lzire se vor determina att pentru activit
tile aferente proceselor de lucru programate n timpulfriguros, ct si pentru nc
lzirea statiilor de betoane si materiale si a altor spatii si nc
peri din santier (camere n care se execut
lucr
ri
de finisaj, ateliere, birouri, dormitoare, s
li de dusuri, cantine, spatiile destinate ad
postirii pompelor si masinilor de interventie n caz de incendiu etc).
Activitatea meteorologic
de santier
2.17. Trusturile si ntreprinderile de antrepriza general
au obligatia s
asigure fiec
rei unit
ti din subordine conditiile necesarepentru organizarea si functionarea continu
, pe durata timpului friguros, a unei activit
ti meteorologice de santier.
spunderea pentru desf
surarea acestei activit
ti revine la trust sau ntreprindere directorului tehnic cu resortul productie

sauunui cadru cu functie echivalent
, iar la unit
tile subordonate, sefilor acestora ajutati de sefii resoartelor programare, lansare

siurm
rirea productiei si de responsabilii laboratoarelor.
2.18. Activitatea meteorologic
de santier se desf
soar
zilnic f
nici o exceptie, pe toat
perioada de timp friguros
- din localitatea unde se afl
situat santierul, a c
rei durat
se va stabili pe baza informatiilor culese pe plan local. Activitateameteorologic
se va extinde n mod preventiv si pe cte un interval suplimentar de 15 zile

nainte si dup
perioada conventional
detimp friguros, definit

la pct. 1.6.
2.19. Activitatea meteorologic
pe santier se refer
la obtinerea si valorificarea previziunilor meteorologice furnizate deInstitutul

Meteorologic Central att pe perioade scurte (o zi sau o s
pt
mn
), ct si pe perioade mai lungi (prognoze decadale,chenzinale, lunare,

trimestriale). Aceast
previziune va contine informatii privind temperaturile maxime si minime, regimul

vnturilor(directia, intensitatea, viteza) si regimul precipitatiilor (ploaie, lapovit
, ninsoare, perspective de formare a poleiului), att n timpul zilelorct si a

noptilor respective.
La santierele izolate, situate n regiuni greu accesibile, nedotate cu alte mijloace

de informare, transmiterea previziunilor zilnicese va face telefonic prin grija
sefului serviciului programare, lansare si urm
rirea productiei al ntreprinderii sau trustului.
2.20. Pentru nregistrarea temperaturii aerului, a temperaturii interioare din

spatiile de lucru, precum si a temperaturiiagregatelor, mixturilor, betoanelor si
mortarelor, fiecare santier va fi dotat cu termometrele necesare.
2.21. Toate temperaturile m
surate zilnic, mpreun
cu diversele fenomene atmosferice intervenite, pentru care se va ar
tadirectia, intensitatea si durata lor, vor fi nregistrate n documentele de evident
precizate la cap. 5.
2.22. Pentru santierele asezate lng
cursurile de ap
cu nivel variabil - cum este cazul lucr
rilor de poduri, baraje, regulariz
ride ruri, consolid
ri de maluri etc. - activitatea meteorologic
se va completa cu date hidrologice.
Protectia si igiena muncii
2.23. Conducerile brig
zilor si punctelor de lucru vor asigura aplicarea cu o rigurozitate sporit
am
surilor de protectie siigien
a muncii tinnd seama de gradul sporit de periculozitate pe care l prezint
continuarea activit
tii de constructii pe timp friguros.
n acest sens se vor respecta, att la elaborarea proiectului anual de lucru pe

timp friguros (pct. 3.2) ct si n timpul execut
riilucr
rilor, prevederile din:
- Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, cu

ord. nr. 54/1975 si de Ministerul S
tii cuOrd. nr. 60/1975:
- Normele de protectie a muncii n activitatea de constructii montaj, aprobate de

Ministerul Constructiilor Industriale cu Ord. nr.12-33/D-1980.
La nceputul perioadei de timp friguros, definit
conform pct. 1.6, din prezentul normativ, la toate punctele de lucru la care
secontinu
activitatea se vor efectua n mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de

protectie a muncii specifice perioadei de timpfriguros, care se vor repeta ori de
cte ori se schimb
conditiile de desf
surare a lucr
rilor.
Instructajele se vor referi att la normele generale ce trebuie respectate pe timp

friguros ct si la cele specifice capitolelor delucr
ri analizate n partea a II-a a Normativului (cap. 6...18). Unit
tile specializate de constructii-montaj din subordinea ministerelor vorasigura si

aplicarea normelor de tehnica securit
tii muncii specifice acestora.
Prevenirea si stingerea incendiilor
2.24. n afar
de obligatiile curente prev
zute n normativele si celelalte reglement
ri oficiale n vigoare, referitoare laprevenirea si stingerea incendiilor, conducerile

brig
zilor si punctelor de lucru vor lua pentru perioada de timp friguros urm
toarelem
suri suplimentare:
a) interzicerea dep
sirii temperaturii strict necesare pentru nevoi tehnologice sau utilitare - att ca
valoare ct si ca durat
b) interzicerea oric
ror focuri deschise - att n interior ct si n aer liber - care nu sunt ordonate si
controlate de c
tre organelede conducere ale punctului de lucru; n locurile ce prezint
pericol de incendiu focurile deschise se vor putea admite numai pe baz
depermis de lucru cu foc si cu respectarea m
surilor specifice stabilite pentru fiecare caz n parte;
c) asigurarea cantit
tilor de ap
necesar
, a mijloacelor de depozitare (bazine, rezervoare termoizolante etc.), a pompelor,

aconductelor, furtunurilor etc, precum si a num
rului prescris de panouri de incendiu, echipate complet cu sting
toare, nisip, unelte,

furtunuri etc, si plasate corespunz
tor pe teren; se vor lua n acest sens m
suri de protectie a acestora mpotriva nghetului side ntretinere n conditii de

functionare corespunz
toare;
d) interzicerea utiliz
rii sobelor si burlanelor metalice n interiorul constructiilor de lemn

(baracamentelor), precum sicontrolarea aparitiei fisurilor la pereti si la tavane, la
cosurile si la sobele din zid
rie precum si n jurul racord
rii acestora si reparareaimediat
a defectiunilor constatate;
e) interzicerea folosirii instalatiilor electrice improvizate, care nu corespund

normativelor n vigoare si a folosirii, n general, aresourilor;
f) interzicerea amenaj
rii n interiorul constructiilor de baz
, n curs de executie, a unor baracamente din materialecombustibile sau spatii

pentru depozitarea si p
strarea de substante si materiale combustibile;
g) protejarea mpotriva nghetului a instalatiilor, utilajelor, masinilor si celorlalte

mijloace de interventie n caz de incendin;
h) asigurarea n permanent
a accesului masinilor de interventie n caz de incendiu la sursele de ap
(rezervoare, bazine,hidranti exteriori etc.);
i) dotarea santierului cu mijloace de alarm
n caz de incendiu (toac
metalic
, sirene etc);
j) realizarea de controale temeinice la terminarea lucrului la toate locurile de

munc
pentru depistarea si nl
turarea imediat
aoric
ror nereguli care ar putea conduce la aparitia unor incendii;
k) intensificarea instructajelor periodice ale ntregului personal, la intervale mai

dese dect n restul anului.
Protejarea obiectelor sistate
2.25. La obiectele la care se sisteaz
activitatea de executie n timpul iernii, santierul este obligat s
ia m
suri de protejarecontra timpului friguros n asa fel nct s
fie asigurate conditii pentru conservarea calit
tii lucr
rilor executate si reluarea normal
aactivit
tii, f
cheltuieli speciale de reparatii sau refaceri.
n acest sens:
a) s
turile la gropile de fundatii se vor ntrerupe cu minimum 0,50 m nainte de a

ajunge la cota de fundare, iar taluzurile sevor asigura pentru a nu se produce
surp

ri; gropile pentru fundatii de stlpi se vor acoperi pentru ca apa s
nu poat
trunde n ele;
b) dac
fundatiile sunt deja executate se va degaja z
pada, gheata si noroiul din jurul acestora, si se vor executa umpluturilede p
mnt respective, asigurndu-se si scurgerea apei la santurile principale de

colectare sau la canalizarea santierului ;
c) zid
riile peretilor vor fi executate numai pn
la centura nivelului aflat n lucru, peste care se va aplica un acoperisprovizoriu:

de asemenea, vor fi montate panouri de nchidere a golurilor la toate usile
exterioare si ferestrele fiec
rui etaj; atunci cnd,pn
la sistarea executiei s-a realizat si centura ultimului-nivel al cl
dirii, se va monta acoperisul definitiv;
d) ncepnd din ziua sist

rii activit
tii pe timp friguros, la un obiect, se vor aplica acestuia si materialelor depozitate

n el toatem
surile de paz
si securitate necesare pn
la reluarea lucrului.
PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA LUCR
RILOR PE TIMP FRIGUROS
3.1. Proiectul anual pentru organizarea lucr
rilor pe timp friguros va fi elaborat de constructor pn
cel trziu la data de 15.09.a anului curent. Proiectul se supune aprob
rii conducerii unit
tii tutelare si se trimite la proiectant si la beneficiar pentru verificarea ncadr
rii n devizul general al investitiei pentru care se execut
lucrarea.
Programul de m
suri pentru perioada de timp friguros
3.2. n vederea elabor
rii proiectului anual de organizare a lucr
rilor pe timp friguros, pentru fiecare santier, conducereaantreprizei stabileste, pe

baza stadiului de realizare a graficului de executie si a programelor de productie
precum si a consult
riiresponsabililor s
i pe resoarte sau probleme, programul m
surilor pentru perioada de timp friguros. La unit
tile unde exist
sub-antreprize, programul va fi ntocmit cu participarea delegatilor acestora.
La elaborarea acestui program se va tine seama de urm
toarele :
- crearea n timp util a fronturilor de lucru, potrivit specificului lucr
rilor ce urmeaz
a fi executate;
- nchiderea definitiv
sau provizorie a spatiilor n care se va desf
sura activitatea;
- nc
lzirea spatiilor de lucru n conditiile legale;
- amenajarea si ntretinerea c
ilor de circulatie, platformelor, rampelor etc., prev
zndu-se cur
tirea si pres
rarea lor cumateriale antiderapante;
- asigurarea de spatii corespunz
toare de cazare.

Programul astfel ntocmit este preluat n proiectul anual de organizare a lucr
rilor pe timp friguros si dup
aprobare devineobligatoriu pentru antrepriz
. Elaborarea programelor, continnd m

suri concrete, termene si responsabili de ndeplinire, va fi ndrumat
si coordonat
de c
tre unitatea tutelar
, astfel ca, pe baza unui plan centralizat, s
se poat
asigura si controla realizareadin vreme a conditiilor necesare pentru continuarea

activit
tii la fiecare santier.
3.3. Principalele elemente care trebuie cuprinse n programul de m
suri sunt urm
toarele:
- obiectele ce se vor ncepe, vor continua sau se vor termina n perioada de timp
friguros conform graficelor de esalonare ainvestitiilor aprobate;
- evidentierea lucr
rilor ce urmeaz
a se executa la fiecare dintre obiectele aprobate pentru continuarea realiz
rii lor pe timpfriguros, cu precizarea cantit
tilor si esalon
rii lor;
- rezolvarea, n conditiile specifice timpului friguros, a problemelor de

aprovizionare, manipulare, transport, depozitare,conservare si distribuire a
materialelor necesare activit
tii de executie a obiectelor de constructii precum si activit
tii din unit
tile deproductie auxiliar
- extinderea utiliz
rii elementelor prefabricate si a altor solutii tehnice moderne cum sunt: folosirea
cimenturilor cu nt
rirerapid
, a aditivilor precum si a diverselor materiale noi cu eficient
sporit
; folosirea tehnologiilor avansate de lucru, care conduc lascurtarea si ieftinirea

executiei si permit ca lucr
rile s
ating
mai repede calit
tile prescrise;
- asigurarea materialelor si dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la

protectia termic
a lucr
rilor de baz
- asigurarea, verificarea, ad
postirea, ntretinerea si repararea utilajelor si mijloacelor de transport, destinate

activit
tii pe timpfriguros;
- realizarea instalatiilor definitive si punerea lor n functiune prin racordarea la

centralele provizorii de santier, mpreun
curetelele si aparatele speciale pentru producerea si distribuirea c
ldurii la punctele de lucru, n conditiile precizate la cap. 4;
- asigurarea combustibililor si carburantilor, pentru necesit
tile tehnologice si cele utilitare, din santier, a explozibililor,lubrefiantilor etc, n

sortimentele si cantit
tile corespunz
toare specificului si volumului productiei planificate;
- redistribuirea sarcinilor si activit
tilor necesare pentru dez
peziri, dezghet
ri, protectie termic
a lucr
rilor etc, potriviicantit
tilor de lucr
ri programate si esalon
rii calendaristice a acestora;
- preg
tirea si instruirea special
- introductiv
si periodic
- a cadrelor locale de executie si de conducere pentru activitatea petimp friguros,

inclusiv precizarea temelor si specialistilor ce vor face instruirea;
- dotarea muncitorilor, a punctelor de lucru si a altor puncte importante din

santier cu mijloacele de protectie si de interventienecesare n cazuri de incendiu,
inundatii, pr
busiri de teren etc;
- organizarea activit
tii meteorologice prin laboratorul de santier, constnd din dotarea punctelor de

lucru si a altor puncteprincipale din santier cu termometre curente, asigurarea de
termometre speciale pentru m
surarea temperaturilor materialelor simixturilor, organizarea sistemului de

informare previzional
si tinerea la zi a evidentei meteorologice de santier.
3.4. Realizarea programelor de m
suri aprobate si a eventualelor corecturi aduse acestora, n timpul aplic
rii lor pe teren, va ficontrolat
de c
tre un colectiv care se va nfiinta unitatea de antrepriz
general
sub conducerea directorului tehnic cu urm
rireaproductiei sau a unui cadru cu functie echivalent
- si n care vor fi inclusi reprezentanti ai tuturor resoartelor de activit

ti care au sarcini n executarea lucr
rilor pe timp friguros.
Programarea lucr
rilor de baz
pentru timpul friguros
3.5. Lucr
rile de baz
ce urmeaz
a fi prev
zute n graficele de executie pe timp friguros se vor programa n conformitate

cuprevederile cap. 4 privind M
suri de folosire rational
a energiei si combustibilului".
3.6. Programul lucr
rilor de baz
va contine cantit
tile totale de executat la fiecare categorie de lucr

ri a unui obiect, ct siesalonarea calendaristic
respectiv
pe toat
perioada de timp friguros, pn
la realizarea cantit
tilor si eliberarea echipelor de lucru sia mijloacelor de productie angajate la acest

obiect.
3.7. Programul lucr
rilor de baz
va fi adus din timp la cunostint
celor responsabili de realizare att prin expunerea siprelucrarea lui n sedinte de

productie, ct si prin aplicarea lui la obiectul respectiv.
Continutul proiectului anual pentru organizarea lucr
rilor pe timp friguros
3.8. Proiectul anual pentru organizarea lucr
rilor pe timp friguros se compune din urm
toarele piese:
a) Memoriu justificativ, care va analiza stadiul de ncadrare n graficul generai si

n programul anual si va justifica din punct devedere tehnico-economic modific
rile intervenite n volumul de lucr
ri a c
ror executie se continu
sau se ncepe pe perioada de timpfriguros, precizndu-se conditiile avute n

vedere la ntocmirea programului (durata de timp friguros n functie de situatia
local
, de datestatistice si de previziunile meteorologice, temperaturile minime si

adncimilc maxime de nghet prev
zute, mijloace ce vor fi folosite,etc). Memoriul va cuprinde justificarea solutiilor

adoptate pentru amenaj
rile, instalatiile, dispozitivele ctc, necesare aplic
rii metodelorspeciale de lucru, inclusiv breviarul calculelor termotehnice, precum

si indicatii pentru aplicarea metodelor speciale de lucru.

b) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp friguros mentionate la

pct. 3.1-3.5.
c) Fisele tehnologice pentru executarea pe timp friguros a lucr
rilor pentru care temperaturile critice prev

zute n Normativ,trebuie s
se realizeze prin tehnologii sau m
suri speciale.
d) Evaluarea cheltuielilor suplimentare necesare pentru executarea lucr
rilor pe timp friguros n conformitate cu prevederileLegii 9/1980 si a Normativului

P 91-83.
e) Planul de situatie cu organizarea teritoriului santierului n care se vor indica

amenaj
rile, constructiile, retelele si instalatiilespeciale necesare execut
rii lucr
rilor n perioada de timp friguros; dac
se consider
necesar, se vor mai ntocmi si urm
toarele piese:
- schitele de executie pentru cazurile simple, respectiv proiectele de executie

pentru cazurile mai complexe, privindamenaj
rile, dispozitivele etc, necesare aplic
rii unor metode speciale la executarea lucr

rilor pe timp friguros;
- planul de sistematizare pe vertical
a terenului santierului, care s
rezolve problema scurgerii apelor provenite din topireaghetii si z
pezii si a celor din precipitatii sau infiltratii, precum si amenajarea corespunz
toare a c
ilor de transport pentru perioada detimp friguros;
- esalonarea necesarului de forte de munc
pentru perioada de timp friguros, care se ntocmeste pe baza graficului general

deesalonare a execut
rii lucr
rilor, tinndu-se seama de productivitatea micsorat
a muncitorilor n aceast
perioad
precum si deactivit
tile auxiliare impuse de conditiile specifice de iarn
3.9. Beneficiarul, proiectantul si executantul trebuie s
conlucreze strns la stabilirea tuturor m
surilor necesare, potrivitsarcinilor concrete de productie ce revin santierului, urm
rindu-se si respectarea de c
tre constructor a termenelor legale de precizarecu anticipatie a necesit
tilor de materiale dirijate, de utilaje, mijloace de transport si forte de munc
, de ncheiere a contractelor defurnizare etc.
4. M
SURI DE FOLOSIRE RATIONAL
A ENERGIEI SI COMBUSTIBILULUI LA REALIZAREA CONSTRUCTIILOR

PETIMP FRIGUROS
4.11. La elaborarea proiectelor de executie se vor adopta solutii tehnice si grafice

de esalonare a investitiilor care s
asigurecontinuitatea activit
tii organizatiilor de executie n conditiile prev
zute de Legea nr. 9/1980 (art. 5 alin. 4, art. 56) si actele normative ceexpliciteaz
prevederile acesteia (Ordinul Consiliului de Ministri nr. 62/1982) f
nc
lcarea prevederilor din prezentul Normativ privindasigurarea calit
tii.
n acest sens:
a) se interzice executarea pe timp friguros a tuturor lucr
rilor de constructii sau instalatii care necesit
pentru asigurareacalit
tii m
suri speciale ce conduc la consumuri de combustibili sub form
de hidrocarburi;
b) se interzice executarea pe timp friguros a mbr
mintilor asfaltice la drumuri; lucr
rile de reparare a drumurilor cu mbr
minti asfaltice ce pot executa si n perioada de timp friguros mimai cu tehnologii

la rece si cu mixturi stocate.
4.2. Pentru asigurarea calit
tii lucr
rilor de constructii-montaj executate pe timp friguros se pot folosi combustibili,

exclusivhidrocarburi, numai pentru obiective prioritare, nominalizate prin acte
normative emise de Biroul Executiv al Consiliului de Ministri, lapropunerea
temeinic fundamentat
a ministerelor, celorlalte organe centrale si consiliilor populare judetene si at

municipiului Bucuresti.
4.3. Pentru alte obiective dect cele precizate la pct. 4.2. se vor programa pentru
a fi executate pe timp friguros numai lucr
ri n spatii nchise sau acele lucr
ri exterioare care nu necesit
consumuri de combustibili pentru nc
lzire.
a) Se vor avea n vedere pentru a fi executate pe timp friguros: s
turi, constructii din lemn sau metalice, mont
ri deelemente prefabricate, de instalatii conducte metalice si de beton, "mont
ri de utilaje, lucr
ri subterane, retele, fundatii si compact
ri deadncime, nvelitori, lucr
ri de tinichigerie, izolatii termice, suduri, realizarea diferitelor elemente de

constructie n atelierele bazelor deproductie, lucr
ri de reparare a drumurilor cu mbr
minti asfaltice, dar numai cu tehnologii la rece si cu mixturi asfaltice etc.
b) Nu se vor prevedea pentru a fi executate pe timp friguros lucr
ri ce se executa prin procese umede ca: turn
ri de betoane(cu exceptia celor prev
zute la pct.a), tencuieli, pardoseli, zugr
veli, placaje, mbr
minti rutiere cu lianti hidraulici, mbr
mintiasfaltice la drumuri (cu exceptia celor mentionate la pct. a) si altele.
c) Se interzice folosirea, combustibilului pentru nc
lzirea spatiilor de lucru, dac
acesta foloseste exclusiv execut
rii lucr
rilorde constructii-montaj.
4.4. Se excepteaz
de la prevederile pct. 4.3. b si c lucr
rile la care se folosesc pentru nc
lzire pe timp friguros resurseenergetice secundare rezultate din procesele de

fabricatie ale unor obiective industriale, alte resurse neutilizate ale acestora sau
oricesurse de energii neconventionale.
4.5. Se vor respecta cu strictete termenele stabilite pentru asigurarea

executantului cu documentatie si mijloace tehnico-materiale de productie, astfel
ca nici unul, din obiectele a c
ror executie este prev
zut
n sezonul c
lduros s
nu ntmpine ntrzieride natur
-i prelungeasc
executia si n perioada de timp friguros.
4.6. n cazul obiectivelor ce se ncadreaz
n conditiile mentionate la pct. 4.4, prev
zute cu central
termic
si instalatii propriide nc
lzire central
, se va prevedea n graficele anuale realizarea cu prioritate a acestor centrale si

instalatii, astfel ca ele s
poat
intra n functiune, fie si cu capacitate redus
nainte de aparitia sezonului friguros n zona n care este situat santierul.

4.7. n ntreaga perioad

de timp friguros lucr
rile de beton se vor executa numai pe baza unor regimuri termice evidentiate
nproiectul anual de organizare a lucr
rilor pe timp frigoros conform prevederilor din cap. 8.
Proiectantii vor acorda santierelor, la cerere, asistenta tehnic
necesar
adapt
rii regimurilor termice prev
zute n proiectul deorganizare, la conditiile efective de realizare pe timp friguros

a lucr
rilor.
Se va evita executarea n perioada de timp friguros a pieselor subtiri din beton,

turnate monolit, care necesit
suri dificile siprelungite de protejare termic
4.8. Antrepriza va lua m
suri care s

asigure, pentru fiecare brigad
, functionarea n sezonul friguros a unor sistemeorganizate de folosire a c
ldurii, energiei si combustibilului, att pentru nevoile productiei ct si pentru

activitatea administrativ
si socialcultural
Se vor interzice cu severitate orice improvizatii care contravin att m
surilor de economisire a energiei ct si a normelor deprevenire si stingere a

incendiilor.
4.9. Conducerile antreprizelor si brig
zilor vor veghea cu strictete la utilizarea ct mai economicoas
a iluminatului de interiorsi de exterior, reducndu-l la strictul necesar, att ca

intensitate ct si ca durat
5. EVIDENTA ACTIVIT
TII PE TIMP FRIGUROS
5.1. La fiecare punct de lucru se va tine cu strictete evidenta lucr
rilor executate n perioada de timp friguros urm

rindu-se nmod special realizarea calit
tii acestora.
5.2. n vederea evidentierii conditiilor climatice generale n care s-au desf
surat lucr
rile, se va institui pentru perioadaconventional
de timp friguros la fiecare punct de lucru, statie de beton, baz
de productie, etc., un registru meteorologic n care se vor nregistra zilnic:
a) temperatura acrului, m
surat
n conditiile precizate la pct. 1.3.;
b) regimul vnturilor (directie, intensitate, durat
);
c) precipitatiile (ploaie, lapovit
, ninsoare - intensitate, durat
);
d) starea terenului (nenghetat, uscat, noroios, nghetat cu sau f
polei, nz
pezit, etc);
e) nivelul apei curg
toare - numai la punctele de lucru din vecin
tatea acestora si numai n perioadele de dezghet.
5.3. Controlul calit
tii lucr
rilor de betoane si mortare se va efectua n conformitate cu Sistemul de evident
n activitatea decontrol tehnic al calit
tii constructiilor", cu urm
toarele preciz
ri:
a) Se vor completa cu deosebit
grij
datele specifice perioadei de timp friguros prev

zute -n formularele tipizate si anume:
- bon de livrare transport primire-beton (Cod 911-101-f), n care se nregistreaz
pe verso temperatura mediului si cea abetonului n momentul desc
rc
rii din mijlocul de transport;
- condica (evidenta betoanelor turnate" (Cod 9-14-102) - nregistreaz
temperatura aerului exterior (col. 6) si cea a betonului(col. 7) la terminarea

punerii n oper
, precum si modul de protejare a betonului n col. H (Evenimente intervenite n

timpul beton
rii). ncol. 12 se va nregistra n cazul controlului calit
tii betonului prin gradul s
u de maturizare, num
rul fisei pentru controlul gradului dematurizare care nlocuieste n acest caz
buletinul de ncerc
ri nedistructive.
5.4. Fisa pentru controlul gradului critic de maturizare M

K
, sau a gradului de maturizare pentru decofrare M

(Anexa
B
2
) se ntocmeste la punctul de lucru prin nregistrarea temperaturilor m
surate conform prevederilor din cap. 8, pct. 8.26 si calculul direct nfis
a gradului de maturizare echivalent temperaturii normale de +20C, conform

indicatiilor din anexa B, pct. 2.
5.5. Controlul si evidenta calit
tii lucr
rilor de sudur
executate pe timp friguros se vor organiza cu respectarea prevederilordin

prescriptiile tehnice specifice, din conditiile tehnice speciale si din Sistemul de
evident
n activitatea de control tehnic al calit
tiiconstructiilor", folosindu-se formularele:
- proces verbal de prelevare probelor de sudur
( Cod 9-12-102/b);
- proces verbal de receptie a lotului de arm
turi sudate ( Cod 9-11-101-e)
n aceste documente se va face n mod expres mentiunea c
verific
rile se refer
la lucr
ri executate pe timp friguros.
De asemenea, autorizatia de lucru a sudorilor (Cod 9-17-10-1) va contine n mod

explicit mentiunea c
acestia sunt autorizatia executa suduri pe timp friguros n conditiile prev
zute de prescriptiile tehnice specifice.
[top
]

PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCR
RI
6. LUCR
RI DE P
MNTIndicatii generale
6.1. Stabilirea m
surilor tehnico-organizatorice de executare a lucr
rilor de p
mnt la orice obiect trebuie s
fie precizat
prinproiectul de executie, pe baza rezultatelor studiului geotehnic efectuat

pentru obiectul respectiv. Conducerea unit
tii de executie trebuietotodat
tin
seama de situatia climatic
real
din perioada execut
rii lucr
rilor de p
mnt.
6.2. Proiectantul va adopta adncimea de nghet, conform prevederilor din STAS

6054-77 Terenul de fundatie. Adncimea de nghet". Dac
localitatea n care se afl
santierul nu figureaz
n lista localit
tilor din standard, se va adopta adncimea de la localitateacea mai apropiat
, mentionat
n list
. n cazuri de dubiu, adncimea de nghet se va stabili prin sondaje la fata locului.
Pentru s
parea stratului de p
mnt supus nghetului se poate adopta fie metoda protej
rii preventive fie aceea a afn
riistratului nghetat.
Protejarea preventiv
ap
mnturilor contra nghetului
6.3. M
surile ce trebuie luate n acest scop, sunt urm
toarele:
a) Acoperirea suprafetei p
mntului cu vreascuri, paie, gunoi, b
legar, stuf, rogojini, talas, turb
, zgur
etc. Acestea vor fi ndep
rtate numai n ziua s
rii si numai pe portiunea strict necesar
pentru acestlucru, n functie de mijloacele de s
pare folosite si de intensitatea frigului.
b) Mentinerea stratului de z
pad
depus pe p
mnt si chiar favorizarea ngros
rii lui la ninsorile urm
toare folosind, dac
estenevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de p
mnt etc. care s
usureze nz
pezirea. n
ltimea gardurilor, panourilor sidigurilor va fi de 0,4...0,5 m; ele se vor aseza pe

mai multe rnduri paralele, la distante de 4...7 m sivor fi orientate perpendicular
pedirectia vnturilor dominante. n cazul n care se produc ninsori stratul existent
de z
pad
va fi acoperit cu materialele ar
tate la lit. a.
c) Acoperirea cu frunze, taias, rumegus etc, pentru protejarea fundului santurilor

sau gropilor de fundatie, la care executareas
turilor s-a sistat sau a ajuns la cota final
nainte de aparitia frigului si urmeaz
a se executa celelalte lucr
ri (pozarea de conducte,turnarea betonului etc).
Grosimea minim
, n metri, a stratului termoizolant h" se determin
cu formula:
(6.1)
H - reprezint
adncimea maxim
local
de nghet, n m;k este un coeficient n functie de natura terenului si aceea a

materialului termoizolant, avnd valorile din tabelul 6.1.
d) n cazul n care terenul care urmeaz
a fi s
pat este acoperit cu tufisuri, arbusti etc, aceast
vegetatie favorizeaz
retinereaz
pezii, astfel c
terenul nu va fi defrisat dect n ziua cnd ncepe executarea s
turilor, si numai pe portiuni minime, strict necesarelucrului.
Tabelul 6.1.
Afnarea p
mntului nghetat
Naturaterenului
Valoarea coeficientului k" pentru:
frunze
talas
rumegus
Zgur

mnt
uscat
umed
afnat
ndesat
Nisipp
ros
3,3
3,2
2,8
2,0
1,6
1,4
1,12
Nisipargilos fin
3,1
3,1
2,7
1,9
1,6
1,3
1,08
Argil
nisipoas
2,7
2,6
2,3
1,6
1,3
1,2
1,06
Argil
2,2
2,1
1,9
1,3
1,1
1,2
1,00

6.4. Metoda se aplic
la p
mnturile nghetate pe adncime si const
n spargerea si afnarea mecanic
sau manual
astratului nghetat, pentru a usura fie evacuarea lui, fie p

strarea pe loc ca acoperire de protectie pentru straturile mai adnci, n
situatiacnd sunt de asteptat geruri puternice care ar putea provoca nghetarea
p
mntului pe adncimi mai mari.
a) Desfacerea stratului de p
mnt nghetat pe cel mult 25 cm adncime se face de regul
cu scarificatoare obisnuite.
b) La grosimi de p
mnt nghetat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pneumatice sau alte
instalatii mecanice pentruspargere.
Acolo unde situatia local
permite, se pot utiliza excavatoarele cu cup
,f
alte dispozitive speciale. Ele pot dizlocap
mnturi nghetate pn
la 40 cm adncime. Peste aceast
adncime, se monteaz

dispozitive speciale (berbeci, pene etc) dediverse greut
ti care, prin c
dere odat
cu sapa, pot desface straturi nghetate pn
la 80 cm.
6.5. Atunci cnd grosimea stratului nghetat este mai mare de 80 cm, iar sub
acesta trebuie s
se sape un strat gros de p
mntnenghetat, se recurge la dislocarea p
mntului cu ajutorul explozibililor.
Executarea s
turilor pe timp friguros
6.5. Executarea s
turilor se va ncepe imediat dup
dezghetarea natural

sau afnarea stratului superficial, astfel ca s
seevite o nou
nghetare a suprafetei lui, nainte de s
pare si n special nainte de turnarea unor fundatii.
La s
turile cu epuismente apa pompat
va fi ndep
rtat
imediat, pentru a nu se forma gheat
n jurul punctului de lucru.
Utilajele pentru executarea s
turilor pe timp friguros: excavatoare, scarificatoare, buldozere etc, vor trebui

examinate cuatentie la terminarea sau ntreruperea lucrului cur
tindu-se de resturile de p
mnt, ntregul sistem de transmisie si deplasare.
Transportul p
mntului pe timp friguros
6.6. Transportul p
mntului s
pat pe timp friguros trebuie s
se termine nainte de a ncepe s
nghete. n acest sens se vorrespecta la organizarea lucr
rilor duratele disponibile prev
zute n tabelul 6.2.
Tabelul 6.2
Transportul p
mntului trebuie f
cut pe distante ct mai scurte, cu evitarea total
a station
rii pe traseu a mijloacelorrespective de transport.
La transportul p

mntului pe timp friguros, vehiculele se vor cur
ta bine de p
mnt dup
fiecare desc
rcare.
6.7. C
ile pe care se deplaseaz
vehiculele de transport vor fi amenajate si ntretinute n mod special pentru

lucrul pe timpfriguros.
a) C
ile rutiere vor fi amenajate n m
sura posibilit
tilor si la cotele drumurilor interioare definitive, cu precizarea c
acesteatrebuie s
aib
o capacitate portanta corespunz
toare traficului cu autocamioanele folosite la transportul p

mntului.
n functie de sensibilitatea la nghet a terenului se vor realiza drumuri fundatii

stabile, folosind blocaje de piatr
, pl
ci de betonetc.
Canalizarea se va mentine n stare de functionare, iar n lipsa acesteia se va

asigura scurgerea apelor prin santuri desuprafat
. Suprafata carosabil
va fi cur
tat
de z
pad
si pres
rat
cu materiale antiderapante.
b) C
ile ferate de transport vor fi ntretinute prin cur
tarea z
pezii de pe traseu, n special n zona ramificatiilor si pl
cilorturnante care vor fi mentinute dezghetate prin pres
rare cu sare industrial
, aprovizionat
si depozitat
n cantit
ti suficiente n zonaacestora.
Executarea umpluturilor pe timp friguros
6.8. Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace

mecanice sau manuale, n functie de specificul sivolumul lucr
rilor prev
zute n proiect pentru perioada respectiv
, dac
se respect
urm
toarele conditii:
Temperauta aerului (C)
Timpul de ncepere a nghet
riip
mntului (minute)
-5
-10
- 15
90
60
50
Procesul tehnologic si conditii derealizare
Regim termic critic
Temperatura
Durata

6.9. La executarea umpluturilor de p
mnt pe timp friguros n spatii nguste se vor lua si urm
toarele m
suri organizatorice:
a) la atingerea temperaturilor critice mentionate la pct. 6.8 executarea

umpluturilor se opreste lundu-se m

suri de protejareatt a suprafetelor decupate ct si a celor realizate prin
umplutur
b) toat
activitatea de executare si de compactare a umpluturilor trebuie s
fie concentrat
pe portiuni mici de teren si s
sedesf
soare pe baza unei organiz
ri ct mai judicioase, care s
fie respectat
cu rigurozitate; aceast
activitate trebuie s
se efectueze,pe ct posibil, f
ntrerupere, astfel c
la sfrsitul zilei de lucru portiunea de lucrare stabilit
fie complet terminat
; se pot face unele ntreruperi locale de pe o zi pe alta numai n cazurile cnd

exist
certitudinea absolut
peste noapte nu vor interveni nici precipitatii,nici sc
deri periculoase de temperatur
c) la asternerea si compactarea p
mntului se vor evita pe ct posibil pauzele n executie; asternerea p
mntului se va face nstraturi subtiri (max. 20 cm) si va alterna cu compactarea

lor;
d) indiferent de temperatura aerului, lucr
rile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, spre a nu
sepermite acumularea unui exces de ap
n corpul umpluturilor;
e) umpluturile executate pe timp friguros trebuie ap

rate prin santuri si diguri mpotriva sp
rii ce ar putea fi provocat
deprecipitatii; de asemenea, la terminarea dezghetului, aceste umpluturi vor fi

controlate cu atentie si se vor lua imediat m
suri deremediere a defectelor ce eventual s-au produs;
f) umpluturile ntre fundatiile stlpilor izolati pentru care s-a f
cut o s
tur
comun
, umpluturile dintre fundatii si peretiis
turii si umpluturile la santuri se vor efectua numai cu p
mnt sau balast.
6.10. Compactarea p
mnturilor asternute n umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace

normale de compactare, cuconditia ca operatia s
nu se execute pe timp de precipitatii (ploaie, lapovit
, ninsoare), care modific
mult umiditatea p
mnturilor fat
de cea optim
necesar
compact
rii.
Executarea rambleelor
6.11. Ca reguli principale de respectat la executarea rambleelor - fie prin

mijloace manuale, fie prin mijloace mecanizate seenumer
urm
toarele:
a) evitarea folosirii n ramblee a p
mnturilor coezive, recomandndu-se rocile pietroase, piatra brut
sau spart

, bolovanii,balastul, prundisurile, nisipurile si diversele variet
ti de p
mnturi argiloase-nisipoase; n cazurile cnd folosirea p
mntuilor coezive nupoate fi evitat
, acestea trebuie s
fie puse n lucrare cu un continut ct mai redus de ap
,c
ci altfel apa din pori produce osuprapresiune care poate deveni periculoas
pentru stabilitatea rambleului;
b) asezarea p
mntului n rambleu se va face n straturi de grosime corespunz
toare caracteristicilor utilajului de compactare;astfel ca s
se asigure, imediat dup
asternere, posibilitatea de nivelare si compactare;
c) n cazul cnd executarea unui rambleu trebuie s
fie ntrerupt

, de pe o zi pe alta sau pentru mai multe zile - nainte de a sefi ajuns la cota final
a rambleului, - asternerea unui nou strat de umplutur
se va face numai dup
ndep
rtarea sau dezghetareacomplet
a stratului nghetat, cu precizarea c
dac
n urma dezghet
rii rezult
o cantitate de ap
ce poate fi periculoas
pentrulucrare, asternerea straturilor urm
toare va fi amnat
pn
la evaporarea apei sau dirijarea ei c
tre canalizarea santierului;
(d) materialul de umplutur
va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pnzei freatice sau drenate; nu
se vor pune numplutur
bulg
ri sau sloiuri de p
mnt nghetat; acestea trebuie neap
rat s
fie sf
rmate complet nainte de asternere; restrictiatrebuie respectat
cu extrem
grij
n special la rambleele de cale ferat
si sosea, la digurile de p
mnt ce suport
presiuni, cum estecazul la st
vilare, baraje, la umpluturile dintre peretii ecluzelor, la diversele umpluturi de

etanseitate la sferturile de con ale podurilor, laumpluturile din spatele zidurilor
de sprijin, pereurilor etc., chiar dac

compactarea p
mnturilor se face cu mijloace mecanice;
e) toate rambeleele executate pe timp friguros cu p
mnt expus nghet
rii vor avea o supran
ltare, peste n
ltimea dat
nproiect, astfel c
, prin tasare, care este mai pronuntat
n conditiile de umiditate sporit
, partea superioar
a umpluturii s
la ajung
lacota final
prev
zut

n proiect; aceast
supran
ltare se stabileste de proiectant pe baza avizului geotehnic si se precizeaz
nproiectul lucr
rilor programate pentru perioada de timp friguros; constructorul se poate orienta

si dup
datele informative din tabelul 6.3.potrivit naturii p
mntului folosit n ramblee:
Tabelul 6.3.
a.
parea, transportul, asternerea n umplutur
si completareap
mntului nenghetat
+1C
Durata total
deexecutie
b.
parea p
mntului pentruasezarea n umplutur
, din zone n care terenul nu este nghetat
+1C
Durata de s
pare
c. Asezarea p
mntului deumplutur
pe teren sau pe stratulinferior nenghetat
+1C
n momentulasternerii stratului

f) nici un rambleu nu se va executa, pe p
mnt nghetat, deoarece baza lui devine nestabil
n timpul dezghetului, putndcompromite omogenitatea si chiar stabilitatea

ntregului rambleu; la asemenea cazuri este obligatoriu ca terenul pe care se
aseaz
rambleul s
fie mentinut dezghetat conform pct. 6.3. sau s
se astepte dezghetarea lui. natural
Procedee de compactare a umpluturilor
6.12. Compactarea se face n spatii nguste, folosindu-se maiuri obisnuite de min
, maiuri electrice sau mecanice (tipbroasc
"), vibropile, pl
ci vibratoare de compactat etc; n spatii largi compactarea trebuie s
se realizeze cu ajutorul utilajelor rutiere decompactat (cilindre compresoare cu

fata neted
autopropulsate, cilindre cu proeminente tip picior de oaie" tractate cu mijloace

auto,compactoare vibratoare, compresoare pe pneuri, etc.)
Un alt procedeu de compactare, suficient de economic si de eficient - si care se

afl
, n general, la dispozitia oric
rui santier -const
n dirijarea circulatiei auto de santier chiar pe rambleele aflate n curs de

executie. Aceste procedeu, care poate fi aplicat nconditii organizatorice usoare,
mai ales a lucr
rile de drumuri, c
i ferate, baraje de p
mnt etc, se aplic

, aproape cu aceeasi eficient
,folosind fie vehicole cu roti pe pneuri lestate prin nc
rcarea lor cu p
mnt sau alte materiale, fie diverse utilaje grele prev
zute cusenile (tractoare, buldozere etc).
6.13. Pentru lucr
ri de terasamente caracterizate prin cantit
ti, suprafete si n
ltimi mari se vor respecta si conditiile carerezult
din caietele de sarcini sau documentatiile ntocmite de proiectantii de

specialitate.
7. FUNDATII SI CONSTRUCTII SUB NIVELUL TERENULUI
7.1. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a celorlalte constructii sub

nivelul terenului se vor lua m
suri specifice,diferentiate pe grupe de lucr
ri, care s
asigure respectarea urm
toarelor conditii: (vezi tabel pag. 40).
Fundatii de suprafat
7.2. La executarea fundatiilor de suprafat
(continue, t
lpi izolate, radiere etc), este interzis
asezarea lor pe teren nghetat oricu grad sporit de umiditate rezultat din dezghet
sau din precipitatii atmosferice, spre a se mpiedica producerea de tas
ri inegale aleansamblului fundatiei, evitndu-se astfel aparitia de solicit
ri suplimentare ce pot periclita constructia.
Problema se pune la fel si pentru fundatiile de masini care lucreaz
n regim de vibratii si c
rora trebuie s
li se asigure ocomportare perfect
n conditiile n care sunt folosite.
7.3. n cazul fundatiilor executate la cl
diri sau alte constructii exterioare ce sunt prev
zute cu trotuare se vor lua m

suri deexecutare a trotuarelor imediat ce fundatiile au fost realizate pn
deasupra cotei terenului, spre a mpiedica p
trunderea n fundatie aapelor de suprafat
provenite din ploi sau dezghet, care produc degradarea fundatiilor.
Natura p
mntului folosit n ramblee
Supran
ltarea n procente fat
de n
ltimea final
a rambleului prev
zut
n proiect
mnturi nisipoase, pietroase etc.

mnturi argiloase, marne, etc.
12%
15%
Grupa delucr
ri
Procesul tehnologic si conditii derealizare
Regim termic critic
Temperatura
Durata
Fundatiideadncime
a) s
parea gropilor pentru fundatii
cap. 6
b) prepararea, transportul, punerea noper
a betonului si protejareaelementului n perioada critic
dematurizare
cap. 8
c) s
parea, transportul, mpr
stierea sicompactarea p
mntului n umpluturi
cap. 6
a) s
parea, forarea
cap. 6
b) prepararea, transportul, punerea noper
a betonului si protejareaelementului n perioada critic
dematurizare
cap. 8
Conductesi cabluria) s
parea santurilor
cap. 6
b) pozarea conductelor metalice
cap. 12
c) probele de presiune cu ap
la5
72 h

Fundatii de adncime
7.4. La executarea acestor lucr
ri se va tine seama si de prevederile din Normativ privind alc
tuirea si executarea pilotilorpentru fundatii" C 160-75.
7.5. Pilotii turnati la fata locului la care fata superioar
a betonului se afl

la o adncime mai mare de 1 m de la suprafataplatformei de lucru, se vor proteja
dup
formarea lor prin umplerea str
pungerii din teren cu p
mnt usor compactat.
Pilotii la care fata superioar
a betonului se afl
la o adncime mai mic
de 1,00 m de la suprafata platformei se vor protejasuplimentar conform

prevederilor din cap. 8. Dac
exist
temeri c
betonul ar fi putut s
nghete n zona capului pilotilor, se va verificaatent starea betonului la pilotii

suspectati, dup
executarea s
turii de fundatie.
Fundatia respectiv
nu se va turna dect dup
consemnarea prin proces-verbal ntre constructor si beneficiar a

rezultatuluiacestei verific
ri. Dac
se va constata degradarea betonului din capul pilotului se va cere avizul

proiectantului asupra m
surilor de luat.
Dup
terminarea beton
rii si nt
rirea suficient
laterale ale blocului de beton, se vor scoate cofrajele si sprijinirile respective sise
va proceda la umplerea gropii cu p
mnt care se va compacta n straturi de cte 20 cm grosime.
Conducte si cabluri subterane
7.6. n timpul iernii se pot executa orice fel de lucr
ri privind pozarea de conducte si cabluri, ns

cu respectarea m
surilorprev
zute la pct. 7.1.
7.7. Nu se vor monta tuburi n santuri n care se afl
ap
, ci numai dup
evacuarea sau evaporarea acesteia, n care caz se vaevacua si stratul de p
mnt nmuiat, care va fi nlocuit cu nisip pilonat.
7.8. Pe plan organizatoric se fac urm
toarele preciz
ri cu caracter comun, pe lng
cele prev
zute la pct. 2.6.:
- piesele prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn, stivuindu-se separat, la

mici distante ntre ele, astfel nct s
nu selipeasc
una de alta, spre a evita att pericolul nghet

rii Ia zona de lipire ct si efectuarea de manevre inutile;
- conductele de azbociment sosite pe santier n perioada 15 noiembrie - 15

martie vor fi depozitate n asa fel nct s
fie feritede intemperii n perioadele de timp friguros, spre a nu fi expuse ciclurilor

de nghet-dezghet; n acest scop, ele vor fi acoperite cu folii depolietilen
sau ad
postite sub soproane; nu se admite cur
tirea cu ranga a ghetii sau a p
mntului nghetat;
- piesele de mbinare pentru conducte se vor depozita n spatii ferite de nghet si

protejate mpotriva oric
ror posibilit
ti de aputea fi degradate sau murd
rite;
- se vor aproviziona din vreme panouri si dispozitive suficiente de acoperire

pentru protectia local
, asigurndu-li-se si unspatiu corespunz
tor de depozitare;
- toate sprijinirile, rigidiz

rile si consolid
rile se vor controla permanent, mai ales dup
perioadele de ploi sau ninsori neurmatede nghet, precum si n perioadele de

dezghet, si se vor lua m
suri de nt
rire imediat
a lor.
7.9. Cnd santurile se execut
n terenuri sensibile la nghet, ele se vor realiza de la nceput cu taluze cu pant
mai mic
, sprea le preveni pr
busirea la aparitia dezghetului.
n cazurile cnd unele portiuni de santuri trec pe lng
alte constructii exterioare, deja executate, se va avea grij
nu sedezveleasc
fundatiile acestora si s

nu li se micsoreze grosimea stratului de p
mnt de protectie, mai ales cnd acesta este nestabilla nghet; n asemenea
cazuri se va limita ampriza s
turilor nspre fundatiile constructiilor la strictul necesar, iar eventualele

taluzeverticale ce vor rezulta se vor sprijini cu dulapi sau chiar cu palplanse bine
spraituite.
7.10. La conductele mbinate cu garnituri de cauciuc se vor asigura conditiile de

la pct. 18.3 si se vor lua urm
toarele m
suri:
subterane
conducte
d) pozarea cablurilor electrice
cap. 18
e) Manipularea si pozarea cond. PVC
cap. 18
Canale silucr
riaferente
a) S
parea santurilor
cap. 6
b) Executarea canalelor din beton
cap. 8
c) Executarea canalelor din zid
rie
cap. 10
d) Tencuieli, etans
ri
cap. 13
e) Izol
ri
cap. 15

- depozitarea garniturilor n locuri uscate;
- cur
tirea mufelor de gheat
si uscarea lor cu un jet de aer cald;
- montarea imediat
a garniturilor.
7.11. Pentru a ap
ra fundul gropii la santurile deschise se poate apela la unul din urm
toarele procedee:
- cablurile sau tuburile se pozeaz
imediat ce s-a ajuns la cota final
si se acoper
n aceeasi zi cu p
mnt pe toat
adncimea, de c
tre echipe speciale ce vin n urma echipei de pozare;
- se las
nes
pat un strat de p
mnt de circa 20 cm, care urmeaz
a fi s
pat n ziua poz
rii conductelor, procedndu-se apoica Ia alineatul precedent; n cazul cnd starea

timpului se nr
ut
teste brusc n ziua poz
rii, se va renunta la decaparea acestui strat perestul traseului, acoperindu-se

corespunz
tor contra nghetului;
- dac
s-a ajuns pe vreme bun
la cota final
as

turilor dar, din diverse motive, pozarea conductelor trebuie amnat
pentru mai trziu, fundul santului va fi ap
rat de nghetarea ce poate interveni, prin acoperirea cu materiale de protectie.
7.12. Piesele de c
ptusire si de sprijinire a taluzelor verticale se vor dimensiona la sarcini sporite

pentru a se tine seama desolicit
rile suplimentare ce iau nastere n urma umfl
rii pmntului nghetat si a micsor
rii unghiului de frecare a terenurilor nestabile la nghet.
Executarea acestor c
ptusiri si a sprijinirilor respective trebuie f
cut
n strict
conformitate cu prevederile proiectului.
7.13. Conductele vor fi pozate numai pe suprafete cur
tate de z
pad

si de stratul nghetat, dup
ce s-a asternut n prealabilun pat de nisip.
Dac
nghetul a p
truns pn
la fundul santului, dar pozarea conductelor trebuie neap
rat s
continue, neputndu-se asteptadezghetarea natural
a terenului, se va ndep
rta stratul de p
mnt nghetat.
Aceast
operatie se va face pe portiuni, de c
tre echipe speciale care preced imediat echipa ce pozeaz
conductele.Lungimea acestor portiuni si ritmul de preg
tire a lor vor fi coordonate cu lungimile tronsoanelor de conducte aduse lng

sant, nvederea lans
rii si poz
rii, si cu ritmul posibil de realizat de c
tre echipa de pozare.
Capetele conductelor trebuie s
fie mentinute n stare uscat
si curat
; ele vor fi ap
rate, cu grij
de p
trunderea z
pezii, sprea se putea realiza o mbinare etans
7.14. nainte si dup
pozarea conductelor trebuie s
se ia m

suri de protectie pentru a mpiedica fundul santului s
sedeformeze din cauza nghetului si a presiunilor ce le primeste de la conducta

instalat
. Dup
pozarea definitiv
, a conductelor ele vor fiacoperite ct mai repede cu p
mnt.
Toate manson
rile se vor executa numai sub acoperiri locale de protectie.
7.15. La pozarea pe timp friguros a diverselor feluri de conducte se va tine

seama de urm
toarele indicatii:
- manevrarea conductelor metalice de presiune si a fitingurilor trebuie f
cut
cu mult
atentie, deoarece n conditiile de ger elepot deveni casante;
- la executarea lucr
rilor de suduri se vor respecta indicatiile de sudare sub temperaturi sc
zute, date la Cap. 12 din prezentulnormativ;
- mbin
rile metalice ale conductelor se vor etansa numai la ad
post de efectele nghetului; de aceea mufele si ajutajele se vorprenc
lzi;
- conductele n pant
, care sunt deosebit de sensibile la deformatiile fundului gropii produse de

nghet, trebuie s
fie n finalpozate la cota din proiect, pentru a se putea realiza panta general
prescris
- la etansarea mufelor pe timp friguros nu se vor folosi mixturi fierbinti deoarece,

din cauza degaj
rii substantelor volatile dinmasa acestora, umplerea complet
a rosturilor devine problematic
; este preferabil s
se foloseasc

mixturi c
ldute si s
seprenc
lzeasca mufele;
- cuzinetii de sprijinire si mansoanele de beton ale conductelor se vor executa cu

respectarea m
surilor de protectie date nprezentul capitol la betoanele de fundatii.
7.16. La manevrarea cablurilor electrice si Ia executarea operatiilor de montare si

executie se vor respecta conditiile referitoarela temperatura minim
a mediului ambiant si temperatura minim
a cablului, indicate de produc
tori si n prescriptiile tehnice n vigoare;
- Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice (PE 10778) si
- Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori,

cu tensiuni pn
la 1 000 V (I.7-78).

De asemenea, se va avea n vedere ca n momentul poz
rii cablurilor acestea s
aib
o temperatur
proprie prev
zut
la pct.18.7.
Canale si lucr
ri aferente
7.17. nainte de aparitia sezonului friguros - de regul
cel mai trziu la sfrsitul lunii octombrie - se va da prioritate lucrurilor dep
mnt, zid
rie si tencuieli ale canalelor, r
mnnd ca lucr
rile de pozare, a conductelor sau cablurilor s
se execute pe timp friguros - n conditiile ar
tate la pct. 7.7....7.16 de mai sus - n cazurile n care aceast
executie nu poate fi amnat
pn
la revenirea timpuluic
lduros.
7.18. Talpa de beton a canalului, expus
nghetului, trebuie s
fie asezat
pe un pat uscat si totodat
fie protejat
corespunz
tor pn
la maturizarea critic
7.19. Canalele se vor acoperi cu pl
ci de beton armat prefabricat si apoi cu p
mnt.
7.20. Santurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa cu pmnt nenghetat
care apoi va fi compactat. La parteasuperioar
a santurilor - pe ultimii 20...30 cm - ele pot fi umplute si cu pmnt nghetat, ns
avnd un spor minim de volum de circa15%, pentru tasare.
7.21. Santurile de sub pavaje ce se dau imediat n circulatie se vor astupa pe

toat
ltimea numai cu p
mnt dezghetat, iar n locurile de circulatie intens
, cu nisip dezghetat.
7.22. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a constructiilor diverse, se va

urm
ri folosirea pe scar
larg
a elementelorprefabricate, care pot fi executate n conditii optime de temperatur
, adic
n ateliere, uzine, hale etc.
8. LUCR
RI DE BETON
Conditii pentru asigurarea calit
tii betonului pus n oper
pe timp friguros
8.1. Calitatea lucr
rilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurat
dac
sunt ndeplinite urm
toarele conditii:
a) betonul este preparat cu agregate dezghetate, avnd temperatura minim
de +5C.b) temperatura betonului, dup
punerea lui n oper
, nu coboar
sub temperatura sa de nghet, nainte de a atinge un nivelcritic de nt
rire, variabil n functie de raportul A/C si exprimat n procente din marca

betonului.
Nivelul critic de nt
rire rezult
din tabelul urm
tor:
Temperatura de nghet a betonului este considerat
valoarea de 0C, cu exceptia cazurilor n care se folosesc aditivi carecoboar
aceast
temperatur
pn
la o valoare specific
ce rezult
din instructiunile lor de folosire.
8.2. Realizarea nivelului critic de nt
rire se poate controla pe dou
i:
a) Prin intermediul unor epruvete din beton p
strate n aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie

si ncercate la compresiune nainte de nghetarea betonului ;
b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea

echivalentului s
u la temperatura normal
+20Ccu gradul critic de maturizare, M

k
, pentru betoanele preparate cu cimenturile pentru care se dau date n anexa B.
Deoarece graduj critic de maturizare M

k
se coreleaz
semnificativ cu nivelul critic de nt
rire, ntre cele dou
metode de controla calit
tii betonului nu exist

diferente de fond, ele determinnd regimuri termice identice si o aceeasi durat
critic
M
k
de maturizare(sau de nt
rire).
Gradul de maturizare exprimat n hC se defineste prin suprafata diagramei

cuprins
ntre curba de variatie a temperaturiibetonului si ordonata de -10C, n functie de

timp, exprimat n ore.
Gradul critic de maturizare este valoarea minim
a gradului de maturizare la temperatura normal
de +20C, necesar
a fiobtinut
nainte de nghetarea betonului, pentru ca rezistentele finale ale acestuia s
mi fie afectate n mod defavorabil. Valori alegradului critic de maturizare pentru

betoane preparate cu cimenturile Pa 35 si P 40, se dau n anexa B. Pentru alte
tipuri de ciment suntnecesare studii speciale de laborator.
n Anexa B se prezint
de asemenea, modul de echivalare a gradului de maturizare la o temperatur

variabil
cu cel latemperatura normal
+20C, n vederea compar
rii lui cu gradul critic de maturizare.
Nivelurile critice de nt
rire, n %, din marca betonului pentru A/C=
0.40
0.50
0.60
0.70
18
25
31
36

Metoda controlului calit
tii betonului pus n oper
pe timp friguros prin gradul s
u critic de maturizare M
k
are, fat
de metodade la punctul a, avantajul elimin
rii ncerc
rilor distructive ca si acela al unei corel
ri mai semnficative ntre realitate si parametrii pebaza c
rora se face controlul, prin eliminarea diferentelor inevitabile dintre regimul

termic din epruvet
si cel din elementul deconstructie.
Conceptul gradului de maturizare permite, n plus, prevederea regimului termic

din beton si proiectarea conditiilor prin care s
se poat
asigura realizarea lui.
8.3. Lucr
rile de beton se execut
pe timp friguros cu res pectarea m
surilor de folosire rational
a energiei si combustibilului,detaliate la cap. 4. n aceste conditii, prepararea,

transportul si punerea n oper
a betonului trebuie s
se fac
numai pe baza unorregimuri termice proiectate pentru a asigura obtinerea

nivelului critic de nt
rire sau a gradului critic de maturizare nainte de nghetareabetonului.
Aceste regimuri termice se evidentiaz
n proiectul de organizare a lucr
rilor pe timp friguros mpreun
cu m
surile ceconditioneaz
realizarea lor efectiv
n functie de parametrii analizati la pct. 8.4. (dimensiunile si nivelul de protectie

al elementului de constructie, caracteristicilecimentului folosit, conditiile de
temperatur
din beton, nivelul de asigurare etc.) trebuie s
se respecte, att la proiectarea regimurilortermice ct si la executarea lucr
rilor de beton n diferite faze tehnologice, conditiile din tabelul urm
tor:
Procesul tehnologic si conditiile de realizare
Regimul critic termic
Temperatura
Durata
Preparareabetonului
a. cu agregate dezghetate avndtemperatura minim
b. cu agregate nc
lzite latemperatur
superioar
celei dedezghetare
c. cu ap
nc
lzit
la temperatura
d. temperatura la prepararea
p
s
fie:
- n metoda conserv
rii c

ldurii
- n metoda nc
lzirii dup
turnare
Transportul sidesc
rcareabetonului laobiect
e. protejarea mijloacelor sireducerea duratelor astfel catemperatura de livrare la

santier,
l
s
fie minimum:
- n metoda conserv
rii c
ldurii
- n metoda nc
lzirii dup
turnare
f. protejarea mijloacelor sireducerea duratelor astfel ca laterminarea punerii n

oper
,temperatura betonului
b
s
fieminimum:
- n metoda conserv
rii c
ldurii;
- n metoda nc
lzirii dup
turnare;
g. protejarea elementului deconstructie dup
punerea noper
a betonului (metodaconserv
rii c
ldurii) si aeventualei surse exterioare dec
ldur

(metoda nc
lzirii dup
turnare) astfel ca n perioadacritic
temperatura s
fiecuprins

Regimurile termice la executarea lucr
rilor de beton pe timp friguros
8.4. Regimurile termice pentru executarea lucr
rilor de beton pe timp friguros (pct. 8.3) se stabilesc n fisele tehnologice

pentruexecutarea lucr
rilor de beton pe timp friguros ce fac parte din proiectul anual de organizare
(cap. 3) si trebuie s
tin
seama de:
a) gradul critic de maturizare M

k
(sau nivelul critic de nt
rire) evaluate conform pct. 8.1. sau prevederilor din Anexa E;
b) intensit
tile prezumate ale frigului, evaluate distinct pentru ziua de preparare, transport
si punere n oper
si pentru perioadade realizare a gradului critic de maturizare (respectiv a

nivelului critic de nt
rire); se exprim
prin nivelurile de asigurare si ,recomandate n Anexa A;
c) durata procesului si nivelul de protejare a betonului n timpul transportului si

punerii n oper
d) intensitatea cu care se degaj
ldura datorat
exotermiei cimentului;
e) masivitatea elementului de constructie ce se betoneaz
rezultnd din forma si dimensiunile sale, corelat
cu nivelul derezistent
termic
al protectiei adoptate pentru suprafetele n contact cu aerul exterior si al celor n

contact cu eventualul agent nc
lzitor;
i) neomogenitatea temperaturii n masa betonului, concretizat
n conditia ca gradul critic de maturizare M

k
(sau nivelul criticde nt
rire) s
fie realizat n zona elementului de constructie cea mai expus
cirii;
g) conformarea si nivelul protectiei sursei de c
ldur
n raport cu forma si dimensiunile elementelor ce se nc
lzesc;
h) gradul de expunere la vnt si nivelul de impermeabilitate al protectiei

betonului si sursei de c
ldur
; se ia n considerare laalc
tuirea protectiei prin coeficientul de penetratie la vnt.
8.5. Proiectarea regimurilor termice, transportul, punerea n oper
si maturizare critic
a betonului se poate face:
a) prin alegerea din anexa C a unui regim termic tip, care se identific
prin nivelul de asigurare, prin caracteristicile betonului,ale elementului de

constructie si ale protectiei sale si prin metoda adoptat
: (conservarea c
ldurii sau nc
lzirea dup
turnare);
b) prin asimilarea situatiilor reale cu cele corespunz
toare regimurilor tip prezentate n anexa C;
c) prin proiectarea direct
, conform indicatiilor din anexa D, a unor regimuri termice specifice, n cazurile n

care nu se potadopta regimuri termice tip, datorit
n primul rnd, unor deosebiri semnificative ntre parametrii betonului luati n

considerare pentruregimul tip si cei ce caracterizeaz
betonul pus efectiv n oper
Se pot proiecta regimuri termice specifice si pentru punerea n valoare a unor

conditii organizatorice superioare celor avute nvedere la proiectarea regimurilor
tip.
8.6. Regimul termic, definit prin ansamblul conditiilor de timp si de temperatur
, se detaliaz
n fisele tehnologice pentrufiecare din fazele caracteristice procesului si anume:
a) regimul termic n perioada critic
de maturizare (Anexele C sau D, pct. 4 si 5);
b) regimul termic n perioada de transport si de punere n oper
(Anexele C sau D, pct. 6);
c) regimul termic la prepararea betonului (Anexele C sau D, pct. 7).
8.7. Concomitent cu regimurile termice proiectate, n fisele tehnologice se

expliciteaz
si m
surile specifice de care depinderealizarea lor si anume:
a) procedeele de protejare a elementului de constructie si, dup
caz, si a sursei de c
ldur
n perioada de maturizare critic
(Anexele C sau D, pct. 2);
b) procedeele de transport si de protejare a mijloacelor folosite, inclusiv duratele

limit
admise, pe etape (Anexele C sau D,pct. 6);
c) organizarea depozit

rii componentilor si procedeele de; nc
lzire a lor (Anexele C sau D pct. 7).
Cofraje si arm
turi
- la conservarea c
ldurii:
- la nc
lzirea dup
turnare:

Similar to Normativ C 16-1984

C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de
Zidarie Si Tencuiala
Catalin Biclineru

C 14 - 1982-NORMATIV PENTRU FOLOSIREA BLOCURILOR MICI DIN BETON CU
AGREGATE USOARE LA LUCRARILE DE ZIDARIE.doc
Florin Gaspar

C 130-1978 - Aplicarea Prin Torcretare a Mortarelor Si Betoanelor
Andrei Miclea

MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINEI
ORDINUL Nr.1572 Din 15.10.2002 Pentru aprobarea reglementarii tehnice
"Normativ pentru proiectarea si execuia lucrrilor de izolaii
Termice la cldiri", indicativ C107/002
andreibrad

C 56 1985
Dragu Sorin
C 56 1985
GP 081-2003 - Ghid Privind Proiectarea Si Executia Mici Din Elem Prefabricate
fantaroz
GP 081-2003 - Ghid Privind Proiectarea Si Executia Mici Din Elem Prefabricate

Np 113 - 2004 Normativ Privind Proiectarea, Executia Si Receptia Peretilor
ngropati
Simona Breahnea
Np 113 - 2004 Normativ Privind Proiectarea, Executia Si Receptia Peretilor

ngropati
C 196 - 1986
Zsoldos Melinda
C 196 - 1986
NP-121 2006 Hidroizolatii Cladiri
Dani Cotoara
NP-121 2006 Hidroizolatii Cladiri

Normativ Privind Producerea Betoanelor Usoare Indicativ C 155 2013
ciceronele
Normativ Privind Producerea Betoanelor Usoare Indicativ C 155 2013

P 83-1981
Catalin Arapu
P 83-1981
ST 009 - 2011 - MO 337 din 18 mai 2012
florincinci
ST 009 - 2011 - MO 337 din 18 mai 2012

C 169-1988 Executia Lucrarilor de Terasamente Pentru Fundatiile Constructiilor
Vasile Asmarandei
C 169-1988 Executia Lucrarilor de Terasamente Pentru Fundatiile Constructiilor

NP 074 - 2014
busyspider
NP 074 - 2014
NP 125-2010
JhonDon
NP 125-2010
C 149-1987 - Instructiuni Tehnice Privind Procedee de Remediere a Defectelor
Andrei Miclea
C 149-1987 - Instructiuni Tehnice Privind Procedee de Remediere a Defectelor
C 56 - 2002
Kucsvan Arpad
C 56 - 2002
GP 080 - 03
dimaeduard
GP 080 - 03
124906817 C 150 1999 Normativ Privind Calitatea Imbinarilor Sudate Din Otel
Ale CCIA
lupualb
124906817 C 150 1999 Normativ Privind Calitatea Imbinarilor Sudate Din Otel
Ale CCIA
C150-99 Normativ Privind Calitatea Imbinarilor Sudate Din Otel Ale Constructiilor
Civile, ale Si Agricole
catalinmarus
C150-99 Normativ Privind Calitatea Imbinarilor Sudate Din Otel Ale Constructiilor
Civile, ale Si Agricole
Ghid de Proiectare Si Executie Privind Protectia Impotriva Coroziunii, Indicativ GP
121-2013
Balan Ionut
Ghid de Proiectare Si Executie Privind Protectia Impotriva Coroziunii, Indicativ GP

121-2013
NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de
constructii
Aoncioaie Mariana
NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de

constructii
C 17-1982
geobit2010
C 17-1982
C 172-1988
geobit2010
C 172-1988
NE 008-1997 - Normativ Privind Imbunatatirea Terenurilor de Fundare Slabe Prin
Procedee Mecanice
gaznarzsolt
NE 008-1997 - Normativ Privind Imbunatatirea Terenurilor de Fundare Slabe Prin

Procedee Mecanice
C 54 1981 Incercarea Betonului Cu Carote
nicopin60
C 54 1981 Incercarea Betonului Cu Carote

Ge 026 - 1997 Ghid Pentru Executia Compactarii n Plan Orizontal Si nclinat a
Terasamentelor
Simona Breahnea
Ge 026 - 1997 Ghid Pentru Executia Compactarii n Plan Orizontal Si nclinat a

Terasamentelor
MOF 647bis - P100-3-2008
marinescuphro
MOF 647bis - P100-3-2008

P 59 1986 Armarea Cu Plase Sudate
jijiman
P 59 1986 Armarea Cu Plase Sudate

CR6-2013
Marius Suvei
CR6-2013
More From This User
Ne012 99 Lucrari Beton Armat
Bebe Dumitru
Ne012 99 Lucrari Beton Armat

Download and print this document
Read and print without ads
Download to keep your version
Edit, email or read offline
Choose a format:
.PDF
.TXT
Download
Recommended

Catalin Biclineru

Florin Gaspar

Andrei Miclea

andreibrad
Previous|NextPage 1 of 8
Download and print this document
Read and print without ads
Download to keep your version
Edit, email or read offline
Choose a format:
.PDF
.TXT
Download
You're Reading a Free Preview
Download
About
Browse books
Browse documents
About Scribd
Meet the team
Our blog
Join our team!
Contact Us
Support
Help
FAQ
Press
Purchase help
AdChoices
Partners
Publishers
Developers / API
Legal
o
Terms
Privacy
Copyright
Memberships
Join today
Invite Friends
Gifts
Stay Connected
Copyright 2015 Scribd Inc. .Terms of service.Privacy.Mobile Site.Site Language:

English
English
Espaol
Portugus
Deutsch
Franais
Turkce

Ting vit
Jzyk polski
Bahasa indonesia
scribd
<div style="display:none;">< img src="//pixel.quantserve.com/pixel/p-13DPpbyg8ofc.gif" border="0" height="1" width="1" alt="Quantcast">< /div>

Normativ

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCR

RILOR DE CONSTRUCTII SIA INSTALATIILOR AFERENTE

*PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCR

RILOR *PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCR

RI *PARTEA III-a ANEXE

PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCR

Regimul de aplicare, obiectul si scopul normativului

1.1. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii pentru toate organizatiile

, indiferentde subordonarea lor, si se refer

rilor de constructii si a instalatiilor aferente, executate n conditii

rile de constructii si instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi executate n

sura n care se respect

prevederile legale si se asigur

conditiile materiale de care este determinat

surile prescrise trebuie s

fie realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale si n special de energie.

tii de productie au obligatia de a nu dispune executarea lucr

rilor ce nu au conditii pentru asigurareacalit

Timp friguros si factori climatici specifici

1.3. Parametrul de baz

pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului

laora 8dimineata, la umbr

ltime de la sol si la distanta minim

diri sau de orice alt

" se numeste ziua n care temperatura aerului exterior, m

conform pct.1.3., este inferioar

valorii de+5C si nu are tendint

derea temperaturii aerului exterior sub valoarea de +5C este nsotit

si de alte fenomene meteorologice ceinfluenteaz

defavorabil activitatea de constructii si care apar cu frecvent

mare nperioada conventional

fenomene alternative de nghet-dezghet.

1.6. Perioada 15 noiembrie - 15 martie este considerat

de timp friguros" deoarece n acest interval detimp apare o probabilitate maxim

ca frecventa zilelor friguroase s

90% din num

rul total de zile ale intervalului. naceast

este de asemenea maxim

probabilitatea de aparitie frecvent

si a celorlalte fenomene specifice mentionate la pct.1.5.

Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpului friguros

suri de prevenirea lor

1.7. n vederea sistematiz

rilor de constructii n perioada de timp friguros, se definesc urm

n prescriptiile tehnice pentru materialele ce sedepoziteaz

sau se pun n oper

de executie" se numeste perioada n care trebuie s

sau cel putin egal

de maturizare" se numeste temperatura minim

n prescriptiile tehnice pentru un element deconstructie din momentul realiz

rii sale prin procedee umede pn

n momentul n care nghetarea lui nu mai este d

toare din punctde vedere al calit

Page 1 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application

de maturizare" se numeste perioada n care trebuie asigurat

1.8. ntelegnd prin regim termic critic" ansamblul conditiilor de timp si de

ce trebuiesc realizate pentru asigurareacalit

conform pct. 1.7:

a) Regimul termic critic la executie", care const

b) Regimul termic critic de maturizare", care const

n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal

de maturizare, pe perioada de maturizare critic

Regimurile termice critice, prin care se asigur

n proiectul anual deorganizare a activit