Sunteți pe pagina 1din 181

NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCR

RILOR DE CONSTRUCTII SIA INSTALATIILOR AFERENTE

Indicativ C 16-84

nlocuieste C 16-79

Cuprins

*PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCR

RILOR *PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCR

RI *PARTEA III-a ANEXE


*
SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR FOLOSITE N ANEXE

PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCR

RILOR

1. PREVEDERI GENERALE

Regimul de aplicare, obiectul si scopul normativului

1.1. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii pentru toate organizatiile


de proiectare si de executie din tar

, indiferentde subordonarea lor, si se refer

la asigurarea calit

tii lucr

rilor de constructii si a instalatiilor aferente, executate n conditii


climaticespecifice perioadei de timp friguros.

1.2. Lucr

rile de constructii si instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi executate n


conditii climatice specifice perioadeide timp friguros numai n m

sura n care se respect

prevederile legale si se asigur

conditiile materiale de care este determinat

calitatea lor.

surile prescrise trebuie s

fie realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale si n special de energie.

Conduc

torii activit

tii de productie au obligatia de a nu dispune executarea lucr

rilor ce nu au conditii pentru asigurareacalit

tii.

Timp friguros si factori climatici specifici

1.3. Parametrul de baz

pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului


exterior, care se m

soar

laora 8dimineata, la umbr

, la 2,00 m n

ltime de la sol si la distanta minim

de 5,00 m de cl

diri sau de orice alt

constructie.

1.4. Zi friguroas

" se numeste ziua n care temperatura aerului exterior, m

surat

conform pct.1.3., este inferioar

valorii de+5C si nu are tendint

de urcare.

1.5. Sc

derea temperaturii aerului exterior sub valoarea de +5C este nsotit

si de alte fenomene meteorologice ceinfluenteaz

defavorabil activitatea de constructii si care apar cu frecvent

mare nperioada conventional

definit

la pct. 1.6:

ninsori abundente;

vuituri puternice;

fenomene alternative de nghet-dezghet.

1.6. Perioada 15 noiembrie - 15 martie este considerat

perioad

conventional

de timp friguros" deoarece n acest interval detimp apare o probabilitate maxim

ca frecventa zilelor friguroase s

dep

seasc

90% din num

rul total de zile ale intervalului. naceast

perioad

este de asemenea maxim

probabilitatea de aparitie frecvent

si a celorlalte fenomene specifice mentionate la pct.1.5.

Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpului friguros


asupra activit

tii de constructie si m

suri de prevenirea lor

1.7. n vederea sistematiz

rii efectelor pe care le poate avea temperatura aerului exterior asupra conditiilor
de executare alucr

rilor de constructii n perioada de timp friguros, se definesc urm

toarele notiuni:

a) Temperatura critic


de executie" se numeste temperatura minim

admis

n prescriptiile tehnice pentru materialele ce sedepoziteaz

, se prelucreaz

sau se pun n oper

, n vederea asigur

rii calit

tii produsului.

b) Durat

critic

de executie" se numeste perioada n care trebuie s

se asigure o temperatur

superioar

sau cel putin egal

cu cea critic

c) Temperatura critic

de maturizare" se numeste temperatura minim

admis

n prescriptiile tehnice pentru un element deconstructie din momentul realiz

rii sale prin procedee umede pn

n momentul n care nghetarea lui nu mai este d

un

toare din punctde vedere al calit

tii.

Page 1 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

d) Durat

critic

de maturizare" se numeste perioada n care trebuie asigurat

temperatura critic

de maturizare.

1.8. ntelegnd prin regim termic critic" ansamblul conditiilor de timp si de


temperatur

ce trebuiesc realizate pentru asigurareacalit

tii lucr

rilor, rezult

conform pct. 1.7:

a) Regimul termic critic la executie", care const


n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal

cu cea critic

pe perioada de executie.

b) Regimul termic critic de maturizare", care const

n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal

cu ceacritic

de maturizare, pe perioada de maturizare critic

Regimurile termice critice, prin care se asigur

calitatea corespunz

toare lucr

rilor, se evidentiaz

n proiectul anual deorganizare a activit

tii pe timp friguros.

Clasificarea lucr

rilor de constructii executate pe timp friguros.Nivel de asigurare

1.9. Lucr

rile de constructii si instalatiile aferente acestora se clasific

din punct de vedere al influentei factorilor climatici specificitimpului friguros,


asupra calit

tii lor n:

a) Lucr

ri a c

ror calitate poate fi influentat

defavorabil de regimul termic att la executie ct si n perioada de


maturizare.Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie s

se asigure, prin m

suri specifice, regimurile termice critice, att la executie ct si n perioada de


maturizare; ex: lucr

ri realizate prin procedee umede.

b) Lucr

ri a c

ror calitate poate fi influentat

defavorabil de regimul termic numai la executie. Pentru executarea acestora


petimp friguros trebuie s


se asigure, prin m

suri specifice, regimul termic critic la executie; ex: asamblarea elementelor


metalice,montarea geamurilor etc.

c) Lucr

ri a c

ror calitate nu este influentat

de regimul termic nici la executie si nici ulterior; ex: lucr

ri de dulgherie, s

turietc.

1.10. Influenta factorilor climatici se manifest

si asupra unora dintre lucr

rile de la pct: 1.9. c prin cresterea dificult

tii deexecutie, care determin

adoptarea unor tehnologii de executie, caracterizate prin cheltuieli suplimentare


de resurse: s

pareap

mnturilor umede, nghetate.

1.11. Influenta factorilor climatici (pct. 1.4 si 1.5) se manifest

asupra tuturor lucr

rilor de la pct. 1.9 si 1.10 prin:

a) Sc

derea randamentului muncitorilor si masinilor.

b) Cresterea gradului de periculozitate pentru activitatea muncitoriior: pericolul


de accidentare prin alunecare si c

dere de la n

ltime fie a oamenilor, fie a ghetii sau a z

pezii; pericolul surp

rii malurilor la s

turi n abataje; pericolul de electrocutare ca urmarea acoperirii instalatiilor


electrice cu z

pad

si a cresterii umidit

tii etc.

c) Degradarea prin nghetare a unor materiale n timpul depozit

rii lor: var stins, vopsele, precum si deteriorarea instalatiilorumplute cu ap

d) Deteriorarea sub actiunea vnturilor puternice si a z

pezilor abundente a unor instalatii de santier; instalatii electrice,schele,


esafodaje, cofraje etc.

e) Alterarea temporar

a unor materiale prin nghetarea superficial

si formarea de bulg

ri: agregate pentni betoane, mortare.

f) nz

pezirea si ulterior, prin dezghetare, inundarea suprafetelor fronturilor de lucru, a


drumurilor sau chiar a ntregului teritoriual santierului.

Unele dintre aceste efecte pot fi acceptate n anumite limite (pct.


a
) iar altele pot fi prevenite total (pct.
b
;
c
;
d

) sau partial (pct.


c
;
f
) prin m

suri generale de organizare a santierului pentru perioada de timp friguros.

1.12. n vederea rationaliz

rii efortului economic de aplicare a m

surilor prescrise pentru realizarea calit

ti lucr

rilor se adopt

,la organizarea execut

rii lor pe timp friguros, un nivel de asigurare".

Se ntelege prin nivel de asigurare" temperatura minim

a aerului exterior, m

surat

conform pct. 1.3, pentru care seproiecteaz

surile menite s

asigure calitatea lucr

rilor executate.

La organizarea execut

rii lucr

rilor pe timp friguros se vor adopta niveluri de asigurare diferentiate, n functie


de:

regimul termic critic necesar n perioada de executie si de maturizare critic

importanta lucr

rilor;

efortul economic (cost, consum specific de energie) necesar pentru aplicarea m

surilor prin care se realizeaz

regimul termiccritic.

Page 2 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

1.13. Din compararea temperaturii aerului exterior m

surat

conform pct. 1,3, cu nivelul de asigurare si cu temperatura critic

,admis

drept valoare minim

pentru executarea unei lucr

ri, rezult

urm

toarele:

a) lucr

rile se pot executa f

suri speciale dac

temperatura efectiv

a aerului exterior este superioar

celei critice;

b) lucr

rile se pot executa numai dac

se iau m

surile specifice prin care se asigur

regimul termic critic, dac

temperaturaefectiv

a aerului exterior este superioar

nivelului de asigurare si inferioar

celei critice;

c) lucr

rile nu se pot executa, deoarece m


surile prev

zute sunt insuficiente pentru realizarea regimului termic critic, dac

temperatura efectiv

a aerului exterior este inferioar

nivelului

1.14. n leg

tur

cu adoptarea ct mai judicioas

a nivelurilor de asigurare se precizeaz

urm

toarele:

a) Pentru depozitarea materialelor a c

ror calitate este influentat

de regimul termic trebuie s

se prevad

n mod obligatoriudrept nivel de asigurare valoarea temperaturii exterioare prev


zut

n STAS 6472/2-73 pentru zona climatic

n care este amplasatsantierul.

b) Pentru lucr

rile bazate pe procedee umede, la care nu se prevede nc

lzirea n perioada de maturizare critic

(metodaconserv

rii c

ldurii), trebuie s

se adopte drept nivel de asigurare o temperatur

inferioar

cu cel putin 5C temperaturii adoptate dreptnivel de asigurare pentru perioada


de executie.

n anexa A se dau indicatii pentru nivelurile de asigurare ce pot fi recomandate la


executarea pe timp friguros a lucr

rilor deconstructii si instalatii aferente, analizate n partea a II-a a Normativului,


cap. 6...18, inclusiv schema explicativ

pentru interpretareavariatiei temperaturii aerului exterior n raport cu


temperatura critic


si cu nivelul de asigurare.

Pentru structurile calculate la variatii de temperatur

determinate, prevederile specifice de proiect se vor respecta cu prioritatefat

de cele generale, din prezentul Normativ.

Proiectarea execut

rii lucr

rilor pe timp friguros

1.15. Lucr

rile de constructii-montaj si instalatiile aferente care se execut

pe timp friguros rezult

din Proiectul de organizarea santierului" si din graficul de esalonare a investitiei


elaborate conf. pct. 16 si 20 din Continutul cadru al proiectului de
executie",Anexa 2 la Legea nr. 9/1980.

a) Graficul de esalonare a investitiei trebuie s

evidentieze n acest scop, pentru lucr

rile de constructii-montaj si instalatiileaferente, acele stadii fizice, la nceperea si


respectiv la terminarea periodei conventionale de timp friguros, de care este
conditionat

realizarea lui.

b) Cheltuielile suplimentare necesitate de programarea n perioada conventional

de timp friguros a unor lucr

ri de constructii-montaj si a instalatiilor aferente se acoper

din Devizul general partea I, cap. 10


b
si partea a IlI-a, cap. 13, tinnd seama si depreciz

rile din Normativ P 91-83, pct. 6.2.4.

c) Prevederile din Graficul de esalonare a investitiei si din Devizul general trebuie


s

fie corelate ntre ele pentru a se asiguracalitatea lucr

rilor programate a fi executate n perioada conventional

de timp friguros n conditiile prev

zute la cap. 4 M

suri defolosire rational

a energiei si combustibilului la realizarea constructiilor pe timp friguros".

1.16. Conditiile organizatorice si tehnologice pentru executarea lucr

rilor de constructii-montaj si a instalatiilor aferente nperioada de timp friguros se


detaliaz

ntr-un Proiect anual de organizare a activit

tii pe timp friguros" care se elaboreaz

conformprevederilor de la cap 3 din prezentul normativ.

1.17. Modific

rile de solutii tehnice propuse de executant pentru satisfacerea prevederilor de la


pct. 1.15 trebuie s

aib

avizulproiectantului.

La executie pot fi adoptate si alte solutii tehnologice dect cele recomandate n


prezentul normativ pentru asigurarea calit

tiilucr

rilor dac

respect

surile prev

zute la cap. 4 si se pot realiza mai usor si mai economic.

2. SARCINILE GENERALE CE REVIN UNIT

TILOR DE CONSTRUCTII MONTAJ N PERIOADA DE TIMP


FRIGUROS,PRECIZAREA PRINCIPALELOR M

SURI

2.1.Pentru realizarea pe timp friguros a lucr

rilor de constructii si instalatii aferente trebuie s

se ia din vreme o serie de m

suritehnico-organizatorice, care se refer

la urm

toarele probleme principale:

amenaj

ri generale de santier si m

suri pentru asigurarea calit

tii lucr

rilor;

constructiile speciale de santier;

instalatiile si retelele de santier;


depozitarea si conservarea materialelor;

utilajele si mijloacele de transport;

instalatiile de nc

lzire tehnologic

si utilitar

nregistr

ri de date meteorologice necesare santierului;

prevenirea si stingerea incendiilor;

protejarea obiectelor sistate.

Page 3 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

Amenaj


ri generale de santier si m

suri pentru asigurarea calit

tii lucr

rilor

2.2. Problemele din aceast

grup

de m

suri se refer

la:

a) amenajarea si ntretinerea continu

a drumurilor de acces, c

ilor de circulatie, platformelor si punctelor de stationare sauparcare auto, a intr

rilor si iesirilor din ateliere, depozite si baracamente etc.

b) asigurarea posibilit

tilor de ndep

rtare rapid


a apelor de suprafat

si a celor provenite din precipitatii (ploaie, ninsoare),sau dezghet, de pe lng

constructii, drumuri si n general de pe ntregul teritoriu al santierului;c)


asigurarea din timp a panourilor contra nz

pezirii (para-z

pezi), inclusiv asigurarea utilajelor si dispozitivelor de cur

tire az

pezii (pluguri de z

pad

, buldozere, lopeti) si de spargere a ghetii (trn

coape, topoare, baroase, spituri etc). Pentru perioadele cuninsori abundente se


va reorganiza activitatea utilajelor folosite la dez

pezire astfel ca s

se asigure functionarea lor si n timpul noptii.La santierele instalate pe terenuri


cu denivel

ri pronuntate se va prevedea prin proiectul anual pentru organizarea lucr

rilor pe timpfriguros evacuarea z

pezii si ghetii din zonele ridicate ale terenului inclusiv de pe suprafetele dintre cl


diri;

d) asigurarea cur

teniei generale a santierului si ndep

rtarea tuturor resturilor de materiale neutilizabile, a molozului, ap

mntului n exces provenit din s

turi etc.;

e) strngerea n figuri regulate a pietrisului si nisipului existent pe santier; se vor


prefera figurile de volum mare, care chiar pegeruri puternice, contin n interiorul
lor un procent ridicat de materiale nenghetate;

f) acoperirea varului din gropile de var cu un strat uniform de nisip, n grosime de


20...30 cm, afar

de cazul cnd durata dedepozitare si intensitatea gerului ar reclama o grosime


mai mare:

g) confectionarea si montarea de panouri pentru nchiderea provizorie a golurilor


de usi si ferestre la obiectele n interiorulc

rora urmeaz

a se executa lucr

ri n timpul friguros;

h) umplerea cu p

mnt a golurilor fundatiilor terminate si prevederea de pante superficiale la


aceste umpluturi, pentru a gr

bi ndep

rtarea apelor de suprafat

de lng

fundatii, inclusiv asigurarea scurgerii lor la santurile colectoare cele mai


apropiate;i) verificarea existentei pe santier a reperilor de trasare si a celor de
nivelment, replantarea reperilor dislocati si a celor celipsesc, precum si nlocuirea
t

rusilor si mprejmuirilor de trasare insuficient ngropate, cu altele corespunz

toare;

j) corectarea profilului santurilor si s

turilor ce nu vor putea fi umplute naintea periodei de timp friguros, prin


reducerea nclin

rii talazurilor dac

mntul este sensibil la nghet-d ezghet;

k) astuparea sau acoperirea golurilor existente n elementele de beton, turnate


sau depozitate n pozitie orizontal

, pentru a se mpiedica colectarea apei sau z

pezii, care prin nghetare poate provoca, degradarea elementelor.

2.3. Pentru a se preveni dificult

tile produse de perioadele de dezghet ce pot interveni de mai multe ori n cursul
unui sezonfriguros, conducerile brig

zilor si ale punctelor de lucru vor stabili m

surile care s

asigure continuarea nestingherit

a activit

tii si petimp de dezghet. n acest sens se vor efectua:

a) aprovizionarea din timp a cantit

tilor necesare de materiale antiderapante (rumegus, nisip, zgur

etc.);

b) asigurarea materialelor de ntretinere a drumurilor (bolovani, piatr

brut

, pietris, piatr


spart

, pl

ci de beton etc.) siexecutarea lucr

rilor necesare pentru mentinerea drumurilor n bun

stare de circulatie;

c) verificarea zilnic

a stabilit

tii tuturor stivelor de materiale si piese - mai ales a celor ce transmit presiuni
mari terenului pecare sunt depozitate - si consolidarea acestora si a stivelor n
caz de nevoie;

d) cur

tirea de noroi a gropilor de fundatii si asigurarea taluzelor acestora mpotriva pr

busirii;

e) colectarea apei provenit

din topirea z

pezii si evacuarea acesteia n afara zonelor respective; oriunde este necesar


siposibil se vor introduce conducte de evacuare, care vor fi prev

zute cu pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei; de asemenea,se va


prevedea cur


tirea gurilor de intrare n conducte;

f) verificarea si cur

tirea permanent

a conductelor de ap

si de canalizare, precum si a instalatiilor sanitare de santier, pentrua se preveni


plesnirea lor datorit

nghet

rii apei si noroiului din interior;

g) asigurarea din timp a stabilit

tii si integrit

tii elementelor de constructie, materialelor, utilajelor etc, situate n


zoneamenintate de inundatii, spre a nu fi degradate sau deplasate de c

tre sloiuri sau de c

tre apele mari;

h) instalarea sub soproane f

pereti afier

straielor circulare* a usc

toarclor de orice fel si cu orice destinatie, n afara celor cuconditii de temperatur

sau de umiditate impuse prin proiect sau cerute de tehnologie

i) verificarea silozurilor si bunc

relor pentru lianti si aditivi, n ceea ce priveste etanseitatea si stabilitatea lor;

j) verificarea tuturor tablourilor, ntrerup

toarelor si dispozitivelor electrice de pornire de c

tre electricienii santierului si luaream

surilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurtcircuitelor si tensiunilor de


atingere, datorit

umidit

tii crescute n perioadele dedezghet ;

Page 4 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

k) controlarea minutioas

si permanent

ac


ilor de rulare la instalatiile de ridicat - mai ales a macaralelor turn; la aparitia
unorfenomene de tasare, macaralele vor fi oprite imediat, iar c

ile de rulare vor fi reglate corespunz

tor; n acest sens, c

ile de rulareinstalate pe longrine de beton si pat de pietris trebuie s

fie supravegheate atent, ndep

rtndu-se z

pada dintre sine si controlndu-sedac

nu s-a produs noroi; ndep

rtarea z

pezii se va face si preventiv n perioadele cu temperaturi mai sc

zute, prin m

turarea z

peziipe o l

time de cel putin 2 m de la fiecare sin

; prevederea de mai sus este valabil

nu numai pentru c


ile de rulare a macaralelor, ci sipentru liniile ferate de transport din incinta
santierului.

Pentru asigurarea capacit

tii depline de frnare a macaralelor la temperaturi n jur sau sub 0C, trebuie s

se dispun

, de-alungul traseului c

ii de rulare, mici depozite de nisip care va fi mpr

stiat pe sine;

l) verificarea stabilit

tii esafodajelor, schelelor, rampelor de lemn sau metalice asezate pe t

lpi etc, lundu-se m

surilenecesare de ndep

rtare a deficientelor imediat dup

constatarea acestora; verificarea mbin

rilor si a punctelor de solidarizare se vaface n mod special n timpul pauzelor mai


lungi n activitate; la esafodajele alc

tuite din tevi metalice, se vor verifica suprafetele-derezemare ale stlpilor si


soliditatea leg


turilor si cuplajelor.

Constructii speciale de santier

2.4. n aceast

grup

se cuprind:

a) constructiile pentru ad

postirea statiilor de preparare a mortarelor si betoanelor, inclusiv platformele si


bunc

rele dininteriorul lor;

b) podestele si puntile de trecere;

c) rampele de sp

lare a autovehiculelor;

d) sc

rile fixe, platformele descoperite, planurile nclinate etc.

Pe timp friguros toate constructiile si amenaj

rile de acest fel care se afl

n contact cu aerul vor fi cur


tate permanent dez

pad

si de gheat

. Pe platformele si pe c

ile de circulatie de orice fel se vor pres

ra materiale antiderapante.

Instalatii si retele de santier

2.5. Problemele de instalatii se refer

la revizuirea tuturor retelelor existente de alimentare cu ap

, de stingerea incendiilor, decanalizare, de alimentare cu energie termic

etc.

a) Conductele existente se vor izola contra gerului prin ngroparea lor n p

mnt, iar portiunile de conducte expuse n aer liberse vor proteja prin nf

surarea cu materiale termoizolante conform prescriptiilor tehnice n vigoare. n


punctele joase ale retelelor se vorprevedea robinete de golire, iar fntnile cu jet
pentru b

ut ap

vor fi prev

zute cu dispozitive de nchidere si golire a racordurilor deap

pe timp friguros.

Hidrantii, cismelele si celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola cu


paie, vat

de sticl

sau mineral

, rogojini, sacietc, bine legati cu srm

, pe toat

portiunea expus

nghetului.

b) Retelele provizorii de canalizare se vor curati continuu de materialele ce se


pot depune la gurile de intrare.

c) Retelele electrice de lumin

si fort

se vor revizui am

nuntit, acordndu-se o atentie special

acelor p


rti de instalatii, lacare, n caz de defect, accesul pentru efectuarea de interventii
n conditii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos.

Se vor revizui retelele de iluminat n scopul asigur

rii nivelurilor de iluminare artificial

prev

zute de normativul PE. 136 - 80,cu respectarea conditiilor de utilizare rational

a energici electrice att pentru lucr

ri exterioare ct si pentru cele interioare.

Se vor revizui cu deosebit

atentie m

surile de protectie contra electrocut

rilor pe santier, instalatiile de legare la p

mnt, si lanul, izolarea amplasamentelor, tensiunea redus

etc, pentru a corespunde prescriptiilor tehnice n vigoare.

d) La retelele termice, care servesc pentru transportul c

ldurii de la punctele de producere a acesteia la punctele de lucru saude protejare


a lucr

rilor, se vor lua m

suri speciale pentru reducerea la minimum a pierderilor de c

ldur

pe traseu, astfel c

la punctelede utilizare a c

ldurii s

se asigure temperaturile prescrise, corespunz

toare specificului lucr

rilor; izolarea conductelor se va realiza nconformitate cu prescriptiile tehnice n


vigoare.

Depozitarea si conservarea materialelor

2.6. Toate materialele ce se folosesc n perioada de timp friguros se vor depozita


pe teren uscat evitndu-se zonele nghetatesau umede precum si zonele care sar putea umezi ulterior. n mod special se va asigura mentinerea n stare uscat

prin ad

postiresau acoperire a urm

toarelor materiale: cimentul, varul, ipsosul, zgura expandat

sau granulat

, filerul, profilele metalice cu peretisubtiri, materialele termoizolatoare b.c.a, vat

mineral

polistiren, expandat, pl

cile aglomerate PAL, PFL), lamelele de parchet, foliilebitumate, tmpl

rie din lemn, geamurile, precum si orice alte materiale ce se pot degrada sub
actiunea umidit

tii. Materialele sisubstantele combustibile se vor depozita n spatii special


amenajate; este interzis

depozitarea lor n interiorul constructiilor n curs deexecutie.

2.7. Temperaturile minime de conservare a materialelor speciale (lacuri si


vopsele, adezivi, chituri, solventi, folii, pl

ci si tevidin mase plastice, acceleratorii pentru nt

rirea betoanelor) vor fi asigurate conform normelor respective de fabricatie.

Page 5 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

Spatiile nchise pentru depozitarea acestor materiale vor fi iluminate si nc

lzite corespunz


tor conditiilor impuse deprescriptiile tehnice pentru materialele depozitate,
nefiind ns

permis

nc

lzirea cu flac

deschis

sau aparate sub tensiune de tipresou.

2.8. Pentru asigurarea conditiilor necesare executiei lucr

rilor si altor activit

ti anexe se vor folosi, n general, urm

toarelesubstante, materiale auxiliare si dispozitive;

adaosuri pentru betoane, conform normativului C 140-19;

sare industrial

pentru mpr

stiat pe sc


ri, podeste, schele etc.;

serpentine si recipiente metalice pentru nc

lzit ap

sau alte lichide.

Pentru protejarea termic

a lucr

rilor, att n timpul executiei ct si ulterior, se folosesc de asemenea, o serie de


mijloacespeciale care se aprovizioneaz

nainte de aparitia frigului si se depoziteaz

, respectiv se utilizeaz

, astfel nct s

nu poat

constituisurse de incendii; dintre acestea se mentioneaz

carton bitumat sau mpslitur

din fibre de sticl


bitumate, rogojini, prelate, foi de cort, foi de polietilen

rumegus, talaj, paie, vat

de sticl

sau vat

mineral

, sub form

de saltele sau psl

mineral

panouri termoizolante pentru nchiderea golurilor de usi si ferestre la obiecte,


pentru compartiment

ri de coridoare sau alte nc

peri etc.;

cabane sau gherete prefabricate, cu sau f

pardoseal

din lemn sau alt material, pentru protectia local

a lucr

rilor, aparatesau utilaje mici;

corturi complete.

Utilaje si mijloace de transport

2.9. Se vor prevedea m

suri pentru respectarea conditiilor de exploatare pe timp friguros a utilajelor n


conformitate cuprevederile din Normativ U 6-78.

2.10. La r

cirea cu ap

a masinilor de fort

- n special a motoarelor cu ardere intern

si a compresoarelor - apa de r

cire va fiprenc

lzit


la temperatur

mic

(circa +20C), pentru pornirea motoarelor; la ncetarea lucrului apa va fi evacuat

Sistemul de r

cire se va prenc

lzi de mai multe ori cu ap

cald

, nainte de a fi umplut cu ap

fierbinte (65C).

2.11. Pentru asigurarea parc

rii autovehiculelor pe perioadele de nefunctionare se vor amenaja, n bazele de


masini si utilaje,platforme de parcare si pentru perioada de timp friguros. Nu se
admite costruirea de garaje sau alte spatii asem

toare, destinatespecial parc

rii autovehiculelor pe timp friguros.

Platformele de parcare trebuie s

permit

n caz de incendiu evacuarea autovehiculelor si accesul utilajelor de interventie.

2.12. nainte de punerea n functiune a autovehiculelor se va controla cu atentie


dac

elementele de actionare (senilele,lanturile, crligele de tractiune etc.) nu sunt


nghetate; n acest caz ele vor fi nc

lzite prin procedee care s

nu foloseasc

flac

deschis

2.13. La boburi elevatoare platforma va fi protejat

preventiv contra nghetului, prin acoperirea cu un strat subtire de sareindustrial

. Cablurile si ghidajele acestora vor fi unse.

La terminarea lucrului, bena (cupa) elevatorului va fi bine cur

tat

2.14. Utilajele tehnologice ce nu necesit

depozitarea n spatii nchise se vor introduce sub soproane sau vor fi protejate
deintemperii prin acoperire.

Utilajele care au venit n contact cu materiale umede, cum sunt: aparatele de


torcretat, cele de sudare autogen

, masinile defrecat mozaic, pistoalele pentru pulverizat, vibratoarele etc., vor fi


cur

tate de resturile de materiale si sp

late nainte de depozitare.

Instalatii de nc

lzire

2.15. Pentru necesit

tile de nc

lzire tehnologic

si utilitar

prin instalatii speciale, proiectantul va stabili si prevedea nproiectul organiz

rii de santier, pe baz


de calcule termo-tehnice, tipurile acestor instalatii, dimensionate corespunz

tor cantit

tilor dec

ldur

cerute si regimului de functionare necesar, cu respectarea prevederilor de la cap.


4 privind necesitatea economisirii lamaximum a combustibilului si n special a
hidrocarburilor. Sistemul de nc

lzire se va alege astfel nct s

corespund

si din punct devedere al pericolului de incendiu, n ce priveste destinatia si


gradul de rezistent

la foc al constructiilor, respectndu-se n acest sensNormativul P 118-83 privind


protectia mpotriva incendiilor, Normativul I 13-79 precum si celelalte prescriptii
tehnice referitoare lautilizarea instalatiilor locale de nc

lzire.

Se va acorda o atentie deosebit

protej

rii elementelor de constructie combustibile fat

de p

rtile calde ale sistemelor de nc

lzire.

Se va prevedea obligatia supravegherii continue a sistemelor de nc

lzire pe toata durata lor de functionare efectiv

, inclusiv nperioadele situate n afara programului de lucru al santierului.

2.16. Necesit

tile de nc

lzire se vor determina att pentru activit

tile aferente proceselor de lucru programate n timpulfriguros, ct si pentru nc

lzirea statiilor de betoane si materiale si a altor spatii si nc

peri din santier (camere n care se execut

lucr

ri
Page 6 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application
Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

de finisaj, ateliere, birouri, dormitoare, s

li de dusuri, cantine, spatiile destinate ad

postirii pompelor si masinilor de interventie n caz de incendiu etc).

Activitatea meteorologic

de santier

2.17. Trusturile si ntreprinderile de antrepriza general

au obligatia s

asigure fiec

rei unit

ti din subordine conditiile necesarepentru organizarea si functionarea continu

, pe durata timpului friguros, a unei activit

ti meteorologice de santier.

spunderea pentru desf

surarea acestei activit

ti revine la trust sau ntreprindere directorului tehnic cu resortul productie


sauunui cadru cu functie echivalent

, iar la unit

tile subordonate, sefilor acestora ajutati de sefii resoartelor programare, lansare


siurm

rirea productiei si de responsabilii laboratoarelor.

2.18. Activitatea meteorologic

de santier se desf

soar

zilnic f

nici o exceptie, pe toat

perioada de timp friguros

- din localitatea unde se afl

situat santierul, a c

rei durat

se va stabili pe baza informatiilor culese pe plan local. Activitateameteorologic

se va extinde n mod preventiv si pe cte un interval suplimentar de 15 zile


nainte si dup

perioada conventional

detimp friguros, definit


la pct. 1.6.

2.19. Activitatea meteorologic

pe santier se refer

la obtinerea si valorificarea previziunilor meteorologice furnizate deInstitutul


Meteorologic Central att pe perioade scurte (o zi sau o s

pt

mn

), ct si pe perioade mai lungi (prognoze decadale,chenzinale, lunare,


trimestriale). Aceast

previziune va contine informatii privind temperaturile maxime si minime, regimul


vnturilor(directia, intensitatea, viteza) si regimul precipitatiilor (ploaie, lapovit

, ninsoare, perspective de formare a poleiului), att n timpul zilelorct si a


noptilor respective.

La santierele izolate, situate n regiuni greu accesibile, nedotate cu alte mijloace


de informare, transmiterea previziunilor zilnicese va face telefonic prin grija
sefului serviciului programare, lansare si urm

rirea productiei al ntreprinderii sau trustului.

2.20. Pentru nregistrarea temperaturii aerului, a temperaturii interioare din


spatiile de lucru, precum si a temperaturiiagregatelor, mixturilor, betoanelor si
mortarelor, fiecare santier va fi dotat cu termometrele necesare.

2.21. Toate temperaturile m

surate zilnic, mpreun

cu diversele fenomene atmosferice intervenite, pentru care se va ar

tadirectia, intensitatea si durata lor, vor fi nregistrate n documentele de evident

precizate la cap. 5.

2.22. Pentru santierele asezate lng

cursurile de ap

cu nivel variabil - cum este cazul lucr

rilor de poduri, baraje, regulariz

ride ruri, consolid

ri de maluri etc. - activitatea meteorologic

se va completa cu date hidrologice.

Protectia si igiena muncii

2.23. Conducerile brig

zilor si punctelor de lucru vor asigura aplicarea cu o rigurozitate sporit

am

surilor de protectie siigien

a muncii tinnd seama de gradul sporit de periculozitate pe care l prezint

continuarea activit

tii de constructii pe timp friguros.

n acest sens se vor respecta, att la elaborarea proiectului anual de lucru pe


timp friguros (pct. 3.2) ct si n timpul execut

riilucr

rilor, prevederile din:

- Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, cu


ord. nr. 54/1975 si de Ministerul S

tii cuOrd. nr. 60/1975:

- Normele de protectie a muncii n activitatea de constructii montaj, aprobate de


Ministerul Constructiilor Industriale cu Ord. nr.12-33/D-1980.

La nceputul perioadei de timp friguros, definit

conform pct. 1.6, din prezentul normativ, la toate punctele de lucru la care
secontinu

activitatea se vor efectua n mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de


protectie a muncii specifice perioadei de timpfriguros, care se vor repeta ori de
cte ori se schimb

conditiile de desf

surare a lucr

rilor.

Instructajele se vor referi att la normele generale ce trebuie respectate pe timp


friguros ct si la cele specifice capitolelor delucr

ri analizate n partea a II-a a Normativului (cap. 6...18). Unit

tile specializate de constructii-montaj din subordinea ministerelor vorasigura si


aplicarea normelor de tehnica securit

tii muncii specifice acestora.

Prevenirea si stingerea incendiilor

2.24. n afar

de obligatiile curente prev

zute n normativele si celelalte reglement

ri oficiale n vigoare, referitoare laprevenirea si stingerea incendiilor, conducerile


brig

zilor si punctelor de lucru vor lua pentru perioada de timp friguros urm

toarelem

suri suplimentare:

a) interzicerea dep

sirii temperaturii strict necesare pentru nevoi tehnologice sau utilitare - att ca
valoare ct si ca durat

b) interzicerea oric

ror focuri deschise - att n interior ct si n aer liber - care nu sunt ordonate si
controlate de c

tre organelede conducere ale punctului de lucru; n locurile ce prezint

pericol de incendiu focurile deschise se vor putea admite numai pe baz

depermis de lucru cu foc si cu respectarea m

surilor specifice stabilite pentru fiecare caz n parte;

c) asigurarea cantit

tilor de ap

necesar

, a mijloacelor de depozitare (bazine, rezervoare termoizolante etc.), a pompelor,


aconductelor, furtunurilor etc, precum si a num

rului prescris de panouri de incendiu, echipate complet cu sting

toare, nisip, unelte,


Page 7 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application
Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

furtunuri etc, si plasate corespunz

tor pe teren; se vor lua n acest sens m

suri de protectie a acestora mpotriva nghetului side ntretinere n conditii de


functionare corespunz

toare;

d) interzicerea utiliz

rii sobelor si burlanelor metalice n interiorul constructiilor de lemn


(baracamentelor), precum sicontrolarea aparitiei fisurilor la pereti si la tavane, la
cosurile si la sobele din zid

rie precum si n jurul racord

rii acestora si reparareaimediat

a defectiunilor constatate;

e) interzicerea folosirii instalatiilor electrice improvizate, care nu corespund


normativelor n vigoare si a folosirii, n general, aresourilor;

f) interzicerea amenaj

rii n interiorul constructiilor de baz

, n curs de executie, a unor baracamente din materialecombustibile sau spatii


pentru depozitarea si p

strarea de substante si materiale combustibile;

g) protejarea mpotriva nghetului a instalatiilor, utilajelor, masinilor si celorlalte


mijloace de interventie n caz de incendin;

h) asigurarea n permanent

a accesului masinilor de interventie n caz de incendiu la sursele de ap

(rezervoare, bazine,hidranti exteriori etc.);

i) dotarea santierului cu mijloace de alarm

n caz de incendiu (toac

metalic

, sirene etc);

j) realizarea de controale temeinice la terminarea lucrului la toate locurile de


munc

pentru depistarea si nl

turarea imediat

aoric

ror nereguli care ar putea conduce la aparitia unor incendii;

k) intensificarea instructajelor periodice ale ntregului personal, la intervale mai


dese dect n restul anului.

Protejarea obiectelor sistate

2.25. La obiectele la care se sisteaz

activitatea de executie n timpul iernii, santierul este obligat s

ia m

suri de protejarecontra timpului friguros n asa fel nct s

fie asigurate conditii pentru conservarea calit

tii lucr

rilor executate si reluarea normal

aactivit

tii, f

cheltuieli speciale de reparatii sau refaceri.

n acest sens:

a) s

turile la gropile de fundatii se vor ntrerupe cu minimum 0,50 m nainte de a


ajunge la cota de fundare, iar taluzurile sevor asigura pentru a nu se produce
surp


ri; gropile pentru fundatii de stlpi se vor acoperi pentru ca apa s

nu poat

trunde n ele;

b) dac

fundatiile sunt deja executate se va degaja z

pada, gheata si noroiul din jurul acestora, si se vor executa umpluturilede p

mnt respective, asigurndu-se si scurgerea apei la santurile principale de


colectare sau la canalizarea santierului ;

c) zid

riile peretilor vor fi executate numai pn

la centura nivelului aflat n lucru, peste care se va aplica un acoperisprovizoriu:


de asemenea, vor fi montate panouri de nchidere a golurilor la toate usile
exterioare si ferestrele fiec

rui etaj; atunci cnd,pn

la sistarea executiei s-a realizat si centura ultimului-nivel al cl

dirii, se va monta acoperisul definitiv;

d) ncepnd din ziua sist


rii activit

tii pe timp friguros, la un obiect, se vor aplica acestuia si materialelor depozitate


n el toatem

surile de paz

si securitate necesare pn

la reluarea lucrului.

PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA LUCR

RILOR PE TIMP FRIGUROS

3.1. Proiectul anual pentru organizarea lucr

rilor pe timp friguros va fi elaborat de constructor pn

cel trziu la data de 15.09.a anului curent. Proiectul se supune aprob

rii conducerii unit

tii tutelare si se trimite la proiectant si la beneficiar pentru verificarea ncadr

rii n devizul general al investitiei pentru care se execut

lucrarea.

Programul de m

suri pentru perioada de timp friguros

3.2. n vederea elabor

rii proiectului anual de organizare a lucr

rilor pe timp friguros, pentru fiecare santier, conducereaantreprizei stabileste, pe


baza stadiului de realizare a graficului de executie si a programelor de productie
precum si a consult

riiresponsabililor s

i pe resoarte sau probleme, programul m

surilor pentru perioada de timp friguros. La unit

tile unde exist

sub-antreprize, programul va fi ntocmit cu participarea delegatilor acestora.

La elaborarea acestui program se va tine seama de urm

toarele :

- crearea n timp util a fronturilor de lucru, potrivit specificului lucr

rilor ce urmeaz

a fi executate;

- nchiderea definitiv

sau provizorie a spatiilor n care se va desf

sura activitatea;

- nc

lzirea spatiilor de lucru n conditiile legale;

- amenajarea si ntretinerea c

ilor de circulatie, platformelor, rampelor etc., prev

zndu-se cur

tirea si pres

rarea lor cumateriale antiderapante;

- asigurarea de spatii corespunz

toare de cazare.

Page 8 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

Programul astfel ntocmit este preluat n proiectul anual de organizare a lucr

rilor pe timp friguros si dup

aprobare devineobligatoriu pentru antrepriz

. Elaborarea programelor, continnd m


suri concrete, termene si responsabili de ndeplinire, va fi ndrumat

si coordonat

de c

tre unitatea tutelar

, astfel ca, pe baza unui plan centralizat, s

se poat

asigura si controla realizareadin vreme a conditiilor necesare pentru continuarea


activit

tii la fiecare santier.

3.3. Principalele elemente care trebuie cuprinse n programul de m

suri sunt urm

toarele:

- obiectele ce se vor ncepe, vor continua sau se vor termina n perioada de timp
friguros conform graficelor de esalonare ainvestitiilor aprobate;

- evidentierea lucr

rilor ce urmeaz

a se executa la fiecare dintre obiectele aprobate pentru continuarea realiz

rii lor pe timpfriguros, cu precizarea cantit

tilor si esalon

rii lor;

- rezolvarea, n conditiile specifice timpului friguros, a problemelor de


aprovizionare, manipulare, transport, depozitare,conservare si distribuire a
materialelor necesare activit

tii de executie a obiectelor de constructii precum si activit

tii din unit

tile deproductie auxiliar

- extinderea utiliz

rii elementelor prefabricate si a altor solutii tehnice moderne cum sunt: folosirea
cimenturilor cu nt

rirerapid

, a aditivilor precum si a diverselor materiale noi cu eficient

sporit

; folosirea tehnologiilor avansate de lucru, care conduc lascurtarea si ieftinirea


executiei si permit ca lucr

rile s

ating

mai repede calit

tile prescrise;

- asigurarea materialelor si dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la


protectia termic

a lucr

rilor de baz

- asigurarea, verificarea, ad

postirea, ntretinerea si repararea utilajelor si mijloacelor de transport, destinate


activit

tii pe timpfriguros;

- realizarea instalatiilor definitive si punerea lor n functiune prin racordarea la


centralele provizorii de santier, mpreun

curetelele si aparatele speciale pentru producerea si distribuirea c

ldurii la punctele de lucru, n conditiile precizate la cap. 4;

- asigurarea combustibililor si carburantilor, pentru necesit

tile tehnologice si cele utilitare, din santier, a explozibililor,lubrefiantilor etc, n


sortimentele si cantit

tile corespunz

toare specificului si volumului productiei planificate;

- redistribuirea sarcinilor si activit

tilor necesare pentru dez

peziri, dezghet

ri, protectie termic

a lucr

rilor etc, potriviicantit

tilor de lucr

ri programate si esalon

rii calendaristice a acestora;

- preg

tirea si instruirea special

- introductiv

si periodic

- a cadrelor locale de executie si de conducere pentru activitatea petimp friguros,


inclusiv precizarea temelor si specialistilor ce vor face instruirea;

- dotarea muncitorilor, a punctelor de lucru si a altor puncte importante din


santier cu mijloacele de protectie si de interventienecesare n cazuri de incendiu,
inundatii, pr

busiri de teren etc;

- organizarea activit

tii meteorologice prin laboratorul de santier, constnd din dotarea punctelor de


lucru si a altor puncteprincipale din santier cu termometre curente, asigurarea de
termometre speciale pentru m

surarea temperaturilor materialelor simixturilor, organizarea sistemului de


informare previzional

si tinerea la zi a evidentei meteorologice de santier.

3.4. Realizarea programelor de m

suri aprobate si a eventualelor corecturi aduse acestora, n timpul aplic

rii lor pe teren, va ficontrolat

de c

tre un colectiv care se va nfiinta unitatea de antrepriz

general

sub conducerea directorului tehnic cu urm

rireaproductiei sau a unui cadru cu functie echivalent

- si n care vor fi inclusi reprezentanti ai tuturor resoartelor de activit


ti care au sarcini n executarea lucr

rilor pe timp friguros.

Programarea lucr

rilor de baz

pentru timpul friguros

3.5. Lucr

rile de baz

ce urmeaz

a fi prev

zute n graficele de executie pe timp friguros se vor programa n conformitate


cuprevederile cap. 4 privind M

suri de folosire rational

a energiei si combustibilului".

3.6. Programul lucr

rilor de baz

va contine cantit

tile totale de executat la fiecare categorie de lucr


ri a unui obiect, ct siesalonarea calendaristic

respectiv

pe toat

perioada de timp friguros, pn

la realizarea cantit

tilor si eliberarea echipelor de lucru sia mijloacelor de productie angajate la acest


obiect.

3.7. Programul lucr

rilor de baz

va fi adus din timp la cunostint

celor responsabili de realizare att prin expunerea siprelucrarea lui n sedinte de


productie, ct si prin aplicarea lui la obiectul respectiv.

Continutul proiectului anual pentru organizarea lucr

rilor pe timp friguros

3.8. Proiectul anual pentru organizarea lucr

rilor pe timp friguros se compune din urm

toarele piese:

a) Memoriu justificativ, care va analiza stadiul de ncadrare n graficul generai si


n programul anual si va justifica din punct devedere tehnico-economic modific

rile intervenite n volumul de lucr

ri a c

ror executie se continu

sau se ncepe pe perioada de timpfriguros, precizndu-se conditiile avute n


vedere la ntocmirea programului (durata de timp friguros n functie de situatia
local

, de datestatistice si de previziunile meteorologice, temperaturile minime si


adncimilc maxime de nghet prev

zute, mijloace ce vor fi folosite,etc). Memoriul va cuprinde justificarea solutiilor


adoptate pentru amenaj

rile, instalatiile, dispozitivele ctc, necesare aplic

rii metodelorspeciale de lucru, inclusiv breviarul calculelor termotehnice, precum


si indicatii pentru aplicarea metodelor speciale de lucru.

Page 9 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

b) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp friguros mentionate la


pct. 3.1-3.5.

c) Fisele tehnologice pentru executarea pe timp friguros a lucr

rilor pentru care temperaturile critice prev


zute n Normativ,trebuie s

se realizeze prin tehnologii sau m

suri speciale.

d) Evaluarea cheltuielilor suplimentare necesare pentru executarea lucr

rilor pe timp friguros n conformitate cu prevederileLegii 9/1980 si a Normativului


P 91-83.

e) Planul de situatie cu organizarea teritoriului santierului n care se vor indica


amenaj

rile, constructiile, retelele si instalatiilespeciale necesare execut

rii lucr

rilor n perioada de timp friguros; dac

se consider

necesar, se vor mai ntocmi si urm

toarele piese:

- schitele de executie pentru cazurile simple, respectiv proiectele de executie


pentru cazurile mai complexe, privindamenaj

rile, dispozitivele etc, necesare aplic

rii unor metode speciale la executarea lucr


rilor pe timp friguros;

- planul de sistematizare pe vertical

a terenului santierului, care s

rezolve problema scurgerii apelor provenite din topireaghetii si z

pezii si a celor din precipitatii sau infiltratii, precum si amenajarea corespunz

toare a c

ilor de transport pentru perioada detimp friguros;

- esalonarea necesarului de forte de munc

pentru perioada de timp friguros, care se ntocmeste pe baza graficului general


deesalonare a execut

rii lucr

rilor, tinndu-se seama de productivitatea micsorat

a muncitorilor n aceast

perioad

precum si deactivit

tile auxiliare impuse de conditiile specifice de iarn

3.9. Beneficiarul, proiectantul si executantul trebuie s

conlucreze strns la stabilirea tuturor m

surilor necesare, potrivitsarcinilor concrete de productie ce revin santierului, urm

rindu-se si respectarea de c

tre constructor a termenelor legale de precizarecu anticipatie a necesit

tilor de materiale dirijate, de utilaje, mijloace de transport si forte de munc

, de ncheiere a contractelor defurnizare etc.

4. M

SURI DE FOLOSIRE RATIONAL

A ENERGIEI SI COMBUSTIBILULUI LA REALIZAREA CONSTRUCTIILOR


PETIMP FRIGUROS

4.11. La elaborarea proiectelor de executie se vor adopta solutii tehnice si grafice


de esalonare a investitiilor care s

asigurecontinuitatea activit

tii organizatiilor de executie n conditiile prev

zute de Legea nr. 9/1980 (art. 5 alin. 4, art. 56) si actele normative ceexpliciteaz

prevederile acesteia (Ordinul Consiliului de Ministri nr. 62/1982) f

nc

lcarea prevederilor din prezentul Normativ privindasigurarea calit

tii.

n acest sens:

a) se interzice executarea pe timp friguros a tuturor lucr

rilor de constructii sau instalatii care necesit

pentru asigurareacalit

tii m

suri speciale ce conduc la consumuri de combustibili sub form

de hidrocarburi;

b) se interzice executarea pe timp friguros a mbr

mintilor asfaltice la drumuri; lucr

rile de reparare a drumurilor cu mbr

minti asfaltice ce pot executa si n perioada de timp friguros mimai cu tehnologii


la rece si cu mixturi stocate.

4.2. Pentru asigurarea calit

tii lucr

rilor de constructii-montaj executate pe timp friguros se pot folosi combustibili,


exclusivhidrocarburi, numai pentru obiective prioritare, nominalizate prin acte
normative emise de Biroul Executiv al Consiliului de Ministri, lapropunerea
temeinic fundamentat

a ministerelor, celorlalte organe centrale si consiliilor populare judetene si at


municipiului Bucuresti.

4.3. Pentru alte obiective dect cele precizate la pct. 4.2. se vor programa pentru
a fi executate pe timp friguros numai lucr

ri n spatii nchise sau acele lucr

ri exterioare care nu necesit

consumuri de combustibili pentru nc

lzire.

a) Se vor avea n vedere pentru a fi executate pe timp friguros: s

turi, constructii din lemn sau metalice, mont

ri deelemente prefabricate, de instalatii conducte metalice si de beton, "mont

ri de utilaje, lucr

ri subterane, retele, fundatii si compact

ri deadncime, nvelitori, lucr

ri de tinichigerie, izolatii termice, suduri, realizarea diferitelor elemente de


constructie n atelierele bazelor deproductie, lucr

ri de reparare a drumurilor cu mbr

minti asfaltice, dar numai cu tehnologii la rece si cu mixturi asfaltice etc.

b) Nu se vor prevedea pentru a fi executate pe timp friguros lucr

ri ce se executa prin procese umede ca: turn

ri de betoane(cu exceptia celor prev

zute la pct.a), tencuieli, pardoseli, zugr

veli, placaje, mbr

minti rutiere cu lianti hidraulici, mbr

mintiasfaltice la drumuri (cu exceptia celor mentionate la pct. a) si altele.

c) Se interzice folosirea, combustibilului pentru nc

lzirea spatiilor de lucru, dac

acesta foloseste exclusiv execut

rii lucr

rilorde constructii-montaj.

4.4. Se excepteaz

de la prevederile pct. 4.3. b si c lucr

rile la care se folosesc pentru nc

lzire pe timp friguros resurseenergetice secundare rezultate din procesele de


fabricatie ale unor obiective industriale, alte resurse neutilizate ale acestora sau
oricesurse de energii neconventionale.

4.5. Se vor respecta cu strictete termenele stabilite pentru asigurarea


executantului cu documentatie si mijloace tehnico-materiale de productie, astfel
ca nici unul, din obiectele a c

ror executie este prev

zut

n sezonul c

lduros s

nu ntmpine ntrzieride natur

-i prelungeasc

executia si n perioada de timp friguros.

4.6. n cazul obiectivelor ce se ncadreaz

n conditiile mentionate la pct. 4.4, prev

zute cu central

termic

si instalatii propriide nc

lzire central

, se va prevedea n graficele anuale realizarea cu prioritate a acestor centrale si


instalatii, astfel ca ele s

poat

intra n functiune, fie si cu capacitate redus

nainte de aparitia sezonului friguros n zona n care este situat santierul.

Page 10 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

4.7. n ntreaga perioad


de timp friguros lucr

rile de beton se vor executa numai pe baza unor regimuri termice evidentiate
nproiectul anual de organizare a lucr

rilor pe timp frigoros conform prevederilor din cap. 8.

Proiectantii vor acorda santierelor, la cerere, asistenta tehnic

necesar

adapt

rii regimurilor termice prev

zute n proiectul deorganizare, la conditiile efective de realizare pe timp friguros


a lucr

rilor.

Se va evita executarea n perioada de timp friguros a pieselor subtiri din beton,


turnate monolit, care necesit

suri dificile siprelungite de protejare termic

4.8. Antrepriza va lua m

suri care s


asigure, pentru fiecare brigad

, functionarea n sezonul friguros a unor sistemeorganizate de folosire a c

ldurii, energiei si combustibilului, att pentru nevoile productiei ct si pentru


activitatea administrativ

si socialcultural

Se vor interzice cu severitate orice improvizatii care contravin att m

surilor de economisire a energiei ct si a normelor deprevenire si stingere a


incendiilor.

4.9. Conducerile antreprizelor si brig

zilor vor veghea cu strictete la utilizarea ct mai economicoas

a iluminatului de interiorsi de exterior, reducndu-l la strictul necesar, att ca


intensitate ct si ca durat

5. EVIDENTA ACTIVIT

TII PE TIMP FRIGUROS

5.1. La fiecare punct de lucru se va tine cu strictete evidenta lucr

rilor executate n perioada de timp friguros urm


rindu-se nmod special realizarea calit

tii acestora.

5.2. n vederea evidentierii conditiilor climatice generale n care s-au desf

surat lucr

rile, se va institui pentru perioadaconventional

de timp friguros la fiecare punct de lucru, statie de beton, baz

de productie, etc., un registru meteorologic n care se vor nregistra zilnic:

a) temperatura acrului, m

surat

n conditiile precizate la pct. 1.3.;

b) regimul vnturilor (directie, intensitate, durat

);

c) precipitatiile (ploaie, lapovit

, ninsoare - intensitate, durat

);

d) starea terenului (nenghetat, uscat, noroios, nghetat cu sau f

polei, nz

pezit, etc);

e) nivelul apei curg

toare - numai la punctele de lucru din vecin

tatea acestora si numai n perioadele de dezghet.

5.3. Controlul calit

tii lucr

rilor de betoane si mortare se va efectua n conformitate cu Sistemul de evident

n activitatea decontrol tehnic al calit

tii constructiilor", cu urm

toarele preciz

ri:

a) Se vor completa cu deosebit

grij

datele specifice perioadei de timp friguros prev


zute -n formularele tipizate si anume:

- bon de livrare transport primire-beton (Cod 911-101-f), n care se nregistreaz

pe verso temperatura mediului si cea abetonului n momentul desc

rc

rii din mijlocul de transport;

- condica (evidenta betoanelor turnate" (Cod 9-14-102) - nregistreaz

temperatura aerului exterior (col. 6) si cea a betonului(col. 7) la terminarea


punerii n oper

, precum si modul de protejare a betonului n col. H (Evenimente intervenite n


timpul beton

rii). ncol. 12 se va nregistra n cazul controlului calit

tii betonului prin gradul s

u de maturizare, num

rul fisei pentru controlul gradului dematurizare care nlocuieste n acest caz
buletinul de ncerc

ri nedistructive.

5.4. Fisa pentru controlul gradului critic de maturizare M


K
, sau a gradului de maturizare pentru decofrare M


(Anexa
B
2
) se ntocmeste la punctul de lucru prin nregistrarea temperaturilor m

surate conform prevederilor din cap. 8, pct. 8.26 si calculul direct nfis

a gradului de maturizare echivalent temperaturii normale de +20C, conform


indicatiilor din anexa B, pct. 2.

5.5. Controlul si evidenta calit

tii lucr

rilor de sudur

executate pe timp friguros se vor organiza cu respectarea prevederilordin


prescriptiile tehnice specifice, din conditiile tehnice speciale si din Sistemul de
evident

n activitatea de control tehnic al calit

tiiconstructiilor", folosindu-se formularele:

- proces verbal de prelevare probelor de sudur

( Cod 9-12-102/b);

- proces verbal de receptie a lotului de arm

turi sudate ( Cod 9-11-101-e)

n aceste documente se va face n mod expres mentiunea c

verific

rile se refer

la lucr

ri executate pe timp friguros.

De asemenea, autorizatia de lucru a sudorilor (Cod 9-17-10-1) va contine n mod


explicit mentiunea c

acestia sunt autorizatia executa suduri pe timp friguros n conditiile prev

zute de prescriptiile tehnice specifice.

[top
]

Page 11 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCR

RI

6. LUCR

RI DE P

MNTIndicatii generale

6.1. Stabilirea m

surilor tehnico-organizatorice de executare a lucr

rilor de p

mnt la orice obiect trebuie s

fie precizat

prinproiectul de executie, pe baza rezultatelor studiului geotehnic efectuat


pentru obiectul respectiv. Conducerea unit

tii de executie trebuietotodat

tin

seama de situatia climatic

real

din perioada execut

rii lucr

rilor de p

mnt.

6.2. Proiectantul va adopta adncimea de nghet, conform prevederilor din STAS


6054-77 Terenul de fundatie. Adncimea de nghet". Dac

localitatea n care se afl

santierul nu figureaz

n lista localit

tilor din standard, se va adopta adncimea de la localitateacea mai apropiat

, mentionat

n list

. n cazuri de dubiu, adncimea de nghet se va stabili prin sondaje la fata locului.

Pentru s

parea stratului de p

mnt supus nghetului se poate adopta fie metoda protej

rii preventive fie aceea a afn

riistratului nghetat.

Protejarea preventiv

ap

mnturilor contra nghetului

6.3. M

surile ce trebuie luate n acest scop, sunt urm

toarele:

a) Acoperirea suprafetei p

mntului cu vreascuri, paie, gunoi, b

legar, stuf, rogojini, talas, turb

, zgur

etc. Acestea vor fi ndep

rtate numai n ziua s

rii si numai pe portiunea strict necesar

pentru acestlucru, n functie de mijloacele de s

pare folosite si de intensitatea frigului.

b) Mentinerea stratului de z

pad

depus pe p

mnt si chiar favorizarea ngros

rii lui la ninsorile urm

toare folosind, dac

estenevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de p

mnt etc. care s

usureze nz

pezirea. n

ltimea gardurilor, panourilor sidigurilor va fi de 0,4...0,5 m; ele se vor aseza pe


mai multe rnduri paralele, la distante de 4...7 m sivor fi orientate perpendicular
pedirectia vnturilor dominante. n cazul n care se produc ninsori stratul existent
de z

pad

va fi acoperit cu materialele ar

tate la lit. a.

c) Acoperirea cu frunze, taias, rumegus etc, pentru protejarea fundului santurilor


sau gropilor de fundatie, la care executareas

turilor s-a sistat sau a ajuns la cota final

nainte de aparitia frigului si urmeaz

a se executa celelalte lucr

ri (pozarea de conducte,turnarea betonului etc).

Grosimea minim

, n metri, a stratului termoizolant h" se determin

cu formula:

(6.1)

H - reprezint

adncimea maxim

local

de nghet, n m;k este un coeficient n functie de natura terenului si aceea a


materialului termoizolant, avnd valorile din tabelul 6.1.

d) n cazul n care terenul care urmeaz

a fi s

pat este acoperit cu tufisuri, arbusti etc, aceast

vegetatie favorizeaz

retinereaz

pezii, astfel c

terenul nu va fi defrisat dect n ziua cnd ncepe executarea s

turilor, si numai pe portiuni minime, strict necesarelucrului.

Tabelul 6.1.

Afnarea p

mntului nghetat

Naturaterenului

Valoarea coeficientului k" pentru:

frunze

talas

rumegus

Zgur


mnt

uscat

umed

afnat

ndesat

Nisipp

ros

3,3

3,2

2,8

2,0

1,6

1,4

1,12

Nisipargilos fin

3,1

3,1

2,7

1,9

1,6

1,3

1,08

Argil

nisipoas

2,7

2,6

2,3

1,6

1,3

1,2

1,06

Argil

2,2

2,1

1,9

1,3

1,1

1,2

1,00

Page 12 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

6.4. Metoda se aplic

la p

mnturile nghetate pe adncime si const

n spargerea si afnarea mecanic

sau manual

astratului nghetat, pentru a usura fie evacuarea lui, fie p


strarea pe loc ca acoperire de protectie pentru straturile mai adnci, n
situatiacnd sunt de asteptat geruri puternice care ar putea provoca nghetarea
p

mntului pe adncimi mai mari.

a) Desfacerea stratului de p

mnt nghetat pe cel mult 25 cm adncime se face de regul

cu scarificatoare obisnuite.

b) La grosimi de p

mnt nghetat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pneumatice sau alte
instalatii mecanice pentruspargere.

Acolo unde situatia local

permite, se pot utiliza excavatoarele cu cup

,f

alte dispozitive speciale. Ele pot dizlocap

mnturi nghetate pn

la 40 cm adncime. Peste aceast

adncime, se monteaz


dispozitive speciale (berbeci, pene etc) dediverse greut

ti care, prin c

dere odat

cu sapa, pot desface straturi nghetate pn

la 80 cm.

6.5. Atunci cnd grosimea stratului nghetat este mai mare de 80 cm, iar sub
acesta trebuie s

se sape un strat gros de p

mntnenghetat, se recurge la dislocarea p

mntului cu ajutorul explozibililor.

Executarea s

turilor pe timp friguros

6.5. Executarea s

turilor se va ncepe imediat dup

dezghetarea natural


sau afnarea stratului superficial, astfel ca s

seevite o nou

nghetare a suprafetei lui, nainte de s

pare si n special nainte de turnarea unor fundatii.

La s

turile cu epuismente apa pompat

va fi ndep

rtat

imediat, pentru a nu se forma gheat

n jurul punctului de lucru.

Utilajele pentru executarea s

turilor pe timp friguros: excavatoare, scarificatoare, buldozere etc, vor trebui


examinate cuatentie la terminarea sau ntreruperea lucrului cur

tindu-se de resturile de p

mnt, ntregul sistem de transmisie si deplasare.

Transportul p

mntului pe timp friguros

6.6. Transportul p

mntului s

pat pe timp friguros trebuie s

se termine nainte de a ncepe s

nghete. n acest sens se vorrespecta la organizarea lucr

rilor duratele disponibile prev

zute n tabelul 6.2.

Tabelul 6.2

Transportul p

mntului trebuie f

cut pe distante ct mai scurte, cu evitarea total

a station

rii pe traseu a mijloacelorrespective de transport.

La transportul p


mntului pe timp friguros, vehiculele se vor cur

ta bine de p

mnt dup

fiecare desc

rcare.

6.7. C

ile pe care se deplaseaz

vehiculele de transport vor fi amenajate si ntretinute n mod special pentru


lucrul pe timpfriguros.

a) C

ile rutiere vor fi amenajate n m

sura posibilit

tilor si la cotele drumurilor interioare definitive, cu precizarea c

acesteatrebuie s

aib

o capacitate portanta corespunz

toare traficului cu autocamioanele folosite la transportul p


mntului.

n functie de sensibilitatea la nghet a terenului se vor realiza drumuri fundatii


stabile, folosind blocaje de piatr

, pl

ci de betonetc.

Canalizarea se va mentine n stare de functionare, iar n lipsa acesteia se va


asigura scurgerea apelor prin santuri desuprafat

. Suprafata carosabil

va fi cur

tat

de z

pad

si pres

rat

cu materiale antiderapante.

b) C

ile ferate de transport vor fi ntretinute prin cur

tarea z

pezii de pe traseu, n special n zona ramificatiilor si pl

cilorturnante care vor fi mentinute dezghetate prin pres

rare cu sare industrial

, aprovizionat

si depozitat

n cantit

ti suficiente n zonaacestora.

Executarea umpluturilor pe timp friguros

6.8. Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace


mecanice sau manuale, n functie de specificul sivolumul lucr

rilor prev

zute n proiect pentru perioada respectiv

, dac

se respect

urm

toarele conditii:

Temperauta aerului (C)

Timpul de ncepere a nghet

riip

mntului (minute)

-5

-10

- 15

90

60

50

Procesul tehnologic si conditii derealizare

Regim termic critic

Temperatura

Durata

Page 13 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

6.9. La executarea umpluturilor de p

mnt pe timp friguros n spatii nguste se vor lua si urm

toarele m

suri organizatorice:

a) la atingerea temperaturilor critice mentionate la pct. 6.8 executarea


umpluturilor se opreste lundu-se m


suri de protejareatt a suprafetelor decupate ct si a celor realizate prin
umplutur

b) toat

activitatea de executare si de compactare a umpluturilor trebuie s

fie concentrat

pe portiuni mici de teren si s

sedesf

soare pe baza unei organiz

ri ct mai judicioase, care s

fie respectat

cu rigurozitate; aceast

activitate trebuie s

se efectueze,pe ct posibil, f

ntrerupere, astfel c

la sfrsitul zilei de lucru portiunea de lucrare stabilit

fie complet terminat

; se pot face unele ntreruperi locale de pe o zi pe alta numai n cazurile cnd


exist

certitudinea absolut

peste noapte nu vor interveni nici precipitatii,nici sc

deri periculoase de temperatur

c) la asternerea si compactarea p

mntului se vor evita pe ct posibil pauzele n executie; asternerea p

mntului se va face nstraturi subtiri (max. 20 cm) si va alterna cu compactarea


lor;

d) indiferent de temperatura aerului, lucr

rile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, spre a nu
sepermite acumularea unui exces de ap

n corpul umpluturilor;

e) umpluturile executate pe timp friguros trebuie ap


rate prin santuri si diguri mpotriva sp

rii ce ar putea fi provocat

deprecipitatii; de asemenea, la terminarea dezghetului, aceste umpluturi vor fi


controlate cu atentie si se vor lua imediat m

suri deremediere a defectelor ce eventual s-au produs;

f) umpluturile ntre fundatiile stlpilor izolati pentru care s-a f

cut o s

tur

comun

, umpluturile dintre fundatii si peretiis

turii si umpluturile la santuri se vor efectua numai cu p

mnt sau balast.

6.10. Compactarea p

mnturilor asternute n umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace


normale de compactare, cuconditia ca operatia s

nu se execute pe timp de precipitatii (ploaie, lapovit

, ninsoare), care modific

mult umiditatea p

mnturilor fat

de cea optim

necesar

compact

rii.

Executarea rambleelor

6.11. Ca reguli principale de respectat la executarea rambleelor - fie prin


mijloace manuale, fie prin mijloace mecanizate seenumer

urm

toarele:

a) evitarea folosirii n ramblee a p

mnturilor coezive, recomandndu-se rocile pietroase, piatra brut

sau spart


, bolovanii,balastul, prundisurile, nisipurile si diversele variet

ti de p

mnturi argiloase-nisipoase; n cazurile cnd folosirea p

mntuilor coezive nupoate fi evitat

, acestea trebuie s

fie puse n lucrare cu un continut ct mai redus de ap

,c

ci altfel apa din pori produce osuprapresiune care poate deveni periculoas

pentru stabilitatea rambleului;

b) asezarea p

mntului n rambleu se va face n straturi de grosime corespunz

toare caracteristicilor utilajului de compactare;astfel ca s

se asigure, imediat dup

asternere, posibilitatea de nivelare si compactare;

c) n cazul cnd executarea unui rambleu trebuie s

fie ntrerupt


, de pe o zi pe alta sau pentru mai multe zile - nainte de a sefi ajuns la cota final

a rambleului, - asternerea unui nou strat de umplutur

se va face numai dup

ndep

rtarea sau dezghetareacomplet

a stratului nghetat, cu precizarea c

dac

n urma dezghet

rii rezult

o cantitate de ap

ce poate fi periculoas

pentrulucrare, asternerea straturilor urm

toare va fi amnat

pn

la evaporarea apei sau dirijarea ei c

tre canalizarea santierului;

(d) materialul de umplutur

va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pnzei freatice sau drenate; nu
se vor pune numplutur

bulg

ri sau sloiuri de p

mnt nghetat; acestea trebuie neap

rat s

fie sf

rmate complet nainte de asternere; restrictiatrebuie respectat

cu extrem

grij

n special la rambleele de cale ferat

si sosea, la digurile de p

mnt ce suport

presiuni, cum estecazul la st

vilare, baraje, la umpluturile dintre peretii ecluzelor, la diversele umpluturi de


etanseitate la sferturile de con ale podurilor, laumpluturile din spatele zidurilor
de sprijin, pereurilor etc., chiar dac


compactarea p

mnturilor se face cu mijloace mecanice;

e) toate rambeleele executate pe timp friguros cu p

mnt expus nghet

rii vor avea o supran

ltare, peste n

ltimea dat

nproiect, astfel c

, prin tasare, care este mai pronuntat

n conditiile de umiditate sporit

, partea superioar

a umpluturii s

la ajung

lacota final

prev

zut


n proiect; aceast

supran

ltare se stabileste de proiectant pe baza avizului geotehnic si se precizeaz

nproiectul lucr

rilor programate pentru perioada de timp friguros; constructorul se poate orienta


si dup

datele informative din tabelul 6.3.potrivit naturii p

mntului folosit n ramblee:

Tabelul 6.3.

a.

parea, transportul, asternerea n umplutur

si completareap

mntului nenghetat

+1C

Durata total

deexecutie

b.

parea p

mntului pentruasezarea n umplutur

, din zone n care terenul nu este nghetat

+1C

Durata de s

pare

c. Asezarea p

mntului deumplutur

pe teren sau pe stratulinferior nenghetat

+1C

n momentulasternerii stratului

Page 14 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

f) nici un rambleu nu se va executa, pe p

mnt nghetat, deoarece baza lui devine nestabil

n timpul dezghetului, putndcompromite omogenitatea si chiar stabilitatea


ntregului rambleu; la asemenea cazuri este obligatoriu ca terenul pe care se
aseaz

rambleul s

fie mentinut dezghetat conform pct. 6.3. sau s

se astepte dezghetarea lui. natural

Procedee de compactare a umpluturilor

6.12. Compactarea se face n spatii nguste, folosindu-se maiuri obisnuite de min

, maiuri electrice sau mecanice (tipbroasc

"), vibropile, pl

ci vibratoare de compactat etc; n spatii largi compactarea trebuie s

se realizeze cu ajutorul utilajelor rutiere decompactat (cilindre compresoare cu


fata neted

autopropulsate, cilindre cu proeminente tip picior de oaie" tractate cu mijloace


auto,compactoare vibratoare, compresoare pe pneuri, etc.)

Un alt procedeu de compactare, suficient de economic si de eficient - si care se


afl

, n general, la dispozitia oric

rui santier -const

n dirijarea circulatiei auto de santier chiar pe rambleele aflate n curs de


executie. Aceste procedeu, care poate fi aplicat nconditii organizatorice usoare,
mai ales a lucr

rile de drumuri, c

i ferate, baraje de p

mnt etc, se aplic


, aproape cu aceeasi eficient

,folosind fie vehicole cu roti pe pneuri lestate prin nc

rcarea lor cu p

mnt sau alte materiale, fie diverse utilaje grele prev

zute cusenile (tractoare, buldozere etc).

6.13. Pentru lucr

ri de terasamente caracterizate prin cantit

ti, suprafete si n

ltimi mari se vor respecta si conditiile carerezult

din caietele de sarcini sau documentatiile ntocmite de proiectantii de


specialitate.

7. FUNDATII SI CONSTRUCTII SUB NIVELUL TERENULUI

7.1. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a celorlalte constructii sub


nivelul terenului se vor lua m

suri specifice,diferentiate pe grupe de lucr

ri, care s

asigure respectarea urm

toarelor conditii: (vezi tabel pag. 40).

Fundatii de suprafat

7.2. La executarea fundatiilor de suprafat

(continue, t

lpi izolate, radiere etc), este interzis

asezarea lor pe teren nghetat oricu grad sporit de umiditate rezultat din dezghet
sau din precipitatii atmosferice, spre a se mpiedica producerea de tas

ri inegale aleansamblului fundatiei, evitndu-se astfel aparitia de solicit

ri suplimentare ce pot periclita constructia.

Problema se pune la fel si pentru fundatiile de masini care lucreaz

n regim de vibratii si c

rora trebuie s

li se asigure ocomportare perfect

n conditiile n care sunt folosite.

7.3. n cazul fundatiilor executate la cl

diri sau alte constructii exterioare ce sunt prev

zute cu trotuare se vor lua m


suri deexecutare a trotuarelor imediat ce fundatiile au fost realizate pn

deasupra cotei terenului, spre a mpiedica p

trunderea n fundatie aapelor de suprafat

provenite din ploi sau dezghet, care produc degradarea fundatiilor.

Natura p

mntului folosit n ramblee

Supran

ltarea n procente fat

de n

ltimea final

a rambleului prev

zut

n proiect

mnturi nisipoase, pietroase etc.


mnturi argiloase, marne, etc.

12%

15%

Grupa delucr

ri

Procesul tehnologic si conditii derealizare

Regim termic critic

Temperatura

Durata

Fundatiideadncime

a) s

parea gropilor pentru fundatii

cap. 6

b) prepararea, transportul, punerea noper

a betonului si protejareaelementului n perioada critic

dematurizare

cap. 8

c) s

parea, transportul, mpr

stierea sicompactarea p

mntului n umpluturi

cap. 6

a) s

parea, forarea

cap. 6

b) prepararea, transportul, punerea noper

a betonului si protejareaelementului n perioada critic

dematurizare

cap. 8

Conductesi cabluria) s

parea santurilor

cap. 6

b) pozarea conductelor metalice

cap. 12

c) probele de presiune cu ap

la5

72 h

Page 15 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

Fundatii de adncime

7.4. La executarea acestor lucr

ri se va tine seama si de prevederile din Normativ privind alc

tuirea si executarea pilotilorpentru fundatii" C 160-75.

7.5. Pilotii turnati la fata locului la care fata superioar

a betonului se afl


la o adncime mai mare de 1 m de la suprafataplatformei de lucru, se vor proteja
dup

formarea lor prin umplerea str

pungerii din teren cu p

mnt usor compactat.

Pilotii la care fata superioar

a betonului se afl

la o adncime mai mic

de 1,00 m de la suprafata platformei se vor protejasuplimentar conform


prevederilor din cap. 8. Dac

exist

temeri c

betonul ar fi putut s

nghete n zona capului pilotilor, se va verificaatent starea betonului la pilotii


suspectati, dup

executarea s

turii de fundatie.

Fundatia respectiv

nu se va turna dect dup

consemnarea prin proces-verbal ntre constructor si beneficiar a


rezultatuluiacestei verific

ri. Dac

se va constata degradarea betonului din capul pilotului se va cere avizul


proiectantului asupra m

surilor de luat.

Dup

terminarea beton

rii si nt

rirea suficient

laterale ale blocului de beton, se vor scoate cofrajele si sprijinirile respective sise
va proceda la umplerea gropii cu p

mnt care se va compacta n straturi de cte 20 cm grosime.

Conducte si cabluri subterane

7.6. n timpul iernii se pot executa orice fel de lucr

ri privind pozarea de conducte si cabluri, ns


cu respectarea m

surilorprev

zute la pct. 7.1.

7.7. Nu se vor monta tuburi n santuri n care se afl

ap

, ci numai dup

evacuarea sau evaporarea acesteia, n care caz se vaevacua si stratul de p

mnt nmuiat, care va fi nlocuit cu nisip pilonat.

7.8. Pe plan organizatoric se fac urm

toarele preciz

ri cu caracter comun, pe lng

cele prev

zute la pct. 2.6.:

- piesele prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn, stivuindu-se separat, la


mici distante ntre ele, astfel nct s

nu selipeasc

una de alta, spre a evita att pericolul nghet


rii Ia zona de lipire ct si efectuarea de manevre inutile;

- conductele de azbociment sosite pe santier n perioada 15 noiembrie - 15


martie vor fi depozitate n asa fel nct s

fie feritede intemperii n perioadele de timp friguros, spre a nu fi expuse ciclurilor


de nghet-dezghet; n acest scop, ele vor fi acoperite cu folii depolietilen

sau ad

postite sub soproane; nu se admite cur

tirea cu ranga a ghetii sau a p

mntului nghetat;

- piesele de mbinare pentru conducte se vor depozita n spatii ferite de nghet si


protejate mpotriva oric

ror posibilit

ti de aputea fi degradate sau murd

rite;

- se vor aproviziona din vreme panouri si dispozitive suficiente de acoperire


pentru protectia local

, asigurndu-li-se si unspatiu corespunz

tor de depozitare;

- toate sprijinirile, rigidiz


rile si consolid

rile se vor controla permanent, mai ales dup

perioadele de ploi sau ninsori neurmatede nghet, precum si n perioadele de


dezghet, si se vor lua m

suri de nt

rire imediat

a lor.

7.9. Cnd santurile se execut

n terenuri sensibile la nghet, ele se vor realiza de la nceput cu taluze cu pant

mai mic

, sprea le preveni pr

busirea la aparitia dezghetului.

n cazurile cnd unele portiuni de santuri trec pe lng

alte constructii exterioare, deja executate, se va avea grij

nu sedezveleasc

fundatiile acestora si s


nu li se micsoreze grosimea stratului de p

mnt de protectie, mai ales cnd acesta este nestabilla nghet; n asemenea
cazuri se va limita ampriza s

turilor nspre fundatiile constructiilor la strictul necesar, iar eventualele


taluzeverticale ce vor rezulta se vor sprijini cu dulapi sau chiar cu palplanse bine
spraituite.

7.10. La conductele mbinate cu garnituri de cauciuc se vor asigura conditiile de


la pct. 18.3 si se vor lua urm

toarele m

suri:

subterane

conducte

d) pozarea cablurilor electrice

cap. 18

e) Manipularea si pozarea cond. PVC

cap. 18

Canale silucr

riaferente

a) S

parea santurilor

cap. 6

b) Executarea canalelor din beton

cap. 8

c) Executarea canalelor din zid

rie

cap. 10

d) Tencuieli, etans

ri

cap. 13

e) Izol

ri

cap. 15

Page 16 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

- depozitarea garniturilor n locuri uscate;

- cur

tirea mufelor de gheat

si uscarea lor cu un jet de aer cald;

- montarea imediat

a garniturilor.

7.11. Pentru a ap

ra fundul gropii la santurile deschise se poate apela la unul din urm

toarele procedee:

- cablurile sau tuburile se pozeaz

imediat ce s-a ajuns la cota final

si se acoper

n aceeasi zi cu p

mnt pe toat

adncimea, de c

tre echipe speciale ce vin n urma echipei de pozare;

- se las

nes

pat un strat de p

mnt de circa 20 cm, care urmeaz

a fi s

pat n ziua poz

rii conductelor, procedndu-se apoica Ia alineatul precedent; n cazul cnd starea


timpului se nr

ut

teste brusc n ziua poz

rii, se va renunta la decaparea acestui strat perestul traseului, acoperindu-se


corespunz

tor contra nghetului;

- dac

s-a ajuns pe vreme bun

la cota final

as


turilor dar, din diverse motive, pozarea conductelor trebuie amnat

pentru mai trziu, fundul santului va fi ap

rat de nghetarea ce poate interveni, prin acoperirea cu materiale de protectie.

7.12. Piesele de c

ptusire si de sprijinire a taluzelor verticale se vor dimensiona la sarcini sporite


pentru a se tine seama desolicit

rile suplimentare ce iau nastere n urma umfl

rii pmntului nghetat si a micsor

rii unghiului de frecare a terenurilor nestabile la nghet.

Executarea acestor c

ptusiri si a sprijinirilor respective trebuie f

cut

n strict

conformitate cu prevederile proiectului.

7.13. Conductele vor fi pozate numai pe suprafete cur

tate de z

pad


si de stratul nghetat, dup

ce s-a asternut n prealabilun pat de nisip.

Dac

nghetul a p

truns pn

la fundul santului, dar pozarea conductelor trebuie neap

rat s

continue, neputndu-se asteptadezghetarea natural

a terenului, se va ndep

rta stratul de p

mnt nghetat.

Aceast

operatie se va face pe portiuni, de c

tre echipe speciale care preced imediat echipa ce pozeaz

conductele.Lungimea acestor portiuni si ritmul de preg

tire a lor vor fi coordonate cu lungimile tronsoanelor de conducte aduse lng


sant, nvederea lans

rii si poz

rii, si cu ritmul posibil de realizat de c

tre echipa de pozare.

Capetele conductelor trebuie s

fie mentinute n stare uscat

si curat

; ele vor fi ap

rate, cu grij

de p

trunderea z

pezii, sprea se putea realiza o mbinare etans

7.14. nainte si dup

pozarea conductelor trebuie s

se ia m


suri de protectie pentru a mpiedica fundul santului s

sedeformeze din cauza nghetului si a presiunilor ce le primeste de la conducta


instalat

. Dup

pozarea definitiv

, a conductelor ele vor fiacoperite ct mai repede cu p

mnt.

Toate manson

rile se vor executa numai sub acoperiri locale de protectie.

7.15. La pozarea pe timp friguros a diverselor feluri de conducte se va tine


seama de urm

toarele indicatii:

- manevrarea conductelor metalice de presiune si a fitingurilor trebuie f

cut

cu mult

atentie, deoarece n conditiile de ger elepot deveni casante;

- la executarea lucr

rilor de suduri se vor respecta indicatiile de sudare sub temperaturi sc

zute, date la Cap. 12 din prezentulnormativ;

- mbin

rile metalice ale conductelor se vor etansa numai la ad

post de efectele nghetului; de aceea mufele si ajutajele se vorprenc

lzi;

- conductele n pant

, care sunt deosebit de sensibile la deformatiile fundului gropii produse de


nghet, trebuie s

fie n finalpozate la cota din proiect, pentru a se putea realiza panta general

prescris

- la etansarea mufelor pe timp friguros nu se vor folosi mixturi fierbinti deoarece,


din cauza degaj

rii substantelor volatile dinmasa acestora, umplerea complet

a rosturilor devine problematic

; este preferabil s

se foloseasc


mixturi c

ldute si s

seprenc

lzeasca mufele;

- cuzinetii de sprijinire si mansoanele de beton ale conductelor se vor executa cu


respectarea m

surilor de protectie date nprezentul capitol la betoanele de fundatii.

7.16. La manevrarea cablurilor electrice si Ia executarea operatiilor de montare si


executie se vor respecta conditiile referitoarela temperatura minim

a mediului ambiant si temperatura minim

a cablului, indicate de produc

tori si n prescriptiile tehnice n vigoare;

- Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice (PE 10778) si

- Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori,


cu tensiuni pn

la 1 000 V (I.7-78).

Page 17 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

De asemenea, se va avea n vedere ca n momentul poz

rii cablurilor acestea s

aib

o temperatur

proprie prev

zut

la pct.18.7.

Canale si lucr

ri aferente

7.17. nainte de aparitia sezonului friguros - de regul

cel mai trziu la sfrsitul lunii octombrie - se va da prioritate lucrurilor dep

mnt, zid

rie si tencuieli ale canalelor, r

mnnd ca lucr

rile de pozare, a conductelor sau cablurilor s

se execute pe timp friguros - n conditiile ar

tate la pct. 7.7....7.16 de mai sus - n cazurile n care aceast

executie nu poate fi amnat

pn

la revenirea timpuluic

lduros.

7.18. Talpa de beton a canalului, expus

nghetului, trebuie s

fie asezat

pe un pat uscat si totodat

fie protejat

corespunz

tor pn

la maturizarea critic

7.19. Canalele se vor acoperi cu pl

ci de beton armat prefabricat si apoi cu p

mnt.

7.20. Santurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa cu pmnt nenghetat
care apoi va fi compactat. La parteasuperioar

a santurilor - pe ultimii 20...30 cm - ele pot fi umplute si cu pmnt nghetat, ns

avnd un spor minim de volum de circa15%, pentru tasare.

7.21. Santurile de sub pavaje ce se dau imediat n circulatie se vor astupa pe


toat

ltimea numai cu p

mnt dezghetat, iar n locurile de circulatie intens

, cu nisip dezghetat.

7.22. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a constructiilor diverse, se va


urm

ri folosirea pe scar

larg

a elementelorprefabricate, care pot fi executate n conditii optime de temperatur

, adic

n ateliere, uzine, hale etc.

8. LUCR

RI DE BETON

Conditii pentru asigurarea calit

tii betonului pus n oper

pe timp friguros

8.1. Calitatea lucr

rilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurat

dac

sunt ndeplinite urm

toarele conditii:

a) betonul este preparat cu agregate dezghetate, avnd temperatura minim

de +5C.b) temperatura betonului, dup

punerea lui n oper

, nu coboar

sub temperatura sa de nghet, nainte de a atinge un nivelcritic de nt

rire, variabil n functie de raportul A/C si exprimat n procente din marca


betonului.

Nivelul critic de nt

rire rezult

din tabelul urm

tor:

Temperatura de nghet a betonului este considerat

valoarea de 0C, cu exceptia cazurilor n care se folosesc aditivi carecoboar

aceast

temperatur

pn

la o valoare specific

ce rezult

din instructiunile lor de folosire.

8.2. Realizarea nivelului critic de nt

rire se poate controla pe dou

i:

a) Prin intermediul unor epruvete din beton p

strate n aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie


si ncercate la compresiune nainte de nghetarea betonului ;

b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea


echivalentului s

u la temperatura normal

+20Ccu gradul critic de maturizare, M


k
, pentru betoanele preparate cu cimenturile pentru care se dau date n anexa B.

Deoarece graduj critic de maturizare M


k
se coreleaz

semnificativ cu nivelul critic de nt

rire, ntre cele dou

metode de controla calit

tii betonului nu exist


diferente de fond, ele determinnd regimuri termice identice si o aceeasi durat

critic

M
k
de maturizare(sau de nt

rire).

Gradul de maturizare exprimat n hC se defineste prin suprafata diagramei


cuprins

ntre curba de variatie a temperaturiibetonului si ordonata de -10C, n functie de


timp, exprimat n ore.

Gradul critic de maturizare este valoarea minim

a gradului de maturizare la temperatura normal

de +20C, necesar

a fiobtinut

nainte de nghetarea betonului, pentru ca rezistentele finale ale acestuia s

mi fie afectate n mod defavorabil. Valori alegradului critic de maturizare pentru


betoane preparate cu cimenturile Pa 35 si P 40, se dau n anexa B. Pentru alte
tipuri de ciment suntnecesare studii speciale de laborator.

n Anexa B se prezint

de asemenea, modul de echivalare a gradului de maturizare la o temperatur


variabil

cu cel latemperatura normal

+20C, n vederea compar

rii lui cu gradul critic de maturizare.

Nivelurile critice de nt

rire, n %, din marca betonului pentru A/C=

0.40

0.50

0.60

0.70

18

25

31

36

Page 18 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

Metoda controlului calit

tii betonului pus n oper

pe timp friguros prin gradul s

u critic de maturizare M
k
are, fat

de metodade la punctul a, avantajul elimin

rii ncerc

rilor distructive ca si acela al unei corel

ri mai semnficative ntre realitate si parametrii pebaza c

rora se face controlul, prin eliminarea diferentelor inevitabile dintre regimul


termic din epruvet

si cel din elementul deconstructie.

Conceptul gradului de maturizare permite, n plus, prevederea regimului termic


din beton si proiectarea conditiilor prin care s

se poat

asigura realizarea lui.

8.3. Lucr

rile de beton se execut

pe timp friguros cu res pectarea m

surilor de folosire rational

a energiei si combustibilului,detaliate la cap. 4. n aceste conditii, prepararea,


transportul si punerea n oper

a betonului trebuie s

se fac

numai pe baza unorregimuri termice proiectate pentru a asigura obtinerea


nivelului critic de nt

rire sau a gradului critic de maturizare nainte de nghetareabetonului.

Aceste regimuri termice se evidentiaz

n proiectul de organizare a lucr

rilor pe timp friguros mpreun

cu m

surile ceconditioneaz

realizarea lor efectiv

n functie de parametrii analizati la pct. 8.4. (dimensiunile si nivelul de protectie


al elementului de constructie, caracteristicilecimentului folosit, conditiile de
temperatur

din beton, nivelul de asigurare etc.) trebuie s

se respecte, att la proiectarea regimurilortermice ct si la executarea lucr

rilor de beton n diferite faze tehnologice, conditiile din tabelul urm

tor:

Procesul tehnologic si conditiile de realizare

Regimul critic termic

Temperatura

Durata

Preparareabetonului

a. cu agregate dezghetate avndtemperatura minim

b. cu agregate nc

lzite latemperatur

superioar

celei dedezghetare

c. cu ap

nc

lzit

la temperatura

d. temperatura la prepararea

p
s

fie:

- n metoda conserv

rii c


ldurii

- n metoda nc

lzirii dup

turnare

Transportul sidesc

rcareabetonului laobiect

e. protejarea mijloacelor sireducerea duratelor astfel catemperatura de livrare la


santier,

l
s

fie minimum:

- n metoda conserv

rii c

ldurii

- n metoda nc

lzirii dup

turnare

f. protejarea mijloacelor sireducerea duratelor astfel ca laterminarea punerii n


oper

,temperatura betonului

b
s

fieminimum:

- n metoda conserv

rii c

ldurii;

- n metoda nc

lzirii dup

turnare;

g. protejarea elementului deconstructie dup

punerea noper

a betonului (metodaconserv

rii c

ldurii) si aeventualei surse exterioare dec

ldur


(metoda nc

lzirii dup

turnare) astfel ca n perioadacritic

temperatura s

fiecuprins

Page 19 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

Regimurile termice la executarea lucr

rilor de beton pe timp friguros

8.4. Regimurile termice pentru executarea lucr

rilor de beton pe timp friguros (pct. 8.3) se stabilesc n fisele tehnologice


pentruexecutarea lucr

rilor de beton pe timp friguros ce fac parte din proiectul anual de organizare
(cap. 3) si trebuie s

tin

seama de:

a) gradul critic de maturizare M


k
(sau nivelul critic de nt

rire) evaluate conform pct. 8.1. sau prevederilor din Anexa E;

b) intensit

tile prezumate ale frigului, evaluate distinct pentru ziua de preparare, transport
si punere n oper

si pentru perioadade realizare a gradului critic de maturizare (respectiv a


nivelului critic de nt

rire); se exprim

prin nivelurile de asigurare si ,recomandate n Anexa A;

c) durata procesului si nivelul de protejare a betonului n timpul transportului si


punerii n oper

d) intensitatea cu care se degaj

ldura datorat

exotermiei cimentului;

e) masivitatea elementului de constructie ce se betoneaz

rezultnd din forma si dimensiunile sale, corelat

cu nivelul derezistent

termic

al protectiei adoptate pentru suprafetele n contact cu aerul exterior si al celor n


contact cu eventualul agent nc

lzitor;

i) neomogenitatea temperaturii n masa betonului, concretizat

n conditia ca gradul critic de maturizare M


k
(sau nivelul criticde nt

rire) s

fie realizat n zona elementului de constructie cea mai expus

cirii;

g) conformarea si nivelul protectiei sursei de c

ldur

n raport cu forma si dimensiunile elementelor ce se nc

lzesc;

h) gradul de expunere la vnt si nivelul de impermeabilitate al protectiei


betonului si sursei de c

ldur

; se ia n considerare laalc

tuirea protectiei prin coeficientul de penetratie la vnt.

8.5. Proiectarea regimurilor termice, transportul, punerea n oper

si maturizare critic

a betonului se poate face:

a) prin alegerea din anexa C a unui regim termic tip, care se identific

prin nivelul de asigurare, prin caracteristicile betonului,ale elementului de


constructie si ale protectiei sale si prin metoda adoptat

: (conservarea c

ldurii sau nc

lzirea dup

turnare);

b) prin asimilarea situatiilor reale cu cele corespunz

toare regimurilor tip prezentate n anexa C;

c) prin proiectarea direct

, conform indicatiilor din anexa D, a unor regimuri termice specifice, n cazurile n


care nu se potadopta regimuri termice tip, datorit

n primul rnd, unor deosebiri semnificative ntre parametrii betonului luati n


considerare pentruregimul tip si cei ce caracterizeaz

betonul pus efectiv n oper

Se pot proiecta regimuri termice specifice si pentru punerea n valoare a unor


conditii organizatorice superioare celor avute nvedere la proiectarea regimurilor
tip.

8.6. Regimul termic, definit prin ansamblul conditiilor de timp si de temperatur

, se detaliaz

n fisele tehnologice pentrufiecare din fazele caracteristice procesului si anume:

a) regimul termic n perioada critic

de maturizare (Anexele C sau D, pct. 4 si 5);

b) regimul termic n perioada de transport si de punere n oper

(Anexele C sau D, pct. 6);

c) regimul termic la prepararea betonului (Anexele C sau D, pct. 7).

8.7. Concomitent cu regimurile termice proiectate, n fisele tehnologice se


expliciteaz

si m

surile specifice de care depinderealizarea lor si anume:

a) procedeele de protejare a elementului de constructie si, dup

caz, si a sursei de c

ldur

n perioada de maturizare critic

(Anexele C sau D, pct. 2);

b) procedeele de transport si de protejare a mijloacelor folosite, inclusiv duratele


limit

admise, pe etape (Anexele C sau D,pct. 6);

c) organizarea depozit


rii componentilor si procedeele de; nc

lzire a lor (Anexele C sau D pct. 7).

Cofraje si arm

turi

- la conservarea c

ldurii:

- la nc

lzirea dup

turnare:

Page 20 of 160104.08.2011file://C:\Documents and Settings\adi\Application


Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr...

Similar to Normativ C 16-1984


C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de
Zidarie Si Tencuiala
Catalin Biclineru

C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de


Zidarie Si Tencuiala
C 14 - 1982-NORMATIV PENTRU FOLOSIREA BLOCURILOR MICI DIN BETON CU
AGREGATE USOARE LA LUCRARILE DE ZIDARIE.doc
Florin Gaspar

C 14 - 1982-NORMATIV PENTRU FOLOSIREA BLOCURILOR MICI DIN BETON CU


AGREGATE USOARE LA LUCRARILE DE ZIDARIE.doc
C 130-1978 - Aplicarea Prin Torcretare a Mortarelor Si Betoanelor
Andrei Miclea

C 130-1978 - Aplicarea Prin Torcretare a Mortarelor Si Betoanelor


MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINEI
ORDINUL Nr.1572 Din 15.10.2002 Pentru aprobarea reglementarii tehnice
"Normativ pentru proiectarea si execuia lucrrilor de izolaii
Termice la cldiri", indicativ C107/002
andreibrad

MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINEI


ORDINUL Nr.1572 Din 15.10.2002 Pentru aprobarea reglementarii tehnice
"Normativ pentru proiectarea si execuia lucrrilor de izolaii
Termice la cldiri", indicativ C107/002
C 56 1985
Dragu Sorin

C 56 1985
GP 081-2003 - Ghid Privind Proiectarea Si Executia Mici Din Elem Prefabricate
fantaroz

GP 081-2003 - Ghid Privind Proiectarea Si Executia Mici Din Elem Prefabricate


Np 113 - 2004 Normativ Privind Proiectarea, Executia Si Receptia Peretilor
ngropati
Simona Breahnea

Np 113 - 2004 Normativ Privind Proiectarea, Executia Si Receptia Peretilor


ngropati
C 196 - 1986
Zsoldos Melinda

C 196 - 1986
NP-121 2006 Hidroizolatii Cladiri
Dani Cotoara

NP-121 2006 Hidroizolatii Cladiri


Normativ Privind Producerea Betoanelor Usoare Indicativ C 155 2013
ciceronele

Normativ Privind Producerea Betoanelor Usoare Indicativ C 155 2013


P 83-1981
Catalin Arapu

P 83-1981
ST 009 - 2011 - MO 337 din 18 mai 2012
florincinci

ST 009 - 2011 - MO 337 din 18 mai 2012


C 169-1988 Executia Lucrarilor de Terasamente Pentru Fundatiile Constructiilor
Vasile Asmarandei

C 169-1988 Executia Lucrarilor de Terasamente Pentru Fundatiile Constructiilor


NP 074 - 2014
busyspider

NP 074 - 2014
NP 125-2010
JhonDon

NP 125-2010
C 149-1987 - Instructiuni Tehnice Privind Procedee de Remediere a Defectelor
Andrei Miclea

C 149-1987 - Instructiuni Tehnice Privind Procedee de Remediere a Defectelor

C 56 - 2002
Kucsvan Arpad

C 56 - 2002
GP 080 - 03
dimaeduard

GP 080 - 03
124906817 C 150 1999 Normativ Privind Calitatea Imbinarilor Sudate Din Otel
Ale CCIA
lupualb

124906817 C 150 1999 Normativ Privind Calitatea Imbinarilor Sudate Din Otel
Ale CCIA
C150-99 Normativ Privind Calitatea Imbinarilor Sudate Din Otel Ale Constructiilor
Civile, ale Si Agricole
catalinmarus

C150-99 Normativ Privind Calitatea Imbinarilor Sudate Din Otel Ale Constructiilor
Civile, ale Si Agricole
Ghid de Proiectare Si Executie Privind Protectia Impotriva Coroziunii, Indicativ GP
121-2013
Balan Ionut

Ghid de Proiectare Si Executie Privind Protectia Impotriva Coroziunii, Indicativ GP


121-2013
NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de
constructii
Aoncioaie Mariana

NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de


constructii
C 17-1982
geobit2010

C 17-1982
C 172-1988
geobit2010

C 172-1988
NE 008-1997 - Normativ Privind Imbunatatirea Terenurilor de Fundare Slabe Prin
Procedee Mecanice
gaznarzsolt

NE 008-1997 - Normativ Privind Imbunatatirea Terenurilor de Fundare Slabe Prin


Procedee Mecanice
C 54 1981 Incercarea Betonului Cu Carote
nicopin60

C 54 1981 Incercarea Betonului Cu Carote


Ge 026 - 1997 Ghid Pentru Executia Compactarii n Plan Orizontal Si nclinat a
Terasamentelor
Simona Breahnea

Ge 026 - 1997 Ghid Pentru Executia Compactarii n Plan Orizontal Si nclinat a


Terasamentelor
MOF 647bis - P100-3-2008
marinescuphro

MOF 647bis - P100-3-2008


P 59 1986 Armarea Cu Plase Sudate
jijiman

P 59 1986 Armarea Cu Plase Sudate


CR6-2013
Marius Suvei

CR6-2013
More From This User
Ne012 99 Lucrari Beton Armat
Bebe Dumitru

Ne012 99 Lucrari Beton Armat


Download and print this document

Read and print without ads

Download to keep your version

Edit, email or read offline

Choose a format:
.PDF

.TXT

Download
Recommended

C17-1982 - Instructiuni Tehnice Privind Compozitia Si Repararea Mortarelor de


Zidarie Si Tencuiala

Catalin Biclineru

C 14 - 1982-NORMATIV PENTRU FOLOSIREA BLOCURILOR MICI DIN BETON CU


AGREGATE USOARE LA LUCRARILE DE ZIDARIE.doc
Florin Gaspar

C 130-1978 - Aplicarea Prin Torcretare a Mortarelor Si Betoanelor


Andrei Miclea

MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINEI


ORDINUL Nr.1572 Din 15.10.2002 Pentru aprobarea reglementarii tehnice
"Normativ pentru proiectarea si execuia lucrrilor de izolaii
Termice la cldiri", indicativ C107/002
andreibrad

Previous|NextPage 1 of 8
Download and print this document

Read and print without ads

Download to keep your version

Edit, email or read offline

Choose a format:
.PDF

.TXT

Download
You're Reading a Free Preview
Download
About

Browse books

Browse documents

About Scribd

Meet the team

Our blog

Join our team!

Contact Us

Support

Help

FAQ

Press

Purchase help

AdChoices

Partners

Publishers

Developers / API

Legal
o

Terms

Privacy

Copyright

Memberships

Join today

Invite Friends

Gifts

Stay Connected

Copyright 2015 Scribd Inc. .Terms of service.Privacy.Mobile Site.Site Language:


English
English

Espaol

Portugus

Deutsch
Franais
Turkce

Ting vit
Jzyk polski
Bahasa indonesia

scribd
<div style="display:none;">< img src="//pixel.quantserve.com/pixel/p-13DPpbyg8ofc.gif" border="0" height="1" width="1" alt="Quantcast">< /div>