BACILI GRAM - fam.

ENTERO BACTERIAE
PROTEUS
Bacteriile din acest gen sunt larg raspandite in natura si reprezinta principalul microorganism
al putrefactiei . Sunt in general germeni saprofiti, pe care ii intalnim in materiile organice
aflate in descompunere (alimente alterate, ape poluate si flora intestinala normal a oamenilor
si animalelor.
CARACTERISTICI
Se cultiva pe medii simple (geloza-gel) , sunt germeni aerobi, facultative anaerobi. Pe mediul
de cultura lichid (bullion) produce un val (pelicula) la suprafata si degaja un miros specific
de putrefactie. Este distrus la 60 grade C in 60 minute. Este sensibil la antiseptic si
antibiotice.
PATOGENITATE
Produce toxiinfectii alimentare formele grave duc la septicemia.
EPIDEMIOLOGIE
Calea de transmitere este digestive prin alimente sau apa contaminate.
PROFILAXIE
Controlul depozitarii alimentelor, indepartarea produselor expirate, controlul apei potabile.

KLEBSIELLA
Sunt germeni saprofiti ai tubului digestive si al cailor digestive superioare.
CARACTERISTICI
Sunt bacilli gram -, scurti si cu capete rotunjite. Cresc pe medii de cultura obisnuite, pe
bullion-mediul lichid formeaza la suprafata un inel sau uneori un val, care se fragmenteaza si
se depune la fundul eprubetei. Este un germen aerob, facultative anaerob. Pe mediul cu
geloza fermenteaza si produce gaze. Este distrusa la 55-60 grade C in cateava minute. Sunt
germeni sensibili la antiseptic si antibiotic.
PATOGENITATE
Produce afectiuni respiratorii sub forma de bronsite si pneumonii si afectiuni digestive
toxiinfectii alimentare.

DIAGNOSTIC
Se recolteaza produse patologice efudat faringian sau sputa si coprocultura. La realizarea
frotiurilor se efectueaza coloratii gram unde bacilul apare rosu pe fond albastru.
EPIDEMIOLOGIE
Calea de transmitere poate fi aerogena sau digestive.
PROFILAXIE
Respectarea regulilor de igiena.

BACILUL DIZENTERIC SHIGELLA

Germenii din acest grup produc dizinteria bacilara. Sunt intalniti in alimente contaminate,
ape poluate si materii fecale ale bolnavilor.
CARACTERISTICI
Sunt bacilli gram - , cresc pe medii de cultura simple, sunt germeni aerobi facultative
anaerob. Fermenteaza glucoza cu degajare de gaze. In materiile fecale pot fi distrusi prin
concurenta de alti germeni, de aceea insamantarea trebuie efectuata imediat dupa recoltare.
Sunt sensibili la antiseptic si antibiotic.
PATOGENITATE
La om produce dizinteria bacilara caracterizata prin febra, frison, colici abdominal,
meteorism, scaune diareice mucopurulente sau sanguinolente. Diagnosticul se bazeaza pe
izolarea si identificarea germenilor in materiile fecale. Insamantarea se efectueaza pe medii
de cultura.
LEIFSON bacilli au aspect transparent (picaturi de roua)
MEDIU CU BILA USCATA coloniile de bacilli sunt colorati verzi-albastrui
EPIDEMIOLOGIE
Calea de transmitere este digestive, prin consumul de apa sau alimente contaminate. Sursa de
infectie este omul bolnav si purtatorii sanatosi. Transmiterea se poate realize decat prin
contactul cu produsul pathologic, sau indirect prin nerespectarea regulilor de igiena sau prin
vectori (muste).

VIBRIONI
VIBRIONUL HOLERIC
Face parte din genul Vibrion si sunt bacteria gram cu forma de bastonas curbat. V.H. a fost
descoperit de catre ROBERT KOCH . V ibrionii pot fi izolati de la omul bolnav, purtatori,
apa poluata, sol
CARACTERISTICI
Se dezvolta pe medii de cultura simple solide, iar ca mediu lichid se cultiva pe apa peptonata
unde formeaza un val la suprafata lichidului. Pe mediul solid dezvolta colonii lucioase cu
suprafata neteda. Este un germen aerob, distrus de radiatiile solare sau prin incalzire la 50
grade C timp de 1 ora. Este sensibil la antiseptic si la antibiotic (tetraciclina, streptomicina
rezistent la penicilina)
PATOGENITATE
Este o boala infectioasa specifica omului, caracterizata prin febra , colici abdominale, diaree,
varsaturi. Scaunele bolnavilor pot prezenta fragmente de mucoasa intestinala. Scaune
diareice numeroase 20-30 /zi cu deshidratare masiva.
DIAGNOSTIC
Se recolteaza produse patologice materii fecale, lichid varsatura, apa. Se efectueaza
coloratii gram unde bacilul se coloreaza rosu pe fond albastru.
EPIDEMIOLOGIE
Holera este oafectiune digestive, sursa de infectie este omul bolnav sau purtatorii sanatosi.
Starea de purtator dureaza 3-4 saptamani de la vindecare sau de la contactul cu omul
bolnav. Transmiterea se face direct prin nerespectarea regulilor de igiena sau indirect prin
apa, obiecte contaminate si vectori.
PROFILAXIE
Controlul apei, respectarea regululor de igiena si evacuarea corecta a rezidurilor pentru
eliminarea vectorilor.

BACILUL DIFTERIC
Este un bacil localizat in mod obisnuit in mucoasa rino-faringiana.
CARACTERISTICI
Au forma de bastonas, gram +, prezinta corpusculi caracteristici numiti corpusculi
BABES-ERNST. Este aerob, facultative anaerob. Este sensibil la antiseptic, antibiotic si
mediul uscat.
PATOGENITATE
In functie de localizare poate produce mai multe forme difterie. Cele mai frecvente forme
vor fi: AMIGDALITA DIFTERICA, RINITA DIFTERICA, LARINGITE rar. Bacilul
ramane la poarta de intrare unde se multiplica si elaboreaza toxine responsabile de semnele
clinice.
DIAGNOSTIC
Se stabileste prin recoltarea de secretii patologice. Exudat NAZO-FARINGIAN sau secretii.
Insamantarea se face pe mediul TINSDALE unde se dezvolta colonii negre cenusii
inconjurate de o zona bruna. Mediul GUNDEL-TIETZ . Pe acest mediu se diferentiaza 3
tipuri de bacilli.
BACILUL DIFTERIC GRAVIS colonii negre cu suprafata granulate aspect margareta
BACILUL MITIS colonii negre si lucioase
BACILUL INTERMEDIUS - colonii negre cu suprafata granulate si central rosu
EPIDEMIOLOGIA
Difteria este o boala infectioasa, specifica omului, raspandita in regiunile cu clima rece si
umeda. Boala sa transmite direct prin secretii nazo-faringiene. Receptivitatea la boala este
maxima in copilarie (2-5 ani). Receptivitatea se testeaza prin IDR . Se inoculeaza in antebrat
o cantitate mica de toxina difterica. La locul de inoculare poata sa apara o zona de eriterm.
Ca profilaxie cea mai importanta este reprezentata de vaccinarea cu BIVACCIN DT
sauTRIVACCIN - DTP.

BACILUL TUBERCULOS KOCH

Face parte din genul MYCOBACTERIUM alaturi de bacilul leprei. Bacilul tuberculos este
prezent numai la om si animale.
CARACTERISTICI
Sunt bacilli nesporulati , se dezvolta pe medii special prin adaugare de glicerina, ZIEHLNIELLSEN. Se realizeaza coloratia cu fucsina, se coloreaza rosu pe fond albastru. Este un
bacil rezistent in mediul exterior, sensibil la radiatii, la antiseptic si antibiotic special. La om
transmiterea infectiei se face pe cale aeriana, praf, tuse, stranut, digestive. Prin diseminare
HEMATOGENA produce tuberculoza urogenitala, ganglionara, ocular, meningeala. La om
la primul contact cu bacilul apare o reactive de sensibilizare tip ALERGIE , numita
PRIMO-INFECTIE . Aceasta stare de sensibilizare se testeaza prin IDR la tuberculina.
DIAGNOSTIC
Se stabileste prin recoltarea produselor patologice : sputa sau spalatura laringo-traheala,
urina, sperma, secretii vaginale, coprocultura, lichid cefalo-rahidian.
EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infectie este omul sau animalul bolnav. In forma pulmonara transmiterea este
aerogena. Pentru forma digestive transmiterea se face prin alimente (lapte de la animale
bolnave)
PROFILAXIE
Consta in identificarea bolnavilor si tratarea lor si vaccinarea obligatory BCG.
BACILUL LEPREI
Lepra este o boala specific umana care se poate prezenta fie sub forma nodular fie sub
forma de leziuni tegumantare (macula). In cazul nodulilor se pot produce anestezii sau
paralizii pe teritoriul nervilor local. Bacilul leprei este prezent in sputa si secretia nazala.
DIAGNOSTIC
Se efectueaza coloratii cu fucsina. Rosu pe fond albastru. Se efectueaza IDR la lepromina.
EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infectie este omul bolnav. Calea de transmitere nu este f. bine precizata.
PROFILAXIE
Izolarea pacientilor si vaccinarea BCG.

BACILUL CARBUNOS-ANTRAX

Antrax este o boala comuna omului si animalelor.

CARACTERISTICI
Bacil gram + in forma de bastonas. In natura prezinta o forma de rezistenta numita spori. In
exterior este eliminate prin excrementele animalelor sau omului bolnav astfel infecteaza
solul. Se cultiva pe mediul de geloza , sange, unde dezvolta colonii alb cenusii cu suprafata
rugoasa. Pe mediul lichid formeaza un val cere se fragmenteaza si se depune. Este un bacil
aerob, facultative anaerob. Este distrus la 55 grade C in 30 min.
PATOGENITATE
Bacilul carbunos produce toxine responsabile de manifestari clinice. Poate produce stari de
soc septic, moment in care sangele devine brun-negricios, La om carbunele produce forme
diferite in functie de calea de patrundere. Forma cea mai frecventa este ANTRAX- carbine
cutanat, forma pulmonara sic ea digestive.
Bacilul este eeliminat prin sputa bolnavului care este purulent-sangviolent.
In forma digestiva produce enterite, iar in forma cutanata produce pustule.
Tratamentul se face cu antibiotic.
DIAGNOSTIC
Se recolteaza produse biologice : lichid pustule, sputa, coprocultura, hemocultura. Se
efectueaza coloratii gram. Se efectueaza test serologic ASCOLI, dar numai pentru cadaver.
EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infectie este omul sau animalul bolnav. Omul se poate infecta in timpul ingrijirii
animalelor, rar prin consum de carne infectata. Muncitorii care prelucreaza pieile animalelor
pot dezvolta forma pulmonara prin inhalare de pulberi.
PROFILAXIE
Controlul sanitar al carnii si produselor lactate, incinerarea cadavrelor moarte si
vaccinarea.