Sunteți pe pagina 1din 10

Rezonanta este fenomenul de oscilatie a unui

sistem fizic,in general in raport cu una dintre


marimile sale de stare,pe seama energiei
primite in mod direct sau prin intermediul
unor unde,de la un alt sistem fizic care
oscileaza cu o frecventa apropiata de cea a
oscilatiilor proprii ale sistemului considerat.
Aplitudinea oscilatiilor induce este maxima in
cazul acestor frecvente,tinzand catre infinit
daca nu sunt frecari.
Rezonanta reprezinta transformarea
oscilatiilor libere amortizate in oscilatii
neamortizate datorita intretinari lor.

La rezonanta,forta activa cu care actioneza


excitatorul asupra receptorului este egala cu
forta de frecare Fr,ceea ce inseamna ca
exitatorul trebuie sa invinga doar rezistenta
mecanica a mediului vascos.
La rezonanta amplitudinea fortei elastice este
egala cu amplitudinea fortei de inertie,dar
actioneaza in opozitie de faza.
In cazul frecari slabe forta elastica poate
depasi cu mult amplitudinea fortei
active,situatie in care limita de rupere a
materialului elastico-plastic poate fi
depasita,iar sistemul distrus(catastrofa la
rezonanta mecanica a constructiilor).

Din punct de vedere energetic,se poate face


constatarea ca la rezonanta energia potentiala
elastica si energia cinetica a corpului de masa m
se se transforma alternativ uan in alta,in timp ce
energia furnizata de excitator se transforma
ireversibil in caldura prin falcari.
Frecventa de rezonanta se apropos cu atat mai
mult de frecventa proprie,cu cat coeficientul de
amortizare este mai mic.
Amplitudinea oscilatiilor fortate depinde de forta
excitatoare si de relatia dintre frecventele proprii
si frecventele de excitatie ale sistemului.
Rezonanta are ca efect cresterea considerabila a
amplitudinii deplasarii punctelor materiale cand
pulsatia fortei excitatoare coincide cu
pseudopulsatia(pulsatia de rezonanta)sistemului
oscilant.

Un oscilator (oscilatorul excitator) isi


pierde treptat energia, miscorandu-si
amplitudinea pana cand ajunge in
repaus, iar celalalt (oscilatorul excitat)
preia, tot treptat, energia cedata de
primul, amplitudinea sa de oscilatie
devenind din ce in ce mai mare si
atingand valoarea maxima cand primul
ajunge in repaus. Apoi, rolurile se
schimba, cel de-al doilea transfera
energie primului pendul.

Sa consideram 2 penduluri de aceeasi


lungime l si de aceiasi masa m legate print-un
resort sau printr-un cordon elastic.Daca
imprimam unuia din penduluri o miscare
oscilatorie fata de pozitia de echilibru,energia
miscariise transmite optim la celalalt,ca o
consecinta a rezonantei.Primul isi pierde
treptat energia micsorandu-si amplitudinile
pana cand ajunge in repaus.Cel de-al doilea
preia tot treptat energia cedata de primul
(excitatorul),amplitudinea sa de oscilatie
devenind din ce in ce mai mare si atingand
un maxim cand primul ajunge in repaus.

Apoi cel de-al doilea


isi cedeaza treptat
energia
primului.Miscarile
ambelor penduluri
sunt caracterizate de
amplitudini ce se
modifica ciclic.

Consecintele rezonantei
O cladire,daca are o armonica de vibratie
apropiata de frecventele unui seism,primeste
o energie foarte mare continuand sa vibreze
elastic cu aceeasi frecventa si dupa ce
oscilatia seismica s-a atenuat in
eventualitatea in care energia nu s-a
transformat in energie de deformatie
plastica(crapaturi,plastifieri).

Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care


inregistreaza deplasari proportionale cu elongatia corpului de care sunt prinse.
Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este montat.
Solicitarea ritmica a unui pod de catre rafalele puternice de vant sau de catre
marsul cadentat al unei trupe de soldati care il traverseaza,poate duce la
probusirea podului

De suferit au si elementele precum


grinzile,planseele,carcasele,au frecvente
proprii de oscilatie pe care o pot oscila fortat
datorita unor excitatii exterioare.Daca se
ajunge la rezonanta ,amplitudinea mare a
oscilatiilor sistemului poate produce
deformatii permanente ,fisuri,crapaturi sau
chiar distrugeri ale acestora.

S-ar putea să vă placă și