Condiii amplasare

exploataie salmonicol
MANEA Dragos Florin
FNARU Ionu

Alegerea amplasamentului unei pastravarii trebuie facuta

tinand cont de o serie de conditii tehnice, comerciale si
topografice, respectiv alimentare cu apa corespunzatoare,
aprovizionarea cu hrana ritmic si de buna calitate, pia de
desfacere asigurata, teren corespunzator unei constructii
rentabile, diferenta de nivel intre eventuala captare si terenul
de amplasament, conditii climatice propice dezvoltarii
pastravului.

1. Sursa de ap
Apa este factorul determinant care influenteaza direct intregul
proces de productie intr-o pastravarie. Este necesara o cantitate cat mai
mare de apa rece, cu o temperatura cat mai constanta, bogata in oxigen
dizolvat, curata, izvorand dintr-un bazin impadurit cu cat mai putine
exploatari si continand in dilutie saruri minerale nevatamatoare
pestilor.
Temperatura

si oxigenul dizolvat. Pastravii sunt pesti exigenti fata de

temperatura apei si de continutul in oxigen al acestuia. Exista de altfel o
proportionalitate intre temperatura apei si posibilitatea retinerii oxigenului
din atmosfera. Exista de altfel proportionalitatea intre temperatura apei si
posibilitatea retinerii oxigenului din atmosfera. Cu cat o apa este mai rece
cu atat continutul ei in oxigen este mai mare. Se stie ca pastravii au un
optim de dezvoltare (hranire) cand temperatura apei are o anumita valoare,
aceasta variind de la o specie la alta, astfel: pentru pastravul fantanel este de
12 - 14C; pentru pastravul indigen este de 14 - 16 C; pentru pastravul
curcubeu este de 15 - 19C.

Cea mai buna apa pentru dezvoltarea salmonidelor este cea cu pH neutru (7). Un pH mai mic
de 6 sau peste 8,5 este impropiu pentru salmonide, intrucat slabeste organismul acestora si il
expune la boli; pH are valori mai mici iarna decat vara, datorita lipsei materiilor organice din
apa in anotimpul friguros.
Alte proprietati fizico-chimice ale apei . Numeroase substante chimice se gasesc in
disolutie in apa, fiind indispensabile vietii piscicole. Alcalinitatea este data de
continutul in calciu si magneziu al unei ape si alte saruri minerale alcaline. Duritatea
unei ape este si ea in functie de continutul celor doua saruri amintite mai sus (calciu si
magneziu). Bioxidul de carbon sau anhidrida carbonica (CO2) nu este indicata in apele
de pastrav. Apele noastre de munte contin intre 0 si 2 mg/l. Este prezent in cantitate
mai mare in unele izvoare.

 Debitul. Este factorul care determina productibilitatea posibila la unitatea de suprafata,

indeosebi corelatia cu temperatura apei. O pastravarie nu se construieste acolo unde

debitul nu este constant pe tot parcursul anului si nu este suficienta realizarea productiei
calculate. Din practica salmonicola de la noi si in conditiile climatului temperat se
considera necesar un debit de 5001000 l/sec. Pentru un hectar luciu de apa, respectiv, 12l/minut 1 kg pastrav productie marfa, debit care sa asigure schimbarea completa a apei
din bazine la fiecare 5 ore. Pentru puieti, cantitatea de apa necesara este mai mare,
consumul de oxigen dizolvat al acetora fiind dublu fata de greutate, in comparatie cu
pastravul adult. In general este necesar un debit de 30-60 l/minut pentru 10 000 puieti de
23 luni si dublu pentru puietii pana in toamna. La construirea unei pastravarii si
respectiv, la dimensionarea bazinelor se va tine seama de posibilitatea alimentarii lor cu
apa, astfel incat acestea sa primesca de cel putin cinci ori pe zi.

 Limpezimea apei. Pstravul necesit o ap ct mai limpede.Cu ct petii

sunt mai tineri, cu att exigena lor fa de apa limpede este mai mare.
Apa tulbure, ndeosebi cea ncrcat de suspensii fine, duneaza icrelor
prin depunerea unui strat de ml care acopera orificiul respirator al
acestora si le omoar prin asfixie. Alevinii i puieii din troci i mai putin
cei trecui in bazine, nregistreaz un mare procent de mortalitate din
cauza apei tulburi de primvar. Acest procent este deosebit de ridicat
dac n momentul nceperii hrnirii apa este tulbure i aceasta nu se
poate face. Pentru evitarea acestei situaii, casa incubatoarelor, trocile
si bazinele cu puiei se alimenteaz cu ap trecut printr-un bazin de
decantare si filtru. Se recomand ca pentru icre si puiei s se utilizeze
dou surse de alimentare: apa de izvor si de ru- surse care pot s
asigure o limpezime corect i o temperatur ct mai constant a apei.
n apa limpede, pastravul mbrac o hain strlucitoare, argintie ce-l
face mai solicitat de ctre consumatori.

2. Terenul
Terenul unei viitoare pstrvrii trebuie s fie pe ct posibil plan sau puin
nclinat, format din roci puin penetrabile (argile), astfel nct, cu mici
excepii, s poat permite construirea bazinelor n sol natural. Dispunerea lui
fa de sursa de alimentare trebuie s permit sparea bazinelor n sol cel
puin jumtate din adncime. Se vor evita terenurile umbrite cea mai mare
parte a zilei, mai ales atunci cnd sursa de ap are o temperatur sczut,
precum si terenurile care constituie aa-numite guri de ger, iarna . Spaiul
n care se va amplasa pstrvria trebuie s permit dispunerea bazinelor
perpendicular pe ru n lungime suficient i s nu oblige la o rspndire pe o
distan prea mare a acestora. La alegerea terenului pentru construirea
pstrvriei trebuie avut n vedere i situaia arboretelor din bazinul de
alimentare. Nu se va amplasa o pstrvrie n bazinele cu arborete n curs de
exploatare.

3. Accesibilitatea
Terenul pe care urmeaz s se construiasc pstrvria,cu excepia pstrvriilor
care lucreaz far reproductori (pstrvriile volante i cu icre embrionate), trebuie
s fie impermeabil. Terenul impermeabil permite construirea bazinelor din pmnt
natural, care pe lng faptul c sunt mai economice, permit i formarea unei flore i
faune nutritive ce contribuie la dezvoltarea petilor. ntr-un teren aluvional, pietros,
aa cum sunt n general terenurile situate n lungul apelor de munte, bazinele se
construiesc obligatoriu din ciment, sub diferite forme, pentru ca apa s nu se
infiltreze n pmnt. Terenul trebuie s permit construirea de bazine lungi care s
poat fi alimentate independent unul de altul. De asemenea, terenul trebuie s fie
nclinat, pentru ca traseul canalului de alimentare s fie ct mai scurt, lucru care
micoreaz costul sau care-i uureaz ntreinerea. Se poate asigura astfel pe canal o
pant mare i deci o vitez mai mare a apei, ceea ce nltur ngheul acestuia n
timpul iernilor geroase. Oriunde ar fi amplasat i oriunde va fi producia ei,
pstrvria trebuie s fie accesibil auto i s fie conectat la reeaua electric.