Sunteți pe pagina 1din 17

'W

DIDACTICA
PENTRU
DIZOLVAREA
EGOULUI

flGEAC
ASOCIATIA GNOSTlcA
DE STUD II ANTROPOLOGICE
~I CULTURALE

"

TENEBROSUL EGO

"Cand consideri
totalitatea vietii

tale ca Insasi

."
_..
zrua In care traiesn,

cand nu lasi pe
Maine ceea ce
trehnie sa faci
chiar Astazi, ajnngi
realmente sa cunosti
,
ceea ce msearnna
sa lucrezi asupra
1\

Sinelui."
Samael Ann Weor

"Obstinat, Egoul Eura lumina Pistis Sophiei.


Atata timp cat exista multiple elemente ncdorite care personifies deiectele nosstre psihologice, inauntrul nostru, este evident ca va exists durcte.
Nu cstc posibil sa existe Fericire in fiecare dintre noi, atata timp cat elementcle nciericirii esista in intaiorul nostru.
Eserus, imbutclista in tostc clementele subiective ale nenorocirii se proceseaza in virtutes proprici sale tmbutclieri.
Elementele subiective ale percepiiilor sunt, cu precizie, tosta acea vsrietate de clemente psihice inwnane pe care Ic cirsm in interiorul nostru.
data distruse clcmcntele subiective ale pcrceptiilor, vie personificare
a erorilot nosstre, pcrceptia intcgrala, unitotala, dcplins, iluminata a Realului ajunge sa fie miraculossa.

Samael Aun Wear: .Pistis Sophia Dezvaluitii"


A se crede "Unul", desigur este 0 gluma de mule prost gust; din nefericire, aceasta zadarnica iluzie exista inauntrul fiecaruia dintre noi.
Fanrezia este 0 for~a reala care actioneaza in mod universal asupra ornenirii si care mentine umanoidul inrelectual intr-o stare de vis, fadndu-l sa
creada ca este deja un om, ca poseda adevarata Individualitate, vointa, constiinta trezita, rninte parriculara etc. etc.
Cand gandim ca suntem unul, nu ne putem clinti din locul in care ne aflarn
in noi insine, batem pasul pe loc ~iin cele din urrna degenerarn, involuam ...
Fiecare dintre noi se gase~te intr-o anurnita erapa psihologica ~i nu vom
putea iesi din aceasta, decat daca le vorn descoperi in mod direct pe toate
acele Agregate Psihice sau Euri care traiesc in interiorul nostru.
Fiecare Agregat Psihic este ca 0 persoana inaunrrul nostru. Nu exisra
nici 0 indoiala ca aceste Agregate poseda cele trei creiere: Intelectualul, Ernotionalul si Moror-Instinctiv-Sexualul:
adica, fiecare Eu sau Agregat Psihic
este 0 persoana completa. Fiecare Eu, fiecare Agregat are crireriile sale proprii, individuale; are ideile sale, conceprele sale ~i dorintele sale; realizeaza
fapte determinate erc.; fiecare Agregat dispune de 0 anurnita autonomie.
Vazute lucrurile din acest unghi, studiate profund, vorn ajunge la concluzia logica si inevitabila ca In interiorul personalitarii noastre locuiesc
multe persoane. Cel mai gray este ca toate acestea se cearta intre ele, se lupta
pentru suprernatie, fiecare vrea sa fie stapanul, domnul.
.

Carui Iuc:u i s-a: ~sem~a CASA noastra INTERIOAAA? Eu as s~un~


. .' fiecare s-ar SImp
ca-unei locuinre, oripilanre . In. care ar fi multO
,I servrtori Sl 1
cId
. '
ntc 0 asne e
domnul" Este clar ca, pnvita la lumina acesto r ranonarne
,
cas a se dovedeste inspaunantatoare ~l Insolita.
'
Curioase in acest caz s~nt, il\mod precis, conceptele pe care ~i Ie pIa~:,
muiesc fiecare din "domnn easel.: U.nul spune: "Voi manca, mi-e foame._
A . intra un al doilea in conflict ~l spune: "La naiba cu mancarea, 0 sa
al trei'1ea In con fliicr si spune in mo d
.pOl I . 11"
CltesCZ1aru
. Apare " mal' tncolo un
irevocabil: "Ce mancare, ce citit, merg la prietenul meu, Cutare." a data spuse
toate aceste cuvinte incongruence. personalitatea umaria (mi~cata de acest
resort intim) l~i abandoneaza casa pentru a se duce pe undeva, pe acele
strazi ale lui Dumnezeu ...
Daca ne-arn putea vedea Intregi, a~a cum suntern, intr-o oglinda, pot
sa va asigur ca am ramane perfect nebuni. T oti suntem plini de oripilante
contradictii ~i asta este nefast pentru ca nu avem cu adevarat 0 existenta
reala.
Cu adevarat, fiecare dintre acele multiple Agregate Psihice care se ivesc
In noi, au compromisuri determinate. Am putea spune, Hua nici 0 exagerare
ca horul (de exernplu) cara in sine i'nsusi un cuib de hori, fiecare dintre ei
cu compromisuri distincre, tn zile, ore si locuri distincte; ca fornicatorul
revendicat cara tn interiorul sau (culrnea culmilor) 0 casa de rendez-vous;
ca asasinul, evident, cara ln psihicul sau un club de asasini (bineinteles ca
fiecare dintre acestia, tn adancul sau, are compromisurile sale); ca negustorul, in interiorul sau, cara 0 piata de negustorie ~i ~a mai departe.
Cu adevarar, suntem inchisi inaunrrul mecanicii LEGII RECURENTEI
si asta este foane larnentabil. '
,
Un om este ceea ce este viata sa; daca un om nu Iucreaza asupra propriei
sale vieti, acel om pierde timpul in mod mizerabil. Cum ne-arn putea elibera
de Legea Recurentei? Lucrand asupra propriei noastre vieti.
Incontestabil, viata noastra personala se compune din comedii, drame
~i tragedii. Co~edi~ est~ pe.ntru com~~i, dramele pencru persoanele normale, comune ~l obl~nUlt~,. iar rragediile penrru perversi. In Misterele de
odinioara nu se accepta 11I~1un ~ragedlan. Se sria ca acesta era pedepsit de
Zei, ~i evident G~rdla~ul tl resptngea cu vsrful spadei.
Ca avem nevoie sa dizolvarn "Eurile"~ Acest luc
I'
IA
.
.."..
.'
ru este OglC. cesna sunt
actoru cornediilor, dramelor Sl tragediilor At pt'
di
"
. .
.'
.
u ea oare eXlsta 0 come Ie
fara cornici? Ax_putea exista 0 drama fara actorir. Crederi
d
_
x
re etl Ulnneavoastra Cd
s-ar putea desfa~ura pe vreo scena din IUl11e
di 'c
di
c.~ id
' 0 trage Ie rara trage lenl, lara
acton. EVI ent ca nu, adevarat? Atunci da hi ba
.
, ca vrern sa ne sc rrn am propna
"

'f

noastra viata ce rrebuie sa facem? Nu ne rarnane alr remediu decat sa dizolvarn "ac~orii" comediilor, dramelor ~i tragediilor.
Si cine sunt acei "actori", un de rraiesc si de ce? Eu va spun dumneavoa~rra ca inrr-adevar acei "actori" sum ai tirnpului: asadar in realitate, fiecare dintre acei "actori" vine din epoci antice. Dad spunem ca "Eul este 0
carte cu rnulte volume" afirrnarn un mare adevar, dad afirmam ca "Egoul
vine din numeroasele zile de ieri", este cert. Atunci Egoul este rirnp, EURILE personifica timpul: sum propriile noastre defecre, propriile noast~e
erori continute in CEASUL TIMPULUI; sunt pulberea secolelor, connnuta in chiar adancul psihicului nostru.
Cand cunosri didactica precisa pentru disolutia ~celo: "eleme?te ~ed?rite" pe care Ie purtam in interior, obtii progrese m.soltte ..Dev~ne indispensabil, urgent si de neamanat sa cuno~ti. c~ exacntate dldac~lc~. D?ar
asa vine dezinregrarea acelor "elemente nedorite pe care le ducem m mtenor.

_D_E_SC_O_P_ERI=-==REA-=:.:~S~.
I~O~B~S~E~R~V~AREA~~S~IN~E~L~~_U_S~,I-"Cea mai buns didaaic:I pen tr U di.
1 . Eului
ISO utra
UJse afJ.'X IAn vists prsaics
mtens traJta.
'

L.

Convietuiree este 0 oglinda miraculoasa in care Eul se poate contempla


Jl1treg.
in relui cu semenii nostri, defeaele ascunse in sddncul subcon~tientului
ies 1asuprafara in mod spont3J1, sar atara pentru ca subconstientul ne tradeaza si daca suntem in stare de alerc: perceptie, atunci le ~edem a~acum
sunt ele tnsele.
Cea mai mare bucurie pentIU un gnostic este ceIebrarea descoperirii vieunuia dinttc defecte1e sale.
Defect dcscopciit, defect mort. Cind descoperim un defect trebuie sa-1
vedem pe scctu, ca si eel care vede un film 1a cinema dar ira sa judecun
~i nici sa condsmnun. ss
A

Samael Aun Wear: "Revo1uria

Dislecticii"

Observare, judecata si Executie sunt cei trei factori de baza ai disolutiei.


Mai inrai: se observa. Apoi: se judeca, ~i apoi: se executa.
Spionii, in razboi, mai tntai sunr observati, apoi sunt judecati si apoi
sunt impuscati.
In inter-relatie exista auto-descoperire ~i auro-revelare. Cine renunta la
convieruirea cu semenii sai, renunta si la auto-descoperire.
Orice incident al vietii, oricat de nesemnificativ ar parea, in mod indubitabil are drept cauza un actor intim in noi, un Agregat Psihic, un Eu ...
Auto-descoperirea este posibila cind ne aflarn in stare de alerta perceptie,
de alerta noutate.
"Eul" descoperit "In flagrant" trebuie sa fie observat cu atentie in creierul
~ni~~ si In se.xul.nos;ru. U.n eu oare~are de desfrau ar putea s~ se manifest~
111 rruma ca iubire, III creier ca un Ideal, dar daca am fi atenti la sex am
simti 0 anumita excitatie rnorbida inconfundabila. ..
'
Avem ne~oie sa o~servam E~l pe care la un moment dat l-am capturat;
este urgent .~a-lvedem in fiecare dintre acesti trei centri ai organismului nostru.
In relatiile _cu ~te persoane, daca suntern alerti si vigilenti ca santinela
111 vren:e ~~ r~z~ol, ne auto-descoperim.
Amintiti-va in ~e moment v-a fost ranita vanitatea? OrgoIiu!? Ce a fost
ceea ce v-a contrariar eel mai mult In rirnpul ziIei? De ce ati simtit aceasta
A

contrarietate? Care a fosr cauza ei secreta? Srudiati aceasta, observari-va capul,


inima si sexul. ..
Viara practica este 0 scoala minunata, in inter-relatie putem descoperi
acele Euri pe care Ie purrarn in interiorul nostru.
Orice contrarietate, orice incident ne poate conduce, prin intermediul
auro-observari inti me, Ia descoperirea unui Eu, fie acesta de amor propriu,
invidie, gelozie, man ie, lacomie, suspiciune, calomnie, desfrau.
Avem nevoie sa ne cunoastern pe noi insine inainre de a-i putea cunoaste
pe ceilalri. Este urgent sa invatarn sa vedem punctul de vedere al celuilalt.
Daca ne punem in locul celorlalti, descoperim ca defectele psihologice pe
care le vedem la altii, noi Ie avem din plin in interiorul nostru.
A ne iubi aproapele este indispensabil, insa cineva nu i-ar putea iubi pe
ceilalti daca inainte nu invara sa se puna tn siruatia celeilalte persoane, in
munca esoterica.
Cruzimea va continua sa existe pe fata Parnantului atara timp cat nu
vorn fi invatar sa ne punem in locul celorlalti.
Insa daca cineva nu are curajul de a se vedea pe sine lnsusi, cum ar putea
sa se puna tn locul celorlalti?
De ce ar trebui sa vedem in mod exdusiv partea rea a celorlalte persoane?
Antiparia rnecanica fa~a de 0 persoana pe care 0 cunoastern prima data,
indica faptul ca nu stim sa ne punem in locul aproapelui, ca nu ne iubim
aproapele, ca avem Constiinta foarte adorrnita. Ne este antipatica 0 anu~nit~
persoana? Din ce motiv? Din cauza ca bea? Sa ne observarn ... Suntem Slg.U~l
de virtutea noastra? Suntem siguri ca nu cararn in interiorul nostru Eul betiei?
Mai bine ar fi ca atunci cand vedem un betiv facand bufonerii sa spunem: .Acesra sunt eu, ce de bufonerii fac."
Sunteti 0 femeie onesta si virtuoasa, si de aceea 0 anumita doarnna va
face 0 irnpresie proasta: sim~i~i antipatie 'pentru ea. De ce? Va simri foarte
sigura de dumneavoastra insiva? Credeti ca in interiorul dumneavoastra nu
aveti Eul desfraului? Ganditi ca acea doamna discreditata din cauza scandalurilor ~i lascivitatii ei, este perversa? Sunteti sigura ca in interiorul dumneavoastra nu exista lascivitatea si perversitatea pe care Ie vedeti la acea femeie?
Mai bine ar fi sa va auto-observati in mod inrim si In profunda mediratie
sa luati locul acelei femei pe care 0 derestati,
Auto-observarea intima a sinelui insusi este un mijloc practic pentru a
obrine 0 transformare radicala. In chip lamentabil, simrul auro-obscrvatii
intime se afla atrofiat in orice fiinta umana; lucrand cu seriozitare, autoobservandu-ne moment de moment, acest sirnt se va dezvolta In mod progreslv.

Pe rnasura ce sirnru] auto-observarii isi continua dezvoltare~ ~a,_cu aJu. .. continue,


.
bili sa percetoru I praCtlCll
vorn deveni de fiecare data rnai capa
fc
di
l'
pem III orma irecra ace e Euri des pre care niciodata n-aru avut vreo curios-,
tinta relationata cu existenta lor.
In fatd sirntului auto-ob~ervarii intime, fiecare dintre acele Euri care_l?cuiesc in interiorul nostru, t~i asuma real mente curare sau curare figura III
mod secret, inrudita cu defectul personificat de ea. Indubitabil, imaginea
fiecaruia dintre aceste Euri are 0 anurnita savoare psihologica inconfundabila prin intermediul careia Ii intelegern, ii captal~, ti prindem in mod instinctiv natura sa intima ~i defectul care-l caractenzeaza,
La inceput, esoteristul nu stie de unde sa inc.eapa, simte necesitatea de
a lucra asupra lui insusi, dar este complet dezorientar. .'
.
Profitandde momentele critice, situariile dezagreabile, clipele cele ~al
adverse, daca suntern alerti vom descoperi defectele noastre marcante, Eunle
pe care trebuie sa le dezintegram de urgenta.
Uneori se poate in cepe cu mania sau cu amorul propriu sau cu nenorocita clipa de desfrau etc. etc.
.
.
.,
Este necesar sa luarn nota. mai ales la starile noastre psihologice zilnice,
daca vrem cu adevarat 0 schimbare definiriva.
Inainte de a ne culca e bine sa exarninam faptele intamplare in timpul
zilei, situatiile stanjeniroare, hohotul de ras allui Aristofan si surasul subtil
allui Socrate.
Se poate sa 6 ranit pe cineva cu un hohot de ras, se poate sa 6 imbolnavir
pe cineva cu un suras sau cu 0 privire nelalocul ei.
Sa ne amintim ca in Esoterismul pur, bun este tot ceea ce este la locul sau,
rau este tot ceea ce nu este la locul sau. Apa la locul ei este buna, dar daca ar
inunda casa, nu ar fi la locul ei, ar cauza daune, ar 6 rea si prejudiciabila.
Focul in bucatarie ~i la locul sau, pe langa ca esre util, este bun; in afara
locului sau, arzand mobilele salonului ar 6 rau ~i prejudiciabil.
Orice virtute, oricat de sfanta ar 6, la locul ei este buna, nelalocul ei
este rea si prejudiciabila. Cu virtutile putem dauna celorlalti, Este indispensabil sa asezam virtutile la locullor corespunzator.
Ce ati spune de un preot care ar predica cuvantul Domnului intr-un
bordel? Ce ati spune de un barbat bland ~i tolerant care ar binecuvanta 0
banda de atacatori intentionand sa-i violeze sotia si fiicele? Ce ati spune de
acel fel de roleranta dusa la exces? Ce ati gandi despre atirudinea caritabila
a unui om care in loc sa duca de rnancare la casa lui si-ar imparti banii
printre cersetorii viciosi? Ce ati opina cu privire la omul serviabil care la
un moment dat ii Irnprumura un pumnal unui asasin?

Arninresre-ti, iubite cititor, ca si intre cadentele versului se ascunde delicrul. Exis~a rnulta virtute in cei rdi ~i exista mu{ta raurare intre cei virtuosi.
Chiar daca ar parea incredibil, chiar si in parfumul rugaciunii se ascunde
delicrul. Delictul se deghizeaza in sfant, folosesre cele mai nobile virtuti,
se prezinta ca martir, ~i chiar oficiaza in templele sacre.
.
Pe masura ce simtul auto-observarii intime se dezvolta in noi prin intermediul folosirii sale continue, yom putea ajunge sa vedem toate acele Euri
care servesc ca fundament de baza rernperamentului nostru individual, fie
acesta din urma sangvinic sau nervos, flegmatic sau irascibil.
Chiar daca n-o crezi, iubite cititor, in spatele ternperamentului pe care-l
posedam, se ascund, in cele mai indepartate profunzirni ale psihicului nostru,
creaturile diabolice cele mai execrabile.
Sa vezi asrfel de creaturi, sa observi acele monstruozitati ale infernului
Inauntrul carora se afla imbuteliata insasi Constiinra noastra, devine posibil
o data cu dezvoltarea intotdeauna progresiva a simtului auto-observarii intime,
Arata tirnp cat un om nu a dizolvat aceste creaturi ale infernului, acele
aberatii din sine insusi, in mod indubitabil, in locurile cele mai adanci, in
locurile cele mai profunde va continua sa existe ceva care nu ar trebui sa
existe, 0 diforrnirate, 0 abjectie,
Cel mai gray din toare acestea, este ca ticalosul nu-si da seama de propria
sa marsavie, se crede frumos, drept, 0 persoana buna, ~i chiar se plange de
neintelegere din partea celorlalti, deplange nerecunostinta semenilor sai,
spune ca nu-l lnteleg, plange afirrnand ca li sunt datori, ca i-au platir Cll
moneda nerecunostintei ete. etc.
Simtul auto-observarii intime ne permite sa verificam prin noi lnsine
si in mod direct, munca secreta prin intermediul careia inrr-un anurnit
tirnp, dizolvam un oarecare Eu (un oarecare defect psihologic), descoperit
probabil in conditii dificile si cand ne a~teptam mai purin.
V-ati gandit vreodata in viata la ceea ce va place sau va displace cel mai
mult? Ati reflecrat asupra resorturilor secrete ale actiunii? De ce vreti sa
aveti 0 casa frurnoasa? De ce doriri sa aveti 0 masina ultimul model? De
ce vreti sa fiti intotdeauna dupa ultima moda? De ce lacomiti sa nu fiti lacom? Ce este ceea ce v-a ofens at cel mai mulr la un moment dat? Ce este
ceea ce v-a facut placere eel mai mult ieri? De ce v-ati sirntit superior unuia
sau alteia, la un moment dat? La ce ora te-ai simtit superior cuiva? De ce
te-ai infumurat relatand rriumfurile tale? Nu ati putut tacea cand carteau
despre aha persoana cunoscuta? Ari acceptat cupa cu lichior din curroazie?
Ai acceptat sa fumezi poate ne avand viciul, probabil din cauza educatiei
sau a barbariei? Sunteti sigur ca ati fost sincer in acea conversatie? ~i cand

'f

.
.c..
.
A
.. ~l can
A d te t au dai
A d A.
te JUstlIlcal
pe tme
1Osu~I,.
at, ~l. can
1~1pOYesteai
. A triumfurile
_
.
.
1
1
Ad
.
A
1
lalti
ar
10 reles ca erar
~1 e re atai repetan ceea ce at mal spus 1Oa1Otece or p,
'
. ~
vanltos.
....
A
..
. dar
Simtul auto-observaru mnme, pe langa faptul de a-n perIDlte sa vezi .
Eul pe ~re 11 dizolvi, i~i va perrnite deopotriva sa vezi rezultatele patetlce
si definitive ale muncii tale interioare.
.
, La inceput, aceste creatii ale inf~rn~ui,. aceste aberatii ps~hice c~e din
nefericire te caracterizeaza, sunt mal urat~ ~lmonAstruoas~ de~at b.estl~lec.el~
.
nice care exista pe fundul marilor sau 10 codrii cei mal adanci at
mal groaz
.
.d
.
_ A rului: pe masura ce veti avansa in munca voastra, ven putea eVI entia
paman,
,
....
C
I
bil prin intermediul si~tului auto-Obs~rvarll l~tenOare raptu remarca I ca

acele abjectii pierd din volum, se rrucsoreaza.


. . .
_
Se dovedeste interesant de stiut ca acele bestialitati. pe m:s~ra_ :e scad
in rnarime pe rnasura ce pierd din volum ~I se micsoreaza, ca~~lga m frumusete, ca~ata incetul cu incet~ figura de copil: ~n fin~l se de~1Otegreaza~
se prefac in praf cosmic, atunci, Esenta cufundata se ehbereaza, se eman
cipeaza, se trezeste.
. ..
Asadar, diversele "elemente nedorire" [e descoperi pe terenul vietu pra~tice. Tot ce trebuie este sa fii alert ~ivigilent, ca santinela in ~re~1~de ~az~Ol.
Cele mai rele circumstanre ale vietii, situatiile cele mal entice, intarnplarile cele mai dificile, se dovedesc intotdeauna minunate pentru autodescoperirea intima.
In acele mornente ne~teptate, critice, "Eurile" cele mai secrete a~~ la
supratata intotdeauna si cand nici nu ne asteptarn; daca suntern alerti, mcontestabille descoperirn.
.
.
Perioadele cele mai linistite din via~a sunr, cu siguranta, cele mal putm
favorabile pentru munca asupra sinelui insusi,
Exista mornente in viata prea complicate in care cineva are 0 pronuntata
rendinta de a se idenrifica usor cu intamplarile si de a uita complet de el
insusi; 'in acele dipe 0 persoana face prostii care nu du~ l~ nirnic; dac~ ar
ramane alerta, daca in chiar acele momente in loc de a-st pierde capul, st-ar
arninti de ea insasi, ar descoperi cu uimire anumite Euri despre a carer posibila existenta niciodata n-a avut nici cea mai mica banuiala.
Odata s~a nascut in Atlantida un Initiat. Acel am s-a dezvoltat intr-un
camin delicios, in care domnea doar armonia, pace a, intelepciunea, bogatia,
perfectiunea. iubirea. A sosit mornenrul in car~ acel om prin i~termediul
diverselor tehnici ~i discipline ale mintii a reusit auto-descoperirea.
Atunci, cu oroare, si-a dat seama ca ducea in interiorul sau "elemente
nedorite": a inteles ca avea nevoie de un "gimnaziu" special, de un gimnaziu

10

psihologic si este clar ca in acea ambianta de perfectiuni nu exista un asrfel


de "gimnaziu". N u i-a rarnas altceva de facut decat sa-si abandoneze casa,
casa parintilor sai ~i sa se srabileasca in suburbiile vreunui ora~ Adant; si-a
creat, sie insusi, "gimnaziul psihologic", un gimnaziu care i-a permis autodescoperirea propriilor sale defecre. Bineinreles, si-a dezintegrat Agregatele
Psihice si s-a eliberat.
"Gimnaziul Psihologic" asadar, este indispensabil; din fericire il avem
si este insasi viata ...
, Drumui cam'inului familial cu infinitele sale detalii, de rnulre ori dureroase, este cel mai bun salon al "gimnaziului". Munca fecunda si creatoare
cu ajutorul careia ne ca~tigam painea de fiecare zi este alt salon minunat.
Nicidecum n-arn incerca vreodata sa afirrnam ca dramele, comediile si
tragediile vietii practice se dovedesc inrotdeauna frumoase si perfecte, 0 astfel
de afirrnatie ar fi exagerata.
Cutoate aces tea, oricat de absurde ar fi diversele situatii ale existentei,
se dovedesc minunate ca gimnaziu psihologic.
Multi aspiranti la viata superioara doresc cu disperare sa evadeze din 10cui in care lucreaza, sa nu mai umble pe srrazile localiratii lor, sa se refugieze
in padure cu scopul de a cauta eliberarea finala ...
Acei bieti oameni se asearnana cu copiii neghiobi care fug de la scoala,
care nu stau la ore, care cauta scapari ...
Cu adevarar, stimabilii mei frari, cele mai rele adversitati ne ofera cele
mai bune oportunitati. Sosesc in mod constant la mine scrisori de la tot
felul de frati ai Miscarii Gnostice Inrernationale. Unii se plang de familia
lor, de taral lor, de mama lor, de frarii lor; altii protesreaza impotriva sotiei,
impotriva copiilor lor; altele vorbesc cu oroare de sotul lor etc ... ~i cer,
bineinteles, un balsam pentru a consola inima lor indurerata. Pana acum,
intre atatea scrisori n-am vazut nici macar una a vreunuia care sa fie mulrumir cu astfel de situatii adverse.
.
Tori protesteaza, ~i acest lucru este lamentabil. Nu vor "gimnaziul psihologic"; prefera sa fuga de el, iar mie, ca Instructor, nu-rni poate provoca
de cat durere. Spun: "Bietii oameni, nu stiu sa foloseasca gimnaziul psihologic, vor un paradis, nu vor sa inteleaga necesitatea adversitatilor, nu vor
sa traga folos din cele mai rele oportunitati' Adevarul e ca nu doresc autoI
"
cunoa~terea ....
Cand vrei sa te auto-cunosti, evident ai nevoie de "contraste puternice".
In aceste "gimnazii ale durerii", defectele pe care Ie ai ascunse se manifesta
in mod inevitabil. Defectul descoperit in situatii atat de grave, trebuie sa
fie lucrat, in mod profund si in toare nivelurile mintii. Cand, cu adevarar,
11

ai Inteles curare s~u curare eroare de tip psihologic, e~ti pregatit, cu siguranta, pentru dezll1tegrare.
Ori~e situ:~ie advers.a ne .?fera valoroase oportunitati- Din nenorocire,
oarnenu vor sa fuga de situatiile adverse; proresreaza, in loc sa mul~umeasca
pen.rru ~stfel ~e ,?portunita~i, penrru atit de splendide ocazii. Acel "gim?azlU ~s~hologlC alAmomente!or.du~e es~efoarre dificil, imposibil sau cvasiimposibil, dar cu cat este mar dificil "glmnaziul" cu atat mai bine pentru
auto-descoperire.
In viata pracrica este locul unde ne putem auto-descoperi. Asadar, nu
evadati, nu incercati sa evadati din viata reala. Trebuie sa fi~i mai practici,
daca vreri, cu adevarat, sa dezinregrati Egoul. ..

JDDECAREA SAD INTELEGEREA DEFECTELOR


,,in via{asingurulluau important cste schimbsrcs radicsla, totsls ~i definitiva; rcstul, sincer, nu are nici cea mai mid importenci.
Meditatia se dovedeste Iundsmentels daca dorim cu sinceritete 0 astfel
de schimb~re.
'
Nicidecum nu dorim medicuia nontrensccndents,
supcrticisla si vane.
A vem nevoie sa devenim seriosi ~i sa lasam dcopartc ecitc aerozii care
abunda in pseudo-csoterismul ~ipseudo-ocultismul
ieftin.
Trebuie sa stim sa fim seriosi, trebuie sa stim sa tie schlmbsm dad, cu
sdcvsrst, au vrem sa esium in munca esoterici.
Cine nu stie sa mcditezc, supedicialul, ignoraruul niciodata nu va putea
dizolva Egoul; va fi mereu un bustean neputincios pe Eurioasa mare a victii.
Uti defect descopcrit pe terenul vietii practice, trebuie sa fie intcles in
mod protund prin intermediul tehnicii mcditetici.
Materialul didactic pentru mcdicuie se iadlncste cu prccizic in diferitele
evenimente sau circumscuue zilnice ale vie{ii practice, acest luau este incon testsbil.
Grice circumstsuuii dezagreabila trebuie sa fie reconstruici cu ajutorul
imagina{iei conscience prin intermediul tehnicil medicuiei.
Recoastruircs oricarci scene ne permite sa veriiicsm pria noi tnsinc ~i
in forma directa intervcruie mai multor Euri participante la sccssts.
Tcndirue mercata de s-i inviaovzci pe sltii cste 0 piedici, un obstacol,
pentru In{elegerea propriilor noastrc erori. "
Samael Aun Weor: "Marea Rcbcliune"
Fiind yorba sa inrelegern fundamental orice defect psihologic trebuie sa
fim sinceri cu noi insine ...
Din nenorocire, Pilat, demo nul rnintii, inrotdeauna se spala pe rnaini,
niciodata nu e de vina, niciodata nu-si recunoa~te erorile ...
Fara evaziuni de nici un fel, fara jusrificari si fara dezvinovatiri rrebuie
sa ne recunoastern propriile noastre erori ...
Este indispensabil sa ne auto-explorarn pentru a ne auto-cunoaste in
mod profund si sa plecam de la zero absolut.
Fariseul interior este 0 piedica pentru in~elegere. Sa te presupui virtues
este absurd ...
Odara l-am inrrebat pe Guru-ul meu urrnatoarele: Exisra vreo diferenta inrre

12

13

~onada ta .Divina ~ia mea? Maestrul a raspuns: "Nici una, penuu ca tu si eu


.Ji .fiecare dintre noi nu este mai mult decit un melc rau 1asanul Tatdlui"....
Sa-i judeci pe al~ii si sa-i califici drept magi negri se dovedesre incongruent pentru ca once creatura urnana atata tirnp cat nu si-a dizolvat Eul
pluralizat este mai mulr sau mai putin neagra ...
Sa te auto-explorezi in mod intirn este cu siguranra ceva foarte serios:
Egoul este realmente 0 carte cu rnulte volume...
'
,
In loc sa ne inchinam execrabilului demon Algol e mai bine sa bem din
vinul meditatiei, din cupa perfectei concentrari ... Atentia deplina, naturala
si spontana in ceea ce ne intereseaza, fara nici lUl artificiu, este cu adevarat
concentrare perfecta ...
Orice grqeala este polifaterica ~ise proceseaza in mod fatal in cele patruzeci si noua de departamente ale subconstientului ...
Un defect psihologic descoperit, trebuie lnteles in intregirne in diferitele
dedesubturi ale rnintii.
Nu ar fi po sibil a intelegerea profunda fara practica rneditatiei.
Orice defect intim se dovedeste rnultifatetic si cu legaturi ~i radacini diverse pe care trebuie sa le studiem cu judecata.
Auto-revelatia este posibila at unci cand exista intelegerea cornpleta a defectului pe care in mod sincer vrem sa-l elirninam ...
.Auto-determinari noi apar din Constiinta atunci cand inrelegerea este
unitorala ...
~~iza superlariva este utila daca este cornbinara cu rneditatia profunda,
atu?Cl izbucneste flacara Intelegerii ...
In orice scena de gelozie pasionala intra in joc Euri de desfrau, manie,
amo.r propriu, gelozie etc. ete. care apoi vor trebui supuse judecarii in mod
analitic, fiecare separat pentru a le intelege integral cu scopul evident de a
le dezintegra total.
Intelegerea se dovedeste foarte elastica, de aceea avem nevoie sa scrutarn
de fiecare data mai profund; ceea ce azi intelegem inrr-un fel, maine yom
intelege mai bine.
Supunerea la judecata sau intelegerea unui defect are scopul de a ne face
pe deplin constienti de el.
.t\vans~nd pe ace~t teren al intelegerii cu scopul ferm de a elimina Egoul,
Eul Insusi, va trebui sa trecem prin mari crize ernotionale.
.Daca apa nu fierbe la 0 sura de grade, nu se dezintegreaza ceea ce trebuie
sa se dezintegreze ~i nu se cristalizeaza ceea ce trebuie sa se cristalizeze."
Dezintegrarea oricarui Agregat Psihic este posibila doar pe baza de rnunci
constienre ~i suferinte voluntare.

14

De fiecare data cand se dezintegreaza inauntrul nostru un element psihic


nedorit, in personalitatea noastra se cristalizeaza 0 putere luminoasa. A~a
se va cristaliza in noi Suflerul,
Ce se intelege prin Suflet? Sufletul este tot acel ansamblu de Forte, Puteri,
Atribute, Calitati, Virtuti, Esente, Corpuri etc. care se afla in inreriorul Fiintei.
Evangheliile spun: "Cu rabdsrc veri dobiindi Sullete! voestte". In prezent,
noi nu posedam Sufletele noastre; ci dimpotriva Sufletul ne poseda pe noi.
Suntern 0 incarcarura grea pentru ceea ce se nurneste Suflet, un colet realmente coplesitor.
Sa ajungem sa ne dobandim Sufletul este 0 dorinta arzatoare; sa fim
stapanii propriilor noastre Suflete este formidabil. Mai mult decit atat, insusi corpul fizic trebuie sa ajunga sa se transforme in Suflet.
Cine poseda Sufletul sau, dispune de puteri extraordinare. Aceia care
au ajuns sa cristalizeze Sufletul, s-au convertit, din acest rnotiv, in creaturi
absolut diferite. Si
Sfinte ale
, acest lucru este scris, ca marturie, in Cartile
,
tuturor Religiilor lumii.
Dar repet: .Daca apa nu fierbe la 0 sura de grade, nu se dezintegreaza
ceea ce trebuie sa se dezintegreze ~i nu se crisralizeaza ceea ce rrebuie sa se
cristalizeze", Aceasta riu este 0 chestiune pur inteleccuala, nu! Nu este yorba
de simpla demagogie, nici de vana palavrageala insubstantiala a unei discutii
ambigue, nu!
Evident, daca nu trecem prin mari crize ernorionale, nici nu putem reusi
sa cristalizam Sufletul. Pentru disolutia radicala a oricarui Agregat Psihic
inuman este nevoie sa trecem, in mod inevitabil, prin foarte grave crize
emotionale.
Cand am simtir, cu precizie, Eul amorului propriu care se afla foarte
ascuns in cutele cele mai profunde ale psihicului meu, am simrir 0 mare
durere, a trebuit sa tree prin mati crize ernotionale. Am suferit rnulr, da,
rnulr, ~i m-arn cait cu adevarat, atunci am reusit ca Devi-Kundalini Shakty
sa-rni pulverizeze lUl astfel de "element indezirabil".
Cand am descoperit ca exista, pe acolo, un demon foarte pervers care
sirntea manie ~i care venea din rimpuri foarre vechi, am suferir nespus, am
trecut prin oribile crize ernotionale, am simtit rusine fata de mine insumi,
dar am reusit ca Devi-Kundalini Shakty sa-rni pulverizeze un astfel de "element psihic" abominabil ...
Asadar, daca nu trecem prin inspaimanratoare crize ernotionale, nu se
dezinregreaza acele Euri.
Am cunoscut oameni capabili sa rreaca prin astfel de crize. Imi vine in
memorie cazul unei anumire surori gnostice de la Sediul Patriarhal din

15

Mexic care a trecut prin zbuciumari inspairnantatoare, prin oribile crize


morale, atunci cand si-a amintit de erori grave din existentele ei anterioare.
Astfel de oameni, cu acea teribila capacitate de rernuscare, asrfel de persoane,
arar de capabile sa treaca prin atat de grave crize emotionale, evident pot
cristaliza Sufletul; ~i ceea ce ne intereseaza pe noi este, cu precizie, acest
lucru: cristalizarea tuturor principiilor animice in noi insine, aici ~i acum ...

EXECUTIA SAU ELIMINAREA EGOULUI

't

"Dad 0 excludem pe DIVINA .MA...MA KUNDALINI,


muncs se dovedeste incomplete fi stunci este imposibil sa eliminsm detecrc.
Eu, sincer, m-sm convettit intr-un insmic al meu insumi ~i am decis
sa echilibrez 1nrelegerea ~i eliminerea. Fiecare defect irucles a fast eliminat
cu puterea DIVINE! MAME KUNDALINI
1n cele din urma, 1ntr-o zi oerccsre, mi-sm revizuit muncs mea in Tartar,
1n Avern, in regnul mineral scufundat, in acele Regiuni Infiadimensionale
sau Universuri Paralele Scufundate.
-?inavigiind pe spelc Acheronului, asezat 1n bares lui Caron, am ajuns
pe malul celaJaltpentru a-mi revizui muncs fi atun ci am V3zUtmii de EURlDIA Vall, Agregatele mele, pa.qi ale mele lnsumi, tciind 1n scele regiuni.
Am vrut sa resuscitez cevs, 0 efigie care simboliza propriul meu ADAM
de piics: care plutcs ca W1 cadavru pe apele noroiossc ale rdului. Atuaci,
Mama mea Divine, 1mbracata In doliu cs 0 icoeaa a Fecioarei 1ndurerate,
mi-a spus cu 0 voce plina de 0 iubire iaiinits: Acela este deja mort, l1U mai
sm nimic sa-a scot.
Cu sigura'nra Msme mea extrasese din mine tosci sees legiune de EURl
DIA Vall, tot acel nsunblu de cnticui tenebrosse care pcrsoniiica dciectele nosstrc si care constituie EGOUL.
Asa am reusit disolutis EULUI PlURALIZAT,
asa am reusit sa reduc
la prai' toate acele Agregate care Iormeaza EUL 1NSU-?1 "
J

J'

'J

Samael

AWl

Weor: "Tratat Esoteric de Magie Runica"

Nu ar fi posibil sa executam un "Eu" oarecare fara a-l fi observat ~i judecat in prealabil.


Fara indoiala mintea nu poate descompune In mod fundamental nici
un defect psihologic; evident, inrelegerea poate sa-si ofere luxul de a eticheta
un defect cu un nume oarecare, de a-l justifica, de a-l trece de la WI nivel
la altul etc., insa nu ar putea prin ea insasi sa-l anihileze, sa-l dezimegreze.
Avem nevoie urgent de 0 putere inflacarata superioara mintii, de 0 putere
care sa fie capabila prin ea insa~i sa reduca un oarecare defect psihologic la
simplu praf cosmic.
Din fericire exista in noi acea putere serpenrina, acel foe minunat pe care
vechii alchimisti medievali I-au botezat cu numele tainic de Stella Maris,
Fecioara Mard, Azorhul Stiintei lui Hermes, Tonantzin a Mexicului Aztec,

16

17

acea derivare a propriei noastre fiinre inti me, Dumnezeul Mama in interiorul nostru simbolizat mereu prin Sarpele Sacru al Marilor Mistere,
Teate popoarele de alradara l-au adorat pe "Dumnezeul Mama" in partea cea mai profunda a Fiintei noastre. Principiul feminin al Eternului este
ISIS, MARIA, TONANTZIN,
CIBElE, RHEA,ADONlA,
INSOBERTA
etc. etc.
Fiecare dintre noi are Manu sa Divina particulara, individuala, ea in
sine insa~i este 0 parte a propriei noastre Fiinte, dar derivara.
Daca in lumea exclusiv fizica avem rata si mama, in partea cea mai adanca a Fiintei noastre ii avem deopotriva pe Tatal nostru care se afla in secret
~ipe Divina noastra Mama KUNDALINI.
Exista aratia Tati in Cer dti oameni pe pamanr, Dumnezeul Mama, 111
propria noastra intimitate, este aspectul feminin al Tatalui nostru care se
afla in secret.
Dumnezeul Mama, Tonantzin, Stella Maris ca putere electrica necunoscuta de umanitatea intreaga ~icare se afla latenta in insusi adancul psihicului
nostru, este unica care are puterea efectiva de a dezintegra aberatiile pe care
le dram in interiorul nostru psihologic.
Stella Maris, chiar daca pare incredibil, este sernnatura asrrala a porentei
sexuale umane. Stella Maris este acel Foc Filosofal care se afla latent in Intreaga materie organica si anorganica,
Impulsurile psihologice pot provoca actiunea intensiva a unui astfel de
Foc si atunci decapitarea devine posibila.
Anumite Euri de obicei sunt decapitate la incepurul muncii psihologice,
altele la mijlocul ei si ultimele la finalul ei. Stella Maris ca potenta ignica
sexuala are deplina constiinta a muncii ce trebuie facuta si realizeaza decapirarea la mornentul oportun, in clipa potrivita.
Decapitarea lui loan Botezatorul este ceva care ne invita la reflectie: nu
ar fi posibila nici 0 schimbare psihologica radicala daca inainte nu am trece
printr-o astfel de decapitate.
Noi rrebuie s-o chernam pe Stella Maris, pe Dumnezeul Mamain intimitatea noastra, daca vrem cu adevarat sa dezinregram Euri; cine nu-si iubeste Mama, fiul ingrat, va esua in munca asupra lui insusi. Rugaciunea
in munca psihologica este fundamentals pentru disolutie. A te ruga inseamna a sta de yorba cu Dumnezeu.
Nicidecum nu va fi necesara 0 formula specifica pentru a ne ruga Mamei
noastre Divine interioare. Trebuie sa fim foarte naturali ~i simpli atunci
cand i ne adresam. Copilul care se adreseaza mamei sale, niciodata nu are
formule speciale, spune ce-i iese din inima ~i asta-i tot.
A

18

Dupa ce am observat si inteles in intregime orice Eu defect, trebuie sa


ne cufundarn in meditarie profunda, irnplorand, fllgand, cerand Divinei
noastre Mame parriculare, individuale sa dezintegreze Eul, defectul inreles
In prealabil.
Aceasta este tehnica precisa care este necesara pentru eliminarea elernentelor indezirabile pe care le cararn in interiorul nostru. Daca se procedeaza
asa pori fi sigur ca Eul psihologic va pierde volum si incer, se va pulveriza.
Nici un Eu nu se dizolva in mod instantaneu; Divina noastra mama
trebuie sa lucreze si
0 anihilare
, chiar sa sufere foarte mult inainte de a obtine
,
a oricarui Eu.
Sirntul auto-observarii intime va putea vedea avansarea progresiva a
muncii relationate cu abjectia care ne intereseaza cu adevarat s-o dezintegram.
Deveniti introvertiti, indreptati-va rugaciunea spre interior, cautand-o
in interiorul vostru pe Divina voastra Doarnna si cu rugarninti sincere pureri
sa-i vorbiti, Rugati-o sa dezintegreze acel Eu pe care l-ati observat ~i supus
judecatii in prealabil.
Mama noastra Divina traieste in intimiratea noastra, dincolo de corp,
de afecte si de minte. Ea este prin ea insa~i 0 putere ignica superioara rnintii.
Mama noastra Cosmica particulara, individuala, poseda Intelepciune,
Iubire ~i Purere, In ea exisra perfectiune absoluta.
Bunele intentii ~i repetarea constanta a acestora, nu servesc la nimic, nu
conduc la nimic.
Nu ar servi la nimic sa repetam: "nu voi mai fi desfranat", Eurile lascivitatii oricum vor continua sa existe in adancimea insasi a psihicului nostru.
Nu ar servi la nimic sa repetam zilnic: "nu voi mai fi manics": Eurile
rnaniei vor continua sa existe in adancul nostru psihologic.
Nu ar servi la nimic sa spunem zilnic: "nu voi mai fi lacorn". Eurile lacomiei vor continua sa existe in diversele strafunduri ale psihicului nostru.
Nu ar servi la nimic sa ne retragem din lume ~i sa ne inchidern inrr-o
rnanastire sau sa traim lntr-o grota; Eurile inauntrul nostru vor continua
sa existe.
U nii anahoreti care traiesc in pesteri, pe baza de discipline riguroase au
ajuns la extazul sfintilor ~iau fost dusi in ceruri, unde au vazut ~i au auzit
lucruri care fiintelor umane nu le este dat sa le inteieaga; totusi, Eurile au
continuat sa existe in interiorul lor.
Inconresrabil, Esenta poate sa scape din "Eu" pe baza de discipline riguroase si sa se bucure de extaz, lnsa dupa clipa de fericire, se reintoarce ill
interiorul "Eului Insusi".

19

Cei care s-au obisnuit cu extazul, fara sa-si fi dizolvat "Egoul", cred ca
deja au atins eliberarea, se auro-inseala crezandu-se Maestri ~i chiar intra in
Involutia scufundara,
Niciodata nu ne-am pronun~a lmporriva incantarii rnistice, imporriva
exrazului si a fericirii Sufletului in absenta EGOULUI.
Vrem doar sa accenruarn necesitatea de a dizolva "Eurile" pentru a obtine
eliberarea finala.
Esenta oricarui anahorer disciplinat, obisnuira sa scape din "Eu", repeta
acea fapta eroica dupa rnoartea corpului fizic, se bucura un tirnp de extaz
~i apoi revine ca Geniul larnpii lui Aladin in interiorul sticlei, in Ego, in
Eul Insu~i.
Arunci nu-i mai rarnane alrceva de facut decar sa se reintoarca intr-un
nou corp fizic, cu scopul de a-si repeta viata pe scena existenrei.
Multi mistici care s-au dezincarnat in pesterile din Himalaia, in Asia
Centrala, acum sunt persoane comune, obisnuite in aceasta lume, in ciuda
faprului ca adeptii lor inca ii adora ~i-i venereaza.
Arata timp cat nu se va fi produs dezintegrarea tururor acestor abjecrii
psihologice, a tururor acestor lascivirari, a tuturor acesror rautati: fun, invidie, adulrer secret sau manifest, arnbirie pentru bani sau pureri psihice, etc.,
chiar daca ne-am crede persoane onorabile, care-si tin cuvanrul, sincere,
politicoase, carirabile, frumoase in interior erc., evident nu vorn fi mai mult
decat morrninre varuite, frumoase pe dinafara, dar pline de scarboasa purreziciune pe dinauntru.
In scolile cele rnai venerabile ale inrelepciunii esoterice ~i oculre exista
multi lnselati sinceri care cu adevarat vor sa se Auto-Realizeze, dar care nu
sunt dedicari dezintegrarii abjectiilor lor interioare.
Sunt multi oamenii care presupun ca prin interrnediul bunelor intentii
este posibil sa ajungi la sancrificare. Evident, arat timp cat nu se lucreaza
cu intensitate asupra aces tor Euri pe care le cararn in interiorul nostru, ele
vor continua sa existe in adancul privirii miloase si al bunei conduite.
Eruditia livresca, pseudo-inrelepciunea, inforrnatia cornplera asupra scrierilor sacre, fie aces tea din orient sau din occident, din nord sau din sud,
pseudo-ocultisrnul, pseudo-esoterismul, siguranta absolura de a fi bine documentati, sectarisrnul intransigent, convins pe deplin etc., nu servesc la nimic pentru ca in realitate exista, In acel adanc pe care-l ignoram, doar crearuri
ale infernului, blesternarii, monstruozirati, care se ascund dupa fa~a dragu~a, dupa chipul venerabil, sub vesmantul foarre sfant alliderului sacru etc.
Trebuie sa fim sinceri cu noi lnsine, sa ne intrebam ce esre ceea ce dorim,
daca am venit la Invatatura Cnosrica din pura curiozitate. Daca cu adevarat

20

ceea ce dorim nu este sa trecem prin decapirare, atunci ne in~el~1 pe. noi
insine, ne apararn propria noastra depravare, procedarn In mod lpoc.nt ...
A sosit ora sa stim ca suntern niste rai deghizati cu tunica sancntatu;
lupi cu blana de oaie, canibali irnbracati cu costwn de cavaler; calai ascunsi
dupa semnul sacru al crucii etc.
Oricat de maiestuosi am aparea in inreriorul rernplelor noastre sau in
interiorul aulelor noastre de lumina ~i armonie, oricat de senini ~i blanzi
ne-ar vedea semenii nostri, oricat de cucernici si wnili am parea, in adancul
psihicului nostru conti~ua sa existe toate abjectiile infernului ~i toate monsrruozitatile razboaielor.
Cu siguranta, ' noi toti, nu valoram nimic, suntern fiecare dintre noi nenorocirea pamantului, execrabilul.
.'
In Psihologie Revolurionara ne devine evidenta necesrtatea unei transformari radicale ~iacest lucru este posibil numai dedarandu-ne noua insine
un razboi pe moarte, nemilos ~i crud.
.
Orice incercare de eliberare, oricat de grandioasa ar fi, daca nu tine cont
de necesitatea de a dizolva Egoul, este condamnata la esec.

21

1: Ell am citeva Euri aSllpra cirors lucrez dar in mod concret a~ vrea sa
va intreb aSllpra cirule trebuie sa lucrez; pentru ca in vist practice, vezi
alr si slt si alt detect. Atuncl ma lacurc ~i nu stiu aSllpra csruis sa lucrez.
V-8.f ruga si-mi spuaeii aSllpra csruis crebuie scum sa lucrez.
R: Asupra caruia Iucrezi tu?
1: Ell incerc sa lucrez asupra dcstrdului, aSllpra miiniei, asupra Iricii, dar
sunt dezoricntst.
R: Dar asupra caruia lucrezi, ln mod specific? Vad ca esti un om judicios,
drept pentru care este evident ca deja ti-ai specificat munca.
t. Ell am vrut sa Iucrez mai mult aSllpra desfraullli.
R: Bine, acela este "pacatul capital", 0 stii bine. Cel al desfrdului este cel
"capital" ~i il lucrezi de-a lungulintregii vieti, intrucat acolo este "paeatul
originar", radacina tuturor defectelor, dar intotdeauna trebuie sa-l lucrezi
asociat cu un altul. Ca lucrezi mania]', dar lucrezi ~i cu desfraul. Ca lucrezi
orgoliul?, dar desfraul continua ... Acesta este eel "capital".
1: !ntr-o eccessi mcdicuie trebuie sa iatelcgi tot ceea cc-ti sduci aminte
dcspre Ell?
R: Acel "ceea ce-ti aduci aminte" imi "suna" incoerent, vag, imprecis,
inodor, insipid, nesubstantial, incolor. .. Sa gandim cu exactitate: ce defect
ai terminat de descoperit in practical Daca esti atent si vigilent ca santinela
pe timp de razboi, trebuie sa fi descoperir vreun defect. Pe care l-ai terminat
de descoperir? In ce situatie te-ai vazut atunci pus? Ai avut vreun cuvant
de manic? Ai avut vreun impuls desfranar? Care a fost ultimul pe care l-ai

descoperit? In ce situatii te aflai: inauntrul easei, intr-un bar? Unde ai fost?


Ce ~i s-a intamplat, sau dormeai?
.
1: Am descoperit mania.
R: Un acces de manie ... Imi place sa fii sincer, stii? Este bine. Asadar
asta este ceea ce trebuie sa faci: sa traiesti alert si vigilent, ca si santinela pe
tirnp de razboi, Unde a fost mania? Care a fost momentul? Pori reconstitui
situatia? Pori tu sa vizualizezi clipa in care ai simtit manie? Pori s-o faci?
Bine, daca pori sa vizualizezi faptul, cum a fost, atunci acum sa lucrarn asupra lui. Vom pleca de la fapte concrete. Nu vorn pleca de la fapte vane, insipide, inodore, nesubstantiale, nu; vorn pleea de la fapte concrete, clare ~i
definitive. Asta vorn fi: practici sura la sura.
Reconstituie sau vizualizeaza acea scena de rnanie, si asupra acelui fapt
vei munci acum, in rneditatie.
1: Meestre, ce se iadmpla cind dcscopeti un dciea, de cxemplu mania
si 0 rogi in acea clipa pe Divin Mama sa te ajute sa-! elimini?
R: Spune-mi, de la ce situatie ai plecat? Cand s-a inramplat acellucru,
pe ce strada, la ce nurnar de casa? Eu vreau fapte, nu-mi veni cu neclaritatil
1: S-a lacimplst ieri, cu precizie, cuid am vut 0 izbucnire de mtinie
pentru ca eu voiam sa va sscult conteiirue iar sotis mea tiu. Acel Ego s-a
sirruit ruut pentru ca sods mea nu voia sa vina 1acoaierinta dumneavosstrs:
dar, in chiar acea clipa am invocst-o pe Divine mea Mama, am acuzat scest
Ego, dar nu stiu dsca am obtinut ceva ...
R: Vom fi mai practici: te-ai enervat pe biata ta sotie; dar srii de ce te-ai
enervat?
1: Pentru ca nu m-e Jasat sa vin Ia contcrirue dumncavoastra:
R: Bille, de asa maniera ca ai avut rnanie, pentru ca ~a nu te-a lasat sa vii
la conferinta ... Ce s-a simtit ranir in tine in acel moment?
1: Orgoliul...
'
R: Deci exista doua defecte: exista unul de rnanie, altul de orgoliu. Asupra
acelor doua Euri vei lucra acum in mod concret, in mod practic, Acea cerere
pe care ai facut-o, in acel moment, este buna, dar a fost putin nechibzuita ...
Ai reflectat la acel fapt, deja ai reconstiruit scena. Care ore ai stat in patul
tau, cu corpul relaxat, devenind constient de ceea ce s-a intamplat? Mi-ai
putea spune cu exactitate cum a fost?
!: Msestre, eu lJU am lust in seuna acel !apt.
R: Bine, pune-te sa lucrezi asupra Eului maniei ~i vei gasi raspunsul,
1: Pana la ce punct este fundamenrala "Caracteristica psihologici", ofi
cat rimp de observare ofisuto-cxplorare este necessr pentru a 0 cunoeste?
R: Da, este fundarnenrala "Caracteristica Psihologica Principala", pentru

22

23

INTREBAIu ~I RASPUNSURI
.Estc urgent sa vslorizsm munca esotcrici Gnostica, este indispenssbil sa
o tntelcgcm ofisa 0 spreciem, daca intr-edcvsr nazuim la 0 schimbare radicala.
Devine indispcnsabil sa stim se-i iubim pe semcaii nostri, sa studiem
Gnoza si sa ducem sccssci invararura tuturor osmcnilor, eltminteti vom
csdea in egoism.
Dscs 0 persosns se dedica munci! esotetice aSllpra sa insisi, dar tiu da
invaratura celorlslti, progresul sau in rim devine foarre dilici! din csuzs lipsei
de iubire pentru aproape.
eel care da, ptimcste si cu cat da mai mult, cu scic va primi mai mule;
dar celui care nu da nimic, ii va fi lust chiar ~i ceca ce sre. Aceasra este legea. "
,

Samael Aun Weor: "PsihoJogie Rcvoltuioneri"

ca atunci cand 0 cunosti, 0 lucrezi ~i atunci devine rnai usoara dezintegrarea


Egoului. Dar va voi spune durnneavoastra un mare adevar: inainre de a ne
auto-explora pentru a cunoa~te "Caracteristica Psihologica Principala" trebuie sa 6 lucrat suficienr (eel purin vreo cinci ani) pentru ca nu este atat
de usor sa ne putem descoperi "Caracteristica Psihologica Principala",
Cu adevarat ca avem concepte false despre propria noasrra Personalitate.
Ne vedem Personalitatea prin interrnediul FANTEZIEI; gandim despre noi
insine, mcotdeauna lucruri gre~ite. Se poate ca ceilalri (uneori) sa vada In
noi acele lucruri, dar noi, despre noi insine, avem concepte rotalmente false.
Nu ne-am putea descoperi "Caracteristica noastra Psihologica Principala" atata timp cat nu am eliminat un bun procentaj de .Agregare Psihice"
inumane. De aceea, cand vrem sa cunoastern "Caracteristica Psihologica
Principala" trebuie sa lucrarn, eel putin vreo cinci ani. Dupa vreo cinci ani,
putem sa ne oferim luxul de a uriliza sistemul retrospectiv, pentru a-l aplica
arat la existenta noastra actuala, cea prezenta, cat ~i la existentele noastre
anterioare. Atunci vorn vedea, cu mare uimire, ca iar si iar am comis 0 aceeasi greseala, Yom descoperi un "EU-CHEIE", carein fiecare existenta a
comis intotdeauna cele mai rele erori, ~i care inrotdeauna este specificar de
un delict dererminar; care-a fost executorul acelor delicte In toare existenrele
noastre anterioare.
Oar, evident, pentru a practica cu 0 anumita luciditare acel exercitiu retrospectiv, trebuie sa fi eliminat mai 1nrai multe Euri. Nicidecum nu as putea crede ca am putea descoperi "Caracteristica Psihologica Fundamentala"
daca nu am folosit, in mod inteligent, sistemul retrospectiv. Pentru a-I folosi
cu adevarat, cu luciditate, avem nevoie si sa firn sinceri. Cand Constiinra
este foarte indesara in Euri, nu exisra l~ciditate. Atunci exerciriul retrospectiv, in acele condirii, se dovedeste incipient daca nu fantastic sau gresit ...
[ Maestrc, euto-obsetviiadu-mii, azi dlmincuii am simtit, in mod specific, 0 anumit:J rcsctie. Apoi, intr-un alt evcniment, am simtit alt:Jreactie
care se supune unui anumit Eu. In mediauic, trebuic s:J~:J dedic cejor
dou:J Euri sau numai uiiuis?
R: Bine, in meditatie trebuie sa te dedici unuia, primului. Mai tarziu
re vei dedica celuilalt. Acum, pentru rnunca, cu scopul de a-l luera, dedica-te
prirnului.
/- Acel alt E~ p~ c~re illa~i pentru e-l lucrs posterior, pe care nu-l supui
scum la 0 mediuuic intense, nu se "ingra~:J'?
R: Tu il lasi pentru a-l lucra in alt moment, dar daca nu vrei sa se ,,1:ngra~e", nu-i mai da aliment, asa vei vedea cat de slabur devine.
/- Duinneavoastr:J ne-ap vorbit despre 0 ordine in musics, despre Isptul

c:J tr~buie s:J existe 0 ssociuie in cadrul muncii, dar in timpul zilei ti se
m<;:iks::J mr:Jte deiecce. S:Jspunem c:Jdiminesta a avut oportunitstes desiTaul; ca apol a explodat orgoliul, ai icsit pe strada si intrind in mssitu a
explodat mania. Asadsr exist:J 0 succesiune de Ewi, de multe dekcte:modv
peI?tru ca:~,~evlne dilicil s:Jg:Jseolti0 imagine care s:Jdes 0" Csrsctcristici
Psihologica . Cum am putea inrelege scest lucru olicu exsctitste asupra a
ce s-sr putea lucra?
R: Trebuie sa ai 0 ordine in rnunca, clar; cu asta sunt de aeord. Dar In
oriee eaz, apoi, la sosirea noptii, eu corpul relaxat, vei treee sa realizezi un
exercitiu retrospectiv, daca nu eu privire la existentele tale anterioare, eel
putin, asupra zilei desigur. Atunci vei treee sa vizualizezi, sa reconstitui evenimentele zilei. 0 data reconstituite, nurnarate, clasificate cum trebuie, vei
trece la munca, Mai Intai un eveniment.icaruia Ii pori dedica 0 jumarate
de ora; altul c~ruia Ii pori dedica cinci minute; altul caruia li pori dedica
zeee (totul depinde de gravitatea evenimentelor). Asa ca, deja ordonate, poti
lucra in timpul noptii,
/- Isr pentru a climins acele "Euri succesive" este neccssrii de asemcncs
o ordine?
R: Tot in ordine, pentru ca in fiecare munca asupra unuia sau alrui eveniment intra factorii de DESCOPERlRE,
JUDECARE si EXECUTIE.
Fiecarui "element" li aplici cele trei momente care sunt: DESCOPERrRE
(cand 11descoperi); INTELEGERE (cand ii lntelegi]: EXECUTIE (cu ajutorul Divinei Marne Kundalini).
A~~ se lucreaza, pentru ca daca vei lucra cu fiecare pe rand, gande~te-te
cum p se va parea asta! (Ca si atunci cand urci 0 panta, nu?). Cu adevarat,
I~ispun ca (reperand acea Iraza a lui Virgilius, poetul din Mantua, In divina
sa .Eneida") "chiar dad am eves 0 sut:J de Iimbi pe11tru a vorbi si cerul
gurii de otel, nu am ajunge s:Jeruunersm complct toete detectele n~astre".
Daca tu ti-ai propune sa lucrezi un defect doua luni, alt defect alte doua
luni ~i daca sunt mii de defecte, cand le vei elimina pe toate? Pe langa asta,
un defect este asociat altuia, ~i acela este asociat altuia. Rareori apare un
defect singur; Inrotdeauna unui defect ii este asociat altul. Asa ca trebuie
sa I~ lucrezi in ordine dar temeinic clasificate si zi de zi, panatriumfi.
I: Msestre, dumneevoesttii ne-ui vorbit despre "dezordinea cssei", "a
resediruci" dar Maestrul Gurdjieff de ssemenes votbeste despre .xlezordinee
casei" ~idesprc un "MAjORDOM
INTERN" cs olidespre unele Euri cuora
le place munca ~i unele Euri cuors JlU le place muncs. Cum am putea s:J
iruclcgem sccst lucru?
R: Asadar, In mod sincer, aeea chesriune a unui astfel de "MA]ORDOM

24

25

~EF" ar~r.de citat de ~icoll, de Ousp~~sky ~i alrii, mi se pare 0 neghiobie,


nu are 11lCl 0 valoare. Dl11partea mea niciodata, sau mai bine spus, ACESTA
care se afla aici inauntru, SAMAEL, niciodata n-a folosit, cu siguranta si
v-o spune cu sincerirare, sistemul acela al "MAJORDOMULUI
SEF~'.' '
Ca exista Euri utile? Este cert; de asemenea exista si inutile. Ca exista
Euri bune? Exista mormane, ~i exista ~i rele! Trebuie sa dezintegrezi Eurile
bune ~i trebuie sa dezintegrezi Eurile rele; trebuie sa dezintegrezi Eurile utile
~i trebuie sa dezintegrezi Eurile inutile.
Intr-o zi, irni spunea un prieten care avea 0 fabrica de panraloni, in Salvador, America Cenrrala: "Maestre,daca eu dezintegrez EUL UTIL care
face paateloni 111 fabrica mea, atunci cine va continua sa faca pantaloni?
AI:, atun~i voi da [aliment, va csus fabrica mea." "Nu te preocupa, bunule
pneten, (I-am spus). Daca tu dezintegrezi acel EU, 0 parte a FIINTEI, corespunzatoare oricarui tip de Arta, se va ocupa de munca de a face pantaloni
si ii va face mai bine decat tine ... " Atunci prietenul meu s-a ararat saristacut
~i si-a continuat munca ...
E~rile bune fac fapte bune, intr-adevar, dar nu sriu sa faca faptele bune;
fac binele c~d nu trebuie: dau pomaria unuia care fumeaza marijuana pentru ca sa continue sa cumpere mai rnulta marijuana; dau pomaria unui betiv
~entru c.a sa continue sa se imbete; dau pomaria unui bogat care cerseste
~l lucrun de felul acesta. Eurile binelui nu stiu sa faca binele.
In ultima sinteza, noi tr:buie sa luptam contra binelui si contra raului,
sa luptam contra ambelor. In ultima sinteza noi trebuie sa trecem dincolo
de bine si de rau ~i sa apucarn Sabia J ustitiei Cosmice.
In cele din urrna, ce este ceea ce numim "bine"? Sa ne facem constienti
de acestlucru pe care il numim "bine". "BUN" este tot ce se afla
loc~l
sau, "RAU", ceea ce se afla in afara locului sau. De exemplu focul, acolo
unde este, este bun, nu-i asa? Dar daca acest foc ar arde perdelele sau v-ar
arde pe voi de vii? Cum vi s-ar parea? V-ar placea sa va vedeti convertiri In
torte aprinse? Cred ca nu...
"
Bine, acum apa, acolo inaunrru, in acel vas este buna si In bucatarie
servesre pentru a spala farfuriile si cesrile (acol;, In chiuve~a'). Corecr? Da;
ca aceasta apa sa inunde toara casa? Ar fi rea, nu-i asa?
Astfel ca "BUN" este ceea ce se afla la locul sau; :,RAu", ceea ce nu se
afla la locul sau. 0 virtute, oricar de sfanta ar fi, daca rarnane In afara locului
ei, devine rea.
Cum ati vedea voi ca aceste Inva~aturi sa fie date In vreo carciurna, sau
intr-o casa. d: rendez-vous, sau intr-un bordel? Vi s-ar parea corecr? Cred
ca nu. Oncat de cranscendentale s-ar dovedi aceste invataturi, In afara

locului lor, In afara contexrului, ar fi un lucru absurd.


Asa ca, "BUN" este ceea ce se afla la locul sau iar RAu" ceea ce se afla
in af:ara Iocului sau. In sine, In ultima analiza cuvintelele bine" si rau" vor
ramane iricetul cu incerul scoase din uz. Am plltea sp'une,'~ai bi~e" corect"
.
"
'"
sau "lncorect .
Ap ca, important in viata este, sa spunem, sa dizolvi Eurile, fie aces tea
"bune" fie "rele". Acest lucru este ceea ce conreazal
J. Cum pori sa.apreciezi sau sa..ftii daca.lucrezi In mod adecvat In disoIutia eului?
R: Sentimentul auto-observarii psihologice va trebui sa se dezvolte putin
cate putin (se dezvolta prin folosire). La inceput tu vei putea descoperi,
doar cu ajutorul asociatiei intelectuale, ca ai curare sau cutare defect psihologic si te vei dedica sa-l lucrezi pentru a-l dezintegra, dar mai tarziu, in
timp, pe masura ce te vei auro-observa, simtul auto-observarii psihologice
se va dezvolta. Iar in final, va sosi ziua in care vei putea vedea perfect defectele tale (sau Euri care personifica defecte). Le vei putea vedea si vei putea
vedea munca pe care 0 realizezi; dar trebuie sa se dezvolte mai intii, simtul
auto-observarii psihologice, si se dezvolta prin folosire, folosindu-l, pentru
ca este scris ca simtul care nu se foloseste, se atrofiaza, organul care nu se
foloseste se atrofiaza, Trebuie sa-l folosesti, sa-I scoti din stare a lui de atrofiere cu ajutorul auto-observarii.
J. In cit tiaip, lucrdru] in mod intensiv, se poate muri total?
R: Timpul nu are realitate, este ceva pur subiectiv ... Ce ora este? Ai putea
tu pune orele acelea aici, pentru a le examina? Orele cutare, un de sunt?
Nu au nici 0 realitate, sunt un concept subiectiv (nimic mai mult), sunt
ceva care este facut pentru mecanismul ceasului. Timpul nu exista; exista
doar 0 clipa ererna, un etern acum ... Rasare soarele ~iapune, iar intre rasarit
~i apus punem iubitele noastre ore: 0 fantezie ~i nimic mai mule pentru ca
intre rasaritul ~i apusul soarelui nu exista ore. Toate acele procese serealizeaza clipa de clipa, moment de moment.
Asadar, conceptul timp nu exista, Unicullucru care serveste sunt teribilele supra-eforturi inrime pe care trebuie sa le realizam in noi insine si
in interiorul nostru insine, aici si acum. Aceasta nu e 0 chestiune de pur
intelectualism. Pentru a dizolva eurile (defectele), pentru a lichida Eul Insusi, Egoul este nevoie sa treci prin teribile crize ernotionale In rirnpul muncii. Nu uitati voi ca "daca apa nu fierbe la 0 sura de grade, nu se dezinregreaza ceea ce trebuie sa se dezintegreze si nu se cristalizeaza ceea ce trebuie
sa se cristalizeze." Tot asa, daca n u trecem prin teribile crize ernorionale, atunci
nu se dezintegreaza Egoul ~inu se cristalizeaza In noi ceea ce se numeste Suflet.

26

27

1;

'

"

uncle chestiuni pe care nu reusim sa le captsm In mod clar...


Mai ramane 111.aulluul110SUU0 enumici neliniste, 0 enumici nesigursnta
dsca lucrdm b111essu llU... Vrem ca dumncavoestre sa ne ilustrsti cu un
excmplu specific, nu conteeza care, dezintcgrarca oricirui defect. '
R: Clar, si chiar acum va voi ilustra ...
Cu multi ani in urrna, cu adevarat, esuarn in toate probele in relatie cu
castitatea.
Se intampla ca in lumea fizica, detinusern controlul complet al simrurilor
~i al rnintii ... Simturile mele erau in mod absolut educate ... In aceste conditii, castitatea era absoluta in ceea ce se refera la lumea fizica. Am educat
si cuvantul ... ~i a~a totul era corect, dar in Lumile Superioare de Constiinta
Cosrnica chestiunea era foarte grava.
M-au supus la probe riguroase de castitate ~i dadeam gre~ in ciuda tuturor sistemelor mele de control psihologic, in ciuda tuturor judo-urilor
mele psihologice, in ciuda tuturor tehnicilor mele.
.
Era de ajuns sa-rni puna acolo 0 rnatura imbracata cu fusta, pentru ca
sa ma iau dupa ea. Tot asa,
putea fi 0 biata batrana oribila " nu conta: irn,
portant era sa aiba fusra.
Era grava chestiunea. M-am simrit foarte trist. Am apelat la sistemul acela allui Krishnamurti, de "In}elegere Inregrala si Discernamant". Sistemul
de meditatie era profund: incercam sa discern procesul desfraului, procesul
dorintei. Voiam sa lnreleg pentru a putea elimina, dar totul se dovedea inutil: dupa 0 zi de rnunca teribila asupra mea insurni, dadearn gre~ din nou
in probele castitatii. Pentru un astfel de rnotiv sufeream inspaimantacor.
Nu va neg ca ma disciplinam in mod riguros: am atins punctul in care
am ajuns pana ~i sa ma biciuiesc. Da, luam un bici ~i ma loveam pe mine
insumi, pedepsind bestia, dar acea biata bestie s-a dovedit mai tare decat
biciul ~i nici biciul nu-rni era de folos. Asa ca, nu rni-a rarnas alt remediu
decat sa sufar. . .
'
Bine, intr-o zi, dintre acelea atatea, eram intins pe pamant in decubitus
dorsal, cu capul spre Nord, cufundar in rneditatie profunda, cu intentia
de a discerne si a intelege procesul desfraului in toate nivelurile mintii (un
sistem complet krishnamurtian; il combinam cu sisternul acela teribil al
Manastirii, de a ajunge pana la a rna biciui. Am ajuns slab ~i oribil, nu
aveam relatii sexuale de nici un fel, astfel ca abstinenta era absolura. In aceste
condirii totul era ca pentru a iesi victorios in toate probele de castirare, dar
rorul era inutil).
Intins (reper) cum eram, in decubitus dorsal, cu capul spre Nord, in
profunda mediratie, a trebuit sa mi se inrarnple ceva insolit (a fost reribil

acel fapt): Co~c.e~trarea a devenit foarte profunda ~i atunci am abandonat


corpul fiZl~.Aici, 111afara formci dense, m-arn vazut intr-un elegant apartame~t: Nu intr-un Templu, in mod precis, nici in vreo Manastire cu batrani
clerici "Pra~atsetic~"; nimic din asta, ci intr-un elegant apartament, ado rand
o doarnna, unbraNind-o arzator ~i cinzeci de mii de lucruri asernanatoare.
Asta .s-a .intamplat in cateva secunde. Cand am revenit la corpul fizic,
m-~m srmnt cu totul deceprionar (si sa rna ierte Domnul Krishnamurti,
sa alba bunatatea sa rna ierte, pentru ca este un Maestru. Eu nu sunt in contra
nici unui Maestru, dar sincer m-arn sirntit deceptionat cu sistemul sau: nu
mi-a dat nici un rezultat).
Am rarnas inrr-o stare de confuzie, poate in starea in care esti tu acum
in relatie cu disolutia Egoului. Asa anl rarnas eu: nici inainre, 'nici inapoi.
Total zero.
Ce sa fac~ Chestiunea ~ra grava, nu aveam nimic de facut; pur ~i simplu
eram deceptionar, toate sisternele imi dadusera gre~.
Din fericire am fast asistat; ajungand la un Templu rn-am intalnit cu
G~dianul Sfinxului. Se ~a acolo, in fata portii. M-am bucurat mult penrru
ca 11 cu.n0sc, es~e un. ~echi pneten al meu. Privindu-rna fix, a spus:
-D111ue top fTap] care au lucrst 111 a Noua Sfera fi dupa ce au Iucrat 111
a Noua Sfera s-eu prezentat In scest Templu, w esti eel mai svsnset; dar
acum BATI PASUL PE LOC. ..
Clar, a~:m~nea cllvinre. m-au urnplur de groaza. Ell, luptand penrru a
progresa ~l irru apare Paznicul astfel? Fereasca Dumnezeu si Sfinta Maria
~i tot~ din vina bietelor "batrane"! Atunci i-arn raspuns: '
,
-B111e, dar te rog spune-rni: de ce bat pasul pe loc acum?
-Pentru ca-ri l~psefte iub~rea (a continuat). Uimirea mea a ajuns deja
la c~me. Eu considerarn ca iubearn ornenirea ~i ~a i-am spus: -Am scris
carp, lucrez penrru urnanitate. Cum este asta ca imi lipseste iubire? Nu este
oare din iubire faptul ca lucrez?
'
=Ti-ai ~tat Msma, esti un fiu ingrat, iar Iiul ingrst llU progreseaza 111
sceste studii (a raSpW1S)...
. Asta a fost i~ca si mai rau: eu, "fiu ingrat"? Eu, care 0 iubeam atat pe
biata mea mamica, acum rna dovedesc ingrat, nu-i culmea culmilor? Ca
am uitat-o? Nu, n-arn uitat-o; ceea ce s-a in tam plat a fost ca s-a dezincarnat,
Si, cum sa fac acum pentru a a intalni in lurnea fizica ... ? Toate acele lucruri
rni-au venit in rninre.
Cu toate acestea am intrat in Ternplu, el nu mi-a lnchis trecerea si in
interiorul Templului, a coritinuat:
'
-rti SpUll ssta penuu binele tau. inrelege-o: trebuie sii-t]
csuti
Mama
"
.

28

29

1- Exisci

-Bine (i-arn spus), dad ea a rnurir, unde s-o caur, unde este mama mea?
-Nil ri-ai dat seems de ceea ce ~ti Spill1 (a continuar Gardianul), nil vrei
sa fnrelegi? Cum se face c;I ma iatrcbi undc este Mama tal Nil stii osre unde
este Mama tal Este posibil ca un fill sa nil stie unde se afJa Mama sa?
-Sincer nu, nu stiu ...
-Ti-o spun pentrll binele tau, a raspuns.
-Bine, voi lncerca sa in~eleg ce este ceea ce vrei sa-rni spui ...
M-am despartit de Gardian. Au trecut clteva zile ~i nu reusearn sa in~e!eg
acest lucru. Cum este asta, sa-rni caut mama? Daca ea a murit, unde 0 s-o
caut? Bine, cinzeci de mii de supozitii aveam in bietul meu creier, pana ce
in sfaqit intr-o zi, dinrre ace!ea atatea, mi s-a aprins pe undeva un beculet
~i atunci ~.inte!es ... Ah, acum stiu (am spus)': Gardianul Templului se
refera la DIVl11amea Mama Kundalini, la Sarpele Ignic al puterilor noastre
magice! Acum stiu; rna voi concentra asupra ei!
M-am intins din nou in decubitus dorsal, cu capul spre Nord si corpul
re!axat, in profunda meditatie interioara, dar rugandu-rna la Divina mea
Mama Kundalini.
Eu rna rugam, dar din clnd in clnd imi aparea preocuparea aceea: nu
cumva sa ajung in alt apartarnent! Apara-ma Doamne ... !
Asa statearn, cu preocuparea, iar concentrarea era de fiecare data mai
~rofunda. ~urand, ea, Devi~Kundalini Shakry, m-a scos din corpul fizic
~l rn-a dus in Europa, la Pans. Dupa ce am ajuns in ace! oras m-a condus
spr~ ~ mare Palar al Karmei. Salonul de audiente era plin de lume; niste
politisti ma insoteau (Domni ai Legii). Am spus: .Vai, vai, in ce m-arn bagat
eu de tree prin aceste lucruri!"
Ace! politisr a avansat cu mine prin centrul salonului, pana la masa unde
se aflau judecatorii, Cu ei se afla (la mijlocul mesei, la inaltime) 0 carte mare
si mi-~u citit une!e "nazbatii", pe care eu le facusem in rimpurile mete d~
Bodh~sattva cazut, pe atunci in Evul Mediu, in timpurile in care Inchiziria
Catolica ardea oamenii de vii pe ruguri. Nici nu-rni mai aminteam de asemenea "nazbatii", "nazbatii" de Don Juan Tenorio si acolitii lui ... !
Bine, ace! om sau judecator a citit Cartea, a citit K~rma (anumite acriuni
rete, romantice cu siguranta). Asa stand lucrurile m-a condamnat. L~ ce?
. LAMOARTE.
. 0, chestiunea este mai rea (am spus), acum chiar ca la nimic nu rni-a
ajutat ca am lucrat pentru fra~iori acolo, in lumea fizical Uite, uite, uite la
ce am ajuns! Am a~teptat, sa vad ce urma sa se perreaca.
A ~O~tchemat un Calau al Legii (Calaul Cosmic pentru ca exista Calai
Cosmici), astfel de Calai Cosmici stiu ca. erau in nurnar de doi in anticul

30

~gip~ al Farao.nilor. L-au chemat pe unul si i-au dat ordin sa rna execute
llne~lat~ eu, biet tont, ajun~ acolo in fata a asemenea Domni, ce puteam
face. Calaul aceta trase Sabia Arzatoare din teaca si avansa spre mine cu
sabia scoasa. . .
'
. Bine1 ac:la a fost u? n:oment in care, sincer, rn-arn sirntit total decepnonat. In cateva Iractiuni de secunda m-arn gandit la atatea lucruri. Miam spus mie lnsumi: atat clt am suferit in viata, luptand pentru omenire,
scriind carti; dictand conferinte ~i acum, acesta este rezultatul? Vai, vai, vai,
in ce hal am ajuns! La nimic nu mi-a servit ca am luptat atat pentru omen ire.
M-am sirntit compler DE-CEP-TIO-NAT,
dar calaul aceta avansa Incet
cu spada scoasa (un om corpolent, puternic). Cand incepea sa rna srrapunga
cu sabia arn simtit deodata ceva ce se rnisca inauntrul meu insumi. Ce sa fie?
(rn-am inrrebat) si in ace! moment am vazut 0 creatura monstruoasa iesind
din mine prin cele 33 de porti ale sirei spinarii.
'
Am observat-o minutios: era un "Eu", "Eul" desfraului, un ,Agregat Psihic"
pe care eu insumi 11 creasem printr-o eroare de tip romantic si sexual atunci,
in Evul Mediu iar acum ma gaseam fa~a in fa~a cu propria mea creatie.
Monstrul acela a luat forma un ui animal, a un ui cal, dar ceva insoli t a survenit sau s-a intamplat: calaul, in loc sa continue sa indrepte impotriva mea
sabia, a indreptar-o spre calul aceta, spre animalul aceta. Arunci am vazut
~u uimire cum ace! animal se lansa cu capul in jos spre "Tartar", spre lumile
infernale. Calaul il trecuse in "Regatul lui Pluton" pentru ca acolo sa se
dezintegreze. Clar, am ram as liber de asemenea Agregat Psihic infernal, iar
cand am fost supus la noi probe in materie de castitate, am iesit victorios
~i am continuat sa ies victorios, niciodata nu am mai dat gre~. De atunci
am obtinut completa castitate ...
Deoarece rni-a dat un rezultat formidabil munca cu Divina Mama Kundalini, am spus: "acesta esre sistemul pentru a dezintegra Eurile", ~iam continuat sa lucrez atunci (cu Divina Mama Kundalini) asupra disrinctelor Euri,
adica asupra anumitor Agregate Psihice ~i am putut verifica prin mine insumi, cu ajutorul simtului auto-observarii psihologice, cum Ea lucra ~idezintegra, in mod atat de extraordinar, distincrele "elemente inumane" pe
care [e caram in interiorul nostru .
A~a ca, drumul penttu a obtine dezintegrarea Egoului este cel al Divinei
Marne Kundalini.
Mai tarziu, in timp, am ajuns la concluzia ca. inauntrul nostru exista 0
Luna Psihologica cu doua fete: cea vizibila si cea ascunsa. T ot a~a cum pe
firmament exista 0 Luna cu doua fete, exista si Inauntrul nostru, in spariul
psihologic. Fata vizibila a Lunii Psihologice se relationeaza cu Agregatele

31

Psihice sau defecrele care ies in evidenra la 0 simpla privire, dar exista defecre
psihologice care nu ies la suprafara si pe care le ignori, si care sunt, sa spunem, asezare sau ascunse in par rea oculra a Lunii Psihologice.
Asa ca, cu adevarat, am CW10SCutroate aces tea, iar ca rezulrat al acestor
studil, a acestor munci am scris opera intirulata "Misterul Infloririi de Aur",
apoi am scris "Psihologie Revolutionara" si "Marea Rebeliune".
Tot ceea ce trebuie este, sa spunem, sa te observi pe tine insuti clipa de
clipa. Oamenii accepra usor ca au un corp fizic pentru ca i:l pot atinge,
pentru ca i:lpot vedea in mod fizic dar sunt multi cei care nu vor sa in~eleaga
ca au 0 psihologie particulara, individuala, Cand accepti ca ai 0 psihologie,
de fapt, incepi sa te auto-observi; cand incepi sa te auro-observi, incontestabil te convertesti, din acest motiv, intr-o persoana complet diferita.
Cu ajurorul auro-observarii psihologice clipa de clipa, moment de moment, l~i descoperi propriile defecte psihologice. Acestea se manifesta In
mod spontan in inter-relatiile cu semenii iar daca suntem alerti ~i vigilenti
ca santinela pe vreme de razboi, at unci le vedem. Un defect descoperit trebuie sa fie inteles In intregime, In toate nivelurile mintii, In~elegi un defect
prin intermediul tehnicii MEDITATIEI.
Acum, sa ajungi la PROFUNDA SEMNIFICATIE
a acestor defecte
nu este 0 chestiune de incepatori, este pentru oameni care deja lucreaza in
partea oculta a Lunii Psihologice. Multurniri-va sa le inrelegeti si asta-i tot.
o data intelesc, 0 puteti invoca pe Devi-Kundalini pentru ca ea sa pulverizeze curare sau cutare eroare.
Va vorbesc pe baza experientei psihologice. Eu am suferit mulr, timp
de treizeci de ani, dezinregrand, de exernplu, defectele partii vizibile a Lunii
Psihologice. Mult, de asemenea, am suferit lucrand cu partea oculra a Lunii
Psihologice, dar am izbutit. In numele adevarului va spun: nu mai posed
Agregatele Psihice inumane; acum vorbeste aici, In fa~a voastra, Fiinta si
nimic mai mulr decat Fiinta. Gandurile mele nu izvorasc, asadar, din adancul nici unui "Eu", pentru ca nu am "Euri"; vorbesre pentru voi, in mod
direct Fiinta ~i asta-i tot ...

Jnvarawrile pe care Ie coiuinc


scessta brosura all Iost extrase
in lntregime din opera vorblci fi sctise
a Dr. Samael Alln Weor, antropolog
~i filosof contemporan, care a stiut sa
edune si sa dczveluie comorile cele msi
valoro~se ale Iocclcpciunii Universale.

S-ar putea să vă placă și