Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Inginerie Electrica

Poluarea

Stud
ent :GHEORGHE Iulia-Aurelia
Coordonator:Steliana Puscasu /Stancescu Marilena

BUCURESTI 2015

CUPRINS

Introducere.................................................................................
.........3
Capitolul 1:Tipuri de
poluare................................................................4
1.1Poluarea
aerului....................................................................4
1.2Poluarea
apei.........................................................................5
1.3Poluarea
solului.....................................................................6
Capitolul2:Combaterea
poluarii...........................................................8
Capitolul3:Poluarea in
Romania..........................................................11
Capitolul 4:Cum ne afecteaza poluarea sanatatea
organismului?......12
4.1Boli cauzate de
poluare........................................................13
Capitolul 5:Top 10 cele mai poluate orase din
lume...........................15
Concluzii:....................................................................................
.........21
Bibliografie:.................................................................................
........23

INTRODUCERE
Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu
materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea
vieii sau funcia natural a ecosistemelor(organismele vii i
mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului
nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi
erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor
poluante provine din activitile umane.
Exist dou categorii de poluani:
Poluanii biodegradabili - substane, cum ar fi cele coninute n
apa menajer, care se descompun rapid prin procese naturale.
Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai
rapid dect pot s se descompun.
Poluanii nedegradabili - substane care nu se descompun, sau
se descompun foarte lent, n mediul natural. Odat ce apare
contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze
aceti poluani din mediu. Compuii nedegradabili cum ar
fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxina, bifenilii policlorurai i
materialeleradioactive pot s ajung la nivele periculoase de
acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul
animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se
depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele
plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante
acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai
mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici
pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces
se numete bioacumulare.

Capitolul 1:Tipuri de poluare

1.1Poluarea aerului
Aciunea uman asupra atmosferei Pmntului poate lua multe forme i
a existat de cnd oamenii au nceput s utilizeze focul pentru
agricultur, nclzire i gtitul alimentelor. n timpul revoluiei
industriale (secolele XVIII i XIX), poluarea aerului a devenit o problem
major.
Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog.
Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon i compui
organici provenii din combustia incomplet a combustibililor fosili cum
ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din combustibili. n
timp ce smogul reacioneaz cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se
condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa. Pn n secolul al
XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru sntate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului
deasupra oraelor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog
este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale avioanelor
a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi
din combustibilii neari. Razele solare fac ca oxizii de azot i
hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul nozon, un agent
chimic care atac cauciucul, rnete plantele i irit plmnii.
Hidrocarburile sunt oxidate n substane care se condenseaz i
formeaz o cea vizibil i ptrunztoare.

Majoritatea poluanilor sunt eventual splai de ctre ploaie, zpad

sau cea, dar dup ce au parcurs distane mari, uneori chiar
continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii de sulf i
de azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia.
Aceast ploaie acid cade peste lacuri i pduri unde poate duce la
moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi ecosisteme.
n cele din urm, lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie
lipsite de via. Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre
zone industrializate, cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei,
sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot s afecteze i
sntatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv ncet statui
istorice din piatr i faade din Roma, Atena i Londra.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului
este nclzirea global, o cretere a temperaturii Pmntului cauzat de
acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odat
cu folosirea intensiv a combustibililor fosili n secolul XX, concentraia
de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de
carbon i alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de ser, reduc
cldura disipat de Pmnt dar nu blocheaz radiaiile Soarelui. Din
cauza efectului de ser se asteapt ca temperatura global s creasc
cu 1,4 C pn la 5,8 C pn n anul 2100. Chiar dac aceast tendin
pare a fi o schimbare minor, creterea ar face ca Pmntul s fie mai
cald dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd probabil tiparul
climatic, afectnd producia agricol, modificnd distribuia animalelor
i plantelor i crescnd nivelul mrii.
Poluarea aerului poate s afecteze zona superioar a atmosferei,
numit stratosfer. Producia excesiv a compuilor care conin clor
cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compui folosii pn recent
n frigidere, aparate de aer condiionat i n fabricarea produselor pe
baz de polistiren) a redus stratul de ozon stratosferic, crend o gaur
deasupra Antarcticii care dureaz mai multe sptmni n fiecare an.
Ca rezultat, expunerea direct la razele solare a afectat viaa acvatic
i terestr i amenin sntatea oamenilor din zonele sudice ale
planetei.
Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor anual doar din
cauza polurii aerului, majoritatea n Asia.
6

1.2Poluarea Apelor
Cererea de ap potabil este n cretere continu odat cu creterea
populaiei globului. Din anul 1942 pn n anul 1990 preluarea apei
potabile din ruri, lacuri, rezervoare i surse subterane a crescut de
patru ori. Din totalul apei consumate nStatele Unite n 1995, 39% a fost
pentru irigaie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a
fost folosit pentru alte utiliti; industria i mineritul au folosit 7% i
restul a fost folosit pentru animalele domestice i n scopuri
comerciale.
Apa menajer, apa industrial i produsele chimice folosite n
agricultur, cum ar fi ngrmintele i pesticidele sunt principala cauz
a polurii apelor. n Statele Unite, 37% din lacuri i estuare i 36% din
ruri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau notului n
cea mai mare parte a anului. n rile n curs de dezvoltare, mai mult de
95% din apa menajer este aruncat n ruri i golfuri, crend un risc
major pentru sntatea uman.
ngrmintele chimice cum ar fi fosfaii i nitraii folosii n agricultur
sunt vrsate n lacuri i ruri. Acestea se combin cu fosfaii i nitraii
din apa menajer i mresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate s
ajung sufocant din cauza algelor care sunt n descompunere i care
epuizeaz oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza
moarteapetilor i a altor forme de via acvatice. La sfritul anilor '90
n apele dintre Golful Delaware i Golful Mexic au murit mii de peti din
cauza dezvoltrii unei forme toxice de alge numit Pfisteria piscicida.
Se crede c motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a
fost deversarea deeurilor urbane i industriale n lacuri i ruri.
Eroziunea contribuie i ea la poluarea apelor. Pmntul i nmolul duse
de ap de pe dealurile defriate, pmnturile arate sau de pe terenurile
de construcie pot s blocheze cursul apelor i s omoare vegetaia
acvatic. Chiar i cantiti mici de nmol pot s elimine unele specii de
peti. De exemplu, cnd defririle ndeprteaz nveliul de plante al
versanilor dealurilor, ploaia poate s duc pmnt i nmol n ruri,
acoperind pietriul din albia unui ru unde pstrvii sau somonii i
depun icrele.

Pescriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o

surs esenial de proteine, mai ales pentru oamenii din rile n curs
de dezvoltare. Totui, poluarea golfurilor amenin rezervele de pete
care i asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. n
1989, 260.000 barili de petrol s-au vrsat din petrolierul Exxon
Valdez n Strmtoarea Prince William din Alaska, un vechi i bogat loc
de pescuit. n 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere n apele i
n jurul apelor Statelor Unite, devrsndu-se 4,4 miliarde de litri de
petrol.
1.3 Poluarea Solului
Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care
se formeaz ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este
necesar pentru creterea majoritii plantelor i esenial pentru toat
producia agricol. Poluarea solului este acumularea de compui chimici
toxici, sruri, patogeni, sau materiale radioactive si metale grele care
pot afecta viaa plantelor i animalelor.
Metodele iraionale de administrare a solului au degradat serios
calitatea lui, au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. Tratarea
solului cu ngrminte chimice, pesticide i fungicide omoar
organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi i alte microorganisme.
De exemplu, fermierii care cultivau cpuni n Californiaau dezinfectat
solul cu bromur de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut
afecta cpunii. Acest proces omoar fr discriminare chiar i
organismele benefice i las solul steril i dependent de ngrminte
pentru a suporta creterea plantelor. n consecin, se folosesc tot mai
multe ngrminte, ceea ce duce la poluarea rurilor i lacurilor n
perioadele cu inundaii.
Irigaia necorespunztoare n zonele n care solul nu este drenat bine
poate avea ca rezultat depozite de sare care inhib creterea plantelor
i pot duce la lipsa recoltei. n anul 2000 .e.n., oraele antice
sumeriene de la sud de Valea Tigrului i Eufratului, n Mesopotamia,
depindeau de bogia recoltelor. Pn n anul 1500 .e.n., aceste orae
au intrat n colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinitii ridicate a
solului. Aceeai problem exist azi n Valea Indusului din Pakistan,
ValeaNilului n Egipt i Valea Imperial din California.
8

Capitolul 2 :Combaterea Polurii

Din cauza polurii mediului nconjurtor, de la jumtatea

secolului XX, multe naiuni au instituit legi cuprinztoare
proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale polurii
necontrolate i pentru a preveni viitoarele contaminri ale
mediului. n Statele Unite a fost adoptat Legea pentru Aer
Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se impunea reducerea
semnificativ a anumitor tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi
emisiile de dioxid de sulf. Legea pentru Apa Curat (Clean
Water Act - 1977) i Legea pentru Ap Potabil
Nepericuloas (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit
norme pentru deversarea poluanilor n ape i standarde
pentru calitatea apei potabile. Legea pentru Controlul
Substanelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) i
Legea pentru Conservarea i Recuperarea Resurselor
(Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost
promulgate pentru a supraveghea i controla deeurile
periculoase. Dup 1980 au fost create programe care alocau
fonduri pentru curarea celor mai contaminate terenuri de
depozitare a deeurilor. Aceste legi, precum i alte cteva legi
federale sau statale, au ajutat la limitarea polurii, dar
progresele au fost lente i au rmas multe probleme
nerezolvate cu privire la zonele cu contaminri severe, din
cauza lipsei fondurilor pentru curare i din cauza
problemelor ivite n aplicarea legilor.nelegerile internaionale
au jucat un rol important n reducerea polurii
globale. Protocolul de la Montral cu privire la Substanele
care Distrug Stratul de Ozon(1987) a fixat date internaionale
pn la care s fie reduse emisiile de substane chimice, cum
ar fi CFC, despre care se tie c distruge stratul de
ozon. Convenia Basel pentru Controlul Transporturilor
Internaionale ale Deeurilor Periculoase i Depozitarea
Lor (1989) servete ca punct de reper pentru reglementrile
10

internaionale ce se ocup de transportarea deeurilor

periculoase i depozitarea lor.
Din anul 1992 reprezentanii a mai mult de 160 de ri s-au
ntlnit n mod regulat pentru a discuta despre metodele de
reducere a emisiilor de substane poluante care produc efectul
de ser. n 1997 a fost realizat Protocolul de la Kyto, chemnd
celelalte ri s adereze la el pentru a reduce pn n anul
2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Pn la
sfritul anului 2000 Protocolul de la Kyto nu fusese nc
ratificat de mai multe ri; negociatorii ncercau nc s ajung
la un consens n legtur cu regulile, metodele i penalitile
care ar trebui s fie folosite pentru a aplica tratatul.

11

Regulamentul i legislaia au dus la un considerabil progres n

diminuarea polurii aerului i apelor n rile dezvoltate.
Vehiculele din 1990 emit mai puini oxizi de azot dect cele din
1970; centralele electrice ard acum mai puini combustibili pe
baz de sulf; courile industriale au acum filtre prin care se
reduc emisiile i nu se mai folosete benzin cu plumb. rile
n curs de dezvoltare continu s se lupte cu poluarea fiindc
nu au tehnologii pentru filtrare i curare i trebuie s i
mreasc puterea economic, de cele mai multe ori cu costul
polurii mediului. Problema este c rile n curs de dezvoltare
atrag investitorii strini prin fora de munc mai ieftin,
materiale brute mai ieftine i mai puine restricii pentru
substane poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a
lungul graniei dintre S.U.A. i Mexic, pe partea mexican,
creeaz industrie i locuri de munc pentru Mexic dar
majoritatea lor aparin unor corporaii non-mexicane care au
fost atrase de fora de munc ieftin i de lipsa legilor cu
privire la poluani. Ca rezultat, aceast regiune de grani,
incluznd Rio Grande este una din cele mai poluate zone din
America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice i
srcia, rile n curs de dezvoltare necesit ajutor i
tehnologie de la rile i corporaiile strine, participarea
comunitii n iniiativele de dezvoltare i crearea de
reglementri mai aspre cu privire la poluare.

12

Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, naional

i internaional pentru a combate problemele create de
poluare din toat lumea. Multe din aceste organizaii
rspndesc informaii i ajut oameni i alte organizaii, care
nu sunt implicate n procesul lurii deciziilor. Reeaua Aciunii
Pesticidelor rspndete informaii tehnice cu privire la
efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O
micare bine organizat de justiie pentru mediu s-a ridicat
pentru a pleda pentru protecia echitabil a mediului
nconjurtor. Greenpeace este o organizaie activist care
concentreaz atenia internaional asupra industriilor i
guvernelor care contamineaz terenul, apele sau atmosfera cu
deeuri toxice.

13

Capitolul 3 :Poluarea in Romania

n perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalaii din
Romnia au avut dreptul s emit un total de 379,7 milioane
tone de emisii de gaze cu efect de ser, respectiv 75,9
milioane tone anual. Romnia are un disponibil minim pentru
comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units - Unitati
ale Cantitii Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent,
anual, n perioada 2008-2012, pentru care ar putea ncasa
pn la 2 miliarde euro (1 miliard de euro dup alte estimri).
n anul 2010, statul romn acorda n mod gratuit aceste
certificate pentru 219 companii poluatoare de pe teritoriul
rii, n majoritatea lor cu capital de stat. Scopul era de a ajuta
aceti poluatori s investeasc n ecologizare. Aceste companii
au posibilitatea s vnd certificatele direct altor poluatori,
romni sau strini, cu capacitate mai mare de producie, s le
listeze la bursele specializate sau s le vnd unor
intermediary.
Din pcate rata de reciclare a deeurilor municipale este
extrem de redus n Romnia, cu mult sub media european,
dei a crescut de peste apte ori n ultimii cinci ani. n Europa
au fost reciclate, n 2010, 35% din deeurile municipale, ceea
ce nseamn o mbuntire semnifi cativ comparativ cu
numai 23% n 2001.Taxa de mediu medie la nivelul UE 27
este de 2,3 - 2,4% iar n Romnia sub 2%, n timp ce taxa de
poluare de 0,1% din PIB n UE27 i numai 0,01% n Romnia.
Indiferent de nivelul agregativ al abordrii exist aspecte
cteva aspecte specifi ce ale indicatorilor statistici de mediu
cu impact n nelegerea fenomenului n ansamblu.
14

Capitolul 4 : Cum ne afectez poluarea santatea

intregului organism ?
Studiile recente asociaza poluarea din atmosfera cu
numeroase probleme de sanatate, altele decat afectiunile
pulmonare. Aerul poluat este extrem de nociv pentru plamani,
insa poate fi un factor major de risc inclusiv pentru autism sau
obezitate. Intregul organism poate avea de suferit din pricina
expunerii constante la poluare, inca din viata intrauterina.
Cercetatorii descopera pe zi ce trece tot mai multe dovezi si
argumente ingrijoratoare privind efectele nocive ale poluarii
asupra sanatatii.

15

4.1Boli cauzate de poluareCele mai recente descoperiri

stiintifice au adus in atentia publicului larg efectele poluarii
asupra bebelusilor nenascuti. Oamenii de stiinta au descoperit
ca femeile insarcinate care s-au expus unui tip de agent
poluant numit hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) prezinta
un risc de cinci ori mai mare sa aduca pe lume un copil
cu ADHD. Specialistii cred ca aceste toxine pot afecta negativ
legaturile neuronale din creierul fatului, astfel explicandu-se
anumite tulburari comportamentale manifestate de copil inca
din primii ani de viata.
Un alt studiu facut public anul acesta a analizat efectele a
doua substante regasite in atmosfera din proximitatea unor
fabrici si uzine de mari dimensiuni cromul si
stirenul. Expunerea la aceste chimicale s-a dovedit a fi un
posibil factor de risc pentru nasterea unui copil cu autism.
Cercetatorii nu au putut formula o explicatie certa pentru
aceasta asociere, insa continua sa cerceteze atent fenomenul
si sa gaseasca solutii de contracarare a lui.
Poluarea poate avea efecte nocive asupra organismului si la
nivel fiziologic. Un studiu derulat de cercetatorii spanioli pe un
esantion de peste 600 de copii a scos la iveala o alta
constatare ingrijoratoare copiii expusi in timpul vietii
intrauterine unui nivel mare de dioxid de nitrogen si benzen au
cu pana la 30% mai multe sanse sa sufere de afectiuni renale
in primii ani ai copilariei, comparativ cu copiii ai caror mame
au respirat un aer mai curat in timpul sarcinii. Cercetatorii
americani au evaluat starea de sanatate a circa 100.000 de
femei cu varste de peste 25 de ani si au descoperit ca cele
care au locuit langa bulevardele mari ale orasului sunt mai
predispuse unui deces timpuriu pe fondul unor afectiuni
16

cardiace. Oamenii de stiinta din SUA au sugerat si ca locuitul

in proximitatea arterelor mari de circulatie este un factor de
risc la fel de mare pentru decesul din cauze cardiace, precum
fumatul sau obezitatea.
Efectele poluarii asupra organismului pot avea un impact
evident imediat, sustin specialistii. Persoanele care sufera de
astm pot simti nevoia sa foloseasca mai frecvent inhalatorul
atunci cand respira un aer poluat. Alte persoane pot intampina
dificultati in a se bucura de un somn bun pe timpul noptii din
pricina nivelului de poluare din aerul exterior. Masura in care o
persoana reactioneaza la poluantii atmosferici depinde de tipul
de poluant, gradul de expunere, starea de sanatate si
predispozitia genetica individuala. Simptome precum durerile
de cap persistente, greata, varsaturile, ametelea, oboseala
accentuata, tusea si dificultatile de respiratie pot anunta
slabirea imunitatii organismului pe fondul expunerii la poluare.
Principalele boli care pot fi produse sau favorizate de poluare
sunt
- afectiunile sistemului respirator (prin expunerea la ozon,
metale grele, radicali liberi etc.);
- afectiunile sistemului cardiac (unii poluanti pot afecta in mod
direct ritmicitatea si contractilitatea inimii);
- afectiunile sistemului nervos central;
- afectiunile sistemului endocrin.
Bolile pulmonare, astmul, cancerul de plamani, insuficienta
cardiaca si aritmiile sunt conditiile medicale cel mai frecvent
asociate cu expunerea prelungita la agentii poluanti din
atmosfera.
Varstnicii, pacientii cu afectiuni cardio-respiratorii, bebelusii,
17

copiii, persoanele care lucreaza in aer liber sau in medii de

lucru toxice prezinta cel mai ridicat risc de imbolnavire din
pricina poluarii atmosferice.

Capitolul 5 : Top 10 cele mai poluate orase din

lume
Zeci de mii de persoane sunt otravite zilnic, conform
rapoartelor expertilor in ecologie care monitorizeaza cele mai
poluate, si in acelasi timp poluante, orase ale lumii. Peste 10
milioane de oameni care locuiesc in apropierea acestor locatii
extrem de poluate sufera de diferite forme de cancer,
probleme respiratorii, distrugeri ale sistemului imunitar,
afectiuni neurologice, si multe alte probleme de sanatate pe
termen lung.
10. La Oroya, Peru
Persoane afectate: 35 000
Poluanti: Dioxid de sulf, plumb, cupru, zinc
Sursa: Minerit

18

Desi este o localitate mica cu doar 35 000 de locuitori, La

Oroya este poluata masiv de compania americana Doe Run,
care isi permite sa ignore toate avertismentele ecologilor
peruani, referitoare la sanatatea bastinasilor precum si la
poluarea zonei pe termen lung. Astfel reprezentantii companiei
Doe Run nici macar nu au avertizat locuitorii zonei de pericolul
reprezentat de activitatea miniera. Drept rezultat, 99% dintre
copiii care se nasc in acest orasel prezinta o contaminare
masiva cu plumb a sangelui si maduvei osoase, majoritatea
netrecand de pragul varstei de 6 ani. Totodata ploile acide
cauzate de poluarea atmosferica cu dioxid de sulf, au decimat
atat vegetatia junglei din imprejurimi, cat si culturile agricole
ale localnicilor.
9. Vapi, India
Persoane afectate : 71 000
Poluanti : Reziduuri chimice, Metale grele
Sursa : Industrie

19

Cu acest oras se sfarseste asa numita Centura economica a

Indiei, o zona care strabate India de la Est la Vest, si unde se
regaseste o mare parte a industriei acestei tari. Situat in statul
Gujarat, Vani este un oras unde sunt concentrate peste 50 de
fabrici care produc ingrasaminte chimice pentru sol, produse
petrochimice, medicamente si vopseluri. Pe langa poluantii
produsi de aceste fabrici, se aduna resturile provenite din
activitatea a peste 1 000 de ateliere mici cu productie proprie
din domeniile pesticidelor si medicamentelor. Toti acesti agenti
economici deverseaza resturile si reziduurile produse zilnic,
direct pe sol si in lacurile din apropiere. Ca rezultat direct,
medicii din zona raporteaza o incidenta crescuta a bolilor
aparatului respirator si o rata ascendenta a avorturilor
spontane.
8. Norilsk, Rusia
Persoane afectate: 134 000
Poluanti : Poluarea aerului cu dioxid de sulf, metale grele
precum nichel, cupru, cobalt, plumb, selenium, fenoli
Sursa: Minele de extractie a metalelor grele si procesarea
acestora
Norilsk este un oras din Rusia situat dincolo de Cercul Arctic. In
ciuda acestui aspect, zapada care cade iarna la Norilsk este de
culoare neagra datorita poluarii cu metale grele.
De fapt, aici se afla cel mai mare centru mondial al procesarii
metalelor grele, si in consecinta orasul cu cel mai toxic smog.
Aici nu creste nici macar un fir de iarba pe o raza de 30 km, in
timp ce contaminarea solului cu metale grele a fost
descoperita inclusiv la 60 km de Norilsk. Circa 16% dintre nou
nascutii din acest oras mor la nastere, in timp ce adultii sufera
de afectiuni respiratorii grave si diferite forme de cancer.
20

7. Tianjin, China
Persoane afectate : 140 000
Poluanti : Plumb si metale grele
Sursa : Mineritul si procesarea metalelor grele
Conform autoritatilor chineze,Tianjin este cel mai mare
producator de plumb din China, aici lucrand in extragerea
plumbului peste 160 000 de mineri. Concentratia de plumb din
aer si sol este la Tianjin de 8,5 ori mai mare decat in oricare alt
oras din China. Totodata in acest oras nu exista garda
ecologica si nici legi care sa interzica poluarea. Prin urmare
oamenii sunt obligati sa respire aerul din zona, unde nivelul de
plumb este de 10 ori mai mare decat maximul permis pentru
organismul uman. Locuitorii sufera de pierderi de memorie,
afectiuni cerebrale, si nasteri premature.
6. Kabwe, Zambia
Persoane afectate : 255 000
Poluanti : Plumb, cadmiu
Sursa : Minele de extractie a plumbului si procesarea acestuia

21

Kabwe este, concomintent, al doilea oras al Zambiei si primul

oras din lume in topul poluatorilor cu plumb. Ca rezultat direct,
intregul oras este contaminat cu metale grele, dintre care
plumbul si cadmiul sunt cele mai des intalnite. Generatii
intregi de copii din Kabve se scalda (inca din anul 1902 cand a
inceput exploatarea plumbului), in raul din aproiere, unde este
deversat minereul de plumb. Toti copiii din oras sunt
contaminati cu plumb, fapt ce duce la afectiuni ireversibile ale
creierului si nervilor. Testele de sange efectuate copiilor din
Kabwe au adus rezultate incredibile: copii prezentau peste 50
de micrograme de plumb la un decilitru de sange,
inregistrandu-se cazuri in care unii copii prezentau peste 100
micrograme de plumb la decilitru
5. Sumgait, Azarbaijan
Persoane afectate: 275 000
Poluanti: produse chimice organice, petrol, metale grele
incluzand mercur
Sursa: Punctele de exploatarea a petrolului si combinatele
petrochimice din zona
Pe vremuri Sumgait era centrul industriei petroliere din
U.R.S.S. unde activau peste 40 de fabrici de cauciuc, de
productie a clorului si pesticidelor. In prezent, cei 275 000 de
locuitori sunt contaminati zilnic cu metale grele, produse
petrochimice si mercur. Rata cancerului este de 50 de ori mai
mare decat in restul Azerbaijanului, in timp ce copiii azeri din
Sumgait sufera de o serie de defecte genetice, de la boli ale
oaselor la afectiuni ale creierului.
4. Djerzinsk, Rusia

22

Persoane afectate: 300 000

Poluanti: Chimicale si produse toxice adiacente, incluzand aici
gazele Sarin si VX, de asemeni plumb si fenoli
Sursa: Fabricile de armament din perioada Razboiului Rece
Djerzinsk a fost pe vremuri centrul sovietic al productiei de
arme chimice. In prezent, activitatea economica din oras se
axeaza pe industria produselor chimice. Pe o perioada de 70
de ani acest centru al industriei militare sovietice a produs
peste 300 000 tone de reziduuri chimice periculoase,
depozitate in apropierea orasului fara a se lua nici o masura de
protectie a mediului inconjurator. Depozitul urias de reziduuri a
dus la contaminarea panzei freatice cu circa 200 de substante
chimice cu potential mortal pentru om. Speranta maxima de
viata pentru locuitorii din Djerzinsk este de doar 42 de ani
3. Sukinda, India
Persoane afectate: 2 600 000
Poluanti: Crom hexavalent, metale grele
Sursa: Mineritul si procesarea cromului
La Sukinda se afla cel mai mare complex minier din lume
destinat extragerii cromului, tot aici este depozitat circa 97%
din cromul extras in India. Apele din apropiere contin crom
hexavalent, care este unul dintre cele mai puternice
cancerigene cunoscute. Raul Brahmani curge printre muntii
formati de cele 30 milioane de tone de reziduuri miniere. Mai
mult de 2,5 milioane de oameni sufera de multiple forme de
cancer datorita expunerii la apa, solul si aerul din apropierea
acestor mine.
2. Linfen, China

23

Persoane afectate: 3 000 000

Poluanti: Particule minuscule de cenusa, monoxid de carbon,
oxizi de nitrogen, dioxid de sulf, arsenic, plumb
Sursa: Gaze de esapament produse de automobile, emisii
industriale
Linfen este un oras situat in centrul Chinei, in provincia
Shaanxi. Orasul detine si tristul record de cel mai poluat oras
din China. Locuitorii sunt obligati sa inspire o serie de
substante toxice foarte periculoase, produse de sutele de
fabrici, mine, si rafinarii de la periferia orasului. In plus,
numarul de automobile creste, ceea ce duce la inregistrarea
celor mai mari valori ale arseniculului descoperite in atmosfera
vreunui oras din lume. In consecinta, locuitorii din Linfen
sufera de forme noi de pneumonii, bronsite si cancer la
plamani.
1. Cernobal, Ucraina
Persoane afectate : Peste 5 000 000
Poluanti : Praful radioactive
Sursa : explozia reactorului central din anul 1986
Cernobalul a fost o locatie expusa la 100 de ori mai multe
radiatii decat orasele Hiroshima si Nagasaki. Aproximativ 5,5
milioane persoane au fost grav afectate in decursul acelui an.
Intre anii 1992 2002 cel putin 4 000 de copii nascuti in afara
perimerului de 25 km care delimiteaza zona interzisa din jurul
Cernobalului, prezinta cancer tiroid. Aproximativ 100 de tone
de uraniu si plutoniu inalt radioactiv se afla inca prinse in
interiorul reactorului distrus, peste care s-a turnat un strat gros
de beton. In zona contaminata de langa Cernobal inca traiesc
si isi desfasoara activitatile zilnice peste 5 milioane oameni
24

25

Concluzii
Predicii recente privind influena poluarii asupra mediului:
- Dac nclzirea medie a suprafeei globului depete 1,5
2,5 C, riscul de dispariie al speciilor vegetale i animale
studiate va fi de 2030 %.
-Conform prediciilor, o nclzire medie a suprafeei terestre
cu mai mult de 1,5 2,5 C, asociat cu o cretere a
concentraiei de CO2 n atmosfer, va antrena schimbri
importante n structura i funcionarea ecosistemelor, n
interaciunile ecologice ale diferitelor specii, n aria lor de
repartiie, diminundu-se biodiversitatea.
- Conform prediciilor, n cazul unei creteri a temperaturii
medii cu 13 C, se va nregistra o cretere a randamentelor
agricole la latitudini medii i nalte. La latitudini mai joase, n
particular n regiunile cu un anotimp secetos sau n zonele
tropicale, se anticipeaz o diminuare a randamentelor agricole
(chiar dac nu se nregistreaz dect o cretere slab 12C),
aprnd astfel o mare problem foametea.
-Conform prediciilor, schimbrile climatice i ridicarea
nivelului mrii antreneaz o cretere a riscurilor la care sunt
supuse zonele de coast, n special n materie de eroziune.
Acest fenomen va fi amplificat prin presiunea cresctoare
exercitat de activitile umane n zonele litorale. De acum i
pn n anul 2080, se prevede c mai multe milioane de
persoane se vor aduga n fiecare an celor care vor suferi
datorit inundaiilor cauzate de creterea nivelului mrii. Vor
mai fi afectate terenurile joase foarte populate din marile zone
de delt din Asia i Africa, precum i insulele mici.

26

-Conform prediciilor, schimbrile climatice vor afecta starea

de sntate a milioane de persoane, intensificarea
malnutriiei, creterea numrului de decese i accidente
datorate fenomenelor meteorologice extreme, agravarea
consecinelor maladiilor vechi (considerate eradicate), creterii
afeciunilor cardiorespiratorii datorate concentraiilor mari de
ozon troposferic (n zonele urbane smog fotochimic), precum
i modificarea repartiiei geografice a ctorva boli infecioase.
Schimbrile climatice vor avea cteva urmri pozitive, cum ar
fi: o diminuare a numrului de decese datorat expunerii la frig
(n zonele temperate), modificarea potenialului de transmitere
al paludismului-malariei n Africa (boal parazitar provocat
de infestarea cu hematozoare - organisme unicelulare, un tip
particular de protozoare- din genul Plasmodium)
-Zonele atinse de secet se vor extinde. Se vor nregistra
efecte negative asupra agriculturii, aprovizionrii cu ap i
asupra sntii

27

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
http://instal.utcb.ro/conferinta_2010/conferinta_2008/articole/i
nstalatii/conf_nov_2008_Ardelean_Niculita_2.pdf
http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/cumafecteaza-poluarea-sanatatea-intregului-organism_13941

28