Sunteți pe pagina 1din 377

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEDIN MOLDOVA

Natalia Tiriulnicova (coordonator) Valentina Paladi Liudmila Gavriliuc


Nelea Chirilova Diana Furtuna

AN ALI Z A
RAPOARTELOR FINANCIARE

Aprobat de Colegiul Ministerului Educafiei al Republicii Moldova in calitate de


manual pentru institufiile de mvatamant cu profil economic
CZU 657.1:658.15(075.8)
A 48
Aprobat de Senatul Academiei de
Studii Economice din Moldova in
calitate de manual pentru institufiile
de invatam&nt cu profil economic
Recenzenti:

Tudor Tuhari, doctor habilitat in tiinte economice,


profesor universitar, eful catedrei Contabilitate i audit,
Universitatea Cooperatist-Comerciala din Moldova

Viorel Turcanu, doctor habilitat in


tiinte economice, profesor universitar,
decanul
facultatii
Contabilitate,
Academia de Studii Economice din
Moldova
Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cartii
Jiriulnicova, Natalia
Analiza rapoartelor fmanciare: [manual] / Natalia Tiriulnicova, Valentina
Paladi, Liudmila Gavriliuc, Nelea Chirilova, Diana Furtuna - Ch.: F.E. -P. Tipogr.
Centrala, 2004. - 384 p.
ISBN 9975-78-300-7
2 000 ex.
657.1:658.15(075.8)

Natalia Tiriulnicova, Valentina Paladi


ISBN 9975-78-300-7

Capitolul 1 Analiza veniturilor din vanzari


Obiectivele capitolului:

Caracteristica notiunii veniturilor din vanzari i explicarea importantei


analizei acestora.
Aprecierea generala a marimii i evolutiei veniturilor din vanzari.
Examinarea modului de analiza multilaterala a structurii veniturilor din
vanzari.
Explicarea tehnicii de analiza factorials a veniturilor din vanzari.
Descrierea analizei veniturilor din vanzari in corelatie cu capacitatea de
productie.

Prezentarea analizei pozitiei intreprinderii pe piata de desfacere.


Expunerea modului de analiza a suficientei veniturilor din vanzari pentru
acoperirea consumurilor i cheltuielilor i formarea profitului.

1.1. Notiunea veniturilor din vanzari i importanta analizei


acestora

Veniturile din vanzari (volumul vanzarilor, vanzarile nete) reprezinta afluxuri


de avantaje economice generate in cursul anului de gestiune in urma vanzarii
produselor, marfurilor, prestarii serviciilor, indeplinirii contractelor de constructie.
Aceste avantaje pot imbraca diferite forme: incasari de mijloace banejjti, intrari ale
activelor nemonetare, recepfionari ale serviciilor prestate de terti etc.
Necesitatea analizei veniturilor din vanzari rezulta din importanta informatiei
analitice pentru luarea deciziilor de catre conducerea intreprinderii i de utilizatorii
extemi ai informatiei din Rapoartele financiare (investitorii reali i potentiali,
creditorii, furnizorii, concurentii, organele fiscale etc.).
Analiza veniturilor din vanzari ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare
posibilitatea aprecierii urmatoarelor aspecte:
Care este marimea i evolutia veniturilor din vanzari in ultimii ani?
Care sunt sursele principale de venituri, adica care este profilul real
(specializarea, tipul de activitate) al intreprinderii?
Cat de diversificata este activitatea operationala a intreprinderii i cat de
stabile sunt sursele de venituri?

Care sunt cauzele principale ce au provocat modificarea veniturilor din


vanzari?

Este evident ca rezultatele analizei sunt strict necesare atat pentru elaborarea
strategiei de dezvoltare ?i organizarea activitatii curente a intreprinderii de catre
echipa de conducere, cat i pentru procesul decizional din partea utilizatorilor
extemi ai Rapoartelor financiare. De aid rezulta ca analiza veniturilor din vanzari
reprezinta parte components a contabilitatii manageriale, ce deservete
necesitatile interne ale conducerii intreprinderii i, de asemenea, directie foarte
importanta a analizei Rapoartelor financiare in cadrul contabilitatii financiare (vezi
figura 1.1).

Figura 1.1. Concordance analizei veniturilor din vanzSri in cadrul contabilitatii


manageriale $i financiare

in prezentul capitol in special se examineaza metode i tehnici de analiza a


veniturilor din vanzari in baza datelor din Rapoarte financiare cu scopul prezentarii
rezultatelor analitice pentru utilizatorii extemi.
Analiza veniturilor din vanzari servete drept punct de pornire la ntocmirea
diferitelor materiale analitice de uz intern i extern, ntrucat de marimea, evolutia,
structura i stabilitatea veniturilor din vanzari depind consumurile i cheltuielile
intreprinderii, profitul i rentabilitatea, precum i situatia financiara.

1.2. Aprecierea generala a marimii i evolutiei


veniturilor din vanzari

Aprecierea generala a marimii i evolutiei veniturilor din vanzari are menirea


de a examina dimensiunea lor absolute i relativa n comparatie cu:
realizarile anilor precedent;
obiectivele stabilite in Planul de afaceri.
Examinarea veniturilor din vanzari in dinamica permite evaluarea volumului
activitatii operational i studierea modificarilor survenite in acest volum in ultimii
ani, Aceasta directie de analiza se efectueaza exclusiv in baza datelor Raportului
privind rezultatele financiare i nu necesita atragerea altor surse informational.
Confhmtarea datelor reale privind volumul vanzarilor cu nivelul programat in
Planul de afaceri devine necesara, n cazuri de atragere treptata a surselor
financiare cu conditia ndeplinirii obiectivelor stabilite n Planul de afaceri pentru
anumite perioade de timp. Un caz clasic in aceasta privinta il constituie creditarea
intreprinderii pe trane ( in ealoane, rate). La infaptuirea acestei directii de analiza,
pe langa informatia din Raportul privind rezultatele financiare, se aplica datele din
Planul de afacer
Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza marimii i evolutiei
veniturilor din vanzari se determina abaterea absoluta a acestora (fata de perioada
precedents i Planul de afaceri), ritmul creterii, sporul creterii, procentul
indeplinirii planului i procentul abaterii de la plan.
Datele cifrice la aceasta etapa de analiza pot fi expuse sub forma tabelara sau
cu aplicarea metodelor grafice, ce permit prezentarea mai clara intr-o forma
accesibila a materialelor analitice. In practica mondiala cea mai frecvent folosita
forma de prezentare a informatiei analitice in aceste scopuri este construirea
diagramelor.
Exemplul 1.1

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom examina marimea i evolupa veniturilor din vanzari ale S.A. Respect in
dinamica i m comparatie cu nivelul programat. In baza datelor din Raportul privind
rezultatele financiare i a informatiei din Planul de afaceri vom construi diagrama i vom
interpreta rezultatele obtinute.

200X-2

200X-1

200X

anii

Figura 1.2. Dinamica veniturilor din vanzari in S.A. Respect


Datele prezentate in figura 1.2 atestS evolutia instabila a veniturilor din vanzari
generate de S.A. Respect" in ultimii trei ani. In particular, dinamica pozitivS a vSnzarilor
in anil 200X-2 - 200X-1 (cand ritmul creterii a constituit 127,2 %) a fost substituita prin
reducerea considerable a acestora In anii 200X-1 - 200X (ritmul creterli este subunitar,
adica constitute 76,8 %). In consecintS, volumul vanzSrilor a sc&zut sub nivelul anului
200X-2 i a alcatuit 16 412 mii lei.
Totodata, datele prezentate in figura 1.2 reflecta dep8irea veniturilor din vanzari
asupra nivelului prevazut de Planul de afaceri pentru anul 200X (procentul mdeplinirii
obiectivelor programate constituie 105,2 %).
Situatia negativS privind dinamica vanzarilor impune descoperirea cauzelor aferente,
pentru care este necesara analiza factorials a veniturilor din vanzari (vezi exemplul 1.7).

In procesul analizei volumul vanzarilor intreprinderii poate fi comparat, de


asemenea, cu realizarile intreprinderilor similare (concurente) sau cu nivelul
mediu pe grupa de intreprinderi (ramura, holding etc.).

1.3.

Analiza structurala a veniturilor din vanzari

In cadrul analizei structurale a veniturilor din vanzari, acestea pot fi


clasificate in functie de numeroase criterii. Aceste criterii au putere informativa
diferita, oferind utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia
diverse aspecte ale activitatii intreprinderii.
Analiza structurala a vanzarilor pe tipuri de activitate operationala
Aplicarea acestui criteriu pentru analiza structurala a veniturilor din vanzari
permite stabilirea profilului real al activitatii operationale, cu alte cuvinte
specializarea intreprinderii in fabricarea produselor, comercializarea marfurilor,
prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor de constructie. Acest profil, uneori,
nu intru totul corespunde celui nominal, adica tipurilor de activitate mentionate in
documentele juridice (contract de constituire, statut).

CapUolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

Activitatea operationala a intreprinderii poate fi ingust specializata sau


multilateral diversificata. Fiecare din aceste variante are anumite avantaje. in
particular, specializarea permite majorarea eficientei activitatii operationale datorita
procurarii utilajului special, angajarii personalului calificat in domeniu, acumularii
experientei corespunzatoare etc. Totodata, majorarea gradului de diversificare,
adica desfaurarea diferitelor tipuri de activitate operationala asigura structura
mai variata a veniturilor cu scopul diminuarii riscurilor i reducerii conditiilor de
incertitudine care apar in domeniile de activitate practicata. Aceasta insemna ca, in
cazul dificultatilor de diferite tipuri intr-un domeniu de activitate, intreprinderea
poate exista pe seama veniturilor provenite din alte feluri de activitati.
n procesul analizei structurale a veniturilor din vanzari este necesar a stabili
daca activitatea operationala a intreprinderii este absolut specializata (se
practica un singur tip de activitate) sau diversificata (multilaterala). In ultimul
caz, se studiaza daca exista genul principal (de baza, prevalent) de activitate
(care nu intotdeauna corespunde informatiei de pe foaia de titlu a Raportului
financiar) ori diferite tipuri de activitati au cote aproximativ echivalente in
suma totala a vanzarilor. De asemenea, se examineaza stabilitatea sau
variabilitatea structurii veniturilor din vanzari pe tipuri de activitati in
dinamica.
in calitate de sursa de informatii pentru aceasta etapa de analiza servete
Anexa la Raportul privind rezultatele financiare.
Exemplul 1.2

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina structura veniturilor din vanzari ale S.A. Respect pe tipuri de activitate
operationala fn comparatie cu anul precedent. In baza datelor din Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare vom construi un tabel analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabel ul 1.1
Structura veniturilor din vanzari pe tipuri de activitate operationala
Ponderea, %
Tipuri de activitate
Suma veniturilor din Ritmul
operationala
vanzari, lei
creterii
anul
anul
anul
anul
de fata de
precedent gestiune
anul
prece
de
precedent
gesti
dent, %
une
1
2
3
4
5
6
Vanzarea produselor finite 19 221 301 14 981 347 77,94
89,98 91,28
Comercializarea marfurilor 2 006 682
843 050 42,01
9,39
5,14
Prestarea serviciilor
133 311 587 923 441,02
0,63
3,58
Total venituri din vanzari 21 361 294 16 412 320 76,83
100,00 100,00

I
I

Devierea
pon-

7
+ 1,30
-4,25
+2,95
-

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari


Din datele prezentate in tabelul 1.1 rezultS activitatea operational a S.A. Respect"
este multilateral diversificata i cuprinde trei directii componente: producerea,
comercializarea mSrfurilor i prestarea serviciilor de transport. In component tipuri lor de
activitate ope ration a!S ca genuI principal clar se evidentiaza producerea, cota careia este
predominantS 1 crescStoare (de la 89,98% in anul precedent la 91,21 % in anul de
gestiune).
In dlnamicS se observS variabilitatea structurii veniturilor din vanzSri. In particular,
examinarea evolutiei acestora pe elemente componente arata creterea veniturilor din
prestarea serviciilor mai mult de 4 ori i majorarea ponderii acestui tip de activitate de la
0,63 % fn anul precedent la 3,58 % in anul de gestiune.
Alte directii de activitate operational au inregistrat reduceri. Cea mai considerabila
contribute la micorarea veniturilor din vanzSri in ansamblu a adus scaderea volumului de
comercializare a mSrfurilor cu 58 %. Cota acestui tip de activitate in anul de gestiune a
alcatuit 5,14 % sau cu 4,25 % mai putin decat in anul precedent.

Analiza structurala a vanzarilor pe tipuri de activitate operationala poate fi


detaliata pana la nivelul grupelor sau felurilor de produse (marfuri, servicii,
lucrari).
Analiza structurala a vanzarilor pe segmente (sectoare) ale pietei de
desfacere
n cazul cand intreprinderea i desfaoara activitatea operationala pe mai
multe piete (de exemplu, in Republica Moldova, tarile C.S.L, alte fari straine), in
cursul analizei se studiaza veniturile din vanzari in profilul zonelor (segmentelor,
sectoarelor) pietei de desfacere. in acest scop se examineaza evolutia vanzarilor pe
fiecare segment, precum i contributia acestora la volumul total al vanzarilor. in
special, se determina ponderea veniturilor din export. Cre terea in dinamica a
ultimului indicator contribuie la mic orarea poverii fiscale (ratei fiscalitatii) si la
majorarea disponibilitatii valutei straine.
intreprinderile sunt obligate sa dezvaluie informatiile necesare pentru analiza
structurala a vanzarilor pe segmente ale pietei de desfacere in Anexele la
Rapoartele financiare conform cerintelor S.N.C. 14 Informatii financiare privind
sectoarele.
Exemplul 1.3

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina structura veniturilor din vanzSri ale S.A. Respect pe segmente ale
pietei de desfacere in comparatie cu anul precedent In baza datelor tabelului 1.2 vom
alcatui concluzia analiticS.
Tabelul 1.2
Structura veniturilor din vanzari pe segmente ale pietei de desfacere
Ponderea, %
DeviSegmente ale pietei de
Suma veniturilor din Ritmul
erea
desfacere
vanzari, lei
cre$terii

1
2

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari


anul
anul
de fata de anul
precedent gestiune
prece
anul
dent
precedent, %
1
2
3
4
5
Piata interna (RM) 18 949 604 13 765 013 72,64
88,71
11,29
Piata externS (export) 2 411 690 2 647 307 109,77
total
inclusiv: tSrile C.S.I.
1 557 238 1 577 224 101,28
7,29
alte tSri strSine
854
1 070 083 125,24
4,00
452\294 16 412 320 76,83 100,00
Total venituri din vSnzSri 21 361

anul de pongestiderii,
une
%
6
83,87
16,13

7
-4,84
+4,84

9,61
6,52
100,00

+2,32
+2,52
-

Dup cum se observS din datele tabelului 1.2 S.A. Respect fi desfSoar activitatea
operational atat pe piata interns (ponderea acestui segment este predominantS i
alcStuiete 83,87 %), cit i pe cea externS. Activitatea fntreprinderii este caracterizata
pozitiv de creterea absolute a veniturilor din vanzSri obtinute peste hotare i majorarea
cotei exportului in totalul vanzSrilor de la 11,29% in anul precedent la 16,13% in anul de
gestiune.

Analiza structurala a vanzarilor pe forme de achitare


Un aspect foarte important poate fi apreciat de utilizatorii Rapoartelor
financiare la analiza veniturilor din vanzari prin prisma formelor de achitare. Dupa
cum s-a menfionat anterior, achitarea pentru produsele i marfurile vandute,
serviciile prestate, lucrarile de constructie indeplinite poate fi efectuata de catre
consumatorii intreprinderii contra mijloacelor baneti, ori pe seama schimbului
activelor nebaneti sau serviciilor i lucrarilor.
Incasarea mijloacelor baneti din vanzari reprezinta forma predominant i
obinuita, care in mod normal se practica la efectuarea operatiunilor economice
transparente. Pentru detalierea achitarilor contra mijloacelor baneti pot fi separate
veniturile din vanzari obtinute in numerar i prin virament. De asemenea, din suma
totala a incasarilor baneti din vanzari se evidentiaza cele obfinute in valuta
nafionala i straina. Ultimul aspect coreleaza strans cu structura vanzarilor pe
segmentele pietei de desfacere. In particular, incasarile baneti din vanzari in
valuta straina, in conditiile lipsei cotei exportului, reprezinta incalcarea legislatiei
in vigoare.
Spre deosebire de incasarea mijloacelor baneti din vanzari, efectuarea
operajiunilor de schimb (aa-numitele tranzactii de barter) des este conexata cu
invaziile fiscale de diferite tipuri. Informatiile privind suma productiei, marfurilor,
lucrarilor i serviciilor intreprinderile dezvaluie in Anexa la
Raportul privind rezultatele financiare. varianta de detaliere a acestor informatii
este examinata in exemplul de mai jos.
Exemplul 1.4

Intreprinderea Respect" S.A.

1
3

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari


Vom examina structura veniturilor din vinzSri ale S.A. Respect pe forme de achitare
In comparatie cu anul precedent. In baza datelor tabelului 1.3 vom alcStui concluzia ana!
itic&.
Tabelul 1.3
Structura veniturilor din vanzSri pe forme de achitare
Forme de achitare
Suma veniturilor din Ritmul
vanzari, lei
creterii
anul
anul
de fata de
anul
precedent gestiune
precedent, %
1
2
3
4
20 513 250 15 946 207 77,74
IncasSrile bSneti din
vSnzSri- total
inclusiv: in numerar
1 916 108
822 254
42,91
prin virament
18 597 142 15 123 953 81,32
din care in valuta strSina 2 225 847 2 598 070 116,72
848 044
466 113
54,96
Venitul obtinut pe calea
schimbului - total
inclusiv: contra activelor
821 614
453 784
55,23
serviciilor
26 430
12 329
46,64
Total venituri din vanzari 21 361 294 16 412 320 76,83

Ponderea, %
anul anulde
prece gestident une

Devierea
pon
der//,
%

5
6
96,03 97,16

7
+1,13

8,97
87,06
10,42
3,97

-3,96
+5,09
+5,41
-1,13

5,01
92,15
15,83
2,84

3,85 2,76
0,12 0,08
100,00 100,00

-1,09
-0,04
-

Din datele tabelului 1.3 rezultS S.A. Respect intr-o mSsurS neinsemnata recurge
la operatiuni de barter": cota veniturilor obtinute pe calea schimbului este destul de
scSzutS i descrete de la 3,85 % in anul precedent la 2,76 % in anul de gestiune. In
legSturS cu reducerea volumului mercializSrii mSrfurilor (tabelul 1.1) s-a micorat
considerabil mSrimea i ponderea mcasSrilor in numerar. Totodata, se observS creterea
mSrimii i cotei incasSrilor in valutS strSinS in urma majorSrii exportului produselor
fabricate.

Analiza structurala a vanzarilor in functie de tipul legaturii cu consumatorii


Necesitatea aplicarii acestui criteriu pentru analiza structurala a veniturilor din
vanzari rezulta din faptul ca tipul legaturii cu consumatorii (cu partile legate i
nelegate) poate influenta asupra operatiunilor de vanzare i, corespunzator, asupra
rezultatelor financiare, precum i asupra situatiei financiare a intreprinderii. De
exemplu, vanzarea produselor partilor legate la un pret mai mic decat cel de piata
sau decat costul produselor, diminueaza rezultatele financiare intreprinderiiraportor.
Este evident ca analiza structurii vanzarilor in functie de tipul legaturii cu
consumatorii prezinta interes deosebit, in primul rand, pentru proprietarii
intreprinderii i organele fiscale. Corespunzator, acest aspect se examineaza atent
in cadrul auditului Rapoartelor financiare.

1
4

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

In conformitate cu cerintele S.N.C. 24 Publicitatea informatiei privind partile


legate, intreprinderile sunt obligate sa dezvaluie operatiunile de vanzare catre
partile legate in Rapoartele financiare.
Exemplul 1.5

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina structura veniturilor din vanzari ale S.A. Respect m functie de tipul
legaturii cu consumatorii In comparable cu anul precedent. In baza datelor tabelului 1.4
vom alcStui concluzia analitica.
Tabelul 1.4
Structura veniturilor din vanzari in functie de tipul legaturii cu consumatorul
Ponderea, %
Tipul legaturii cu
DeviSuma veniturilor din Ritmul
consumatorul
creterii
erea
vanzari, lei
anul
anul
de fata de anul anul de ponanul
derii,
precedent gestiune
prece gesti%
precedent une
dent, %
1
2
3
5
6
7
VanzSrile partilor nelegate 21 361 294 16 276 098 76,19
100,00 99,17
-0,83

Vanzarile pSrtilor legate


136 222
0,83
+0,83
Total venituri din vanzSri 21 361 294 16 412 320 76,83
100,00 100,00
Dupa cum se observa din datele tabelului 1.4, S.A. Respect m anul de gestiune a
obtinut de la partile legate (fntreprinderi controlate de membrii familiilor personalului
principal de conducere) venituri din vanzari fn sumS totala de 136 mii lei, ce alc3tuiete
1, 83 % din totalul vanzarilor anului de gestiune.
Datele evidentei analitice la contul 611 Venituri din vanzari atestS faptul vanzarile
produselor i prestSrile serviciilor au fost efectuate la preturi de piata care nu difera de
preturile de vanzare la alti consumatori in aceeai perioadS.

Analiza structurala a vanzarilor in functie de termenul de piata


Contractele incheiate cu consumatorii pot contine conditii cu privire la
achitarea produselor, marfurilor, serviciilor i lucrarilor cu piata prealabila
(vanzarea in avans) sau cu amanarea platilor (vanzarea in credit).
Datele privind structura vanzarilor din punctul de vedere al termenului de piata
se aplica in diferite situatii, spre exemplu, la determinarea normativului fondului de
rulment net in componenta Planului de afaceri.
Este de mentionat faptul ca creterea ponderii vanzarilor in credit, in conditiile
acumularii creantelor aferente facturilor comerciale cu termenul expirat,
semnalizeaza politica inadecvata a conducerii privind colectarea creantelor.
Informatia cu privire la structura vanzarilor m functie de termenul de piata nu
reprezinta parte components obligatorie a Rapoartelor financiare, totodata ea
poate fi dezvaluita de intreprinderi benevol sau la cererea utilizatorilor extemi
(creditorilor sau investitorilor potential!).

1
5

Exemplul 1.6

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari


Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina structura veniturilor din vanzSri ale S.A. Respect" In funcfie de
termenul de plats in comparatie cu anul precedent. In baza datelor tabelului 1.6. vom
alcStui concluzia analiticS.
Tabelul 1.5
Structura veniturilor din vinzari in funcfie de termenul de piata
Termenul de piata
Ponderea, %
Suma veniturilor din Ritmul
vanziri, lei
creterii
anul
anul
de fafa de anul anul de
anul
precedent gestiune
prece gestiprecedent une
dent, %
1
2
3
4
5
6
In avans
6 805 708 3 945 522
57,97
31,86 24,04
In credit (cu piata
14 555 586 12 466 798 85,65
68,14 75,96
amanatS)
Total venituri
din vanzSri 21 361 294 16 412 320 76,83 100,00 100,00

Devierea
pon
derii,
%
7
-7,82
+7,82
-

Din datele prezentate In tabelul 1.5 rezultS cS S.A. Respect efectueazS partea
preponderentS a vanzSrilor cu piata amSnatS. In dinamicS se observS creterea ponderii
vanzSrilor in credit de la 68,14% in anul precedent la 75,96 % in anul de gestiune. Ultimul
fapt nu este justificat in condifiile existence'! creanfelor aferente facturilor comerciale cu
termenul expirat (conform datelor din Anexa la Bilantul contabil).

1.4.

Analiza factorial a veniturilor din vanzari

Deopotriva cu analiza structurala, veniturile din vanzari trebuie sa fie analizate


din punct de vedere factorial, prin prisma stabilirii cauzelor ce au condi ionat
modificarea vanzarilor.
Necesitatea analizei factoriale rezulta din prevederile S.N.C. 5 Prezentarea
rapoartelor financiare, conform caruia raportul financiar anual deseori contine
informatii suplimentare, care sunt dezvaluite in nota explicativa, cuprinzand i
relevand indicatorii fmanciari principali, situatia fmanciara a intreprinderii si
analiza influentei factorilor diveri asupra modificarilor acesteia. 1
Deci, analiza factorial a veniturilor din vanzari reprezinta directie integranta
a analizei Rapoartelor financiare. Depistarea factorilor ce au cauzat creterea ori
scderea vanzarilor nu poate fi efectuata exclusiv n baza datelor Rapoartelor
financiare i impune aplicarea informaiilor din cadrul contabilitatii manageriale.
Cu alte cuvinte, executarea analizei factoriale a veniturilor din vanzari necesita
conexiune foarte stransa intre contabilitatea manageriala i cea financiara.

1 Standardul National de Contabilitate 5 Prezentarea


rapoartelor financiare, aprobat prin ordinul M.F.
nr.174 din 25 decembrie 1997. Monitorul Oficial nr.8891 din 30 decembrie 1997.
1
6

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

La efectuarea analizei factoriale a veniturilor din vanzari, este foarte important


sa se ia in considerare tipul activitatii operationale n urma careia au fost generate
veniturile corespunzatoare. Specificul ramurii (industrie, comert, servicii etc.)
conditioneaza i particularitatile metodicii ce se aplica in analiza factoriala. Aceste
particularitati, in primul rand, se refera la esenta (natura) factorilor examinati. De
exemplu, veniturile din vanzarea produselor finite se modifica sub influenta a trei
grupe de factori:
Modificarea volumului productiei fabricate. Este evident ca, pentru a
vinde mai mult, intreprinderea trebuie, in primul rand, sS producS mai
mult. i invers, cu alte conditii egale reducerea voiumului productiei
fabricate va determina scSderea veniturilor din vanzSri. Deci, exists
legSturS directs intre indicatorul rezultativ (veniturile din vanzarea
produselor) i modificarea voiumului productiei fabricate care, la randul
sSu, se aflS sub influenta factorilor mai detaliati (legati de folosirea
mijloacelor fixe, potentialului uman etc.).
Modificarea stocurilor produselor finite. Uneori, in conditiile diminuSrii
voiumului productiei fabricate, intreprinderea reuete sS mentinS ori sa
majoreze vanzarile datoritS reducerii produselor stocate. i dimpotrivS,
creterea producerii nu intotdeauna duce la marirea vanzSrilor, dacS mai
multe produse fabricate rSman in stocuri. Deci, exists legatura inversS
(opusS) dintre indicatorul rezultativ i modificarea stocurilor produselor
finite. La randul sSu, creterea sau scaderea produselor finite stocate poate
fi conditionatS de influenta unui ir de factori detaliati, de exemplu:
lipsa ambalajului; defectarea utilajului de
ambalare; lipsa mijloacelor de transport;
scSderea (creterea) cererii pentru produse;
retumarea produselor vandute anterior;
- modificarea datelor privind stocurile produselor in urma inventarierii
etc.
Uneori, in literatura de specialitate unii dintre aceti factori detalia|i se
examineaza in mod separat, pe langa modificarea stocurilor produselor
finite.
Modificarea preturilor pentru produsele vandute. Acest factor exercita
influenta duala asupra indicatorului rezultativ. Astfel, majorarea preturilor
de vanzare cu alte conditii egale (in particular, cantitatea produselor
vandute) influenteaza pozitiv, adica duce la marirea vanzarilor. Din acest
punct de vedere, exista legatura directa intre indicatorul rezultativ i
faetorul in cauza.
Totodata, creterea preturilor poate conditiona scaderea cererii i, in
mod indirect, prin majorarea stocurilor de produse, poate determina

1
7

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

micorarea vanzarilor. Este evident ca aceasta influenta indirecta face parte


din a doua grupa de factori detaliati.
La randul sau, modificarea preturilor de vanzare poate fi influentata de
un ir de factori, precum: infiajia (deflafia) valutei nationale; creterea
(scaderea) cererii i ofertei pe piata de desfacere;
- nivelul calitatii produselor intreprinderii in comparatie cu calitatea
produselor concurentilor;
- aplicarea politicii de discont, de reducere temporara a preturilor,
preturilor de demping etc.
Din lista factorilor detaliati se observa ca modificarea preturilor de
vanzare nu poate fi considerata factor absolut independent de activitatea
intreprinderii.
Pentru determinarea influentei separate a fiecareia din cele trei grupe de factori
asupra veniturilor din vanzarea produselor este necesara colectarea datelor initiale.
In calitate de surse informationale pentru efectuarea analizei factoriale a vanzarilor
servesc:
Anexa la Raportul privind rezultatele financiare;
Raport statistic 1-p Producfie
Planul de afaceri;
Calculele speciale (de recalculare a voiumului vanzarilor tn prefuri ale
anuluiprecedent etc.).
In sursele nominalizate veniturile din vanzarea produselor, volumul productiei
fabricate, stocurile produselor finite pot fi reflectate in trei tipuri de evaluare:
- in prefuri curente ale anului respectiv (ale anului de gestiune);
- in preturi medii ale anului precedent;
- in prefuri planificate.
La colectarea datelor alegerea tipului corespunzator de evaluare depinde de
necesitatea analizei vanzarilor in comparatie cu anul precedent (care cere aplicarea
preturilor comparabile) sau cu Planul de afaceri (pentru care se folosesc preturile
planice).
in procesul colectarii datelor initiale pentru analiza factoriala, apare necesitatea
evaluarii cantitatilor produselor efectiv vandute cu preturile de vanzare ale anului
precedent sau Planului de afaceri. in orice caz, aceste recalculari se efectueaza pe
baza modelului:

VVP = ^q( x pb unde


i=l

VVP - veniturile din vanzarea produselor;


qi - cantitatea produsului vandut i;
Pi - pretul de vanzare a produsului
1
8

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

i = l , 2 , 3,...,n tipurile de produse vandute.


Corectitudinea (legatura reciproca) datelor ini iale colectate pentru analiza
veniturilor din vanzarea produselor se verifica prin aplicarea formulei, care in
practica economica este cunoscuta sub denumirea balanta produselor (marfurilor):
Sold initial VolumulVenituri
Sold final
al produselor + produselor = din vanzarea + al produselor in
stocuri
fabricate
produselor
in stocuri
In procesul colectarii datelor iniiale, balanta productiei poate fi alcatuita in
preturi curente ale anului respectiv sau la costuri.
Existenja sau lipsa egalitajii ambelor parti ale balantei producjiei justifica
veridicitatea ori indica caracterul inadecvat al datelor initiale i implica corectarea
erorilor corespunzatoare inaintea aplicarii informatiei in calculele analitice.
In baza datelor initiale se efectueaza analiza factoriala a veniturilor din
vanzarea produselor prin metoda balan|iera.
Exemplul 1.7

intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorials a veniturilor din vanzarea produselor intreprinderii


S.A. Respect" in comparatie cu anul precedent. In baza datelor initiale din tabelul 1.6 vom
completa tabelul analitic 1.7 i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 1.7
Calculul influentei factorilor asupra veniturilor din vanzarea produselor in
comparatie cu anul precedent
(in mii lei)
Nr.
crt.
1
1.

Indicatori

Venituri din vanzarea produselor in


preturi:
1.1.
curente ale anului de gestiune
1.2.
medii ale anului precedent
2. Volumul productiei fabricate in preturi
medii ale anului precedent
3. Modificarea stocurilor produselor
finite (creterea scaderea -); rd.2 rd. 1.2.
4. Modificarea preturilor de vanzare a
produselor (creterea +, scSderea
-); rd. 1.1. - rd. 1.2.

Anul
Anul
de Abaterea Influenta
precedent gestiune absolute, factorului,

3
4
5
6

20 336
19 221
20 911

14 981
14 094
15 819

-5 355
-5 127
-5 092

-5 092

+ 1 690

+ 1 725

+ 35

-35

+ 1 115

+ 887

-228

-228

Verificare: (- 5 092) + (- 35) + (- 228) = -5355 mii lei (14 981 - 20 336).

1
9

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari


Din calculele efectuate in tabelul 1.7 rezultS cS la S.A. Respect" veniturile din
vanzarea produselor au inregistrat reducere fata de anul precedent in suma totala de 5
355 mii lei.
In urma analizei factoriale s-a depistat ca micorarea nominalizata a fost conditionata,
in primul rand, de scaderea voiumului productiei fabricate in suma de 5 092 mii lei.
De asemenea, asupra dinamicii veniturilor din vanzari a influentat negativ faptul ca
preturile de vanzare in anul de gestiune au crescut mai putin decat in cursul anului
precedent. Sub influenta ultimului factor vanzSrile au scSzut cu 228 mii lei.
Stocurile produselor finite au crescut in cursul anului cu 1 725 mii lei, ceea ce
depaete cu 35 mii lei indicatorul similar din anul precedent. In urma stocSrii sporite a
produselor finite veniturile din vanzSri s-au diminuat cu 35 mii lei.
Tabelul 1.6
Date initiale pentru analiza factoriala a veniturilor din vanzarea produselor Tn
comparatie cu anul precedent
Tipuri
Cantitatea
de pro- fabricata in
duse
unitati fizice *

1
Canapea
Patdivan
MasS
Bibliotecd

anul
prece
dent
2
365

Cantitatea
vanduta
unitati fizice

in

Preturi medii unitare,


lei

anul de anul anul de ale anului ale anului


gestiprece gesti- precedent
de gestiune
dent une
une
3
4
5
6
7
246
350 210
6 502,86
7 030,00

Volumul productiei
Venituri din vanzarea
Venituri din vanzarea
fabricate in preturi
produselor in preturi
produselor In preturi
comparabile (anului
comparabile (anului
curente ale anului de
precedent), lei
precedent), lei
gestiune, lei
anul
anul
anul
anul
de
anul
de
anul
de
precedent gestiune
precedent gestiune
precedent gestiune
8 = 2x6 9 = 3 x 6
2 373 544 1 599 704

420

417

400

380

2 530,00

2 500,00

1 062 600 1 055 010

265
311

191
199

260
325

186
203

5 861,00
7 200,32

5 900,00
7 500,00

1 553 165 1 119 451


2 239 300 1 432 864

183

220

170

7 800,00

8 000,00

1 638 1 427 400

162

216

150

5 800,00

6 000,00

1 305 939 600

780,00
20 484,00

1 029,90
21 500,00

Grup de 210
colt
225
Dulap
pentru
haine
Scaun
2 110
Dormi217
tor
Sufra178
aerie
341
Mobilier
de birou
Total
X

2 018
146

2 105 2035
160 101

10- 4x 6 11 =5x 6
2 276 001 1 365 601
1 012 961 400
1 523 860 1 090 146
2 340 104 1 461 665

12 = 4x7 13 = 5x7
2 460 500 1476 300
1 950

1 534 1 097 400


2 437 500 1 522 500

1 716 1 326 1 760 1 360


1 252 800 870

1 296 900

1 645 800 1 574 040


4 445 028 2 990 664

1 641 900 1 587 300


3 277 440 2 068 884

2 167 940 2 095 847


3 440 2 171 500

137

162

125

16 958,00

17 320,00

3 018 524 2 323 246

2747 196 2 119 750

284

300

260

4 780,00

4 780,00

1 629 980 1 357 520

1 434 1 242 800

1 434 1 242 800

20 910 941 15 819 499

19 221 301 14 093 546

20 335 780 14 981 347

2 805 840 2 165

In cazul in care intreprinderea examineaza influenza factorilor asupra


veniturilor din vanzarea produselor in comparatie cu nivelul stabilit in Planul de
afaceri, in tabelul 1.7 va fi necesar sa fie introduse urmatoarele modificari:
coloana 3 trebuie numita Planificat;
datele la randurile 1.2 i 2 trebuie evaluate in preturi planificate.
in rest metodica analizei factoriale a veniturilor din vanzarea produselor
ramane aceeai.
2
0

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

1.5. Analiza veniturilor din vanzari in corelatie cu


capacitatea de productie
In procesul analizei activitatii intreprinderii apare necesitatea evaluarii
rezervelor existente pentru sporirea veniturilor din vanzari fara investitii
suplimentare. Printre conditiile principale ce dimensioneaza volumul activitatii
operationale, in primul rand, se evidentiaza capacitatea de productie.
Capacitatea de productie reflecta volumul maximal posibil al productiei care
intreprinderea poate produce cu conditia folosirii depline a mijloacelor tehnice.
n procesul analizei se determina urmatorul raport:
Corelatia dintre veniturile
din vanzari i capacitatea = de productie

Venituri din vanzarea produselor


Capacitate medie anuala de productie

Din formula se observa necesitatea de a lua in considerate tipul activitatii


operationale (industria, comertul, servicii etc.), in cadrul caruia au fost generate
venituri.
Calcularea raportului nominalizat se efectueaza in baza datelor din urmatoarele
surse informationale:
Anexa la Raportul privind rezultatele financiare;
Raport statistic CP Balanta capacitafilor de productie .
Cu cat mai scazut este nivelul acestui raport, cu atat mai considerabile sunt
rezervele disponibile pentru sporirea veniturilor din vanzari fara investitii
suplimentare. Este evident ca aprecierea acestui aspect este strict necesara, in primul
rand, pentru proprietarii reali i investitorii potentiali.
Nivelul corelatiei dintre veniturile din vanzari i capacitatea de productie se
examineaza in concordanta cu gradul de folosire a capacitafilor existente i gradul
de comercializare a productiei fabricate (vezi exemplul 1.8).
Exemplul 1.8

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom examina veniturile din vSnzSri ale S.A. Respect" in corelatie cu capacitatea de
productie in comparatie cu anul precedent. In baza datelor tabelului 1.8 vom alcStui
concluzia .
Tabelul 1.8
Analiza veniturilor din vanzarea produselor in corelatie cu capacitatea de productie
Nr.
Indicatori
Anul
Anul de Abaterea
crt
precedent
gestiune absoluta,
.1
2
3
4
5
1. Capacitatea medie anualS de productie in
37 716
36 459
- 1 257
preturi curente ale anului respectiv, mii lei
2. Volumul de productie fabricata in prefuri
curente ale anului respectiv, mii lei

2
1

20 911

15 156

-5 755

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari


3. Veniturile din vanzarea produselor in
19 221
14 981
preturi curente ale anului respectiv, mii lei
4. Gradul de folosire de
55,44
41,57
productie, % [(rd.2 : rd.1) x 100]
5. Gradul de comercializare a productiei
91,92
98,85
fabricate, % [(rd. 3 : rd. 2) x 100]
6. Corelatia (raportul) dintre veniturile din
50,96
41,09
vanzri i capacitatea de productie, %
[(rd.3: rd.1) x 1001

-4 240
- 13,87
+ 6,93
-9,87

Calculele efectuate in tabelul 1.8 atesta faptul la S.A. Respect a crescut


rezervelor disponibile pentru sporirea veniturilor din vanzSri fr investitii suplimentare.
AceastS concluzie rezulta din scderea coraportului dintre veniturile din vanzari i
capacitatea de productie de la 50,96 % in anul precedent la 41,09% in anul de
gestiune.
Din datele tabelului se observa majorarea rezervelor de sporire a vanzSrilor nu
este legatS de creterea capacitStilor de productie i se prin tendinta negate de
scSdere a gradului de folosire a capacitStii de productie. Influenta acestui factor a fost
partial compensate datorita creterii gradului de comercializare a productiei fabricate.

1.6. Analiza pozitiei intreprinderii pe piata de


desfacere
Volumul activitatii operationale a intreprinderii se limiteaza nu numai de
capacitatile existente i resursele disponibile, dar i de cererea de piata. In aceasta
privinta apare necesitatea examinari concordantei dintre posibilitatile de propunere
a produselor (lucrarilor, serviciilor) spre vanzare i cererea solvabila. Aceasta
examinare reprezinta parte componenta a studiului pozitiei intreprinderii pe piata
unde activeaza.
Cel mai important aspect pentru aprecierea locului agentului economic pe
piata de desfacere vizeaza indicatorul sintetic cota de piata. Acesta reflecta
ponderea vanzarilor (produsului, grupei de produse etc.) efectuate de intreprinderea
analizata intr-o perioada de timp in suma totala a vanzarilor pe anumita piata
(segment de piata) i se determina in baza relatiei:
Cota de piata _ Vanzarile intreprinderii a
intreprinderii Vanzarile totale pe piata
Informatii adaugatoare pentru studierea situatiei pe piata de desfacere
fumizeaza gradul de satisfacere a cererii:
Gradul de satisfacere _ Vanzarile totale pe pia|:a a
cererii
Cererea estimativa

2
2

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

Ultimul raport permite aprecierea faptului daca cererea pe piata de desfacere


constituie restrictie pentru sporirea veniturilor din vanzari ori, dimpotriva, un
factor de stimulare a voiumului activitatii operationale a intreprinderii.
Calcularea coeficienfilor nominalizati mai sus reprezinta problema mai
complicate din punctul de vedere al colectarii datelor initiale. Ca surse de
informafii pot servi:
Anexa la Raportul privind rezultatele financiare;
Datele analitice la contul 611 Venituri din vanzari ;
Datele organelor statistice;
Studii de marketing.
Exemplul 1.9

intreprinderea Respect S.A.

Vom examina pozitia S.A, Respect pe piata de desfacere in comparatie cu anul


precedent. In baza datelor tabelului 1.9 vom alcatui concluzia analiticS.
Tabelul 1.9
Analiza pozitiei intreprinderii pe piata de desfacere
Nr.
Indicatori
Anul
Anul
de
precedent
crt
gestiune
.1
2
3
4
1. Veniturile mtreprinderii din vanzarea
19 221
14 981
produselor, mii lei
1.1 inclusiv in R.M.
16 125
13 290
2. VinzSrile totale de produse tn cauza 220 588
2 240 776
(fabricate de producatorii autohtoni i
importate) pe piata interns, mii lei
1
2
3
4
3. Cererea estimativS pentru produse in
cauza, mii lei
4. Cota de piatS a intreprinderii, % (rd. 1.1:
rd.2 x 100)
5. Gradul de satisfacere a cererii, % (rd.2 :
rd.3 x 100)

Abaterea
absolute,
5
-4 240
-2 835
+ 20 188

277 714

81 734

+ 4 020

7,31

5,52

- 1,79

79,43

85,46

+ 6,03

Datele prezentate in tabelul 1.9 reflecta fnSsprirea concurentei pe piata interns, unde
se comercializeaza produsele intreprinderii. AceastS concluzie decurge din creterea
considerabila a gradului de satisfacere a cererii in acest segment de piata. In consecinta
scade cota S.A. Respect" in totalul vanzSrilor producStorilor autohtoni de la 7,31 % in anul
precedent la 5,52% in anul de gestiune. In acest context este binevenita politica de
majorare a exportului promovatS de conducerea S.A. Respect.

2
3

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

1.7. Analiza suficientei veniturilor din vanzari pentru


acoperirea consumurilor i cheltuielilor i formarea
profitului
Pentru desfaurarea reuita a activitatii economice este foarte importanta
capacitatea intreprinderii de a genera venituri din vanzari suficiente pentru
acoperirea consumurilor i cheltuielilor i formarea profitului.
In acest context se examineaza acoperirea rezultatelor financiare ale
intreprinderii cu veniturile din vanzari, pentru care se aplica analiza verticala, adica
structurarea informatiei din Raportul privind rezultatele financiare.
Rezultatele analizei permit aprecierea suficientei veniturilor din vanzari in
dinamica (mai ales in conditiile fluctuatiei activitatii operationale) i realizarea
comparajiilor intre intreprinderile de acelai profil (concurente), indiferent de
dimensiunea acestora. De exemplu, in cadrul analizei pot fi confruntate datele
diferitelor intreprinderi cu privire la cota cheltuielilor comerciale sau generale i
administrative in totalul veniturilor din vanzari.
Exemplul 1.10

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom examina in comparatie cu anul precedent suficienta veniturilor din vinzari ale
S.A. Respect pentru acoperirea consumurilor i cheltuielilor i formarea profitului. In baza
datelor Raportului privind rezultatele financiare vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obpnute.
Tabelul 1.10
Analiza verticala a Raportului privind rezultatele financiare
Indicatori
Anul precedent
Suma, lei
Cota, %
1
2
3
Venitul din vanzSri
21 361,294
100,0
Costul vanzSrilor
11 977 945
56,1
Profit brut (pierdere globala)
9 383 349
43,9
Alte venituri operationale
524 164
2,5
Cheltuieli comerciale.
979 804
4,6
Cheltuieli generate $i administrative
2 500 353
11,7
Alte cheltuieli operationale
2 344 780
11,0
4 082 576
19,1
Rezultatul din activitatea operational:
profit (pierdere)
19 349
0,1
Rezultatul din activitatea de investitii:
profit (pierdere)
(185 689)
(0,9)
Rezultatul din activitatea financiarS:
profit (pierdere)
3 916 236
18,3
Rezultatul din activitatea economicofinanciarS: profit (pierdere)
Rezultatul exceptional: profit
(pierdere)

2
4

Anul de gestiune
Suma, lei
Cota, %
4
5
16 412 320
100,0
11 183 066
68,1
5 229 254
31,9
753 331
4,6
961 693
5,9
3 117 512
19,0
1 407 201
8,6
496 179
3,0
(316 854)

(1,9)

(41 753)

(0,3)

137 572

0,8

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari


3 916 236
18,3
137 572
Profitul (pierderea) perioadei de
gestiune panS la impozitare
124 856
0,6
(438 366)
Cheltuieli (economii) privind impozitul
pe venit
Profit net (pierdere neta)
3 791 380
17,7
(300 794)

0,8
(2,7)
(1,8)

Datele prezentate fn tabelul 1.10 reflects insuficienta veniturilor din vSnzSri,


generate de S.A. Respect in cursul anului de gestiune, pentru acoperirea consumurilor
i cheltuielilor. In comparatie cu perioada precedents, se observS cretere
considerabilS a consumurilor i cheltuielilor din activitatea operational in raport cu
marimea veniturilor din vanzari, de la 83,4 % (56,1 + 4,6 + 11,7 + 11,0) la 101,6 %
(68,1+5,9 + 19,0 + 8,6).
Ultimul fapt a conditional reducerea esentiala a cotei profitului din activitatea
operational in totalul veniturilor din vanzSri, de la 19,1 % la 3,0 %. AceastS tendintS
negativa a constituit i principala cauza a formarii pierderii nete ce alcStuiete fn anul de
gestiune 1,8% din vanzSri spre deosebire de anul precedent cand S.A. Respect a
obtinut profitul net fn marimea relativS de 17,7 % din vanzSri.

Bibliografie selective:

1. Standardul National de Contabilitate nr. 5 Prezentarea rapoartelo: financiare,


aprobat prin ordinul MF nr. 174 din 25.12.97 (.Monitorul Oficia 88-91 din
30.12.97).
2. A.Nederita, N.Tiriulnicov, V.Paladi, L.Gavriliuc. Recomandari practice privind
lntocmirea notei explicative la raportul fmanciar anual - revistj Contabilitate i
audit, nr.4, 1999, p.48-49, 67.
3. ., ..
2001 - revista Contabilitate i audit,
nr.3, 2002, p.29.
4. B.Needles, H.Anderson, J.Caldwell. Principiile de baza ale contabilitatii
Chifinau, ARC, 2000, p.778-780.
5. Analiza economico-fmanciara a intreprinderii. Coord. D.Margulescu.
Bucureti, Tribuna Economica, 1994, p.54-79.
6. A.Ifanescu, C.Stanescu, A.Bacui. Analiza economico-fmanciara. Bucure?ti,
Editura Economica, 1999, p.39-66.
7. ... . :
, 2000, .440-467.

Intrebari de recapitulare:
1. Definiti veniturile din vanzari. Ce sinonime se aplica in teoria i practica
economica pentru exprimarea acestui indicator?
2. De ce este importanta analiza veniturilor din vanzari?
2
5

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

3. Ce aspecte pot fi examinate in procesul analizei veniturilor din vanzari?


4. Cum poate fi caracterizat locul analizei veniturilor din vanzari in cadrul
contabilitatii manageriale i financiare?
5. Care sunt bazele de comparare cu care se confrunta veniturile din vanzari la
analiza marimii i evolutiei acestora?
6. Ce surse informationale se aplica pentru analiza marimii si evolutiei veniturilor
din vanzari?
7. Ce procedee tehnice de calcul se folosesc la analiza marimii i evolutiei
veniturilor din vanzari?
8. Sub care forme pot fi expuse datele cifrice obtinute in cadrul analizei marimii i
evolutiei veniturilor din vanzari?
9. In functie de care criterii se clasifica veniturile din vanzari la analiza structurala
a acestora?
10. Ce aspecte se examineaza la analiza structurii veniturilor din vanzari pe tipuri
de activitate operationala?
11. Ce tabel analitic poate fi mtocmit pentru analiza structurii veniturilor din
vanzari pe tipuri de activitate operationala?
12. in baza caror surse informationale se executa analiza structurii veniturilor din
vanzari pe tipuri de activitate operationala?
13. in ce conditii i cu ce scop se analizeaza structura vanzarilor pe segmente
(sectoare) ale pietei de desfacere?
14. in ce mod se studiaza structura veniturilor din vanzari pe fonne de achitare?
15. De ce este importanta analiza structurala a vanzarilor in functie de tipul legaturii
cu consumatorii?
16. Care sunt situafiile de aplicare a rezultatelor analizei structurale a vanzarilor in
functie de termenul de piata?
17. Din ce rezulta necesitatea analizei factoriale a veniturilor din vanzSri?
18. Care sunt grupele de factori ce actioneaza veniturile din vanzari?
19. Care este tipul legaturii dintre veniturile din vanzari i factorii dependenti?
20. Ce surse informationale se aplica pentru analiza factoriala a veniturilor din
vanzari?
21. In ce mod se verifica corectitudinea datelor initiale colectate pentru analiza
factoriala a veniturilor din vanzari?
22. Ce metoda (procedeu tehnic) se aplica pentru analiza factoriala a veniturilor din
vanzari?
23. Cu ce scop i in baza caror coeficienti se efectueaza analiza veniturilor din
vanzari in corelatie cu capacitatea de productie?

2
6

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

24. Cu ajutorul caror indicatori poate fi apreciata pozitia intreprinderii pe piata de


desfacere?
25. Ce posibilitati suplimentare pentru aprecierea rezultatelor activitatii
intreprinderii ofera analiza suficientei veniturilor din vanzari?

2
7

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

Testul individual 1

Verificati-va cunotintele din acest


capitol prin alegerea unui raspuns pentru
fiecare dintre urmatoarele intrebari (afirmatii).
1.1.(0,5) Analiza veniturilor din vanzari reprezinta:
a) parte components a contabilitatii manageriale;
b) directie a analizei rapoartelor financiare in cadrul contabilitatii financiare;
c) imbinare a elementelor (directiilor) nominalizate mai sus.
1.2.(0,5) Care dintre urmatoarele comparatii este cea mai utila pentru a determina
daca intreprindere i-a imbunatatit situatia privind volumul vanzarilor in
concordanta cu nivelul concurentilor?
a) veniturile din vanzari ale intreprinderii in anul de gestiune i anii
precedenti;
b) veniturile din vanzari ale intreprinderii in anul de gestiune i nivelul mediu
pe ramura;
c) veniturile din vanzari ale intreprinderii in anul de gestiune i obiectivele
stabilite in Planul de afaceri;
d) veniturile din vanzari programate in Planul de afaceri i realizarile anilor
precedenti.
1.3.(1,0) Una din cele mai bune surse de informatii pentru stabilirea profilului real,
adica specializarii activitatii operationale a intreprinderii, este:
a) contractul de constituire a intreprinderii;
b) statutul intreprinderii;
c) Anexa la Raportul privind rezultatele financiare',
d) foaia de titlu a Raportului financiar al intreprinderii.
1.4.(1,0) Pentru a determina cota tranzactiilor de barter in totalul vanzarilor este
necesara:
a) raportarea veniturilor obtinute in valuta straina la totalul veniturilor din
vanzari;
b) raportarea totalului veniturilor din vanzari la veniturile obtinute in valuta
straina;
c) raportarea totalului veniturilor din vanzari la veniturile obtinute pe calea
schimbului;
d) raportarea veniturilor obtinute pe calea schimbului la totalul veniturilor din
vanzari.

2
8

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

1.5.(1,0) Gas it i raspunsul fals printre cauzele modificarii veniturilor din vanzari
sub influenta devierii stocurilor produselor finite:
a) lipsa ambalajului;
b) creterea cererii pe piata;
c) rambursarea creditului bancar;
d) retumarea produselor vandute anterior.
1.6.(1,5) Daca stocurile initiale ale produselor finite alcatuiesc 120 mii lei, iar cele
finale - 110 mii lei, atunci modificarea stocurilor va influenfa asupra veniturilor
din vanzari cu:
a) +10 mii lei;
b) -10 mii lei.
1.7.(1,0) Daca stocurile produselor finite neschimbate, iar preturile de
vanzare in anul de gestiune au scazut mult mai putin decat in anul precedent,
atunci acest fapt va eonditiona:
a) scSderea veniturilor din vanzSri;
b) creterea veniturilor din vanzari.
1.8.(1,5) Daca corelatia (raportul) dintre veniturile din vanzari i capacitatea de
productie alcatuiete 60 %, atunci intreprinderea are posibilitatea, fara investifii
suplimentare in mijloacele fixe, de a-i spori veniturile din vanzari cu:
a) 60%;
b) 40%;
c) 160%;
d) 140%.
1.9.(1,5) Daca vanzarile producatorilor autohtoni alcatuiesc 50 mil. lei, inclusiv in
RM - 30 mil. lei, iar vanzarile intreprinderii - 6 mil. lei, inclusiv in RM 3 mil. lei, atunci cota intreprinderii pe pia|a interna constituie:
a) 60%;
b) 12%;
c) 10%;
d) 20%;
e) 6%;
f) 50%.
1.10.(0,5) Daca rata (cota) profitului in procente la suma veniturilor din vanzari
este nula, atunci:
a) veniturile din vanzari sunt insuficiente pentru acoperirea consumurilor
intreprinderii;

2
9

Capitolul 1. Analiza veniturilor din vanzari

b) veniturile din vanzari sunt insuficiente pentru formarea profitului;


c) veniturile din vanzari sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor
intreprinderii.

3
0

Capitolul 2 Analiza formarii


profitului
Obiectivele capitolului:

Definirea notiunii de profit.


Examinarea structurii profitului (pierderii) pana la impozitare.
Descrierea tehnicii de analiza factoriala a profitului (pierderii) din
activitatea operationala i profitului brut.
Ilustrarea analizei profitului (pierderii) din activitatile neoperationale.
Expunerea modului de calculare a rezervelor interne de majorare a
profitului.

2.1. Notiunea de profit i importanta


analizei acestuia
Rezultatul fmanciar al activitatii intreprinderii se caracterizeaza prin suma
profitului (pierderilor) i a nivelului rentabilitatii obtinute. Profitul reprezinta
depairea veniturilor castigate de intreprindere asupra consumurilor i
cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de intreprinzator. Cantitativ,
profitul (pierderea) se determina astfel:
Profitul (pierderea) = Venituri - Consumuri i cheltuieli
Cu cat este mai mare valoarea veniturilor cu atat va fi mai ridicata marimea
profitului, si invers, creterea valorii consumurilor i/sau cheltuielilor duce la
diminuarea marimii profitului.
In practica contabila i analitica autohtona, in conformitate cu prevederile
Standardului National de Contabilitate 5 Prezentarea rapoartelor financiare sunt
utilizate urmatoarele notiuni ale profitului:
Profitul brut (pierderea globala) reprezinta profitul (pierderea) obtinut din
vanzarea produselor, marfurilor i serviciilor prestate i se determina ca diferenta
dintre veniturile din vanzari i costul vanzarilor.
Profitul (pierderea) din activitatea operationala reprezinta diferenta dintre
veniturile i cheltuielile obtinute de intreprindere din activitatea de baza,
determinata de statutul acesteia.
Profitul (pierderea) din activitatea de investitii este diferenta dintre veniturile
i cheltuielile obtinute de intreprindere din operatiunile ce tin de micarea
activelor pe termen lung.
Profitul (pierderea) din activitatea fmanciara reprezinta diferenta dintre
veniturile i cheltuielile aferente operatiunilor legate de modificarile in marimea
i structura capitalului propriu i mijloacelor imprumutate.

3
1

Profitul (pierderea) din activitatea economico-fmanciara este rezultatul


financiar obtinut de intreprindere in cursul perioadei de gestiune din activitatile
operationala, de investitii i fmanciara.
Profitul (pierderea) exceptional este diferenta dintre veniturile i cheltuielile
aparute ca rezultat al evenimentelor i operatiunilor excepfionale neprevazute.
Profitul (pierderea) pana la impozitare este profitul (pierderea) obtinut de
intreprindere in cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activitati i
rezultatul exceptional. Profitul (pierderea) pana la impozitare este numit profit
(pierdere) contabil.
Profitul net (pierderea neta) este profitul (pierderea) care ramane la dispozitia
intreprinderii dupa calcularea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe
venit i se determina ca diferenta dintre profitul (pierderea) pana la impozitare i
cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit.
In figura 2.1 este prezentata modalitatea formarii acestor indicatori.

Figura 2.1. Modelul structural al formarii indicatorilor profitului

Analiza profitului prezinta un interes primordial atat pentru proprietarii i


investitorii reali si potentiali ai intreprinderii, eat i pentru alti utilizatori ai
informatiei din Rapoartele financiare. Astfel, proprietarii i investitorii sunt
interesati sa maximizeze marimea profitului creat de anumita suma investita.
Creditorii apreciaza profitul intreprinderii ca principalul criteriu de achitare a
dobanzii i a rambursarii sumei datoriei, Analiza profitului prezinta interes

deosebit i pentru organele fiscale, deoarece acesta constituie baza pentru calculul
marimii venitului impozabil i impozitului pe venit.
Analiza profitului ofera diferitelor categorii de utilizatori ai Rapoartelor
financiare posibilitatea de a aprecia urmatoarele aspecte:
Care este marimea, structura i evolutia indicatorilor profitului (pierderii)
in ultimii ani?
Care bunt cauzele (factorii) principale, ce au conditionat schimbarile, mai
ales cele negative, ale indicatorilor profitului?
Care sunt principale surse de majorare a profitului?
Rezultatele analizei profitului sunt necesare atat pentru elaborarea strategiei
de dezvoltare i organizare a activitatii curente a intreprinderii, cat i pentru
prognozarea marimii profitului pe viitor.

2.2. Analiza dinamicii i structurii profitului


(pierderii) pana la impozitare
Analiza incepe cu aprecierea in dinamica a structurii profitului (pierderii)
pana la impozitare, care poate fi exprimat prin relatia:
PPI = RAO RAI RAF
RE, unde:
* C*
PPI - profitul (pierderea) pana la impozitare;
RAO - rezultatul din activitatea operationala;
RAI - rezultatul din activitatea de investitii;
RAF - rezultatul din activitatea fmanciara;
RE - rezultatul exceptional.
Analiza in dinamica a profitului (pierderii) pana la impozitare permite
evaluarea marimii acestuia in comparatie cu realizarile anilor precedenti i/sau cu
datele stabilite in Planul de afaceri i studierea modificarilor survenite in marimea
profitului (pierderii) contabil in ultimii ani.
Analiza structurala a profitului (pierderii) pana la impozitare permite
aprecierea aportului fiecarui tip de activitate in obtinerea profitului contabil.
Creterea in dinamica a cotei profitului din activitatea operafionala in suma totala
a profitului pana la impozitare este apreciata pozitiv.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii i structurii
profitului (pierderii) pana la impozitare se determina abaterea absoluta (fata de
perioada precedents i/sau de plan), ritmul creterii, procentul indeplinirii planul
ui i ponderea rezultatului financier obtinut din fiecare tip de activitate in suma
totala a marimii profitului (pierderii) pana la impozitare.
'
.p
3
3

Analiza dinamicii i structurii profitului (pierderii) pana la impozitare-este


efectuata in baza datelor Raportului privind rezultatele financiare i Planului de
afaceri.
Exemplul 2.1 <
Intreprinderea Respect S.A.
Vom.examina evplutia i structura profitului (pierderii) la impozitare al S.A.
Respbct fn comparatie cu realizSrile anului precedent. In baza datelor Raportului privind
rezultatele financiare vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.1
Aprecierea dinamicii i structurii profitului (pierderii) pana la impozitare
Indicatori
Anul precedent
Anul de gestiune
Abaterea in
Suma, PondeSuma, Pondesuma,
pondelei
lei
lei
re, %
rea, %
rea, %
1
2
3
4
6 = 4-2
7 = 5-3
5
1. Rezultatul din activi- 4 082 576 104,25 496179 360,67 - 3 586 397 + 256,42
tatea operational: profit
(pierdere)
0,49 (316 854) - 230,32 - 336 203 -230,81
2. Rezultatul din activi- 19 349
tatea de investitii: profit
(pierdere)
(41 753) - 30,35 + 143 936
- 25,61
3. Rezultatul din activi- (185 689) -4,74
tatea financial: profit
(pierdere)
4. Rezultatul exceptional: profit (pierdere)
X
5. Profitul (pierderea) 3 916 236 100,00 137572 100,00 - 3 778 664
la impozitare: (rd.
1 rd.2 rd.3 rd.4)
Din datele prezentate fn tabelul 2.1 rezultS S.A. Respect a obtinut un rezultat
financier pozitiv att in anul de gestiune, cat i fn cel precedent. In anul de gestiune
mSrimea profitului la impozitare a constituit 137 572 lei, ceea ce reprezintS
diminuare cu 3 778 664 lei fata de mSrimea perioadei precedente. Micorarea profitului
la impozitare a fost determinat de diminuarea marimii profitului catigat din
activitatea operational i de pierderile obtinute fn anul de gestiune din activitatea de
investitii, ce au condus la reducerea mSrimii profitului contabil cu 3 586 397 lei, respectiv
336 203 lei.

Asupra mSrimii profitului la impozitare a influentat pozitiv reducers pierderi/or


din activitatea financiers, care a contribuit/a majorarea profitului contabil a, 143 936 lei.

E de mentionat ponderea cea mai mare, in suma totals a profitului


contabil[ detine profitul obtinut din activitatea operationalS, ceea ce este apreciat pozitiv,
deoarece reflects desfSurarea normals a activitatii de baza a intreprinderii.

2.3. Analiza factoriala a profitului (pierderii) din activitatea


operationala
Analiza factoriala a profitului (pierderii) din activitatea operationala
presupune stabilirea i calculul influentei factorilor, care au contribuit la
modificarea in dinamica a partilor componente ale profitului (pierderii) din
activitatea operationala.
Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operationala
poate fi determinat conform formulei:
Profitul Profitul brut ... ...
(pierderea) , . , , Alte venituri Cheltuieli
. . = (pierderea +
,dm activitatea , . ... operationale comerciale
globala)
operational^

...

Cheltuieli
Alte
..
. , - generale 51 - cheltuieli
..
administrative operationale

Fiecare parte componenta a formulei factoriale influenteaza asupra profitului


(pierderii) din activitatea operationala a intreprinderii. Profitul brut (pierderea
globala) i alte venituri operationale au acriune directa, iar cheltuielile perioadei
- actiune inversa.
In calitate de sursa de informafie pentru analiza factoriala a profitului
(pierderii) din activitatea operationala, servete Raportul privind rezultatele
financiare.
Avand in vedere legatura aditiva dintre factorii influentei i indicatorul
rezultativ, in calitate de metoda cea mai convenabila pentru analiza factoriala a
profitului (pierderii) din activitatea operationala se aplica metoda balantiera.
Exemplul 2.2

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom efectua analiza factorials a profitului (pierderii) din activitatea operationalS Tn


comparatie cu datele anului precedent, fn baza datelor Raportului privind rezultatele
financiare ale S.A. Respect vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul
2.2 Analiza factoriala a profitului ( pierderii) din activitatea operationala
(in lei)

Indicatori

1
1. Profitul brut
2. Alte venituri operationale
3. Cheltuieli comerciale
4. Cheltuieli generate $i administrative
5. Alte cheltuieli operationale

Anul
Anul
de
precedent gestiune
2
3
9 383 349 5 229 254
524 164
753 331
979 804
961 693
2 500 353 3 117 512
2 344 780 1 407 201

3
5

Abaterea Rezultatul
absoluta influentei
4=3-2
5
- 4 154 095 - 4 154 095
+ 229 167 + 229 167
- 18 111
+ 18 111
+ 617159
-617159
- 937 579 + 937 579

6. Profitul (pierderea ) din activitatea 4 082 576


operationalS (rd. 1 + rd.2 - rd.3 - - rd.4rd.5)

496 179 - 3 586 397

Verificare: 496 179 - 4 082 576 = (- 4 154 095) + 229 167 + 18 111 + (- 617 159) + 937
579
(- 3 586 397) = (-3 586 397)
In baza datelor prezentate in tabelului 2,2 putem afirma cS profitul obtinut de S.A
Respect din activitatea operationala in anul de gestiune s-a redus cu 3 586 397 lei fats
de cel precedent. AceastS diminuare a fost conditionata de micorarea marimii profitului
brut i creterea cheltuielilor generate i administrative, care au contribuit la reduce re a
profitului din activitatea operationalS cu 4 154 095 lei i respectiv 617 159 lei. TotodatS,
majorarea valorii altor venituri operationale, micorarea valorii cheltuielilor comerciale i a
altor cheltuieli operationale fn anul de gestiune fatS de cel precedent a conditionat
majorarea profitului din activitatea operationalS cu 229 167 lei, 18 111 lei i respectiv 937
579 lei.
Analiza detaliatS a factorilor, ce au determinat diminuarea mSrimii profitului din
activitatea operationalS, efectuata in baza datelor Anexei la Raportul privind rezultatele
financiare, a stabilit cS majorarea cheltuielilor generate i administrative este determinate,
fn special, de creterea cu 198,91 % (163 745 : 54 780 x 100 - 100) a cheltuielilor privind
repararea mijloacelor fixe, cu 143,02 % (8 197 : 3 373 x 100 - 100) a amortizSrii activelor
nemateriale i cu 53,91 % (1 023 738 : 665 151 x 100 - 100) a altor cheltuieli generate i
administrative.
Micorarea marimii profitului brut este cauzatS, in mare mSsurS, de reducerea
voiumului vanzSrilor in anul de gestiune fatS de cel precedent (mai detaliat analiza
factoriala a profitului brut este prezentatS in exemplul 2.5).
In cazul unei gestionari mai eficiente a cheltuielilor generate i administrative i a
procesului de vanzare, intreprinderea va putea pe viitor sa majoreze profitul din activitatea
operationalS cu 4 771 254 lei (4 154 095 + 617 159).

2.4. Analiza factoriala a profitului brut


(pierderii globale)
Componenta cea mai importanta a profitului (pierderii) din activitatea
operationala reprezinta profitul brut (pierderea globala), de aceea in analiza
formarii profitului, studiului profitului brut i se acorda atentie deosebita.
Analiza incepe cu aprecierea evolutiei structurii profitului brut (pierderii
globale) obtinut pe tipuri de activitate operationala. De regula, marimea profitului
brut poate fi catigata de intreprindere din vanzarea produselor finite,
comercializarea marfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor de
constructie. Aceasta directie de analiza se efectueaza in baza datelor Anexei la
Raportul privind rezultatele financiare.
Exemplu12.3
Intreprinderea Respect S.A.
Vom efectua analiza dinamicii i structurii marimii profitului brut pe tipuri de activitate
operationala. In baza datelor Anexei la Raportul privind rezultatele financiare a S.A.
Respect" vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.

Tabelul 2.3
Aprecierea dinamicii i structurii profitului brut pe tipuri de activitate operafionala
Indicatori
Anul precedent
Abaterea in
Anul de estiune
Suma, PondeSuma, Pondesuma, lei pondeLei
lei
re, %
rea, %
rea, %
1
2
3
4
5
6=4-2
7=5-3
-5,37
1. Profitul din vanzarea 9 224 892 98,31 4 859 966 92,94 - 4 364 926
produselor finite
1,11
276 624
5,29
+ 172 489 + 4,18
2. Profitul din comerci- 104 135
alizarea marfurilor
0,58
92 664
1,77
+ 38 342 + 1,19
3. Profitul din prestarea 54 322
serviciilor de transport
4. Profitul brut (rd.1
+rd.2 + rd.3)

9 383 349

100,00

5 229 254

100,00

- 4 154 095

Din datele prezentate in tabelul 2.3 se observe ca S.A. Respect, in perioada


analizata, a obtinut profit atat din comercializarea produselor finite, mSrfurilor, cat i din
prestarea serviciilor de transport. Marimea profitului brut in anul de gestiune s-a diminuat
cu 4 154 095 lei fatS de cel precedent. Aceasta micorare a fost determinate de
reducerea mSrimii profitului obtinut din vanzarea produselor finite cu 4 364 926 lei.
Influenta negativS a factorului dat a fost partial compensatS datoritS creterii marimii
profitului catigat din comercializarea marfurilor i prestarea serviciilor de transport.
E de mentionat ca ponderea predominantS in suma totala a profitului brut revine
profitului obtinut din vanzarea produselor finite. Fata de anul precedent, s-a majorat
ponderea profitului obtinut atat din comercializarea mSrfurilor (de la 1,11 % la 5,29 %), cat
i din prestarea serviciilor de transport (de la 0,58 % la 1,77 %).

3
7

Pe langa aprecierea evolutiei i structurii, profitul brut (pierderea globala)


poate fi analizat i din punct de vedere factorial, examinand astfel cauzele ce au
conditionat devierea marimii acestuia. La efectuarea analizei factoriale a profitului
brut (pierderii globale), este important sa se ia in considerare tipul de activitate
operationala in urma caruia a fost obtinut profitul (pierderea), deoarece trasaturile
caracteristice ale tipurilor de activitate operationala genereaza si particularitatile
tehnicii de ealcul al analizei factoriale a profitului brut (pierderii globale). In figura
2.2 este prezentat modelul factorial al profitului brut (pierderii globale) obtinut din
vanzarea produselor finite (prestarea serviciilor).
Profitul brut (pierderea globalS)

Volumul
vanzSrilor

Volumul produselor
fabricate (serviciilor
prestate)
Modificarea soldului
produselor nerealizate
Costurile unitare L
ale produselor
(serviciilor)
Consumurile directe
de productie

Consumurile indirecte
de productie
Preturile de vanzare
ale
produselor
(serviciilor)
Calitatea
produselor
(serviciilor)
Inflatia

Structura ?i
sortimentul
vanzSrilor

Pretul de vanzare al produselor (serviciilor) realizate


Figura 2.2. Modelul factorial al profitului brut (pierderii globale) din vanzarea produselor
(serviciilor prestate)

Astfel, devierea marimii profitului brut (pierderii globale) obtinut din vanzarea
produselor i/sauprestarea serviciilor este cauzata de influenta urmatorilor
factori: modificarea voiumului de vanzare al produselor (serviciilor prestate);
modificarea structurii i sortimentului produselor vandute (serviciilor prestate);
- modificarea costului de vanzare al produselor (serviciilor prestate);
- modificarea preturilor la produsele vandute (serviciile prestate).
Pentru determinarea influentei separate a fiecarui factor asupra marimii profitului
brut din vanzarea produselor (serviciilor prestate) nu sunt suficiente

Piata de desfacere

3
9

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

numai datele din Raportul fmanciar. Executarea analizei factoriale a profitului


brut (pierderii globale) din vanzarea produselor (serviciilor prestate) necesita si
efectuarea unor calcule speciale, obtinute prin recalcularea datelor. Deci, in
calitate de surse informationale pentru efectuarea analizei factoriale a profitului
brut (pierderii globale) din vanzarea produselor (prestarea serviciilor) servesc:
Anexa la Raportul privind rezultatele financiare;
Calculatiile produselor (serviciilor) concrete;
Calculele speciale (de recalculare).
Recalcularea voiumului i costului vanzarilor se efectueaza prin evaluarea
cantitatii produselor (serviciilor) efectiv vandute in anul de gestiune cu preturile
i costurile unitare ale produselor vandute (serviciilor prestate) in anul precedent
sau conform Planului de afaceri.
Exemplul 2.4

Intreprinderea Respect S.A.

Vom recaicula volumul i costul produselor vandute ale S.A. Respect prin
evaluarea cantitStii produselor efectiv vandute in anul de gestiune in conditiile preturilor i
costurilor unitare ale produselor vandute in anul precedent. In baza datelor Calculatiilor
produselor concrete vom construi tabelul 2.4.

Actiunea factorilor nominalizati mai sus i tehnica de calcul al influentei


acestora asupra marimii profitului brut (pierderii globale) este urmatoarea:
Volumul vanzarilor are influenta directa asupra marimii indicatorului
rezultativ. Majorarea voiumului produselor vandute (serviciilor prestate) duce la
creterea marimii profitului brut, i invers, reducerea voiumului vanzarilor
conduce la diminuarea sumei profitului brut. Calculul influentei modificarii
voiumului vanzarilor produselor (serviciilor prestate) la devierea marimii
profitului brut (pierderii globale) se determina conform relatiei:
x % VVP

"-----------------loo---------'
unde:
APBw - abaterea profitului brut (pierderii globale) din cauza modificarii
voiumului vanzarilor;
PBbaza - profitul brut (pierderea globala) perioadei de baza (prognozata sau
precedenta);
A%VVP- modificarea procentuala a voiumului vanzarilor produselor
(serviciilor prestate), care se determina ca raportul dintre costul
vanzarilor recalculat i costul vanzarilor din perioada de baza
inmultit cu 100 % i diminuat cu 100 %.

Tabelul 2.4
Modul de recalculare a voiumului i costului produselor vandute ale S.A. Respect

4
0

Tipuri
de
produse

1
1. Canapea
2. Pat-divan
3. Masa
4. Biblioteca
5. Gmp de
colt

Volumul vanzarilor, lei


Cantitatea Pretulmediu
de Costul pe unitatea
produselor vanzare unitar, lei
de produs vandut,
vandute,
lei
unitati
naturale
Anul de
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul de
Anul
de
Anul de Anul
prec de ges- prece gestiune
prece gestiune preceden gestiune
gestiune
t
e
tiune
dent
dent
recalculat
dent
in conditiile
anului
precedent1
2 3
4
5
6
7
8 = 2x4 9 = 3x4
10 = 3x5
350 210
6502,86
7030,00 3 560,00 4 010,00 2 276 001 1 365 601 1476300
400 380
2 530,00 2 500,00 1 310,00 1 800,00 1 012
961 400
950 000
00W
260 186
5 861,00 5 900,00 3 086,00 3 758,00 1
523 860 1 090 146 1097400
325 203
7 200,32 7500,00 3 804,15 5360,00 2 340 104 1 461 665 1 522 500
220 170
7800,00 8 000,00 3 995,00 5 960,00 1 716000 1 326 000 1 360000

216
6. Dulap
pentru
haine
7. Scaune 2105
8. Donvitor
160
9. Sufrage- 16 2
rie
10. Mobilier 300
de birou
Total
X

150

5 800,00

2 035
101

125

780,00
1 029,90 400,00
680,00
1 641 900 1 587 300
20 484,00 21 500,00 10300,00 15 386,27 3277440 2 068 884
16 958,00 17 320,00 8 900,00 11 500,00 2 747 196 2119 750

2 095 847
2171500
2 165 000

260

4 780,00

4 780,00

2 430,00

2 720,00

1 242 800

6 000,00

3 000,00

4 750,00

1 252 800 870 000

1 434 000 1 242 800

900 000

19221301 14 093 546 14 981 347

Costul vanzarilor, lei

Anul
Anulde
Anul de
precede gestiune
gestiune
nt
recalculat
in condipile
anului precedent2
11 = 2 x 6 1 2 = 3 x 6
13 = 3x7
1 246
747600
842 100
000
524
497800
684 000
000
802
573 996
698 988
360
1236349
772 242
1088080
878
679150
1013 200
900
648
450 000
712 500
000
842
1 000
648
000
1 441
800
729
000
9 996409

814 000
1 040 300
1 112 500

1 383 800
1 554 013
1 437 500

631 800

707200

7319388

10121 381

Structura i sortimentul produselor vandute (serviciilor prestate) poate


exereita asupra marimii profitului brut (pierderii globale) influenta atat pozitiva,
eat i negativa. data cu majorarea ponderii produselor (serviciilor) mai rentabile
in suma totala a voiumului vanzarilor, crete i suma profitului brut, i invers,
micorarea ponderii produselor (serviciilor) mai rentabile conduce la diminuarea
marimii profitului brut. Influenta modificarii structurii i sortimentului produselor
vandute (serviciilor prestate) la devierea marimii profitului brut (pierderii globale)

1 Volumul vanzSrilor anului de gestiune recalculat in


conditiile anului precedent se determina prin
inmultirea cantitStii produselor vandute efectiv in
anul de gestiune la preturile medii unitare din anul
precedent;
2 Costul vanzarilor anului de gestiune recalculat in
conditiile anului precedent se determine prin
inmultirea cantitatii produselor vindute efectiv in
anul de gestiune la costurile unitare din anul
precedent.

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

se determina prin scaderea din marimea recalculate a profitului brut (pierderii


globale) profitul (pierderea) perioadei de baza i a modificarii profitului brut
(pierderii globale) din cauza influentei voiumului de vanzari, adica:
PBstr. = PBrec. - PBbazS - A PByv,
unde:
APBstr. - abaterea profitului brut (pierderii globale) din cauza modificarii
structurii i sortimentului produselor vandute (serviciilor prestate);
PBrec. - profitul brut (pierderea globala) calculat in conditiile voiumului
vanzarilor anului de gestiune i costurile, precum i preturile de
vanzare din perioada de baza;
PBbaza - profitul brut (pierderea globala) perioadei de baza;
APBw - modificarea profitului brut (pierderii globale) sub influenta
voiumului de vanzari.
Costul produselor (serviciilor) vandute are influenta inversa asupra
profitului brut (pierderii globale): creterea costului vanzarilor conduce la
micorarea profitului, iar micorarea costului vanzarilor la creterea profitului.
Influenta modificarii valorii costului vanzarilor la devierea profitului brut
(pierderii globale) se determina prin diferenta dintre valoarea curente i
recalculate a costului vanzarilor produselor finite (serviciilor prestate):
APBcost = CVPcur - CVP rec.,
unde:
APBCost. - abaterea profitului brut (pierderii globale) din cauza modificarii
costului produselor finite vandute (serviciilor prestate);
CVPcur. - costul produselor finite vandute (serviciilor prestate) din anul de
gestiune;
CVPrec. - costul recalculat al produselor finite vandute (serviciilor prestate).
Majorarea sau reducerea preturilor unitare la produsele vandute (serviciile
prestate) influenteaza direct marimea profitului brut (pierderii globale): creterea
preturilor conditioneaza majorarea profitului, i invers. Calculul influentei
majorarii sau reducerii preturilor la produsele vandute (serviciile prestate) asupra
abaterii marimii profitului brut (pierderii globale) se efectueaza prin determinarea
diferentei dintre volumul vanzarilor din anul de gestiune i cel recalculat:
APBpret. = VVPcur. - VVPrec.,
unde:
APBpret. _ abaterea profitului brut (pierderii globale) din cauza modificarii
preturilor de vanzare;
VVPcur - volumul vanzarilor produselor finite (serviciilor prestate) din anul
de gestiune;

4
2

VVPrec. - volumul vanzarilor produselor finite (serviciilor prestate)


recalculat. Exemplul 2.5Intreprinderea Respect" S.A.
Vom efectua analiza factorials a profitului brut obtinut de S.A. Respect" din
vanzarea produselor finite in comparatie cu realizSrile anului precedent. Utilizand datele
din tabelul 2.4 vom construi douS tabele analitice (cu date initiale i cu calculul influentei
factorilor respectivi) i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.5
Date initiale pentru analiza factoriala a profitului brut din vanzarea produselor finite
_________________________________________________________(in lei)
Indicatori
Anul precedent
Recalculat Anul
de
gestiune
1
2
3
4
19
221
301
14
093
546
14
981
347
1. Volumul vanzarilor produselor finite
2. Costul vanzarilor produselor finite
9 996 409
7 319 388
10 121 381
9 224 892
6 774 158
4 859 966
3. Profitul brut din vanzarea produselor
finite (rd. 1 - rd.2)
Tabelul 2.6
Calculul influentei factorilor la abaterea profitului brut din vanzarea produselor finite
____________________________________________________ (fn lei)
Factori
Metoda de calcul
Rezultatul
Calculul influentei
influentei
factorilor
1
2
3
4
A% VVP x PBhs: 100
1. Modificarea voiumului
- 26,78 % * x 9 224 892: : -2470426
produselor vandute
100
PB rec. ~ PB bazS ~
6 774 158 - 9 224 892- -(- + 19 692
2. Modificarea structurii i
- APB vv
2 470426)
sortimentului
produselor vandute
- (CVPcur - CVPrec)
-(10121 381-7319 388) - 2 801 993
3.
Modificarea
costurilor
unitare ale produselor
vindute
VVPcur - VVPC
14 981 347- 14 093 546 + 887 801
4. Modificarea preturilor la
produsele vandute
*A % VVP = 7319 388 : 9 996 409 x 100 - 100 = - 26,78 %
Verificare: 4 859 966 - 9 224 892 = (-2 470 426) + 19 692+ (- 2 801 993) + 887 801
(- 4 364 926) = (-4 364 926)

fn baza rezultatelor obflnute fn tabelul 2.6 putem constata cS la S.A. Respect"


profitul brut din vanzarea produselor finite s-a micorat fatS de anul precedent cu
364 926 lei. AceastS diminuare a fost determinatS de influenta negative a reducerii
voiumului de vanzare a produselor fn perioada de gestiune fatS de cea precedents cu
26,78 %, ceea ce a conditionat reducerea profitului brut cu 2 470 426 lei. Creterea
costului vanzSrilor a determinat micorarea profitului brut cu 2 801 993 lei. Influenta
negativa a acestor factori a fost partial compensata datoritS majorarii preturilor la
produsele vandute i a creterii ponderii produselor mai rentabile fn suma totala a

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


vanzSrilor fn comparatie cu structura anului precedent. Ultimii doi factori au condus la
creterea profitului brut cu 887 801 lei i respectiv 19 692 lei.
Deci, putem constata cS la S.A. Respect exists rezerve interne de majorare a
profitului brut pe seama creterii voiumului de vSnzSri i reducerii costului vanzarilor.
Aceasta va permite intreprinderii sS sporeasca marimea profitului brut din vanzarea
produselor cu 5 272 419 lei (2 470 426 + 2 801 993),

Profitul brut (pierderea globala) obtinut din comercializarea marfurilor, adica


marja comerciala, se modifica sub influenta a doi factori:
- modificarea venitului din vanzarea marfurilor;
modificarea ratei medii a marjei comerciale.
Rata medie a marjei comerciale poate fi determinate conform relatiei:
Marja comerciala (profitul brut
Rata medie a marjei _ din vanzarea marfurilor) ^ comerciale
Volumul marfurilor vandute
Formula dependentei factoriale a marjei comerciale corespunzator factorilor
sus-mentionati este:
Volumul marfurilor Rata medie a marjei
., .
..
vandute
comerciale
Mar aJ comerciala =----------------------------rrr-------------------------100
Calculul influentei acestor factori poate fi efectuat prin metoda substitutiilor
in lant sau varietatile ei in baza datelor Anexei la Raportul privind rezultatele
financiare.
Exemplul 2.6

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorials a marjei comerciale obtinute de S.A. Respect din
comercializarea mSrfurilor fn comparatie cu realizSrile anului precedent. Utilizand metoda
diferentelor absolute vom construi tabelul analitic i interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.7
Calculul influentei factorilor la devierea marjei comerciale
Indicatori
Anul Anul de Abaterea
Inclusiv din modificarea
precedent gestiune absolute
voiumului ratei medii a
marfurilor marjei
vandute
comerciale
1
2
3
4=3-2
5
6
104
135
276
624
+
172
1. Marja comercialS, lei
-1 163 632 x X +27,6229 x x
489
5,1894:100 = = 843 050:100 = =
-60386
+ 232 875
2. Volumul mSrfurilor 2 006 682 843 050 -1
163632
vandute, lei

4
4

3. Rata medie a marjei


comerciale, % (rd.1:
rd.2) x 100

5,1894

32,8123

+
27,6229

Verificare: 276 624 - 104 135 = (- 60 386) + 232 875


(+ 172 489) =(+ 172 489)
Calculele prezentate in tabelul 2.7 aratS majorarea marjei comerciale s-a datorat
sporirii ratei medii a marjei comerciale cu 27,6229 %, ceea ce a contribuit la creterea
marimii marjei comerciale cu 232 875 lei. TotodatS, micorarea voiumului mSrfurilor
vandute in sumS de 1 163 632 lei a condus la diminuarea mSrimii marjei comerciale cu
60 386 lei.
Pe viitor marja comercialS poate fi majorata pe seama creterii voiumului mSrfurilor
vandute.

Analiza factoriala a profitului brut (pierderii globale) din vanzarea


produselor poate fi detaliata prin examinarea, in dinamica, a profitului brut
(pierderii globale) din vanzarea fiecarui tip de produs, marimea caruia se
modifica sub influenza a trei factori:
modificarea cantitatii unui produs vandut (q,);
modificarea costului unitar al produsului vandut (cj);
modificarea pretului mediu de vanzare al produsului (pi).
Formula dependentei factoriale a profitului brut (pierderii globale) din
vanzarea unui produs (PBj), corespunzator factorilor sus-mentionati, poate fi
exprimata astfel:
PBi = q i x ( p i - c i )
Calculul influentei acestor factori la modificarea profitului din vanzarea unui
produs poate fi efectuat prin metoda substitutiilor in lant, bazata pe
recalcularea indicatorilor. In calitate de sursa informationala, servete Calculatia
produsului.
Exemplul 2.7

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorial a profitului brut obtinut de S.A. Respect din
vanzarea produselor in comparatie cu datele din perioada precedents, fn baza datelor
tabelului 2.4 vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Datele tabelului 2.8 permit a aprecia din cauza cSror produse mSrimea profitului brut
a crescut sau s-a redus i care factori au contribuit la aceste modificSri. Astfel, putem
mentiona , in perioada analizatS, la toate tipurile de produse vandute de S.A. Respect
s-a micorat profitului brut. DacS majorarea preturilor de vanzare, practic, la
toate produsele comercializate (cu exceptia produsului pat-divan") a conditional sporirea
mkrimii profitului brut cu 887 801 lei, atunci creterea costului unitar al produselor
vandute i micorarea cantitStii produselor vandute au condus la scSderea mSrimii

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


profitului brut cu 2 801 993 lei i respectiv 2 450 734 lei, ce corespunde calculelor
efectuate fn tabelul 2.6.

La randul sau, fiecare factor ce a determinat modificarea marimii profitului


brut (pierderii globale) din vanzarea unui produs - cantitatea produsului vandut,
costul unitar al produsului $i pretul mediu de vanzare al acestuia - este influentat
de un ir de alti factori. De aceea, in scopul evidentierii rezervelor interne de
majorare a profitului, in procesul analizei de mai de parte, apare necesitatea
examinarii factorilor ce au determinat devierea cantitatii produsului vandut,
costului si pretului mediu unitar al produsului.
In particular, abaterea cantitatii produsului vandut este conditional de
influenza urmatorilor factori:
modificarea cantitatii produsului fabricat;
modificarea produsului in stocuri la inceputul i sfaritul perioadei
analizate.
Calculul influentei acestor factori poate fi efectuat prin metoda balantiera in
baza datelor Raportului statistic 1-p Productie i ,,Fiei de magazie a
produselor la depozit (Registrului de evidenta analitica la contul 216 Produse
).

4
6

Tabelul 2.8
Calculul influentei factorilor la devierea profitului brut din vanzarea produselor concrete
Produse

Cantitatea
Pretul mediu de Costul
produselor
v&nzare unitar, lei unitatea
vandute, unitat
produs, lei
naturale
Anul
prece
dent
2

Anul de
gestiune
3

1. Canapea

350

210

2. Patdivan
3.MasS

400

380

260

186

4.
Biblioteca
5. Grup de
colt

325

203

220

170

6.
Dulap
pentru
haine

216

150

7.Scaune

2105 2035

8. Domnitor

160

101

9.

162

125

300

260

Sufragerie
10.
MobiHer de
birou
Total

Anul
prece
dent
4

pe
de

Profitul din vanzarea produselor, lei

Anul
Anul de Anul Anul de
Recalculat* Recalculat'** Anul
de
prece
gesprece gesgestiune
dent
tiune
dent tiune
5
7
8=2x(4-6) 9=3x(4-6)
10=3 x(4-7) 11=3x(5-7)
6

6502,86 7030,0
0
2530,00 2500,0
0
5861,00 5900,0
0
7200,32 7500,0
0
7800,00 8000,0
0

12 = 11-8

Inclusiv din modificarea

cantitapi costului pe pretului pe


produselor unitate
unitate
vandute
13 = 9-8 14 = 10-9
15=11-10

4010,0
0
1800,0
0
3
758,00
5360,0
0
5960,0
0

103000 618001
1
488000 463600

523501

634200

-395801

277400

266000

-222000

-24400 -186200

721500 516150

391158

398412

-323088

-205350 -124992

+7254

110375 689423
5
837100 646850

373585

434420

-669335

-414332 -315838

+ 60835

312800

346800

-490300

-190250 -334050

+ 34000

5800,00 6000,0 3000,0 4750,0


0
0
0

604800 420000

157500

187500

-417300

-184800 -262500

+ 30000

780,00 1029,9
0
21500,
0
17320,
0
4
780,00

400,00 680,00

799900 773300

203500

712047

-87853

-26600 -569800

+ 508547

8900,0
0
2430,0
0

15386,
27
11500,
00
2720,0
0

162944 1028584
0
130539 1007250
6
705000 611000

514871

617487

-1011953

-600856 -513713

+ 102616

682250

727500

-577896

-298146 -325000

+ 45250

535600

535600

-169400

-94000 -75 400

922489 6774158
2

3972165

4859966

-4364926

-2450734 -2801993

20484,0
0
16958,0
0
4780,00
X

3560,0
0
1310,0
0
3086,0
0
3804,1
5
3995,0
0

Abaterea
absoluta,
lei

-412000 -94500

* Recalculat dupS cantitatea produselor vandute In anul de gestiune, costurile i preturile anului precedent **
Recalculat dup& cantitatea i costurile produselor vandute ale anului de gestiune, preturile anului precedent

Verificare: (4 859 966 - 9 224 892) = (-2 450 734) + (-2 801 993) + 887 801 (- 4 364 926 ) = (-4 364 926)
Exemplul 2.8
Intreprinderea Respect" S.A.

+110699
-11400

887801

Vom efectua analiza factorials a cantitStii produsului Biblioteca vindut fn unitSti fizice de S.A. Respect in comparatie cu
realizSrile anului precedent, h baza datelor Raportului statistic 1-p Productie" i ,,Fiei de magazie a produsului dat la depozit vom
construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.9
Calculul influentei factorilor asupra devierii cantitatii produsului vandut Biblioteca
_________________________________________________(fn unitSti fizice)
Indicatari
Anul
Abaterea
Rezultatul
Anul de
absoluta
precedent
influentei
gestiune
1
2
3
4 = 3-2
5
311
199
- 112
- 112
1. Cantitatea produsului
fabricat
26
12
- 14
-14
2. Stocul produsului
la fnceputul anului
12
8
-4
+4
3. Stocul produsului la sfar$itul
anului
325
203
- 122
X
4. Cantitatea produsului vandut
(rd.1 + rd.2-rd.3)
Verificare: 203 - 325 = (- 112) + (- 14) +4

(-122) = (- 122)

Din calculele efectuate Tn tabelul 2.9 rezultS cS volumul produsului Biblioteca vandut de S.A. Respect" tn anul de gestiune a
scSzut cu 122 unitSti fatS de cel precedent. AceastS diminuare a fost determinatS, in mare parte, de reducerea fabricSrii produsului
dat cu 112 unitSti. De asemenea, a influentat negativ asupra micorarii voiumului vanzarilor i diminuarea stocului produsului la
fnceputul anului. Sub influenta acestui factor, volumul vanzarilor a scSzut cu 14 unitSp'.
Ca moment pozitiv, putem mentiona micorarea stocului produsului la sfaritul anului, care a permis tntreprinderii sS majoreze
volumul vanzSrilor cu 4 unitSti.
Astfel, putem constata cS la S.A. Respect exists rezerve interne de majorare a voiumului vanzarilor produsului Biblioteca prin
creterea voiumului fabricSrii i reducerea stocului produsului dat la fnceputul anului, ce va permite fntreprinderii sS majoreze volumul
vanzSrilor produsului cu 126 unitSti (112 + 14).

In mod analogic, analiza factoriala a voiumului din vanzarea produselor in unitati naturale poate fi efectuata i la
celelalte tipuri de produse fabricate i comercializate de intreprindere.

Unui din cei mai important factori ce determina modificarea profitului brut (pierderii globale) din vanzarea unui
produs este costul unitar al produsului vandut. Costul reprezinta, in forma baneasca, suma consumurilor ce

tin de fabricarea i vanzarea produsului. In componenta costului unitar al produsului intra:


consumurile directe de materiale;
consumurile directe privind retribuirea muncii;
consumurile indirecte de productie.
Consumurile directe de materiale (CDM) la intreprinderile de productie cuprind valoarea materialelor utilizate
nemijlocit in procesul de producere a unui produs concret i sunt incluse direct in costul produselor finite.
Consumurile directe privind retribuirea muncii (CDRM) la intreprinderile de productie cuprind consumurile
pentru remunerarea muncii personalului incadrat in productia de baza a intreprinderii, inclusiv primele i alte plati sub
forma de stimulari i compensari.
Consumurile indirecte de productie (CIP) reprezinta consumurile aferente deservirii i gestionarii subdiviziunilor
de productie. Acestea apar la intreprinderile activitatii de productie i de prestari servicii. CIP nu pot fi incluse direct
in costul de productie i se repartizeaza pe produse conform bazei acceptate de intreprindere.
Analiza costului unitar al produsului vandut se efectueaza in doua etape, prezentate in figura 2.3.
La prima etapa a analizei, sunt examinati factorii care au determinat abaterea consumurilor directe de productie
in costul unui produs. Aceasta analiza se efectueaza separat pentru fiecare tip de consumuri directe de productie.
Astfel, abaterea consumurilor directe de materiale in costul unui produs depinde de influenta urmatorilor
factori:
- modificarea normei de consum a materialului (cantitatii de material consumat) pe unitatea de produs;
modificarea pretului de procurare a materialului consumat.
1. Abaterea consumurilor directe de materiale in costul unui produs din cauza modificarii normei de consum se
determina ca diferenta intre norma de consum a anului de gestiune i a perioadei de baza (prognozata sau
precedenta) inmultita la pretul de procurare a materialului consumat in perioada de baza:
) (ncur ) PbazSj
unde:
- abaterea consumurilor directe de materiale din cauza modificarii normei de consum;
,-. - norma de consum in anul de gestiune;
nbaza ~ norma de consum in perioada de baza (prognozata sau precedenta); Pbaza ~ pretul de procurare a
materialului consumat in perioada de baza.
x

II etanS

Analiza consumurilor directe de productie

Analiza consumurilor indirecte de productie

<h

Analiza
consumurilor
directe de materiale

Modificarea
normei de
consum a
materialelor

Modificarea
preturilor de
procurare a
materialelor

Analiza

Modificarea
coeficientului
de
Modificarea
bazei de
consumurilor

repartizare
pe produse
repartizare
a CIP
directe privind retribuirea

Modificarea
manoperei

Modificarea
tarifului orar

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

Figura 2.3. Etapele analizei factoriale a costului unitar al produsului

5
1

2. Abaterea consumurilor directe de materiale in costul unui produs din


modificarea pretului de procurare a materialului consumat se determina
ca diferenta dintre prejul la materialul consumat in anul de gestiune i in
perioada de baza (prognozata sau precedenta) inmultita la norma de consum
a materialului din anul de gestiune:
ACDMp- (pcur Pbazi) x .
unde:
ACDMp - abaterea consumurilor directe de materiale din cauza modificarii
pretului la materialul consumat;
Pcur - pretul de procurare a materialului consumat in anul de gestiune; Pbaza pretul de procurare a materialului consumat in perioada de baza; n cur - norma
de consum a materialului din anul de gestiune.
Calculul influentei acestor factori poate fi efectuat prin metoda substitutiilor
in lant sau varietatile ei. In calitate de sursa informationala pentru analiza
factoriala a consumurilor directe de materiale in costul produsului, servete
Calculatia produsului.
Exemplul 2.9

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorials a consumurilor directe de materiale in costul


produsului Biblioteca" comercializat de S.A. Respect prin metoda diferentelor absolute.
In baza datelor Calculatiei produsului dat vom construi tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obtinute fn comparatie cu realizSrile anului precedent.
Din datele tabelului 2.10 rezultS supraconsumul de materiale fn costul produsului
"Biblioteca", fn valoare de 113,57 lei, a fost cauzat, fn mare mSsura, de majorarea
preturilor la materialele achizitionate i consumate. TotodatS, achizitionarea materialelor
nitrolac, grund i morgant, la un pret mai redus i de calitate inferioarS celei din
anul precedent, a conditionat majorarea normei de consum a acestora, ceea ce a
determinat creterea consumurilor directe de materiale fn costul produsului dat cu 2,04
lei.

Printre cauzele posibile ce pot condijiona abaterea consumurilor directe de


materiale, prin majorarea sau micorarea normei de consum, pot fi:
achizitionarea materialelor de calitate inferioara;
modificarea tehnologiei procesului de producere;
nerespectarea disciplinei tehnologice sau de munca cu incalcarea
parametrilor procesului de productie;
nerespectarea graficelor de efectuare a reparatiei, in prealabil planificate a
utilajului;
furturi i altele.
Tabelul 2.10

Calculul influentei factorilor la devierea consumurilor directe de materiale Tn


costul produsului Biblioteca
Materiale

Norma de consum

1
1. Placa aglomerata din
lemn, m2
2. Placa fibro- lemnoasa,
m2
3. Cherestea, mJ
4. Fumir, m~
5. BandS cu clei, kg
6. Fatada, m'
7. Hartie de mirghel,
m2 .
8. Nitrolac, kg
9. Grund, kg
10. Clei PVA, kg
11. Dizolvant, kg
12. Morgant, kg
13. Fumitura, complet
14. Material de ambalat,
kg
Total

Inclusiv, din modificarea

2
10,10

Consumuri directe de Abaterea


materiale, lei
absoluta,
lei
Anul
Anul
Anul
de
Anul
Anul
de
precedent gestiune
precedent gestiune
de
3
4
5
6 = 2x4 8 = 3x5
9 = 8-6
gestiun
10,10
21,49
23,55
217,05 237,86
+ 20,81

6,30

6,30

6,49

6,57

40,89

41,39

+ 0,50

+ 0,50

0,09
16,00
0,11
3,02
0,167

0,09
16,00
0,11
3,02
0,168

1 180,00
14,00
43,00
196,00
97,00

1 215,00
15,50
37,09
198,00
97,95

106,20
224,00
4,73
591,92
16,20

109,35
248,00
4,08
597,96
16,46

+ 3,15
+ 24,00
-0,65
+ 6,04
+ 0,26

+ 3,15
+ 24,00
-0,65
+ 6,04
+ 0,16

1,67
1,13
0,21
1,11
2,28
1,00
3,88

1,70
1,15
0,21
1,11
2,30
1,00
3,88

16,95
15,71
29,00
10,00
55,36
461,00
52,43

16,75
15,65
29,65
10,95
55,15
510,00
54,55

28,31
17,75
6,09
11,10
126,22
461,00
203,43

28,48
18,00
6,23
12,15
126,85
510,00
211,65

+ 0,17
+ 0,25
+ 0,14
+ 1,05
+ 0,63
+ 49,00
+ 8,22

+ 0,51
+ 0,32

-0,34
- 0,07
+ 0,14
+ 1,05
-0,48
+ 49,00
+ 8,22

2 054,89

2 168,46

+ 113,57

+ 2,04

+ 111,53

Anul
precedent

Verificare: 2 168,48-2 054,89 =


2,04 +
111,53
(+
113,5
7) = (+
113,5
7)

Pretul materialului, lei

pretului
normei de
materialului
consum
10 = ( 3 - 2 ) x 4 1 1 = ( 5 - 4 ) x 3
+ 20,81
_

+ 0,10

+ 1,11
-

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

Printre cauzele posibile ce pot conduce la abaterea consumurilor directe de


materiale, prin majorarea sau reducerea preturilor la materiale achizitionate i
consumate, pot fi:
inflatia;
calitatea materialului;
achizitionarea unui lot mai mic de materiale la un pret mai inalt;
studierea insuficienta a pietei i altele.
Abaterea consumurilor directe privind retribuirea muncii (CDRM ) in costul
unui produs este cauzata de influenta urmatorilor factori:
- modificarea manoperei (numarului de ore-om lucrate pe unitatea de produs);
modificarea tarifului mediu orar (nivelului mediu de salarizare pe ora).
1. Abaterea consumurilor directe privind retribuirea muncii pe seama modificarii
manoperei este produsul dintre abaterea absoluta a manoperei i tariful mediu
orar din perioada de baza:
ACDRMm (mcur. mba/a) x t baza?
unde:
ACDRMm - abaterea consumurilor directe privind retribuirea muncii din cauza
modificarii manoperei; m r. - manopera sau numarul de ore-om lucrate in anul de
gestiune pentru unitatea de produs; mbaza - manopera sau numarul de ore-om
lucrate in perioada de baza pentru unitatea de produs; tbaza - tariful mediu orar
din perioada de baza.
2. Abaterea consumurilor directe privind retribuirea muncii din cauza modificarii
tarifului mediu orar se determina ca produsul dintre abaterea absoluta a tarifului
mediu orar i manopera anului de gestiune, adica:
CU

ACDRMt (tcur tbaza) nicur,

unde:
ACDRM, - abaterea consumurilor directe privind retribuirea muncii din
cauza modificarii tarifului mediu orar; t cur. - tariful mediu orar
in anul de gestiune; t baza - tariful mediu orar in perioada de baza; m r. manopera anului de gestiune pentru unitatea de produs.
CU

Calculul influentei acestor factori este efectuat pe baza datelor Calculafiei


produsului prin metoda substitutiilor in lant sau varietatilor ei.
Exemplul 2.10

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorials a consumurilor directe privind retribuirea muncii fn costul
produsului Biblioteca", fabricat i comercializat de S.A. Respect. Calculele le vom efectua
prin metoda diferentelor absolute fn comparatie cu datele anului precedent, fn baza datelor
Calculatiei produsului dat vom construi tabelul analitic i vom interprets rezultatele obtinute.
Tabelul 2.11
Calculul influentei factorilor la modificarea consumurilor directe
privind retribuirea muncii fn costul produsului Biblioteca
5
4

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


Anul
Anulde Abatere
Inclusiv din modificarea
precedent gestiune a
manoperei
tarifului orar
absolut
1
2
3
4
= 3-2
5
6
1. Manopera, ore-om
23,80
27,30
+ 3,50
2. Tariful orar, lei
15,50
22,15
+ 6,65
604,70 + 235,80 + 3,50 x 15,50 = + 6,65 x 27,30 =
3. Consumurile directe 368,90
privind retribuirea
= + 54,25
= +181,55
muncii (rd.1 xrd.2),
lei
Indicatori

Verificare: 604,70 - 368,90 = + 54,25 + 181,55 (+


235,80) = (+ 235,80)
Aadar, majorarea tarifului orar pentru fabricarea produsului Biblioteca" cu 6,65 lei a
condus la supraconsumul de muncS cu 181,55 lei, iar majorarea manoperei pentru unitatea
de produs cu 3,50 ore a conditionat creterea consumurilor de muncS cu 54,25 lei. Astfel,
supraconsumul de muncS fn costul produsului Biblioteca constituie 235,80 lei.
Deci, putem constata la fntreprindere exists rezen/e interne de reducere a
consumurilor directe de muncS prin micorarea manoperei, ce va permite fntreprinderii pe
viitor sS diminueze consumurile de muncS fn costul produsului dat cu 54,25 lei.

Printre cauzele posibile ce pot conduce la abaterea consumurilor directe privind


retribuirea muncii, prin modificarea manoperei, pot fi:
calitatea j oasa a materialelor;
starea inferioara a deservirii tehnicii;
utilizarea utilajelor $i instrumentelor noi;
modificarea procesului de producere etc.

Printre cauzele posibile ce pot conduce la abaterea consumurilor directe privind


retribuirea muncii, prin schimbarea tarifului orar, pot fi:
inflatia (majorarea salariului in legatura cu creterea preturilor pe piata);
lipsa muncitorilor de calificarile respective etc.
La etapa a doua a analizei costului unitar al produselor vandute, se examineaza
consumurile indirecte de productie (CIP).
Abaterea consumurilor indirecte de productie in costul unui produs este
influentata de urmatorii factori:
- baza de repartizare a consumurilor indirecte de productie;
coeficientul de repartizare a consumurilor indirecte de productie pe produse.
Drept baza de repartizare a consumurilor indirecte de productie pot fi folosite
consumurile directe de materiale, consumurile directe privind retribuirea muncii,
numarul de ore-om lucrate de muncitorii de productie, numarul de ore-maina
lucrate de utilaje, volumul productiei fabricate etc. Cea mai frecvent utilizata baza
este considerate repartizarea consumurilor indirecte de productie proportional cu
consumurile directe privind retribuirea muncii. Coeficientul de repartizare se
stabilete pe sectii pentru articolele fabricate conform formulei:

5
5

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

Coeficientul de repartizare a Consumurile indirecte de productie


consumurilor indirecte de
Baza de repartizare a consumurilor
productie
indirecte de productie
Calculul influentei factoriilor la abaterea consumurilor indirecte de productie
in costul unui produs poate fi efectuat prin metoda substitutiilor in lant sau
varietatilor ei in baza datelor Calculatiei produsului.
Exemplul 2.11

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom efectua analiza factorial a consumurilor indirecte de productie fn costul *


produsului Biblioteca" in comparatie cu realizSrile anului precedent. In baza datelor
Calculatiei produsului dat vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute. Drept baz de repartizare a CIP la S.A. Respect sunt folosite consumurile
directe privind retribuirea muncii.
Tabelul 2.12
Calculul influentei factorilor la modificarea consumurilor
indirecte deproducpe in costul produsului Biblioteca
Indicatori

Anul
Anul
de Abaterea
precedent gestiune
absoluta

4=3-2

604,70
1. Consumurile directe 368,90
privind retribuirea
muncii, lei
2. Coeficientul de reparti- 3,74183* 4,27790**
zare
a
consumurilor
indirecte de productie
1380,36 2586,84
3. Consumurile
indirecte de productie,
lei (rd.1 x rd.2)
*

Inclusiv din modificarea


consumurilor coeficientului
directe privind de repartizare a
retribuirea consumurilor
muncii
indirecte
de
productie
5
6

+235,80

+0,53607

+1206,48 + 235,80 x x + 0,53607 x x


3,74183 = = + 604,70 = = +
882,32
324,16

3,74183 lei = 3 628 139 : 969 617, adicS la un leu de salariu direct revine 3,74 lei de
consumuri indirecte de productie ** 4,27790 lei. = 3 762 808 : 879 592
Verificare: 2 586,84- 1 380,36 = + 882,32 + 324,16 (+ 1
206,48) = (+ 1 206,48)
Din calculele efectuate in tabelul 2.12 rezuM la S.A. Respect consumurile indirecte
de productie in costul produsului Biblioteca au crescut fatS de anul precedent cu 1 206,48
lei. Acest supraconsum a fost determinat atat de majorarea valorii bazei de repartizare, adicS
a consumurilor directe privind retribuirea muncii, cat i de creterea coeficientului de
repartizare a acestor consumuri pe produs.

5
6

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

Pentru analiza mai detaliata a cauzelor ce au conditionat majorarea


consumurilor indirecte de productie, in scopul evidenfierii rezervelor de reducere a
acestora, pot fi examinate consumurile indirecte de productie pe fiecare articol.
In baza datelor analizei factoriale a costului pe unitatea de produs, se
generalizeaza rezerva interna de reducere a costului, in baza careia, ulterior, se vor
calcula i rezervele interne de majorare a profitului (vezi 2.6).
Exemplul 2.12

Intreprinderea Respect S.A.

Vom calcula rezerva interns a S.A. Respect" privind reducerea costului unitar al
produsului Biblioteca. In baza datelor tabelelor 2.10, 2.11, 2.12 vom construi tabelul analitic
i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.13
Rezerva Interna de reducere a costului unitar al produsului Biblioteca
Surse de reducere a costului unitar
Suma, lei
1
2
1. Consumurile directe de materiale
2,04
2. Consumurile directe privind retribuirea muncii
54,25
3. Consumurile indirecte de productie
324,16
Total
380,45
Din datele prezentate in tabelul 2.13 rezultS la S.A. Respect exista rezerve interne
de reducere a costului unitar al produsului Biblioteca. fn cazul cind intreprinderea va micora
consumurile directe de materiale cu 2,04 lei prin respectarea normei de consum a
materialelor, consumurile directe privind retribuirea muncii - cu 54,25 lei prin diminuarea
manoperei, consumurile indirecte de productie - cu 324,16 lei prin micorarea coeficientului de
repartizare a acestora, costul unitar al produsului Biblioteca se va reduce cu 380,45 lei.

In mod analogic, analiza factoriala a costului unitar i calculul rezervelor interne


de reducere a acestuia pot fi efectuate i la celelalte tipuri de produse fabricate i
comercializate de intreprindere.
Abaterea marimii profitului brut aferent unui produs este condi|ionata i de
modificarea nivelului mediu al pretului de vanzare al produsului. Nivelul mediu al
pretului de vanzare depinde de calitatea produsului vandut, piata de desfacere a
produsului, caile de realizare a produsului pe piata, procesele de inflatii etc.
Calitatea produsului este unui din cei mai importanti factori, care determina
nivelul mediu al pretului de vanzare. Pentru un produs de calitate mai inalta este
stabilit i un pret mai inalt i invers.
Devierea nivelului mediu al pretului de vanzare al unui produs cauzata de
modificarea calitatii poate fi determinata conform formulei:

^Pcalitate

_ (Pinalta ~~ Pioasa) x
Htotal

unde:
5
7

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

Apcaiitate - abaterea nivelului mediu al pretului de vanzare din cauza modificarii


calitatii produsului;
Pinaita - pretul produsului de calitate mai inalta;
Pjoasa - pretol produsului de calitate mai joasa;
qsnaita - cantitatea produsului vandut de calitate mai inalta;
cjtotal - cantitatea totala a produsului vandut in anul de gestiune.
Exemplul 2.13

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina influenta modificarii calitStii asupra devierii nivelului mediu al pretului de
vanzare al produsului Biblioteca". In baza datelor Sectiei de desfacere a
S.A. Respect" vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.14
Calculul influentei factorilor asupra devierii nivelului mediu al pretului de
vinzare al produsului Biblioteca" pe seama modificarii calitafii
Produse

Cantitatea produsului vandut,


unitati fizice
De calitate mai
inalta

Biblioteca

2
15

Preful mediu de vanzare Devierea


al produsului, lei
pretului
mediu
de vanzare din
De calitate cauza modificarii
Total in anul de De
mai joasa
gestiune
calitate
mai tnalta
5
3
4
6 = (4-5) * 2 : 3

203

7742,79

7500

+17,94

Din calculele efectuate rezultS fabricarea i comercializarea produsului Biblioteca de


calitate mai inalta, in cantitate de 15 unitSti, a condition at sporirea pretului mediu de
vanzare cu 17,94 lei.

In cazul cand intreprinderea fabrica produse preturile carora deviaza in functie de


gradul de calitate (sorturi sau clase: superioara, intai, a doua etc.), calculul influentei
modificarii calitatii la devierea nivelului mediu al pretului de vanzare se efectueaza
conform formulei:

.
Apcalitate- l=i

__ (Cj cur. Cj baza) x Pi baza

100

unde:
Apcaiitate -

abaterea nivelului mediu al pretului de vanzare din cauza modificarii


calitatii produsului;
Cj cur. - cota cantitatii produsului realizat efectiv in anul de gestiune pe sorturi in
cantitatea totala a produsului vandut in aceasta perioada;
Ci baza - cota cantitajii produsului realizat in perioada de baza pe sorturi in
cantitatea totala a produsului vandut in aceasta perioada;
Pi baza - pretul de vanzare pe sorturi din perioada de baza.
In calitate de surse informationale, servesc Contracted de livrare a produselor.
5
8

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


Intreprinderea Omega" S.A.

Exemplul 2.14

Vom examina influenta modificSrii calitStii (sorturilor) asupra devierii nivelului mediu al
pretului de vanzare al produsului A, comercializat de S.A. Omega". In baza datelor
conventionale vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.15

Calculul influentei factorilor asupra devierii nivelului mediu al pretului de vanzare a!


produsului A pe seama modificarii calitatii
Produse

1
Produsul A:
Calitatea
superioara
Calitatea I
Total

Pretul
unitar,
lei

Can titatea
van arilor,
i
z
fizice
unit efectiv
plan

Cota vanzarilor, %

plan

efectiv

abate
rea

Devierea
pretului
mediu din
cauza

2 620

4
2 800

78,44

6
86,96

7 = 6-5
+ 8,52

8 = 7x2:100

210

150

720
3 340

420
3 220

21,56
100,00

13,04
100,00

-8,52

- 12,78
+ 5,11

5
9

+ 17,89

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


Datele obtinute aratS cS creterea ponderii vanzSrilor produsului A de calitate
superioarS i diminuarea cotei vanzarilor de calitatea Intai a determinat sporirea pretului
mediu de vSnzare al unei unitSfi cu 5,11 lei.

Dupa aceeai formula i metoda, se determina devierea nivelului mediu al


pretului de vanzare din modificarea pietei de desfacere i a cailor de comercializare
a produselor pe aceste piete.
In calitate de surse de informafie, servesc Contractele de livrare a produselor.
Exemplul 2.15

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factoriala a nivelului mediu al pretului de vSnzare al produsului


Biblioteca" comercializat de S.A. Respect prin diferite cSi pe piata interna, fn baza datelor
Sectiei de desfacere vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.16
Calculul influentei modificarii cailor de comercializare a produsului Biblioteca pe piafa
interna asupra nivelului mediu al pretului de vanzare
Structura vanzarilor, %
Caile de
Pretul de
Cantitatea
comercializare a vanzare
vanzarilor, unitap
produsului
unitar din
fizice
anul
Anul Anul de In
anul In anul de Abaterea
precedent,
prece gestiune precegestiune
lei
dent
dent
1
2
3
4
5
6
7=6-5

1. Prin magazineie proprii (de


firmS)
2. Prin dealeri
3. La comandS
4. Prin alte cSi de
desfacere
Total

Devierea
nivelului
mediu
al
pretului de

8=
(7x2): :
100
+ 267,85

7 200,32

140

95

43,08

46,80

+3,72

7 500,00
7 000,00
7 300,00

120
40
25

83
15
10

36,92
12,31
7,69

40,88
7,39
4,93

+ 3,96 + 297,00
-4,92 - 344,40
-2,76 -201,48

325

203

100,00

100,00

+ 18,97

In baza calculelor efectuate in tabelul 2.16 putem mentiona ca modificarea cailor de


comercializare a produsului Biblioteca pe piata interns a determinat majorarea nivelului
mediu al pretului de vanzare al produsului Biblioteca cu 18,97 lei, iar a mSrimii profitului - cu
3 850,91 lei (18,97 x 203).

Daca pe parcursul anului a avut loc devierea nivelului mediu al pretului de


vanzare fata de perioada de baza din cauza procesului de inflatie, atunci influenta
procesului de inflatie asupra devierii nivelului mediu al pretului de vanzare se
determina astfel:
jnf = (pcur-__________Pbaza) X qp.n.
Qtotal

unde:

6
0

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

Ap inf. - devierea nivelului mediu al pretului de vanzare din cauza procesului de


inflatie; p cur. - pretul de vanzare al produsului vandut efectiv in anul de gestiune;
p baza - pretul de vanzare al produsului vandut in perioada de baza; q p.n. cantitatea produsului vandut la preturi noi; qtotal - cantitatea totala a produsului
vandut in anul de gestiune.
Exemplul 2.16

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina influenta procesului de inflatie la devierea nivelului mediu al pretului de vanzare
al produsului Biblioteca". fn baza datelor Sectiei de desfacere a
S.A. Respect" vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obpnute.
Tabelul 2.17
Calculul influentei procesului de inflatie asupra nivelului mediu al pretului de vanzare al
produsului Biblioteca
Produse

Cantitatea produsului vandut Pretul mediu de vanzare, lei Devierea nivelului


In anul de gestiune, unitafi
mediu al pretului
fizice
de vanzare din
La preturi noi
Total
fn anul de cauza inflatiei, lei
In anul
precedent gestiune

6 = (5 - 4) x 2: 3

Biblioteca

178

203

7 200,32

7 500

+ 262,77

Din calculele efectuate fn tabelul 2.17 rezultS cS procesul de inflatie a conditionat


creterea nivelului mediu al pretului de vanzare al produsului Biblioteca cu 262,77 lei, iar a
mSrimii profitului - cu 53 342,31 lei (262,77 x 203).

in incheiere, se generalizeaza rezultatele analizei factoriale a nivelului mediu al


pretului de vanzare pe fiecare tip de produse vandute in scopul evidentierii rezervelor
interne de majorare a profitului.
Exemplul 2.17

Intreprinderea Respect S.A.

Vom generalize rezultatele analizei factoriale a devierii nivelului mediu al pretului de


vanzare al produsului Biblioteca comercializat de S.A. Respect, fn baza datelor tabelelor
2.14, 2.16, 2.17 vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.18
Factorii devierii nivelului mediu al pretului de vanzare al produsului Biblioteca

6
1

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


Factori

Devierea nivelului mediu al


pretului de vanzare, lei
2
+ 17,94
+ 18,97

1
1. Calitatea produsului
2. Piata de desfacere i caile de comercializare a
produsului
3. Procesul de inflatie
Total

+ 262,77
+ 299,68

Verificare: 7 500- 7 200,32 = 17,94 + 18,97 + 262,77 f+ 299,68) = (+ 299,68)


Din datele tabelului 2.18 rezulta ca devierea nivelului mediu al pretului de vanzare al
produsului Biblioteca a fost cauzata, in primul rand, de procesele de inflatie care au avut loc
in perioada analizata, de fmbunatatirea calitStii produsului i de modificarea cailor de
comercializare a produsului pe piata de desfacere.
Pe viitor, nivelul mediu al pretului de vanzare al produsului Biblioteca poate fi majorat
pe seama creterii calitatii produsului i comercializarii acestuia pe piete mai atragStoare.

2.5. Analiza profitului (pierderilor) din activitatile


neoperationale
Marimea profitului (pierderilor), in mare masura, depinde i de rezultatele
obtinute de intreprindere din activitatile neoperationale, adica din activitatile de
investitii, fmanciara i din evenimentele exceptionale.
Analiza incepe cu aprecierea in dinamica i/sau in comparatie cu datele
prevazute in Planul de afaceri a marimii i structurii profitului (pierderilor) din
activitatile neoperationale.
Intreprinderea Respect" S.A.

Exemplul 2.18

Vom aprecia marimea i structura profitului (pierderilor) din activitatile neoperationale ale
S.A. Respect" in comparatie cu realizarile anului precedent, in baza datelor Raportului privind
rezultatele financiare vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.19
Aprecierea in dinamica a marimii i structurii profitului (pierderilor) din activitaple
neoperaponale
Indicatori

Anul precedent Anul de testiune


Suma, Ponde- Suma, Ponderea, %
lei
lei
rea, %
2
3
4
5

19 349 - 11,63 (316 854)


1. Profitul (pierderea) din
activitatea de investitii
2. Profitul (pierderea) din (185 689) 111,63 (41 753)
activitatea financiarS
_
3. Rezultatul excepponal:
profit (pierdere)
6
2

Abaterea
Suma, Pondelei
rea, %
6 = 4-2
7 = 5-3

88,36

- 336 203

+ 99,99

11,64

+ 143 936

- 99,99

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


Total profit (pierderi) din (166 340) 100,00 (358 607) 100,00
activitSple neoperaponale
(rd.1 rd.2 rd.3)

- 192 267

Din tabelul 2.19 rezultS din activitSple neoperationale S.A. Respect" atat In anul de
gestiune, cat j cel precedent a obtinut pierderi Tn marime de 358 607 lei i respectiv 166 340
lei. fn anul precedent pierderile au fost constatate, in special, din activitatea financiers, iar in
anul de gestiune atat din activitatea financiarS, cat i cea de investitii.
De menponat cS ponderea cea mai mare in suma totals a rezultatului din activitatile
neoperationale, in anul de gestiune, revine pierderilor obpnute din activitatea de investitii, in
timp ce pierderile din activitatea financiarS s-au redus, fatS de anul precedent, cu 143 936 lei
sau cu 99,99 puncte procentuale.
Pentru a determina cauzele ce au conditionat obpnerea pierderilor din activitSple
neoperationale este necesarS examinarea mai detaliatS a rezultatului financier catigat din
fiecare tip de activitSti neoperationale.

Profitul (pierderea) din activitatea de investitii reprezinta diferenta dintre


veniturile i cheltuielile din operatiunile legate de ieirea activelor nemateriale,
materiale .i financiare pe termen lung.
In calitate de venituri din activitatea de investifii, pot servi: valoarea activelor pe
termen lung vandute la preturi de livrare fara TV A i accize; dividende de primit
aferente actiunilor; dobanzile la titlurile de valoare procurate i imprumuturile
acordate; veniturile din cotele de participate in capitalul statutar al altor intreprinderi;
sumele ecartului de reevaluare aferente activelor pe termen lung ieite; valoarea
plusurilor de active pe termen lung, constatate cu ocazia inventarierii; valoarea
materialelor obtinute din lichidarea mijloacelor fixe peste valoarea ramasa calculate
anticipat i alte venituri ale activitatii de investitii.
Cheltuielile activitatii de investifii cuprind: valoarea de bilant a activelor pe
termen lung ieite; cheltuielile aferente ieirii activelor pe termen lung; cheltuielile
din reevaluarea activelor pe termen lung la ieirea acestora; sumele lipsurilor i
pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii i alte cheltuieli
ale activitatii de investitii.
Analiza profitului (pierderii) din activitatea de investitii (ca i din alte activitati
neoperationale) incepe cu aprecierea modificarii marimii acestora in dinamica i a
cotei acestora in suma totala a profitului (pierderii) pana la impozitare i a profitului
(pierderii) activitatii neoperationale. Aceasta analiza este prezentata in tabelele 2.1 i
2.19.
In procesul analizei de mai departe, se examineaza factorii ce au conditionat
modificarea marimii profitului (pierderii) din activitatea de investitii fata de realizarile
anului precedent i/sau de datele prevazute in Planul de afaceri. Principalii factori,
care influenteaza modificarea profitului (pierderii) din activitatea de investitii sunt
partile componente ale acestora. De mentionat ca valoarea veniturilor influenteaza
direct rezultatul financiar, iar cheltuielile au influenta inversa. Calculul influentei

6
3

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

factorilor respectivi la modificarea profitului (pierderii) din activitatea de investitii se


efectueaza prin metoda balantiera.
Sursa de informatie a analizei profitului (pierderii) din activitatea de investitii
reprezinta Anexa la Raportul privind rezultatele financiare.
Exemplul 2.19

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorials a profitului (pierderii) din activitatea de investitii al


S.A. Respect" fn comparatie cu realizSrile anului precedent. In baza datelor Anexei la
Raportul privind rezultatele financiare vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 2.20
Analiza factoriala a profitului (pierderii) din activitatea de investitii
_____________________________________________________________(fn lei)
Indicatori
Anul
Abaterea
Rezultatul
Anul de
precedent
absoluta
influentei
gestiune
1
2
3
4=3-2
5
1. Venituri din activitatea de
investitii, total
Inclusiv:
- din ieirea materialelor pe
termen lung
- din dividende
2. Cheltuieli din activitatea de
investitii, total
Inclusiv:
- din ieirea activelor
materiale pe termen lung
3. Profit (pierdere) din activitatea
de investitii (rd. 1- rd.2)

74 027

307 105

+ 233 078

+ 233 078

67 340

300 417

+ 233 077

+ 233 077

6 687
54 678

6 688
623 959

+1
+ 569 281

+1
- 569 281

54 678

623 959

+ 569 281

- 569 281

19 349

(316 854)

- 336 203

Verificare: [(316 854) - 19 349] = 233 078 - 569 281 (- 336


203) = (- 336 203)
Din calculele efectuate fn tabelul 2.20 reiese cS rezultatul din activitatea de investitii, fn
anul de gestiune, s-a micorat cu 336 203 lei, fata de realizSrile anului precedent. AceastS
diminuare a fost determinatS de obtinerea, fn anul de gestiune, a pierderii fn sumS de 316 854
lei, cauzate de depSirea cheltuielilor din ieirea activelor materiale pe termen lung, fatS de
veniturile obtinute din vinzarea acestora.

Profitul (pierderea) din activitatea fmanciara reprezinta diferenta dintre


veniturile i cheltuielile din operatiunile aferente modificarilor survenite in marimea
i structura capitalului propriu i imprumutat.
In componenta veniturilor activitatii financiare, pot sa figureze: chiria calculate
aferenta activelor pe termen lung predate in arenda finantata; valoarea activelor
primite cu titlu gratuit; veniturile din diferentele de curs valutar; subventiile primite

6
4

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

din buget (la intreprinderile nestatale); sume sponsorizate, prime, premii i alte
venituri din activitatea fmanciara.
Cheltuielile activitatii financiare cuprind: platile calculate aferente activelor pe
termen lung luate in arenda finantata; pierderile din diferentele de curs valutar; platile
calculate pentru activele nemateriale luate in chirie i alte cheltuieli ale activitatii
financiare.
Rezultatul exceptional: profit (pierdere) reprezinta diferenta intre veniturile i
cheltuielile din evenimentele exceptionale.
In calitate de venituri excepfionale, pot fi reflectate: sumele primite de la organele
de stat, persoanele juridice i fizice aferente recuperarii pierderilor din evenimentele
exceptionale; sumele de primit de la companiile de asigurari,
Ca cheltuieli exceptionale pot servi: valoarea de bilant anulata a activelor ieite
ca rezultat al evenimentelor exceptionale; cheltuielile privind lichidarea consecintelor
evenimentelor exceptionale.
Etapele $i modul de analiza a rezultatelor din activitatea fmanciara i din
evenimentele exceptionale sunt identice cu cele ale analizei rezultatelor din activitatea
de investitii.
Sursa de informatie a analizei profitului (pierderii) din activitatea fmanciara i
din evenimentele exceptionale reprezinta Anexa la Raportul privind rezultatele
financiare.
Exemplul 2.20

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factoriala a profitului (pierderii) din activitatea financiarS al


S.A. Respect fn comparatie cu realizSrile anului precedent. In baza datelor Anexei la
Raportul privind rezultatele financiare vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 2.21
Analiza factoriali a profitului (pierderii) din activitatea financiarS
_________________________________________________________ (fn lei)
Indicatori
Anul
Anul
de Abaterea Rezultatul
precedent gestiune
absoluta influentei
1
2
3
4 = 3-2
5
119 390
114 008
-5 382
-5 382
1. Venituri din activitatea financiarS,
total
Inclusiv:
119 390
111 042
-8 348
-8 348
- din diferente de curs valutar

- alte venituri
2 966
+ 2 966
+ 2 966
305
079
155
761
149
318
+
149 318
2. Cheltuieli din activitatea financiarS,
total
Inclusiv:
305 079
155 761 - 149 318
+ 149 318
- privind diferentele de curs valutar
(185 689)
(41 753) + 143 936
X
3. Profit (pierderi) din activitatea
financiarS

6
5

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


Verificare: (41 753) - (185 689) = (-5 382) + 149 318 (+ 143
936) = (+ 143 936)
Din datele tabelului 2.21 rezultS cS S.A. Respect din activitatea financiarS a obtinut
pierderi atSt fn anul de gestiune, cSt i fn anul precedent. Aceste pierderi sunt determinate de
diferentele nefavorabile de curs valutar aferente conturilor valuta re i operatiunilor efectuate
de intreprindere fn valutS strSinS.
E de menfionat fn anul de gestiune, fafi de cel precedent, cheltuielile privind
diferentele de curs valutar s-au diminuat, ceea ce a permis intreprinderii sS micoreze
pierderile cu 143 936 lei.

2.6. Calculul rezervelor interne de majorare a


profitului
La calcularea rezervelor interne de majorare a profitului este necesara, in primul
rand, determinarea posibilitafii creterii profitului pe seama rezervelor evidenfiate
mai sus prin sporirea cantitatii produselor vandute in unitati fizice, micorarea
costului unitar al produselor vandute, majorarea preturilor de vanzare prin creterea
calitatii produselor vandute, comercializarea acestora pe piete mai atragatoare i
altele.
Rezervele interne de majorare a profitului se determina pe fiecare produs in
parte.
Pentru a determina rezerva interna de majorare a profitului pe seama creterii
cantitatii produselor vandute este necesar a inmulti rezerva de cretere a cantitatii
fiecarui produs vandut cu marimea efectiva (curenta) a profitului brut pe unitatea de
produs.
Exemplul 2.21

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom determina rezerva interns de majorare a profitului brut pe seama creterii cantitatii
produsului Biblioteca" comercializat de S.A. Respect", fn baza datelor tabelelor 2.8 i 2.9
vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.22
Calculul rezervelor de majorare a profitului brut pe seama creterii cantititii produsului
Biblioteca vandut In unitati fizice
Produse

Rezerva interni de
Profitul brut al anului
majorare a cantitatii de de gestiune pe unitate
vanzare a produsului,
de produs, lei
unitati fizice

2
Biblioteca
126
* Profitul brut unitar = 434 420: 203 = 2 140 lei.

Rezerva de majorare a
marimii profitului brut
pe seama creterii
cantitatii
produsului
vindut, lei
4

2 140*

269 640

Din datele tabelul 2.22 rezultS , in cazul majorSrii cantitSpi produsului Biblioteca'
comercializat de intreprindere cu 126 unitSti, mSrimea profitului brut va crete cu 269 640 lei
(126 x 2140).
6
6

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

Caiculul rezervei interne de majorare a profitului pe seama reducerii costului


unitar al produselor vandute se determina prin inmultirea rezervei de reducere a
costului pe fiecare produs cu cantitatea posibila de vanzare a acestuia.
Exemplul 2.22

Intreprinderea Respect S.A.

Vom determina rezerva interns de majorare a profitului brut pe seama reducerii costului
unitar al produsului Biblioteca, comercializat de S.A. Respect", fn baza datelor tabelului 2.13
vom construi tabelul analitic 1 vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.23
Calculul rezervei interne de majorare a profitului pe seama reducerii costului unitar al
produsului Biblioteca
Produse

Biblioteca
*

Rezerva de reducere a Cantitatea posibila de Rezerva de majorare a


costului unitar, lei
vSnzare a produsului*, profitului
brut
pe
unitap fizice
seama
reducerii
costului
unitar
al
produsului, lei

2
380,45

3
329

4=2x3
125 168,05

Cantitatea posibilS de vSnzare a produsului se determine ca suma dintre cantitatea efectivS


vSndutS in anul de gestiune i posibilitatea majorSrii acesteia (vezi tab. 2.9), adicS 203 + 126
= 329 unitSti.
Din calculele efectuate in tabelul 2.23 rezultS , In cazul reducerii costului unitar al
produsului Biblioteca" cu 380,45 lei i creterii cantitStii de vSnzare a acestui produs la
329 unitSti, mSrimea profitului brut se va majora cu 125 168,05 lei.
rezerva semnificativa a majorarii profitului constituie creterea preturilor medii de vanzare a
produselor prin comercializarea acestora pe piete mai atragatoare, creterea calitatii produselor vandute
etc.
Calculul rezervei de majorare a profitului pe seama comercializarii produselor pe piete
(sau prin cai de desfacere) mai atragatoare se efectueaza astfel: abaterea cotei produselor
vandute prin diferite cai de desfacere se fnmulte$te cu pretul de vanzare stabilit pentru fiecare cale. Suma
obtinuta se inmultete cu cantitatea posibila de vanzare a produsului.
Exemplul 2.23

intreprinderea Respect S.A.

Vom determina rezerva interns de majorare a profitului brut pe seama modificSrii cSilor
de desfacere a cantitStii posibile de vSnzare a produsului Biblioteca comercializat de S.A.
Respect pe piata interns. In baza datelor tabelului 2.16 vom construi tabelul analitic i vom
interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.24
Calculul rezervei interne de majorare a profitului brut pe seama modificarii cailor de
desfacere a produsului Biblioteca
Structura vanzarilor, %

6
7

Devierea
nivelului

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


Caile
de Prep!
Cantitatea Cantita- fn anul de Posibila
desfacere
a mediu de produsului tea
gestiune
produsului
vanzare al vandut in posibila
anului
anul
de de vinzaprecedent, gestiune, re, unitap
lei
unitap
fizice
fizice3
1
2
4
5
6

1. Prin magazinele
proprii
(de
finriS)
2. Prin
dealeri
3. La
comandd
4. Prin alte
cSide
desfacere
Total

Abaterea

7 200,32

95

155

46,80

47,11

7 = 6-5 8=7x2:100
+ 0,31 + 22,32

7 500,00
7 000,00

83
15

139
23

40,88
7,39

42,25
6,99

+ 1,37
-0,40

+ 102,75
-28,00

7 300,00

10

12

4,93

3,65

- 1,28

- 93,44

203

329

100,00

100,00

6
8

+ 3,63

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


fn urma modificSrii cSilor de desfacere a cantitSpi posibile de vSnzare a produsului
Biblioteca, nivelul mediu al pretului de vanzare va spori cu 3,63 lei, iar suma profitului brut va
crete cu 1 194,27 lei (3,63 x 329).

in mod analogic, sunt calculate rezervele de majorare a profitului pe seama


creterii calitatii produsului.
in incheiere sunt generalizate rezervele de majorare a profitului din vanzarea
produselor.
Exemplul 2.24

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom generalize rezervele de majorare a profitului din vinzarea produsului "Biblioteca


comercializat de S.A. Respect, fn baza datelor tabelelor 2.22, 2.23, 2.24 vom construi
tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 2.25
Generalizarea rezervelor de majorare a profitului din vSnzarea produsului Biblioteca
Rezerve de majorare a profitului pe seama
1
1. MajorSrii cantitStii produsului vndut
2. Reducerii costului de vSnzare al produsului
3. Sporirii pretului de vanzare prin modificarea de
comercializare a produsului pe piata de desfacere
4. Total

Suma, lei
2
269 640
125 168,05
1 194,27
396 002,32

Calculele aratS fn cazul fn care intreprinderea va majora cantitatea de vSnzare a


produsului Biblioteca, va reduce costul unitar al produsul vandut i va spori pretul mediu de
vanzare prin comercializarea produsului prin cSi de desfacere mai atrSgStoare, profitul din
vinzarea produsului va crete cu 396 002,32 lei.

Bibliografie selectiva:
1. Standardul National de Contabilitate 5 Prezentarea rapoartelor financiare,
aprobat prin ordinul nr. 174 din 25.12.97 (Monitorul Oficial 88-91 din
30.12.97).
2. V.Balanufa. Diagnosticul i estimarea profitului intreprinderii. - revista
Contabilitate i audit, nr.5, 2002, p.49-53.
3. A.Nederita, N.Tiriulnicov, V.Paladi, L.Gavriliuc. Recomandari practice privind
intocmirea notei explicative la raportul fmanciar anual - revista Contabilitate i
audit, nr.4,1999, p.49-50, 67-69.
4. A.Ifanescu, C.Stancu, A.Baicu$i. Analiza economico-fmanciara. Bucureti,
Editura Economica, 1996, p.203-230.

6
9

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

5. Analiza economico-fmanciara a intreprinderii. Coord. D.Margulescu. Bucureti,


Tribuna Economica, 1994, p.l89-203.
6. .. . ,
, 2002, .386-399.
7. .. . -, 2001, . 153166.
8. ... . .: ,
1996, . 153-190.

Intrebari de recapitulare:
1. indicatori ai profitului sunt utilizati in practica analitica autohtona? Definiti
indicatorii profitului.
2. Care este modalitatea formarii indicatorilor profitului?
3. De ce este importanta analiza formarii profitului?
4. Ce surse informationale se aplica pentru analiza formarii profitului?
5. Care este structura profitului pana la impozitare?
6. Care sunt factorii ce influenteaza marimea profitului (pierderii) din activitatea
operationala?
7. Ce metoda (procedeu tehnic) se aplica pentru analiza factoriala a profitului
(pierderii) din activitatea operationala?
8. in ce mod se verifica corectitudinea calculelor analizei factoriale?
9. Ce caracterizeaza profitul brut i cum se determina?
10. Care sunt factorii ce influenteaza marimea profitului brut objinuta din vanzarea
produselor finite?
11. Ce tabel analitic se construiete la analiza factoriala a profitului brut obtinut din
vanzarea produselor finite?
12. Ce factori influenteaza marimea profitului din vanzarea marfurilor (marjei
comerciale)?
13. Ce metoda (procedeu tehnic) se aplica pentru analiza factoriala a maijei
comerciale?
14. Ce factori influenteaza m2rimea profitului brut din vanzarea unui produs?
15. Care sunt partile componente ale costului unitar al produsului vandut?
16. Care sunt factorii ce determina devierea consumurilor directe de materiale in
costul unui produs?
17. Consumurile directe privind retribuirea muncii in costul unui produs depind de
influenta caror factori?
18. Care sunt etapele de analiza a profitului (pierderii) din activitatile neoperationale?
19. Cum se determina rezerva de majorare a profitului brut pe seama modificarii
cantitatii produselor vandute?

7
0

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

20. Cum se calculeaza rezerva interns de majorare a profitului brut pe seama reducerii
costului unitar al produsului vandut?

Testul individual 2
Verificati-va cunotin|ele din acest capital prin alegerea unui raspuns pentru
fiecare dintre urmatoarele intrebari (afirmatii).
2.1.(0,5) Profitul brut reprezinta:
a) profitul pana la impozitare;
b) profitul obtinut din vanzarea produselor, marfurilor i prestarea serviciilor;
c) profitul obtinut din activitatea operationala.
2.2.(1,5) Daca cheltuielile generale i administrative, in anul de gestiune, alcatuiesc 2
125 mii lei, iar cele din anul precedent 2 004 mii lei, atunci modificarea
cheltuielilor generale i administrative va influenta asupra profitului din
activitatea operationala cu:
a) +121 mii lei;
b) - 121 mii lei.
2.3.(0,5) Pentru a calcula marimea influentei voiumului de vanzari asupra modificarii
profitului brut este necesar:
a) ritmul creterii voiumului de vanzari de mmultit la marimea profitului brut
din anul precedent;
b) ritmul creterii voiumului de vanzari de impartit la marimea profitului brut
din anul precedent;
c) ritmul sporirii voiumului de vanzari de inmultit la marimea profitului brut din
anul precedent.
2.4.(1,5) Daca costul vanzarilor in anul de gestiune constituie 1216 mii lei, in anul
precedent - 993 mii lei, iar costul recalculat alcatuiete - 1 025 mii lei, atunci
modificarea costului vanzarilor va influenta asupra profitului brut cu:
a) + 223 mii lei;
b) - 223 mii lei;
c) -191 mii lei;
d) +191 mii lei.

7
1

Capitolul 2. Analiza formarii profitului

2.5.(0,5) Gasifi raspunsul fals printre factorii ce condifioneaza majorarea profitului


brut din vanzarea produselor:
a) majorarea voiumului de vanzari;
b) creterea ponderii produselor mai putin rentabile in suma totala a vanzarilor;
c) sporirea preturilor la produsele vandute;
d) micorarea costului unitar al produselor vandute.
2.6.(0,5) Calitatea profitului obtinut din vanzari este apreciata inalt, daca:
a) majorarea lui este conditional de sporirea voiumului de vanzari i micorarea
costului de vanzare;
b) majorarea lui este conditional de sporirea preturilor fara majorarea ftzica a
voiumului de vanzari i reducerea costului ia un leu productie;
c) majorarea lui este conditionata de sporirea voiumului de vanzari i a costului
de vanzare.
2.7.(0,5) Profitul brut din vanzarea unui produs nu depinde de influenza urmatorului
factor:
a)
b)
c)
d)

modificarea cantitatii produsului vandut;


modificarea structurii i sortimentului vanzarilor;
modificarea costului unitar al produsului vandut;
modificarea pretului de vanzare al produsului.

2.8.(2,0) Daca rezerva de reducere a costului unitar al produsului vandut constituie 2


150 lei, iar cantitatea produsului efectiv vandut in anul de gestiune este de 140
unitati, rezerva de maj orate a cantitatii produsului vandut este de 20 unitati,
atunci rezerva de majorare a profitului va fi:
a) 301 000 lei;
b) 344 000 lei;
c) 43 000 lei.
2.9.(0,5) Rezerva de majorare a profitului pe seama creterii cantitatii produsului
vandut se determina prin:
a) inmultirea rezervei de cretere a cantitatii fiecarui produs vandut cu marimea
efectiva a profitului brut pe unitatea de produs;
b) inmultirea rezervei de cretere a cantitatii fiecarui produs vandut cu marimea
de baza a profitului brut pe unitatea de produs.
2.10. (2,0) Produsul a fost realizat pe piafa interna prin rejeaua de magazine proprii
i la comanda. Informafia despre pretul de vanzare i cantitatea produsului vandut este
prezentata mai jos:

7
2

Capitolul 2. Analiza formarii profitului


C&ile de realizare

Prin magazine
proprii
La comanda
Total

{1 de vanzare din Cantitatea de produse vandute Cantitatea posibila


perioada de baza, lei
in anul de gestiune, unitati fizice vSnzare, unitati fizice
650

90

115

635
X

35
125

25
140

Marimea profitului pe seama modificarii cailor de desfacere a produsului va


spori cu:
a) 155,5 lei;
b) 202,77 lei;
c) 212,8 lei.

7
3

de

Capitolul 3 Analiza repartizarii profitului


Obiectivele capitolului:
Expunerea insemn5tatii analizei repartizSrii profitului si caracteristica
bazei informationale pentru efectuarea analizei,
Aprecierea generala a repartizSrii profitului dupa directii principale.
Examinarea metodelor de analiza a tensiunii sistemului fiscal.

Prezentarea modului de analiza a nivelului de reinvestire i de consum al


profitului net.

3.1. Insemnatatea
analizei
repartizarii
profitului i baza informafionala pentru
efectuarea analizei

Generarea profitului nu este suficienta pentru desfaurarea reuita a activitatii


economico-financiare a intreprinderii. Nu mai putin importanta este repartizarea
eficienta a profitului obtinut.
Analiza distribuirii profitului ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare
posibilitatea de a raspunde la urmatoarele intrebari:
- in ce directii (pentru ce scopuri) principale se repartizeaza profitul generat
de intreprindere?
Ce cota din profitul generat revine statului?
Cat de grea este povara fiscala a intreprinderii i care este contributia
impozitului pe venit la crearea acestei poveri?
Ce parte a profitului ramas la dispozitia intreprinderii proprietarii
reinvestesc?
Ce proportii exista intre profitul reinvestit i cel consumat?
Importanta aprecierii aspectelor nominalizate mai sus pentru procesul
decizional dicteaza examinarea profunda a repartizarii profitului in cadrul analizei
situatiei financiare a intreprinderii. In acest scop, in calitate de sursa initial a de
informatii analitice, se folosete Raportul financiar. Totodata aprofundarea analizei
privind distribuirea profitului presupune aplicarea datelor i din alte surse de date:
procese-verbale ale adunarii proprietarilor intreprinderii cu deciziile privind
repartizarea profitului; registrul contabil Capital propriu; registre ale evidentei
analitice la conturile clasei 3; declarafiifiscale etc.

3.2. Aprecierea generala a repartizarii profitului dupa


directii principale

Analiza repartizarii profitului intreprinderii pornete cu aprecierea generala


(evaluarea globala) a situafiei ce presupune exammare rapida de sinteza a
principalelor directii de distribuire a profitului generat.
In acest context la prima etapa se studiaza repartizarea profitului pana la
impozitare in doua parti:

cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit care, la randul sau, includ:


- cheltuieli (economii) curente privind impozitul pe venit;
cheltuieli (economii) amanate privind impozitul pe venit;
profit net (pierderea neta).

De mentionat ca aceasta etapa de repartizare a profitului este strict


reglementata de prevederile legisla|iei fiscale i nu este de competenta
proprietarilor intreprinderii. Suma datoriei intreprinderii fa{a de buget privind
impozitul pe venit, ca i suma creantei bugetului aferente impozitului pe venit care
urmeaza sa fie recuperata intreprinderii, se determina in baza venitului impozabil.
Ultimul difera de profitul contabil (pana la impozitare) din cauza diferenfelor
permanente si temporare. In urma acestor circumstance suma cheltuielilor privind
impozitul pe venit poate depai profitul pana la impozitare sau intreprinderea poate
fi datoare sa plateasca impozitul pe venit chiar i inregistrand pierderea pana la
impozitare.
Din punct de vedere al tehnicii de analiza la aceasta etapa se efectueaza
comparatii cu perioada precedenta in baza datelor Raportului privind rezultatele
financiare i Anexei la acest raport.
Exemplul 3.1

Intreprinderea Respect S.A.

Vom analiza repartizarea profitului panS la impozitare i formarea profitului net


(pierderii nete) a S.A. Respect, fn baza datelor Raportului privind rezultatele financiare i
Anexei la acest raport vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 3.1
Analiza repartizarii profitului pana la impozitare
Nr.
Indicatori
Anul precedent
Anul de lestiune
crt.
Suma, lei In % la Suma, lei In % la
profitul
profitul
contabil
contabil
1
2
3
4
5
6
1.
3
916
236
100,0
137
572
100,0
Profit panS la impozitare inclusiv:
2.
2.1
2.2
3.

Cheltuieli privind impozitul pe


venit din care:
- cheltuieli (economii) curente
- cheltuieli aminate
Profit net (pierderea netS)

124 856

3,2

124 856
3 791 380

3,2
96,8

438 366
(311 390)
794 756
(300 794)

318,6
- 226,3
577,7
-218,6

Dup cum se observS din datele tabelului 3.1, la S.A. Respect" fn dinamicS s-a
modificat cardinal situatia cu repartizarea profitului la impozitare. Astfel, fn anul
precedent numai 3,2 la suta din totalul profitului contabil revenea bugetului (dar aceastS
datorie fatS de buget a fost amanatS pe perioadele ulterioare) i 96,8% alcStuia profitul
net, care rSmanea la dispozitia fntreprinderii.
In anul de gestiune creanta cu rents aferentS impozitului pe venit care urmeazS sS
fie recuperatS fntreprinderii a constituit 311 390 lei, totodata, datoriile amSnate fa\S de
buget au alcStuit 794 756 lei. fn consecintS, suma totals a cheltuielilor privind impozitul pe
venit (438 366 lei) mai mult de 3 ori a depSit suma profitului contabil din cauza limitSrilor
sau neconstatSrilor veniturilor i cheltuielilor fntreprinderii fn conformitate cu prevederile
Codului fiscal, fn urma acestor circumstante, la S.A. Respect fn anul de gestiune s-a
constatat pierderea nets fn sumS de 300 794 lei, ceea ce mai mult de
ori depSete profitul pSnS la impozitare.

La urmatoarea etapa de analiza in mod general se examineaza directiile de


repartizare a profitului net, ramas la dispozitia intreprinderii. De menfionat ca, in
conformitate cu legislatia in vigoare, repartizarea profitului net este de competenta
exclusiva a adunarii generale a proprietarilor (actionarilor, asociatilor)
intreprinderii. Deci, in cadrul analizei se compara informatiile evidentei analitice
privind utilizarea reala a profitului cu decizia proprietarilor, aprobata la adunarea
generala i reflectata in procesul-verbal corespunzator.
In particular, proprietarii intreprinderii pot distribui profitul net in urmatoarele
scopuri:
7
5

constituirea rezervelor (fondurilor);


piata dobanzii aferente obligatiunilor plasate de intreprindere;
majorarea capitalului social (statutar) al intreprinderii;
acoperirea pierderilor din anii precedenti;
piata recompense! catre membrii organelor de conducere (consiliului
societatii, comisiei de cenzori etc);
piata dividendelor;
sponsorizarea;

alte scopuri in corespundere cu legislatia, statutul intreprinderii i decizia


proprietarilor.
Exemplul 3.2

Intreprinderea Respect S.A.

Vom analiza repartizarea profitului net generat de S.A. Respect dupS direcfii
principale de distribuire. In baza datelor prezentate fn tabelul 3.2 vom alcStui concluzia
.
Tabelul 3.2
Analiza repartizarii profitului net
Nr.
Indicatori
crt
.1
2
1. Profit net (pierderea netS)
2. Profit net repartizat
inclusiv pentru scopuri: Plata
dividendelor
3. Profit nerepartizat

Anul precedent
Suma, lei Cota, %
3
4
3 791 380
100,00
576 996
15,22

3 214 384

84,78

Anul de lestiune
Suma, lei
Cota, %
5
6
(300 794)
100,00

Din informatiile prezentate fn tabelul 3.2 se observS numai parte (15,22 %) din
suma profitului net generat de S.A. Respect fn anul precedent, fn conformitate cu decizia
actionarilor luatS la adunarea generate fn aprilie anului de gestiune, a fost repartizatS
pentru piata dividendelor. Restul profitului net a rSmas nerepartizat i se folosete fn
circuital economic al fntreprinderii fn momentul cand actionarii vor adopta decizia
corespunzStoare.

Mai profund repartizarea profitului pentru piata dividendelor se examineaza in


cadrul analizei politicii de dividende a intreprinderii (vezi compartimentul 12.4 din
prezentul manual).

3.3.

Analiza tensiunii sistemului fiscal

Din punctul de vedere al succesiunii etapelor de repartizare a profitului


obtinut de intreprindere, piata impozitului pe venit reprezinta direcfia initiala. In
acest context apare necesitatea de a aprecia povara fiseala a intreprinderii, adica
gradul de tensiune a sistemului fiscal asupra rezultatelor financiare ale
intreprinderii.
In teoria i practica economics se aplica diverse metode de evaluare a tensiunii
sistemului fiscal, fiecare din ele caracterizandu-se printr-un nivel diferit de
argumentare teoretica i importanta practica. Vom examina cele mai frecvent
utilizate modal itafi.
Cea mai simpla, chiar primitiva, metoda de apreciere a tensiunii sistemului
fiscal presupune examinarea cotelor de impozitare stabilite de legislatia fiscala. De
exemplu, la compararea cotei impozitului pe venit de 32 %, care a fost in vigoare
inainte de reforma fiscala cu cota de 20 % aplicata frecvent pentru impozitarea
persoanelor juridice, se trage concluzie generala cu privire la micorarea

tensiunii fiscale in ultimii ani. insa aceasta modalitate de apreciere nu intotdeauna


este justa, intrucat statul are multime de posibilitati de a majora povara fiscala
fara modificarea cotelor de impozitare. Vom examina urmatorul aspect. Deducerea
cheltuielilor de delegatii din venitul impozabil se permite in limitele-plafon
stabilite de Guvem. i, daca in conditiile inflatiei, tarifele de transport i de servicii
hoteliere cresc mai repede, decat se reexamineaza normativele cheltuielilor de
delegatii, atunci tensiunea fiscala poate deveni mai mare, dei cota de impozitare
ramane stabila sau chiar se micoreaza.
Aadar, compararea mecanica a cotelor de impozitare in dinamica sau cu alte
tari nu permite aprecierea corecta a nivelului de povara fiscala. Mult mai
argumentata este modalitatea de examinare a tensiunii sistemului fiscal prin
calcularea i interpretarea urmatoarelor rate:
,.
, . . Suma impozitului pe venit calculat spre piata
Rata impozitului pe venit ----------------; \
Profit pana la impozitare

cc

---------

Rata corelatiei dintre profitul net ____________Profit net________


i profitul pana la impozitare Profit pana la impozitare
Dupa continutul economic, primul coeficient reflecta ponderea impozitului pe
venit in suma profitului pana la impozitare, dar cel de-al doilea indica cota
profitului net in aceeai suma. Este evident ca aceste doua rate se afla intr-o
legatura inversa:
Rata corelatiei dintre
profitul net i profitul = 1 - Rata impozitului pe venit pana la
impozitare

intrucat ambii coeficienti caracterizeaza acelai aspect al activitatii


intreprinderii, aplicarea simultara a acestora in cadrul analizei nu este rationala.
La examinarea ratei impozitului pe venit sau ratei corelatiei dintre profitul net
i profitul pana la impozitare, trebuie luat in considerate faptul ca oscilarea lor in
dinamica poate fi conditionata de:
modificarea cotei impozitului pe venit stabilite de legislatia fiscala;

existenta diferentelor permanente i temporare care apar din cauza


deosebirilor dintre prevederile Codului Fiscal i Standardelor Nationale de
Contabilitate, in urma carora profitul impozabil determinat in declaratia
fiscala difera de profitul pana la impozitare reflectat in Raportul privind
rezultatele financiare.
Bineinteles, aplicarea ratelor indicate mai sus reprezinta modalitate mai
desavarita i motivata, decat examinarea cotelor de impozitare stabilite de
legislatia fiscala. Nu mtamplator calcularea i interpretarea ratelor de mai sus
frecvent se utilizeetza la efectuarea lucrarilor analitice de diferit tip.
Exemplul 3.3
Intreprinderea Respect S.A.
Vom analiza povara fiscala la S.A. Respect cu ajutorul ratei impozitului pe venit i
ratei de corelatie dintre profitul net i profitul la impozitare. In baza datelor Raportului
privind rezultatele financiare vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 3.3
Calculul ratei impozitului pe venit i al ratei de corelatie dintre profitul net i profitul
la impozitare

7
7

Nr.
crt.
1
1.
2.
3.
4.
5.

Indicatori
2
Profit la impozitare, lei
Cheltuieli privind impozitul pe venit, lei
Profit net (pierderea netS), lei
Rata impozitului pe venit, % (rd.2: rd. 1 x 100)
Rata de corelape dintre profitul net i profitul
la impozitare, % (rd.3: rd. 1 x 100)

Anul
precedent
3
3 916 236
124 856
3 791 380
3,2
96,8

Anul de
gestiune
4
137 572
438 366
(300 794)
318,6
-218,6

Calculele efectuate fn tabelul 3.3 afirmS tendinta de cretere a poverii fiscale la


S.A. Respect" fn dinamicS. Astfel, fn anul precedent cota impozitului pe venit fn suma
totals a profitului la impozitare a alcStuit 3,2 %. In perioada de gestiune rata
impozitului pe venit brusc a crescut, alcStuind 318,6 % de la suma profitului panS la
impozitare.
Majorarea poverii fiscale se evidenpazS clar i fn evolupa ratei de corelape dintre
profitul net i profitul la impozitare. DacS fn anul precedent profitului net i-au revenit
96,8 % din suma rezultatului financier contabil, atunci in perioada de gestiune pierderea
nets a constituit 218,6 % de la mSrimea profitului la impozitare.

Dezavantajul principal al metodei exemplificate mai sus reprezinta caracterul


nesistematic, adica aprecierea poverii fiscale, cauzate de un impozit, fara a lua in
considerate totalitatea altor impuneri obligatorii. Totodata, este cert faptul ca prin
stabilirea impozitelor i impunerilor obligatorii suplimentare (de exemplu, prin
extinderea tipurilor de activitati supuse licentierii) poate fi compensate orice
reducere a cotelor de impozitare i considerabil maj orate povara fiscala. De aceea,
mult mai avantajoasa este modalitatea de apreciere a poverii fiscale in intregime, cu
indicarea poverii cauzate de actiunea fiecaruia din impozite. Aceasta posibilitate ne
ofera calcularea i interpretarea ratei brute a fiscalitatii.
Suma totala a impozitelor calculate
_ , _ .....
spre transferare in buget
Rata bruta a fiscalitatii = -------------r ,- -----Suma totala a veniturilor brute
Din formula prezentate mai sus rezulta ca dupa continutul sau economic rata
bruta a fiscalitatii reflecta marimea impozitelor cuvenite statului in calcul la 1 leu
venituri brute castigate de intreprinderea in perioada respectiva.
Aplicarea ratei brute a fiscalitatii cere manopera mai inalta a lucrarilor
analitice, dar aceasta se compenseaza prin urmatoarele avantaje:
rata bruta a fiscalitatii apreciaza povara fiscala cauzate de toate tipurile de
impozite i impuneri obligatorii, adica permite examinarea multilaterala
i, totodata, integrals a tensiunii sistemului fiscal;
deopotriva cu aprecierea generala a poverii fiscale, rata fiscalitatii permite
determinarea contributiei fiecarui tip de impozite in crearea i modificarea
tensiunii sistemului fiscal (in acest scop numaratorul din formula ratei
fiscalitatii se descompune in partile componente);
rata fiscalitatii poate fi comparata cu orice alta perioada indiferent de
modificari esentiale survenite in sistemul fiscal in dinamica;
rata fiscalitatii permite aprecierea tensiunii sistemului fiscal autohton in
comparatie cu povara fiscala in alte tari, dei exista deosebiri cardinale
intre sistemele fiscale nationale (in orice caz rezultatul calcularii reprezinta
cota impozitelor de la totalul veniturilor brute castigate intr-o perioada).
Calcularea ratei brute a fiscalitatii necesita aplicarea datelor initiale din
urmatoarele surse informationale:

Raportul privind rezultatele financiare i Anexe la acesta;


Nota informativa privind impozitele ?i taxele generale de stat i locale,
asigurarile sociale $i medicale de stat (din componenfa Raportului
financiar anual);
Declarable fiscale (privind taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe
venit) i alte documente dupa modelul stabilit cu privire la calcularea impunerilor obligatorii.

De mentionat , la calcularea ratei brute a fiscalitatii, in componen^a impozitelor calculate spre


transferare in buget nu se includ refinerile impozitelor la sursa de piata (din salariu, din dobanzi etc.). i
invers, dupa necesitate in calcul pot fi luate contribufiile privind asigurarile sociale de stat, asigurarea
obligatorie de asistenja medicala, precum i sanctiunile fiscale.
Exemplul 3.4

Intreprinderea Respect S.A.

Vom analiza rata brutS a fiscalitStii la S.A. Respect" fn dinamicS. In baza datelor
prezentate tn tabelul 3.4 vom alcStui concluzia analiticS.
Tabelul 3.4
Analiza ratei brute a fiscalitapi
Nr.
Indicatori
Anul
Anul
de
Abaterea
crt.
precedent gestiune
fafa de anul
precedent
1
2
3
4
5
1. Impozite calculate spre transferare
969 569
948 757
- 20 812
in buget, lei
1.1 Impozit pe venit
124 856
438 366
+313510
1.2 Taxa pe valoarea adSugatS aferentS
798 545
456 437
- 342 108
bugetului (colectat - spre deducere)
1.3 Impozit rutier
4 360
5 436
+ 1076
1.4 Impozitul pe bunurile imobile
11217
18 277
+ 7 060
1.5 Impozit funciar
21000
21 000
1.6
Taxa pentru amenajarea teritoriului
5 904
6 902
+ 998
1.7 Alte impozite, taxe $i pISti
3 687
2 339
-1 348
2. Venituri brute, lei
26 402 482 20 629 657
- 5 772 825
2.1 Venituri din vSnzSri
21 361 294 16 412 320
-4 948 974
2.2 Alte venituri operationale
524 164
753 331
+229 167
2.3
Venituri din activitatea de investitii
74 027
307 105
+233 078
2.4
Venituri din activitatea financiarS
119 390
114 008
-5 382
2.5 TV A colectatS
4 323 607
3 042 893
- 1 280 714
3. Rata bruta a fiscalitipi, %
3,67
4,60
+ 0,93
(rd.1: rd.2 x 100)
3.1 Rata brutS a impozitului pe venit (rd.
0,47
2,12
+ 1,65
1.1: rd.2 * 100)
3.2 Rata TV A (rd. 1.2: rd.2 x 100)
3,02
2,21
-0,81
1

3.3 Rata impozitului rutier (rd. 1.3: rd.2 x


100)
3.4 Rata impozitului pe bunurile imobile
(rd.1.4: rd.2 x 100)
3.5 Rata impozitului funciar (rd.1.5: rd.2 x
100
3.6 Rata taxei pentru amenajarea
teritoriului (rd. 1.6: rd.2 x 100)
3.7 Rata altor impozite, taxe iplSp (rd.1.7:
rd.2 x 100)

0,02

0,03

+ 0,01

0,04

0,09

+ 0,05

0,08

0,10

+ 0,02

0,02

0,03

+ 0,01

0,02

0,02

DupS cum rezultS din datele prezentate fn tabelul 3.4, S.A. Respect considerabil ia diminuat volumul activitSpi economice fn comparape cu anul precedent. DeopotnvS cu
reducerea veniturilor brute (cu 5 772,8 mii lei) a scSzut i suma absolutS a impozitelor

7
9

cuvenite bugetului (cu 20,8 mii lei). Insa povara fiscalS a fntreprinderii nu a scSzut, ci
dimpotrivS, a crescut fn dinamicS.
Astfel, dacS fn anul precedent din fiecare leu al veniturilor catigate
S.A. Respect a transferat fn buget 3,67 bani impozitelor, atunci fn perioada de gestiune
rata bruta a fiscalitSpi a crescut pinS la 4,6 bani la un leu venituri. La aceastS majorare cu
0,93 bani (puncte procentuale) a contribuit cel mai esenpal impozitul pe venit, rata brutS a
cSruia s-a mSrit cu 1,65 puncte procentuale.
Creterea tensiunii fiscale a fost partial diminuatS datoritS micorrii pISplor fn buget
sub formS de taxa pe valoarea adSugatS (cu 0,81 puncte procentuale).

3.3. Analiza nivelului de reinvestire i consum al


profitului net
La urmatoare etapa de analiza a repartizarii profitului se examineaza i se
apreciaza rationalitatea distribuirii profitului ramas la dispozitia intreprinderii. In
acest context in primul rand se studiaza divizarea profitului net in doua parti
componente:
- profit net repartizat (utilizat);
- profit net nerepartizat.

Prima parte se formeaza din sumele profitului net indreptate conform deciziei
proprietarilor intreprinderii (actionarilor, asociatilor) in anumite directii (scopuri).
A doua components se determina ca diferenta dintre totalul profitului net i suma
repartizata. Aceasta parte a profitului se afla in circuitul economic al intreprinderii
pana in momentul cand proprietarii vor lua decizia corespunzatoare.
In continuare, profitul net repartizat se examineaza mai profund sub aspectul
destinatiei finale a utilizarii acestuia. Toate directiile repartizarii profitului net se
grupeaza in doua categorii:
profit reinvestit (capitalizat);
profit consumat.
Aceasta etapa de analiza este cea mai dificila i cere aten|ie deosebita. in
practica occidentals ca profit reinvestit (capitalizat) se trateaza sumele repartizate
pentru toate scopurile in afara plafii dividendelor. asemenea modalitate nu poate
ramane fara modificari aplicata in practica autohtona, unde, pe langa piata
dividendelor, se evidenjiaza i alte direct de repartizare a profitului cu caracter de
consum.
A

>

In figura 3.1. este prezentata clasificarea directiilor de distribuire a profitului


net in functie de destinafia finala a utilizarii acestuia. Din figura rezulta ca profitul
reinvestit (capitalizat) constituie parte components a profitului net care se
investete in activitatea intreprinderii cu scopul dezvoltSrii acesteia. Ca consumul
se trateaza toate cazurile extragerii definitive a profitului net din circuitul economic
al intreprinderii.
Pentru dimensionarea propor^iilor dintre reinvestirea (capitalizarea) i
consumarea profitului, se calculeaza i se interpreteaza urmatorii coeficienti
financiari reciproc substituibili:
Rata de reinvestire (capitalizare) _ Profit net reinvestit (capitalizat) a
profitului net repartizat
Profit net repartizat
Rata de consum _ Profit net consumat a profitului
net repartizat Profit net repartizat
De menfionat ca profitul nerepartizat poate fi tratat ca cel investit temporar
pana la momentul luarii deciziei corespunzatoare cu privire la distribuirea acestui

profit din partea proprietarilor. in acest context poate fi determinata rata de


reinvestire (capitalizare) a profitului net total:
Rata de reinvestire _ Profit net reinvestit + Profit net nerepartizat a
profitului net total
Profit net
Este evident ca, dupa adoptarea deciziei adunarii generale a acfionarilor cu
privire la distribuirea restului profitului net nerepartizat, ratele de reinvestire i de
consum al profitului net urmeaza sa fie recalculate.
Majorarea ratelor de reinvestire a profitului net direct condifioneaza creterea
capitalului propriu i a celui permanent, adica contribuie la dezvoltarea
potentialului economic al intreprinderii. Evolufia crescatoare a ratei de consum a
profitului influenteaza in mod invers asupra capitalului i potenfialului economic al
intreprinderii.

8
1

Profit pana la impozitare

Impozit pe venit

Profit net consumat

Profit net nerepartizat


Profit net repartizat

Profit net reinvestit

Figura 3.1. Direc{ii de repartizare a


profitului panS la impozitare

Exemplul 3.5

Intreprinderea Respect S.A.

Vom analiza ratele de reinvestire i de consum ale profitului net la S.A. Respect" in
anul precedent (fn anul de gestiune la Intreprinderea s-a fnregistrat pierderea nets). In
baza datelor prezentate tn tabelul 3.5 vom alcStui concluzia analiticS.
Tabelul 3.5
Analiza ratelor de reinvestire i de consum ale profitului net
Nr.
Indicatori
crt.
1
2
1. Profit net repartizat- total, lei inclusiv:
1.1.
1.2.
2.
3.
4.
5.
6.

Anul precedent
3
576 996

Profit reinvestit
Profit consumat (pentru piata dividendelor)
Profit net nerepartizat, lei
Profit net, lei (rd. 1 + rd.2)
Rata de reinvestire a profitului net repartizat, % (rd.1.1: rd.1 x
100)
Rata de consum a profitului net repartizat, % (rd.1.2: rd.1 x 100)
Rata de reinvestire a profitului net total, % [(rd.1.1 + rd.2): rd.1 x
100)1

576 996
3 214 384
3 791 380
0
100,0
84,8

Din datele tabelului 3.5 rezultS actionarii S.A. Respect au repartizat numai
parte (15,22%) a profitului net generat In anul precedent. Llnica directie de distribuire a
profitului reprezinta piata dividendelor. Astfel, rata de reinvestire a profitului repartizat
este nulS i rata de consum alcStuiete 100 %.
Totodata 84,4 % ale profitului generat in cursul anului precedent temporar fn
circuitul economic al intreprinderii i contribuie la finantarea activitatii economicofinanciare a S.A. Respect".

Bibliografie selectiva:

1. A. Nederita, N. Tiriulnicov, V. Paladi, L. Gavriliuc. Recomandari practice


privind intocmirea notei explicative la raportul financiar anual - revista
Contabilitate i audit, nr.4, 1999, p.49-50, 69.
2. .. . . :
, 2000, .561-578.
3. .. , .. . . , ,
2003, .221-223.
4. .. . .
, 4, 2001, .39-43.

Intrebari de recapttulare:
1. Ce aspecte se examineaza in cadrul analizei
repartizarii profitului?
2. In baza caror surse de informafii se efectueaza analiza repartizarii profitului?
3. in ce parti componente se divizeaza profitul pana la impozitare la prima etapa
de repartizare a profitului?
4. In competenta cui revine repartizarea profitului net ramas la dispozitia
intreprinderii?
5. Pentru care scopuri principale poate fi repartizat profitul net al intreprinderii?
6. Ce tabel analitic poate fi construit pentru analiza directiilor principale de
repartizare a profitului?
7. De ce nu este justa compararea cotei impozitului pe venit stabilite de legislate
pentru aprecierea tensiunii sistemului fiscal?
8. Ce rate pot fi calculate pentru aprecierea poverii fiscale create de impozitul pe
venit?
9. De ce nu este rajionala aplicarea simultana a ratei impozitului pe venit i a
ratei de corelatie dintre profitul net i profitul pana la impozitare in cadrul
analizei repartizarii profitului?
10. Care este dezavantajul principal al metodei de apreciere a poverii fiscale cu
aplicarea ratei impozitului pe venit sau ratei de corelape intre profitul net i
profitul pana la impozitare?
11. Cum se calculeaza rata bruta a fiscalitatii?
12. Care este con|inutu! economic al ratei brute a fiscalitatii?
13. Ce avantaje ofera aplicarea ratei brute a fiscalitatii in cadrul analizei?
14. Ce surse de informafii sunt necesare pentru calcularea ratei brute a fiscalitatii?
15. Ce impozite nu pot fi incluse la calcularea ratei brute a fiscalitatii?
16. Explicati diferenta dintre sumele taxei pe valoarea adaugata luate in
componenta numaratorului i numitorului la calcularea ratei brute a fiscalitatii.
17. Definiti notiunea profit net repartizat (utilizat).
18. Ce reprezinta profit net nerepartizat?
19. in care categorii se clasifica direc^iile de repartizare a profitului sub aspectul
destinatiei finale a utilizarii acestuia?
20. Care este continutul economic al notiunii profit reinvestit (capitalizat)?
21. in ce mod se determina rata de reinvestire a profitului net?

22.Cum influenteaza creterea (descreterea) ratei de reinvestire a profitului


asupra capitalului propriu al intreprinderii?
23.Ce coeficient financiar este reciproc substituibil cu rata de reinvestire a
profitului i cum se calculeaza acesta?
24.in ce mod va influenza evolutia crescatoare a ratei de consum a profitului net
asupra capitalului permanent al intreprinderii?

TestuI individual 3
Verificati-va cunotintele din acest capitol prin alegerea unui raspuns pentru
fiecare dintre urmatoarele intrebari (afirmajii).
3.1.(0,5) La prima etapa de repartizare a profitului pana la impozitare, acesta se
divizeaza in doua parti:
a) cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit i profit utilizat;
b) cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit i profit repartizat
c) cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit i profit net;
d) cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit i profit impozabil.
3.2.(0,5) Repartizarea profitului pana la impozitare i formarea profitului net se
analizeaza in baza datelor:
a) Bilantului contabil i Anexei la acest raport',
b) Raportului privind rezultatele financiare i Anexei la acest raport;
c) Declaratiei fiscale cu privire la impozitul pe venit;
d) Raportului privind flwcul mijloacelor bane$ti.
3.3.(0,5) Repartizarea profitului net se efectueaza conform:
a) Deciziei adunarii generale a proprietarilor intreprinderii;
b) Statutului intreprinderii;
c) Deciziei organului executiv al intreprinderii.
3.4.(1,0) Gasiti raspunsul fals printre directiile principale de repartizare a
profitului net:
a) constituirea rezervelor (fondurilor);
b) piata dobanzii aferente obligatiunilor plasate de intreprindere;
c) majorarea capitalului social (statutar) al intreprinderii;
d) acoperirea pierderilor din anii precedenti;
e) piata salariilor specialitilor intreprinderii;
f) piata dividendelor proprietarilor;
g) sponsorizarea;

h) alte scopuri in corespundere cu legislatia, statutul intreprinderii i decizia


proprietarilor.
3.5.(1,5) Daca profitul pana la impozitare alcatuiete 100 mii lei, impozitul pe
venit - 15 mii lei, piata dividendelor - 35 mii lei, sponsorizarea - 5 mii lei,
atunci profitul net constituie:
a) 85 mii lei;
b) 50 mii lei;
c) 45 mii lei.
3.6.(1,5) Daca profitul pana la impozitare alcatuiete 100 mii lei, impozitul pe
venit - 15 mii lei, piata dividendelor - 35 mii lei, sponsorizarea - 5 mii lei,
atunci profitul nerepartizat constituie:
a) 85 mii lei;
b) 50 mii lei;
c) 45 mii lei.
3.7.(0,5) Rata corelatiei dintre profitul net i profitul pana la impozitare este un
coeficient reciproc interschimbabil cu:
a) rata bruta a fiscalitatii;
b) rata uzurii mijloacelor fixe;
c) rata vitezei de ratafia a activelor;
d) rata corelatiei dintre impozitul pe venit i profitul pana la impozitare.
3.8.(0,5) Gasiti raspunsul fals printre cauzele de modificare a ratei de corelatie
dintre profitul net i profitul pana la impozitare:
a) modificarea cotei impozitului pe venit stabilite de legislatia fiscala;
b) modificarea cotei impozitului pe venit retinut la sursa de piata;
c) existenja diferentelor permanente i temporare care apar din cauza
deosebirilor dintre prevederile Codului Fiscal i Standardelor Nationale de
Contabilitate.
3.9.(1,5) Daca cota impozitului pe venit in suma profitului pana la impozitare
alcatuiete 25 %, atunci rata de corelatie dintre profitul net i profitul pana la
impozitare constituie:
a) 75 %;
b) 125 %;
c) 400 %.
3.10. (2,0) Sa se calculeze rata bruta a fiscalitatii in baza urmatoarelor date:
profitul pana la impozitare alcatuiete 180 mii lei, suma veniturilor brute 3 600 mii lei, suma impozitelor calculate spre piata in buget - 90 mii lei, suma
impozitelor efectiv transferate - 18 mii lei. Rezultatul calcularii

constituie:
a) 50 %;
b) 10%;
c) 2,5 %;
d) 0,5 %.

Capitolul 4 Analiza rentabilitatii


4.1. No^iunea de rentabilitate fi importanta
analizei acesteia
Rentabilitatea reprezinta un indicator al eficientei, care exprima capacitatea
intreprinderii de a catiga profit. Rentabilitatea se determina ca raportul dintre
efectele economice i financiare obtinute de intreprindere $i eforturile depuse
pentru obtinerea acestora. Formula de baza a calculului rentabilitatii este:
Rentabilitatea = Efeet eeonomie gi financial x ,00
Efort
A

In practica economica, rentabilitatea poate capata diferite forme, dupa cum se


schimba partile componente ale formulei de baza. In calitate de efect economic i
financiar, la calculul rentabilitatii, se utilizeaza profitul, dividende etc., iar in
calitate de efort - costul vanzarilor, activele totale, capitalul propriu, capitalul
permanent al intreprinderii i altele.
In literatura de specialitate, indicatorii rentabilitatii sunt grupati in trei
categorii:
indicatorii rentabilitatii productiei;
indicatorii rentabilitatii activelor;
indicatorii rentabilitatii capitalului.
Sistemul de indicatori principali ai rentabilitatii este prezentat in tabelul

4.1,din care rezulta ca indicatorii rentabilitatii, exprimati intotdeauna in procente,


reflecta eficienta diferitelor laturi ale activitatii economice aleintreprinderii. In
calculul i analiza acestora sunt cointeresa|i diveri utilizatori ai Rapoartelor
financiare. Astfel, indicatorii rentabilitatii productiei sunt examinati de managerii
intreprinderii in cadrul elaborarii Planului de afaceri i stabiiirii programului de
productie.
Tabelul 4.1
Caracteristica generala a indicatorilor rentabilitatii
Indicatori

Modul de calcul

Caracteristica

1. Rentabilitatea productiei: 1.1.

Profitul brut x 100 Venituri din


vanzSri

Reflecta profitul brut c&?tigat la


un leu venituri din vanzari

Profitul de orodus x 100

Reflecta profitul obtinut la un


leu de vanzari

Rentabilitatea
veniturilor din vanzari
1.2. Rentabilitatea pe produs

Pretul de vanzare al produsului sau


Profitul pe produs x 100 Costul pe
unitatea de produs

2. Rentabilitatea activelor: 2.1.

Rentabilitatea
activelor (economic)
2.2. Rentabilitatea
activelor cu destinafie
productie

Reflecta profitul pana la


impozitare ca$tigat, in medie, la
un leu de active
Profitul la impozitare x 100 Exprima eficienta cu care sunt
de Valoarea medie a mijloacelor fixe + utilizate activele cu destinatie de
pentru
obtinerea
Valoarea medie a activelor curente productie
profitului panS la impozitare

3. Rentabilitatea capitalului:

3.1. Rentabilitatea capitalului


propriu (fmanciara)
3.2. Rentabilitatea
capitalului permanent

Reflecta profitul obtinut la un


leu de cost

Profitul pana la imoozitare x 100


Valoarea medie a activelor

Profitul net x 100 Valoarea medie a Exprima eficienta cu care este


utilizat capitalul propriu pentru
capitalului propriu
objinerea profitului net
Profitul net (Profitul pana la
impozitarel x 100 Valoarea medie a
capitalului permanent

Exprima eficienta cu care este


utilizat capitalul permanent
pentru obtinerea profitului net
sau a profitului pSna la
impozitare

Indicatorii rentabilitatii activelor exprima interesele utilizatorilor interai


pentru aprecierea capacitatii unitatii economice de a-i utiliza cat mai eficient
activele sale. De calculul indicatorilor rentabilitatii capitalului sunt preocupa|i nu
numai proprietarii intreprinderii, dar i potentialii actionari, atunci cand pe piata
valorilor mobiliare aleg cele mai atragatoare variante de procurare a actiunilor.
Analiza rentabilitatii ofera diferitelor categorii de utilizatori ai Rapoartelor
financiare posibilitatea de a aprecia urmatoarele aspecte:
Cat profit catiga intreprinderea la un leu venituri din vanzari?

Care este nivelul rentabilitatii pe produs?

Ce profit obtine intreprinderea la un leu active cu destinatie de productie?


Care este nivelul rentabilitatii activelor i capitalului?

Care sunt cauzele principale ce au provocat devierea nivelului


rentabilitatii?
Care sunt rezervele de majorare a nivelului rentabilitatii?
Studierea acestor aspecte ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare
informatia necesara pentru aprecierea eficienjei diferitelor laturi ale activitatii
intreprinderii, luarea deciziilor manageriale privind rafionalitatea atragerii surselor
imprumutate, formarea preturilor etc.

4.2.

Analiza rentabilitatii veniturilor din vanzari


9

In procesul analizei economico-fmanciare a intreprinderii, mare importanta i


se acorda studierii rentabilitatii veniturilor din vanzari, deoarece ea reprezinta
indicatorul principal de apreciere a performantelor activitatii operationale a unei
intreprinderi.
Rentabilitatea veniturilor din vanzari reflecta capacitatea intreprinderii de a
obtine profit in urma vanzarii produselor finite, marfurilor i prestarii serviciilor,
adica caracterizeaza marimea profitului obtinut la un leu venituri din vanzari.
Analiza rentabilitatii veniturilor din vanzari este importanta atat pentru
managerii financiari, cat i pentru conducerea intreprinderii, deoarece, analizand
nivelul acestui indicator, se poate determina:

cat de eficient au fost promovate deciziile managementului financiar in


obtinerea profitului la un leu venituri din vanzari;

care este nivelul i evolutia rentabilitatii veniturilor din vanzari pe


parcursul mai multor perioade de activitate a intreprinderii;

ce factori au contribuit la devierea rentabilitatii veniturilor din vanzari fata


de nivelul anilor precedenti i/sau prevazut in Planul de afaceri;

ce masuri trebuie intreprinse pentru creterea nivelului rentabilitatii


veniturilor din vanzari.
Rentabilitatea veniturilor din vanzari exprima legatura care exista intre
rezultatul financiar i veniturile din vanzari obtinute de intreprindere i se
determina in baza raportului dintre marimea profitului i valoarea veniturilor din
vanzari. Formula generala de calcul al rentabilitatii veniturilor din vanzari este:
Rentabilitatea veniturilor din vanzari = . FrfiL(pigrderej_ ^ JQQ
Venituri dm vanzari
In practica analitica, pot fi aplicate mai multe variante de calcul al
rentabilitatii veniturilor din vanzari in functie de marimea carui fel de profit se ia

in calcul la determinarea nivelului rentabilitatii. Astfel, se utilizeaza profitul brut,


profitul din activitatea operationala, profitul pana la impozitare sau profitul net.
Respectiv, pot fi calculati patru indicatori ai rentabilitatii veniturilor din vanzari.
1. Rentabilitatea veniturilor din vanzari, calculata in baza profitului
brut (pierderii globale):
Rentabilitatea veniturilor Profitul brut (pierderea globala) ^ din vanzari
Venituri din vanzSri '
Aceasta rata caracterizeaza cat profit brut (pierdere globala) a generat
intreprinderea la un leu venituri din vanzari, care poate fi indreptat atat la
acoperirea cheltuielilor perioadei, cat i la formarea profitului din activitatea
operationala.
2. Rentabilitatea veniturilor din vanzari, calculata in baza profitului
(pierderii) din activitatea operationala:
Rentabilitatea veniturilor _ Profitul (pierderea) din activitatea operationala ^ din
vanzari
Venituri din vanzari
Nivelul acestui indicator indica cat profit (pierdere) din activitatea
operationala a obtinut intreprinderea la un leu venituri din vanzari i permite
aprecierea mai exacta a eficientei gestiunii vanzarilor in urma activitatii de baza a
mtreprinderii.
3. Rentabilitatea veniturilor din vanzari, calculata in baza profitului
(pierderii) pana la impozitare:
Rentabilitatea veniturilor Profitul (pierderea) pana la impozitare ^ din
vanzari
Venituri din vanzari
Rentabilitatea veniturilor din vanzari, calculata in baza profitului pana la
impozitare, caracterizeaza corelatia dintre marimea profitului pana la impozitare i
veniturile din vanzari, i arata cat profit contabil a catigat intreprinderea la un leu
venituri din vanzari. in comparatie cu indicatorul precedent, nivelul acestuia se
modifica sub influenta nu numai a veniturilor i cheltuielilor operationale, dar i
sub influenta veniturilor i cheltuielilor din activitatile de investitii, fmanciara i
chiar din evenimentele exceptionale.
4. Rentabilitatea veniturilor din vanzari, calculata in baza profitului net
(pierderii nete):
Rentabilitatea veniturilor _ Profitul net (pierderea neta) j ^ din
vanzSri
Venituri din vanzari

Rentabilitatea veniturilor din vanzari, calculata in baza profitului net,


reprezinta indicatorul final in sistemul indicatorilor rentabilitatii veniturilor din
vanzari i arata cat profit net a generat intreprinderea la un leu venituri din
vanzari.
In practica analitica, in cele mai dese cazuri, se analizeaza rentabilitatea
veniturilor din vanzari calculata in baza profitului brut, deoarece nivelul acestui
indicator reflecta cat de efectiv intreprinderea gestioneaza vanzarile, costurile i
preturile de vanzare ale produselor, marfurilor i serviciilor prestate, pentru ca
scopul oricarei intreprinderi il constituie majorarea voiumului vanzarilor in
vederea obtinerii unui profit cat mai mare.
Analiza incepe cu aprecierea generala a dinamicii nivelului rentabilitatii
veniturilor din vanzari. in calitate de surse informationale sunt utilizate:
Raportul privind rezultatele financiare;
Planul de afaceri al intreprinderii.
Exemplul 4.1

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina evolutia nivelului rentabilitStii veniturilor din vanzSri in comparape cu


realizSrile anului precedent. In baza datelor din Raportul privind rezultatele financiare al
S.A. Respect vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obpnute.
Tabelul 4.2
Aprecierea dinamicii rentabilitatii veniturilor din vanzari
Indicatori
Anul
Abaterea
Anul de
precedent
absoluta
gestiune
1
2
3
4 = 3-2
1. Venituri din vanzari. lei
21 361 294
16 412 320
- 4 948 974
2. Profitul brut, lei
9 383 349
5 229 254
- 4 154 095
3. Profitul din activitatea operaponalS, lei
4 082 576
496 179
- 3 586 397
4. Profitul la impozitare, lei
3 916 236
137 572
- 3 778 664
5. Profitul net (pierderea nets), lei
3 791 380
(300 794)
-4 092 174
6. Rentabilitatea veniturilor din vanzSri (%),
caiculatS fn baza:
6.1. Profitului brut (rd.2: rd. 1 x 100)
43,93
31,86
-12,07
6.2. Profitului din activitatea
operaponala (rd.3: rd. 1 x 100)
19,11
3,02
- 16,09
6.3. Profitului panS la impozitare
(rd.4: rd. 1 x 100)
18,33
0,84
- 17,49
6.4. Profitului net (pierderii nete)
(rd.5: rd.1 x100)
17,75
(1,83)
-19,58
Din calcuiele efectuate in tabelul 4.2 putem constata la S.A. Respect reducere a
tuturor indicatorilor de rentabilitate fatS de nivelul anului precedent.
Astfel, nivelul rentabilitSpi veniturilor din vanzSri, calculat fn baza profitului brut, in
anul precedent a constituit 43,93%, adicS la fiecare leu venituri din vanzari

S.A. Respect" a citigat 43,93 bani profit brut, dar fn anul de gestiune numai 31,86 bani,
astfel fnregistrand micorare de 12,07 puncte procentuale.
De asemenea, rentabilitatea veniturilor din v&nz&ri, calculatS fn baza profitului din
activitatea operation alS, s-a red us fafi de anul precedent cu 16,09 puncte procentuale,
iar mSrimea profitului contabil obtinut la un leu venituri din vnzri s-a redus de la 18,33
bani fn anul precedent la 0,84 bani fn anul curent..
La S.A. Respect, fn anul precedent, nivelul rentabilitSpi veniturilor din vanzSri
(calculat fn baza profitului net) a constituit 17,75 %, pe parcursul perioadei de gestiune
nivelul acestui indicator s-a redus cu 19,58 puncte procentuale din cauza pierderilor nete
constatate fn anul raportat.
Deci, putem mentions cS, la S.A. Respect, s-a creat situatie nefavorabilS, care
cere analizS mai detaliatS a cauzelor ce au determinat reducerea tuturor indicatorilor de
rentabilitate.

La etapa a doua a analizei, se determina multitudinea de factori care au


contribuit la modificarea nivelului rentabilitatii veniturilor din vanzari. In practica,
sunt cunoscute i utilizate mai multe modele de analiza factoriala a rentabilitatii
veniturilor din vanzari. Unui din posibile modele stipuleaza ca devierea nivelului
rentabilitatii veniturilor din vanzari depinde de influenta urmatorilor factori:
modificarea structurii i sortimentului produselor vandute (marfurilor i
serviciilor prestate);
modificarea costului pe unitatea de produs vandut (marfa i serviciu
prestat);
modificarea pretului de vanzare pe unitatea de produs (marfa i serviciu
prestat).
Structura i sortimentul produselor vandute (marfurilor i serviciilor
prestate) poate avea influenta atat pozitiva, cat i negativa asupra nivelului
rentabilitatii veniturilor din vanzari. data cu majorarea ponderii produselor
(marfurilor i serviciilor prestate) mai rentabile in suma totala a voiumului de
vanzari, create i nivelul rentabilitatii, i invers, micorarea ponderii produselor
(marfurilor i serviciilor prestate) mai rentabile conduce la diminuarea nivelului
rentabilitatii. Calculul influentei modificarii structurii i sortimentului la devierea
nivelului rentabilitatii veniturilor din vanzari se efectueaza astfel:
p .....WPrec - CVPre, vvpbaz, - CYPbaza
VVPrec
VVPbaz4

unde:
ARq - modificarea nivelului rentabilitatii veniturilor din vanzari sub influenta
structurii i sortimentului produselor vandute (marfurilor i serviciilor
prestate);

VVPrec - veniturile din vanzarea produselor (marfurilor, serviciilor prestate)


anului de gestiune
calculate
in conditiile
Capitolul
4. Analiza
rentabilitatiipreturilor perioadei de baza;
VVPbaza - veniturile din vanzarea produselor (marfurilor, serviciilor prestate)
din perioada de baza;
CVPrec. - costul vanzarilor produselor finite (marfurilor, serviciilor prestate)
calculat pomind de la vanzarile anului de gestiune i costurile din
perioada de baza;
CVPbaza - costul vanzarilor produselor finite (marfurilor, serviciilor prestate)
din perioada de baza.
Astfel, prima parte components a formulei de calcul al influentei structurii i
sortimentului reflecta nivelul rentabilitatii veniturilor din vanzari, calculat tinand
cont de structura i sortimentul vanzarilor anului de gestiune, costul i preful de
vanzare pe unitatea de produs (marfa, serviciu prestat) din perioada de baza. A
doua parte reprezinta nivelul rentabilitatii veniturilor din vanzarile perioadei de
bazS
Costul pe unitatea de produs vandut (marfa i serviciu prestat) are
influenta inversS asupra nivelului rentabilitatii veniturilor din vanzari: creterea
costului de vanzare pe unitatea de produs (marfa, serviciu prestat) conduce la
micorarea nivelului rentabilitatii, i invers. Influenta acestui factor se determina
astfel:
ARc

WPree-CVPcur. VVPrec,-CVPre,
VVPrec 5

VVPrec.

unde:
ARc - modificarea nivelului rentabilitatii veniturilor din vanzari sub influenta
costului pe unitatea de produs vandut (marfa i serviciu prestat);
CVPcur. - costul vanzarilor al produselor finite (marfurilor, serviciilor prestate)
din anul de gestiune.
Prima parte components a formulei de calcul al influentei costului pe unitatea
de produs exprimS nivelul rentabilitStii veniturilor din vanzSri, calculat pomind de
la structura, sortimentul vanzarilor i costul pe unitatea de produs (marfa, serviciu
prestat) ale anului de gestiune i pretul de vanzare pe unitatea de produs din
perioada de bazS.
Majorarea sau reducerea pretului de vanzare pe unitatea de produs (marfa
i serviciu prestat) influenteazS direct asupra nivelului rentabilitStii veniturilor
din vanzari: creterea pretului conditioneazS sporirea rentabilitatii, i invers.
Calcul influentei factorului dat se determinS astfel:
AR . WPo, - CVPcuf, WPfec. - ,
VVPcur
VVPrec *
unde:
ARp - modificarea nivelului rentabilitafii veniturilor din vanzari sub influenta
pretului de vanzare al produselor (marfurilor, serviciilor prestate);
9
5

Prima parte components a formulei de calcul al influentei pretului de vanzare


reflecta nivelul rentabilitatiiCapitolul
veniturilor
din vanzarile
anului de gestiune.
4. Analiza
rentabilitafii
Pentru efectuarea analizei factoriale a rentabilitStii veniturilor din vanzSri
este necesarS colectarea datelor initiale. in calitate de surse informationale
servesc:
Raportul privind rezultatele financiare;
Anexa la Raportul privind rezultatele financiare;
Planul de afaceri al intreprinderii;
Calculele speciale privind recalcularea indicatorilor.
Exemplu 4.2

Intreprinderea Respect S.A.

Vom colecta datele inipale pentru analiza factorials a nivelului rentabilitapi veniturilor
din vanzarea produselor ale S.A. Respecf, calculate fn baza profitului brut. Conform
datelor din Raportul privind rezultatele financiare, Anexei la acest Raport i a calculelor
speciale privind recalcularea indicatorilor pentru ultimii doi ani (vezi tabelul 2.4) vom
construi i vom complete tabelul analitic corespunzStor.
Tabelul 4.3
Date initiale pentru analiza rentabilitSpi veniturilor din vanzarea produselor
Indicatori

Anul
precedent

Anul de
gestiune

Anul de gestiune
recalculat
In
condipile
anului
precedent
3

1. Venituri din vanzarea produselor, lei


2. Costul vSnzSrilor produselor, lei
3. Profitul brut din vSnzarea produselor,
lei (rd. 1 -rd.2)
4. Rentabilitatea veniturilor din vanzarea
produselor, % (rd.3: rd.1 x 100)

19 221 301
9 996 409
9 224 892

14 093 546
7 319 388
6 774 158

14 981 347
10 121 381
4 859 966

47,99

48,07

32,44

Calculul influentei factorilor la devierea nivelului rentabilitatii veniturilor din


vanzSri poate fi efectuat prin metoda substitutiilor in lant, bazatS pe recalcularea
indicatorilor.

9
6

Intreprinderea Respect S.A.


Vom efectua analiza influentei
factorilor
la rentabilitatii
devierea nivelului rentabilitStii veniturilor
Capitolul
4. Analiza
din vanzarea produselor in comparatie cu datele anului precedent, fn
Exemplu 4.3
baza datelor tabelului 4.3 vom efectua calculele corespunzStoare i
vom interpreta rezultatele obtinute.

Calculam abaterea absolute a nivelului rentabilitatii veniturilor din vanzSri (AR):


AR = 32,44 - 47,99 = - 15,55 %;

CalcuISm devierea nivelului rentabilitStii veniturilor din vanzarea produselor sub


influenfa modificSrii structurii i sortimentului produselor vandute (ARq):
19 221301-9 996 409

-----------------------
x 700
19 221 301

= 48,07 - 47,99 = + 0,08 (puncte procentuale);

CalcuISm devierea nivelului rentabilitStii veniturilor din vSnzarea produselor sub


influenfa modificarii costului pe unitatea de produs vandut (ARc):

14 093 546-10121 381 14 093 546 -7 319 388 ARc = --------x100


-------------------------------------------x100 =
14 093 546
14 093 546

= 28,18- 48,07 = - 19,89 (puncte procentuale);

ARp =

CalcuISm devierea nivelului rentabilitStii veniturilor din vanzarea produselor sub


influenta modificarii pretului de vanzare pe unitatea de produs (ARp):
14 093 546-10121 381 ,

14 981 347-10121 381


--------------------------------
14 981 347

100

-----------------------------------------------------------------------------X

14 093 546

= 32,44 - 28,18 = + 4,26 (puncte procentuale).


Verificare: AR = Rcur - Rbazs = ARq + ARc + ARp
32,44 - 47,99 = (+ 0,08) + (- 19,89) + (+ 4,26)
(- 15,55) = (- 15,55) puncte procentuale
fn baza rezultatelor obtinute, putem constata cS, la S.A. Respect, nivelul
rentabilitStii veniturilor din vanzarea produselor s-a micorat fatS de anul precedent cu
15,55 puncte procentuale. AceastS diminuare a fost determinatS de influenta negativS a
majorarii costului pe unitatea de produs, care a condiponat reducerea nivelului rentabilitSpi
cu 19,89 puncte procentuale. Influenfa negativS a acestui factor a fost partial compensatS
datoritS creterii prefului de vSnzare pe unitatea de produs i a majorSrii ponderii
produselor mai rentabile, care au contribuit la sporirea nivelului rentabilitatii cu 4,26 i 0,08
puncte procentuale respectiv.
Deci, in urma analizei factoriale, putem constata cS intreprinderea dispune de rezerve
interne de majorare a rentabilitSpi veniturilor din vSnzarea produselor pe seama reducerii
costului pe unitatea de produs vandut

4.3. Analiza rentabilitatii pe produs

Sarcinile analizei rentabilitatii pe produs consta in aprecierea nivelului


rentabilitatii pe produsele vandute de intreprindere, calculul influentei factorilor ce

9
7

au determinat abaterea nivelului rentabilitatii pe produs i in evidentierea


rezervelor interne de majorare
a rentabilitatii.
Capitolul
4. Analiza rentabilitafii
Rentabilitatea pe produs reflecta:

profitul obtinut la un leu vanzari, cand rentabilitatea este calculata in


functie de pref de vanzare. In acest caz, rentabilitatea pe produs se
determina conform relatiei:
....
.
Profitul pe produs
Rentabilitatea pe produs = ------ r --------- x 100
Pretul de vanzare pe produs

sau
profitul obtinut la un leu costuri, cand rentabilitatea este calculata in
functie de cost pe unitatea de produs. Formula de calcul al rentabilitatii pe
produs, in acest caz, este:
, ...
.
Profitul pe produs
Rentabilitatea pe produs = :--------rfJ:----- x 100
Costul pe unitatea de produs

In ambele cazuri, profitul pe produs este rezultatul obtinut din vanzarea unui
produs i se determina ca diferenta dintre pretul de vanzare i costul pe unitatea de
produs, adica:
Profitul _ Pretul de vanzare Costul pe unitatea pe produs
pe produs
de produs
Daca vom substitui semnificatia indicatorului Profitul pe produs in formula
de calcul al rentabilitatii pe produs, vom obtine:
Pretul de vanzare Costul pe unitatea
Rentabilitatea _ pe produs ________________de produs ^ ^
pe produs
Costul pe unitatea de produs
Din ultima formula, rezulta ca devierea nivelului rentabilitatii pe produs este
determinate de influenta a doi factori:
modificarea costului pe unitatea de produs;
modificarea pretului de vanzare pe produs.
Calculul influentei acestor factori se efectueaza prin metoda substitufiilor in
lan| bazata pe recalcularea indicatorilor. In calitate de sursa informationala
servete Calculatia produsului.
Exemplul 4.4 -

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorials a nivelului rentabilitSpi pe produse ale


S.A. Respect in comparape cu datele anului precedent, fn baza datelor tabelului 4.4 vom
construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obpnute.
Din calculele efectuate fn tabelul 4.4 rezultS cS majorarea costurilor unitare ale
produselor vandute fn anul de gestiune fats de cel precedent a determinat reducerea
nivelului rentabilitSpi tuturor produselor comercializate de S.A Respect". Influenta
negativS a factorului dat a fost partial diminuatS datoritS creterii preturilor de vSnzare la
9
8

majoritatea produselor. Deci, putem menpona cS S.A. Respect dispune de rezerve


interne de majorare a nivelului rentabilitSpi produselor pe seama reducerii costurilor
Capitolul 4. Analiza rentabilitatii
unitare.

4.4. Analiza marjei de contributie i a pragului


rentabilitatii
9

Una din cele mai accesibile metode de gestiune a activitatii de antreprenoriat


este analiza marjei de contribute, bazata pe analiza corelatiei cost - volum profit. Esenta analizei corelatiei cost - volum - profit consta in stabilirea
modului in care schimbarile in volumul vanzarilor influenteaza asupra
modificarilor in consumuri, cheltuieli i profit. Marja de contribute constituie
depairea veniturilor din vanzari asupra consumurilor i cheltuielilor variabile
aferente acestui volum al vanzarilor.
Analiza maijei de contributie permite:

aprecierea mai corecta a influentei factorilor la devierea marimii profitului


operational;

calcularea voiumului vanzarilor, la care intreprinderea nu va avea nici


profit, nici pierderi;
determinarea indicatorului securitatii;
calcularea voiumului vanzarilor, necesar obtinerii profitului ateptat;

argumentarea celei mai optime variante de luare a deciziilor manageriale


operative etc.
Analiza marjei de contributie prevede divizarea consumurilor i cheltuielilor
perioadei ale intreprinderii in variabile i fixe (constante).

9
9

Tabelul 4.4
Calculul influentei factorilor la devierea nivelului rentabilitapi pe produse
Produse

Costul pe unitatea de
produs, lei
Anul
Anul
de
precedent
gestiune
2
3

Pretul mediu de vSnzare


unitar, lei
Anul
Arsuf
de
precedent
gestiune
4
5

Rentabilitatea produselor, %
Anul precedent
(4- 2)x 100
6 = ------------------ ----------------

Recalculat
(4-3)x100
3

Inclusiv, din
modificarea
costului
pretului
unitar
unitar

9 = 8-6

10=7-6

11 = 8 - 7

Anul de
gestiune
(5-3)x100

Abaterea,

1. Cana pea

3 560,00

4 010,00

6 502,86

7 030,00

82,67

62,17

75,31

-7,36

-20,50

+ 13,14

2. Pat-divan

1 310,00

1 800,00

2 530,00

2 500,00

93,13

40,56

38,89

- 54,24

- 52,57

- 1,67

3. MasS

3 086,00

3 758,00

5 861,00

5 900,00

89,92

55,96

57,00

-32,92

- 33,96

+ 1,04

4. Biblioteca

3 804,15

5 3 6 0,00

7 200,32

7 5 00,00

89,28

34,33

39,93

-49,35

-54,95

+ 5,60

5. Grup de colt

3 995,00

5 960,00

7 800,00

8 000,00

95,24

30,87

34,23

-61,01

-64,37

+ 3,36

6. Dulap
pentru haine

3 000,00

4 750,00

5 800,00

6 000,00

93,33

22,11

26,32

- 67,01

- 71,22

+ 4,21

7. Scaune

400,00

680,00

780,00

1 029,90

95,00

14,71

51,46

-43,54

- 80,29

+ 36,75

10 300,00 15 386,27

20 464,00

21 500,00

98,87

33,13

39,74

-59,13

- 65,74

+ 6,61

9. Sufragerie

8 900,00

11 500,00

16 958,00

17 320,00

90,54

47,46

50,61

-39,93

- 43,08

+ 3,15

10. Mobilier
de birou

2 430,00

2 720,00

4 780,00

4 780,00

96,71

75,74

75,74

- 20,97

-20,97

8. Dormitor

Capitolul 4. Analiza rentabilitatii

Consumurile i cheltuielile variabile sunt acelea, a caror marime se


modifica in functie de volumul de productie. Exemple de consumuri i cheltuieli
variabile pot servi - consumurile directe de materiale; consumurile directe
privind retribuirea muncii; cheltuielile de ambalare a produselor finite;
comisioanele platite organizatiilor de intermediere pentru comercializarea
produselor, care nemijlocit depind de volumul vanzarilor etc.
Consumurile i cheltuielile fixe (constante) sunt acelea, a caror marime nu
se modifica data cu modificarea voiumului productiei in cadrul zonei de
relevanta a voiumului de productie, adica in diapazonul voiumului de productie,
determinat pomind de la capacitatea de productie i cererea la producjia fabricata.
Exemple de cheltuieli constante sunt: cheltuielile privind dobanzile pentru credite
i mprumuturi, cheltuielile de reprezentare, de arenda etc.
Totodata exista consumuri i cheltuieli care pot fi considerate atat variabile,
cat si constante. De exemplu, uzura activelor materiale pe termen lung cu
destinatie de productie este considerata consum constant, daca este calculata
conform metodei liniare, i consum variabil, daca este determinata in raport cu
volumul de produse fabricate.
Daca consumurile i cheltuielile variabile pe unitate de produs raman
neschimbate in cadrul intregii zone de relevanta, marimea consumurilor i
cheltuielilor constante pe unitatea de produs se micoreaza in cazul creterii
voiumului de productie i se marete in cazul diminuarii acestuia.
De obicei, dupa continut, analiza marjei de contributie se reduce la
determinarea pragului de rentabilitate (punct critic, punct de echilibru).
Prin pragul rentabilitatii se intelege volumul din vanzari, la care
intreprinderea nu are nici pierderi, nici profit. In punctul critic, volumul din
vanzari este egal cu suma totala a consumurilor i cheltuielilor perioadei, iar
profitul operational este egal cu zero.
Scopul analizei pragului rentabilitatii consta in alegerea unui asemenea
volum al vanzarilor, care va asigura intreprinderii un rezultat financiar operational
nul.
Metodele de calcul al pragului rentabilitatii
Analiza i metodele de calcul a pragului rentabilitatii difera in conditiile
fabricarii i comercializarii unui singur sau a catorva tipuri de produse.
Astfel, pentru calculul i analiza pragului rentabilitatii in conditiile fabricarii
$i comercializarii unui singur tip de produse se utilizeaza metodele: reprezentarii
grafice i marjei de contributie.
Esenta metodei reprezentarii grafice al pragului rentabilitatii consta in
determinarea grafica a punctului, in care volumul vanzarilor este egal cu suma

10
1

consumurilor i cheltuielilor intreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Calculul


i analiza pragului rentabilitatii poate fi efectuata cu ajutorul graficelor corelatiei:
volum-consumuri, cheltuieli;
volum-profit (pierdere).
Graficul corelatiei volum-consumuri, cheltuieli (vezi figura 4.1.) consta din
doua linii - linia, care descrie comportamentul sumei totale a consumurilor i
cheltuielilor perioadei i linia, care reflecta comportamentul veniturilor din
vanzarea produselor (marfurilor, serviciilor prestate). Pe axa absciselor se reflecta
volumul vanzarilor in unitati naturale, iar pe axa ordonatelor - consumurile,
cheltuielile (cu divizarea acestora in constante i variabile) i veniturile. Punctul
de intersecfie a dreptei consumurilor i cheltuielilor totale cu dreapta veniturilor
din vanzari reprezinta punctul critic.
Exemplul 4.5

Intreprinderea Olimp" S.R.L.

Vom determina i analiza pragului rentabilitatii fn baza metodei reprezentarii grafice.


Fie Intreprinderea Olimp S.R.L planificS fabricarea i comercializarea unui singur tip
de produs pe care fl va vinde la un pref de 200 lei. Consumurile i cheltuielile variabile pe
unitate de produs vor constitui 120 lei, iar consumurile i cheltuielile constante totale fn
perioada planificatS - 400 000 lei. fn baza acestor date vom examina metoda de construire
a graficului corelatiei volum-consumuri, cheltuieli i vom interpreta rezultatele obtinute.

Figura 4.1. Graficul dependentei volum - consumuri, cheltuieli"


In figura 4.1, pe axa absciselor se reflet volumul vanzSrilor fn unitSti naturale, iar pe
axa ordonatelor - consumurile i cheltuielile cu divizarea acestora fn constante i variabile
i veniturile.

Capitolul 4. Analiza rentabilitatii


In cazul cand volumul vSnzSrilor este egal cu zero, consumurile i cheltuielile totale
sunt egale cu mSrimea consumurilor i cheltuielilor constante. Dreapta AB, ce
caracterizeazS comportarea consumurilor i cheltuielilor constante, trece prin punctul cu
coordonatele (0; 400 ) paralel cu axa absciselor.
Consumurile i cheltuielile variabile la volumul vanzSrilor egal cu zero sunt nule.
CSnd vSnzSrile ating un anumit volum, de exemplu 8 unitSti, atunci consumurile i
cheltuielile variabile pentru acest volum alcStuiesc 960 lei (8 unitSti x 120 lei).
Dreapta consumurilor i cheltuielilor variabile este trasatS din punctul spre punctul
cu coordonatele (8 ; 960 ).
Consumurile i cheltuielile totale pentru volumul 8 unitSti sunt egale cu
360 lei [400 lei (consumurile i cheltuielile constante) + 960 lei
(consumurile i cheltuielile variabile)]. Dreapta AD, care este paralelS cu dreapta i
trece prin punctele cu coordonatele (0; 400 ) i (8 ; 1 360 ), caracterizeazS
comportamentul consumurilor i cheltuielilor totale.
Dreapta venitului din vSnzSri OF este trasatS din punctul spre punctul cu
coordonatele (8 ; 1 600 ), unde 1 600 lei - reprezintS venitul din vanzari,
calculat prin tnmultirea a 8 unitSti cu 200 lei, - pretul de vanzare al unei unitSti de
productie.
Punctul de intersectie a dreptei venitului din vanzari cu dreapta consumurilor i
cheltuielilor totale, adicS punctul E cu coordonatele (5 ; 1 ), reprezintS
punctul critic.
h aa fel, pentru acoperirea tuturor consumurilor i cheltuielilor este necesar ca
intreprinderea sS realizeze 5 unitati de produse i sa obtinS venit din vSnzari fn
mSrime de 1 lei. In acest punct, venitul din vSnzSri (1 lei) este egal
cu suma consumurilor i cheltuielilor totale [400 lei + (5 unitSti x 120 lei)].
Din figura 4.1, se observS cS intervalul de la 0 la 5 unitSti de produse vindute
(acesta este sectorul OEA) reprezintS zona pierderilor, la vanzarea a 5 unitSti
fntreprinderea nu are nici pierderi, nici profit. Fiecare unitate de productie vandutS peste 5
unitSti va aduce fntreprinderii profit (acesta este sectorul FED).

Graficul corelatiei volum-profit (pierdere) reprezinta varianta altemativa


de reprezentare grafica a pragului rentabilitatii, care ilustreaza dependenta
profitului (pierderii) operational fata de volumul vanzarilor in unitati naturale i
valorice (vezi figura 4.2). In acest grafic, pe axa absciselor se reflecta volumul
vanzarilor in unitati naturale i valorice, iar profitul i pierderile se depun pe axa
ordonatelor. Profitul sau pierderile se schiteaza in grafic pentru fiecare nivel al
vanzarilor. Aceste puncte se unesc i formeaza dreapta profitului. Punctul critic
este situat acolo, unde dreapta profitului intersecteaza axa absciselor, pe care este
reflectat volumul vanzarilor in unitati valorice.
Aceasta varianta permite, intr-un mod mai simplu, determinarea grafica a
pragului rentabilitatii.

10
3

Exemplul 4.6

Capitolul 4. Analiza rentabilitatii


Intreprinderea Olimp S.R.L.

Vom determina i analiza pragul rentabilitStii cu ajutorul graficului dependentei


corelatiei volum-profit (pierdere)". In baza datelor din exemplul 4.5 vom examina tehnica
construirii acestui grafic i vom interpreta rezultatele obtinute.

Profit (pierdere),

unitafi naturale

Figura 4.2. Graficul dependentei volum - profit (pierdere)


In figura 4.2, pe axa 0,Xb se reflects volumul vanzarilor fn unitati naturale, iar pe OX 2 volumul vanzSrilor fn unitati valorice, iar profitul (pierderea) se depune pe axa ordonatelor.
Cand volumul vanzSrilor este egal cu zero, atunci fntreprinderea suporta pierderi fn
mSrimea consumurilor i cheltuielilor constante (fn exemplul nostru, 400 000 lei).
La realizarea unei cantitatii anumite de productie, de exemplu, 8 000 unitSti, cu un
venit din vanzari 1 600 000 lei, fntreprinderea Olimp S.R.L. va primi 240 000 lei profit
operational [1 600 000 - (8 000 x 120) - 400 000]. Dreapta AB, ce unete punctele cu
coordonatele (0; - 400 000) i (1 600 000; 240 000), caracterizeaza dreapta profitului.
Punctul de intersectie a dreptei profitului cu dreapta voiumului vanzarilor fn unitSti
valorice cu coordonatele (0; 1 000 mii) caracterizeazS acel volum al vanzarilor, la care
profitul operational este egal cu zero. Sectorul OEA corespunde zonei pierderilor
operationale, iar BEX2 - zonei, fn care fntreprinderea lucreaza cu profit.

10
4

Capitolul 4. Analiza rentabilitatii

Metoda reprezentarii grafice a determinarii i analizei pragului rentabilitatii


poate fi aplicata atunci, cand apare necesitatea, intr-un mod cat mai sugestiv i
accesibil, de stabilire a voiumului de vanzari la careintreprinderea va incepe sa
obtina profit, dar i la care va inregistra pierderi. Totodata, calculul pragului
rentabilitatii in baza acestei metode este foarte anevoios, deoarece, la orice
modificare a preturilor i a consumurilor i cheltuielilor, apare necesitatea
construirii altui grafic.
De aceea, cea mai oportuna metoda de calcul al pragului rentabilitatii este
considerate metoda marjei de contributie, esenta careia consta in determinarea
pragului rentabilitatii in baza formulelor ?i notiunii de marja de contributie. Marja
de contributie reprezinta rezultatul obtinut din vanzarea produselor (marfurilor,
serviciilor prestate) dupa restituirea tuturor consumurilor i cheltuielilor variabile
i care include profitul operational, consumurile i cheltuielile constante. Marja de
contributie se determina astfel:
Marja _ Venituri
Consumuri
de contributie din vanzari i cheltuieli variabile
intreprinderea poate genera profit operational in cazul cand marja de
contributie depaete suma consumurilor i cheltuielilor constante.
Marja
Consumuri i _ Profit
de contributie cheltuieli constante operational
Daca marja de contributie acopera cu exactitate consumurile i cheltuielile
constante, profitul operational este egal cu zero, adica, este atins pragul
rentabilitatii i formula poate fi transformata in felul urmator:
Marja de contributie Volumul
vanzarilor _ cheltuidi
x
pe unitate de produs
(in unitati
naturale) * a K ~ i f
v
r
constante

De aici:
Pragul rentabilitatii _ Consumuri ?i cheltuieli constante (in unitati
naturale) Marja de contributie pe unitate de produs
Pragul rentabilitatii in unitati valorice se determina conform formulei:
Pragul rentabilitatii _ Consumuri ?i cheltuieli constante
(in unitati valorice)
Rata marjei de
contributie
unde:
x 100
Rata marjei _ Marja de contributie de contributie
vanzari
10
5

Venituri

din

Capitolul 4. Analiza rentabilitatii

Rata marjei de contributie se exprima in procente i reflecta cota marjei de


contributie in volumul total al vanzarilor.
Exemplul 4.7

Intreprinderea Olimp S.R.L.

Vom determina i analiza pragul rentabilitStii conform metodei marjei de contributie.


In baza datelor din exemplul 4.5 vom efectua caiculele respective i vom interpreta
rezultatele obtinute.
CalcuISm marja de contributie pe unitatea de produs:
Marja de contribute = 200 - 120 = 80 lei,

adica, in urma comercializSrii unei unitSti de produs, pretul de vSnzare va depSi


consumurile i cheltuielile variabile aferente acestui produs cu 80 lei.
Pragul rentabilitStii in unitSti naturale se determina astfel:
Pragul rentabilitStii (fn unitSti naturale) =

5 000 unitSti.

Pentru a determina pragul rentabilitStii in lei, este necesarS calcularea ratei marjei de
contributie:
80
Rata marjei de contributie = - x100 = 40 %,
adicS, rezultatul obtinut din vanzarea produsului, dupS restituirea tuturor consumurilor i
cheltuielilor variabile, constituie 40% din suma totals a venitului obtinut din vanzarea
acestuia.
Deci, pragul rentabilitStii in lei va fi:
Pragul rentabilitStii (in lei) =
1

= 10 000 lei.

Astfel, intreprinderea, vanzand 5000 unitSti i obtinand un venit din vinzSri de


000 lei, va recupera toate consumurile i cheltuielile (atat cele variabile in sumS de
600 000 lei (5 000 x 120), cat i cele constante in sumS de 400 000 lei] i va asigura un
rezultat financiar nul. Fiecare urmStoare unitate de produs vanduta va aduce intreprinderii
un profit egal cu mSrimea marjei de contributie (80 = 200 - 120).

Pentru intreprinderile, ce produc cateva tipuri de produse omogene, analiza


pragului de rentabilitate poate fi efectuata, utilizand metoda bazata pe marja de
contributie medie ponderata. In acest caz, pragul rentabilitatii se calculeaza
conform formulei:
_,

Consumuri si cheltuieli constante


Pragul rentabilitatii = . .--------------------------------->
Marja de contributie medie ponderata

unde, marja de contributie medie ponderata reprezinta suma marjei de contributie a


diferitelor tipuri de produse care sunt ponderate cu ajutorul cotei vanzarilor in
suma totala a acestora, adica:
Marja de contributie
medie ponderata
i=l

10
6

Capitolul 4. Analiza rentabilitatii


Exemplul 4.8

Marja de contributie
pentru unitate de
produse de tip *
Cota vanzarilor
de produse de
tip i in totalul
vanzarilor
Intreprinderea
Dacia S.A.

10
7

Capitolul 4. Analiza rentabilitatii


Vom determina i analiza pragul rentabilitatii In conditiile fabricSrii catorva tipuri de
produse omogene. In baza datelor Planului de afaceri al S.A. Dacia pentru trimestrul I al
anului viitor vom construi tabelul analitic cu date initiale, vom efectua calculele respective
i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 4.5
Date initiale pentru calculul pragului rentabilitatii
Indicatori
Tipuri de produse
Total
ulei rafinat
ulei nerafinat
1
2
3
4
X
1. Volumul vanzSrilor. litri
270 000
200 000
X
2. Pretul pentru un litru, lei
11
9
2
970
000
1
800
000
4
770
000
3. Venituri din vanzSri, lei (rd.1 x rd.2)
4. Ponderea produselor fn totalul
vinzSrilor, %
5. Consumurile i cheltuielile variabile
pe unitate, lei
6. Consumurile i cheltuielile
constante totale, lei

62,26

37,74

100,00

7,67

5,95

358 412

In baza datelor din tabelul 4.5, calcuISm:


Marja de contributie medie ponderatS: (11-7,67) x 0,6226 + (9- 5,95) x 0,3774 =
= 3,2243 lei.
Cunoscand marimea marjei de contributie medie ponderatS i suma consumurilor i
cheltuielilor constante totale, determinSm pragul rentabilitStii total:
Pragul rentabilitStii total = 358 412: 3,2243 = 111 160 litri.
Astfel, pentru recuperarea tuturor consumurilor i cheltuielilor, S.A. Dacia" trebuie
sS vinda in total 111 160 litri de ulei. Pentru a determina pragul rentabilitatii pe tipuri de
produse, vom folosi datele privind structura vanzarilor, fara a recurge la repartizarea
consumurilor i cheltuielilor constante pe tipuri de produse omogene. UrmeazS sS se tinS
cont ca asemenea analizS, mtotdeauna, este aproximativS.
Aadar, pragul de rentabilitate constituie pentru:
a) ulei rafinat: 111 160 x 0,6226 = 69 208 litri, sau 69 208 x 11 = 761 288 lei;
b) ulei nerafinat: 111 160 x 0,3774= 41 952 litri, sau 41 952 x 9 =377 568 lei.
Prin urmare, S.A. Dacia pentru a-i acoperi toate consumurile i cheltuielile, trebuie sa
producS i sS vanda 69 208 litri de ulei rafinat i 41 952 litri de ulei nerafinat.

10
8

In conditiile fabricarii i vanzarii catorva tipuri de produse eterogene,


pragul rentabilitatii se determina, de regula, numai in unitati valorice in total pentru tot
volumul vanzarilor. Volumul critic de productie pe tipuri de produse poate fi calculat cu
aproximatie, de exemplu, impartmd suma consumurilor i cheltuielilor constante, ce
revin unui tip de produs distinct, la rata marjei de contributie a acestui tip de produs.
Problema consta in alegerea bazei de repartizare a consumurilor i cheltuielilor
constante pe tipuri de produse. Ca baza, pot fi utilizati indicatorii: consumurile directe
privind retribuirea muncii, consumurile directe de materiale, numarul de ore-masina
lucrate efectiv, volumul vanzarilor etc.
Exemplul 4.9

fntreprinderea Respect S.A.

Vom determina i analiza pragul rentabilitStii tn conditiile fabricarii catorva tipuri de produse
eterogene. In baza datelor Planului de afaceri al S.A. Respect", pentru trimestrul I al anului
viitor, vom construi tabelele analitice cu date initiale i repartizarea consumurilor i cheltuielilor
constante pe tipuri de produse, vom efectua calculele respective i interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 4.6
Date initiale privind calculul i analiza pragului rentabilitatii pentru perioada
prognozata
Produse

Cantita- Pretul
tea
de mediu,
produse mii lei
vandute,
unitap
naturale

Venitul din
Consumurile
Marja de
Rata
ConsuProfit
vanzari,
cheltuielile
contribupe, mii lei marjei de murile
i operamii lei
variabile, mii lei
contricheltuielile tional,
pentru pentru pentru pentru bupe, % constante, mii lei
mii lei
total

total
0

4=2x3

1. Canapea 55

6,50

357,50

2. Pat-divan 82

2.55

209,10

50

4,36

218,00

4. Biblioteca 55

7,25

398,75

5. Grup de 54
cott

6,15

3. Masa

6. Dulap

unitate
6

volum

184,2
5
102,5
0
97,50

3,35

173,25

3,15

48,46

1,25

106,60

1,30

50,98

1,95

120,50

2,41

55,28

192,5
0
245,7
0

3,50

206,25

3,75

51,72

332,10

4,55

86,40

1,60

26,02

7=4-5

unitate
8=3-6 9=8:3 x x
100

4,80

182,40

94,24

2,48

88,16

2,32

48,33

7. Scaune 285

1,02

290,70

0,58

125,40

0,44

43,14

8. Dormitor 26

18,30

475,80

9,95

217,10

8,35

45,63

32

14,36

459,52

165,3
0
258,7
0

306,56

9,58

152,96

4,78

33,29

4,50

297,00

161,7
0

2,45

135,30

2,05

45,56

3 220,87

1808,
95

1411,9
2

43,84

9.

38

volum
5=2x6

Sufragerie
10. Mobilier 66
de birou
Total
X

10

1 330

11

81,92

Pragul rentabilitatii total = = 3 033,76 mii lei


0,4384
Deci, pentru a recupera toate consumurile i cheltuielile aferente fabricarii i comercializSrii
produselor de mobilier S.A. Respect, in primul trimestru al anului viitor, va trebuie sa obtina un
venit din vSnzSri tn suma de 3 033,76 mii lei.

Pentru determinarea voiumului critic al vanzSrilor, distinct pe fiecare tip de produs, este
necesara repartizarea sumei totale a consumurilor i cheltuielilor constante pe tipuri de produse.
In calitate de bazS de repartizare, vom utiliza volumul vanzSrilor.
Tabelul 4.7
Repartizarea consumurilor i cheltuielilor constante pe tipuri de produse
Produse

I.Canapea
2. Pat-divan
3. Masa
4. Biblioteca
5. Grup de colt
6.Dulap pentru haine
7. Scaune
8. Dormitor
9. Sufraqerie
10. Mobilier de birou
Total
* 147,63=1 330x11,10: 100

Ponderea voiumului vanzarilor Consumurile i cheltuielile


de produse distincte In suma
constante, mii lei
acestora, %
2
3

11,10
6,49
6,77
12,38
10,31
5,66
9,03
14,77
14,27
9,22
100,00

147,63*
86,32
90,04
164,65
137,12
75,28
120,10
196,44
189,79
122,63
1330,00

Pragul rentabilitStii pentru tipuri distincte de produse este prezentat in tabelul 4.8.
Tabelul 4.8
Pragul rentabilitatii pe tipuri de produse
Produse
Pragul de rentabilitate Tn
unitati valorice, mii lei
unitati naturale
1
2
3
1. Canapea
147,63 : 0,4846 = 304,64
304,64 : 6,5 =47
2. Pat-divan
86,32 : 0,5098 = 169,32
169,32 : 2,55 = 66
3. MasS
90,04 : 0,5528 = 162,88
162,88:4,36 = 37
4. Biblioteca
164,65 : 0,5172 = 318,35
318,35 : 7,25 = 44
5. Grup de colt
137,12:0,2602 = 526,98
526,98: 6,15 = 86
6. Dulap pentru haine
75,28: 0,4833 = 155,76
155,76 : 4,8 = 32
7. Scaune
120,10 : 0,4314 = 278,40
278,40 : 1,02 = 273
8. Dormitor
196,44 : 0,4563 = 430,50
430,50: 18,30 = 24
9. Sufragerie
189,79 : 0,3329 = 570,11
570,11: 14,36 = 40
10. Mobilier de birou
122,63:0,4556 = 269,16
259,16:4,5 = 60
Din calculele efectuate, rezultS cS S.A. Respect, pentru a-i acoperi toate consumurile i
cheltuielile, trebuie sS vanda in total produse in valoare de 3 033,76 mii
lei, inclusiv in sumS de circa 300 mii lei, pat-divan -170 mii lei, mas8 -160 mii lei,
biblioteca - 300 mii lei, grup de colf - 500 mii lei, dulap pentru haine - 155,76 mii lei, scaune -278
mii lei, dormitor- 400 mii lei, sufragerie - 500 mii lei, mobilier de birou - 270 mii lei.

Depairea voiumului efectiv (sau planificat) al vanzarilor asupra celui din punctul
critic reprezinta indicatorul sigurantei (securitatii, rezerva stabilitatii financiare), care indica
cu cat poate f! redus volumul vanzarilor fara riscul de a suporta pierderi:
T

Volumul efectiv
,. . .
. . , .~
Indicatorul sigurantei = (sau planificat) , w ..

, ...
Volumul vanzarilor
,,..
in punctul critic

al vanzarilor
Pe langa marimea absoluta acest indicator poate fi exprimat i ca marime relativa,
daca il impartim la volumul efectiv (sau planificat) al vanzarilor:
_...
.
Indicatorul sigurantei
Coeficientul sigurantei = ---------7-----------<- " 7 ~;
Volumul efectiv (sau planificat) al vanzarilor
Exemplul 4.10

Intreprinderea Respect S.A.

Vom ilustra calculul indicatorului securitatii fn baza datelor din exemplul 4.9. Vom efectua
calculele respective i vom interpreta rezultatele obtinute.
In cazul nostru, indicatorul securit&tii pentru produsul constituie:
357,50 - 304,64 = 52,86 mii lei sau
55-47 = 8 unitSti.
Aceasta fnseamna S.A. Respect poate reduce volumul vanzSrilor produsului
la 8 sau cu 52,86 mii lei fr riscul de a suporta pierderi.

Analiza pragului rentabilitatii servete ca baza pentru planificarea profitului ateptat


din activitatea operationala. La calculul voiumului vanzarilor, necesar obtinerii profitului
ateptat din activitatea operationala, acest profit se examineaza ca consumuri i
cheltuieli constante suplimentare, i atunci formula de calcul al voiumului vanzarilor, ce
asigura obtinerea profitului ateptat din activitatea operationala, se prezinta astfel:
Volumul vanzarilor necesar Consumuri i cheltuieli p ~
obtinerii profitului ateptat _________________constante________________ro i a? ep a

(fn unitati naturale)

Marja de contribute pe unitate de produs

Volumul vanzarilor necesar Consumuri si cheltuieli , n , obtinerii profitului a5teplat _


+ Pro(il
constant
StePtal

(in unitati valorice)

Rata marjei de contributie

Exemplul 4.11

Intreprinderea Zodiac S.A.

Vom examina modalitatea de calcul al voiumului vanzarilor necesar obtinerii de cStre S.A.
Zodiac", a unui profit ateptat in valoare de 450 000 lei din activitatea operationalS. In baza
datelor Planului de afaceri al S.A. Zodiac, care Ti planificS consumurile i cheltuielile perioadei
variabile pentru unitate de produs in valoare de 30 lei, consumurile i cheltuielile perioadei
constante - 600 000 lei pe an, iar pretul de vSnzare - 80 lei pentru unitate, vom efectua
calculele respective i vom interpreta rezultatele obtjnute.
SS substituim semnificatja indicatorilor corespunzStori fn formulele prezentate mai
sus.
Volumul vanzSrilor necesar cnn
nnn
obtinerii profitului ateptat ----------------------------------= 21 000 unitSti
(fn unitSti naturale)
SO - 30
Pentru calculul voiumului de vSnzSri fn unitSti valorice este necesara determinarea ratei
marjei de contributie:
80 30
Rata marjei de contributie =--------r~ x 100 = 62,50 %
oU

Volumul vanzSrilor necesar


nnn . .Kn nnn
obtinerii profitului ateptat =---------------------------------= 1 680 000 lei
(fn unitSti valorice)
0,625
Prin urmare, pentru obfinerea profitului ateptat fn sumS de 450 000 lei, fntreprinderea
trebuie sS vandS 21 000 unitSti i sS obtinS un venit din vSnzSri fn valoare de 1 680 000 lei.
Pentru confirmarea celor spuse, trebuie sS determinSm rezultatul financiar din activitatea
operationalS, utilizand metoda marjei de contributie:
Venituri din vSnzSri (21000 unitSU x 80 lei), lei1 680 000 Minus Consumuri
i cheltuieli variabile
(21 000 unitSp x 30 lei), lei
630 000
Marja de contributie, lei
1 050 000
Minus Consumuri i cheltuieli constante, lei
600 000
Profitul din activitatea operationalS, lei
450 000

Analiza factoriala a pragului rentabilitatii i a coeficientului securitatii


Analiza marjei de contributie este frecvent utilizata de managerii intreprinderii,
pentru determinarea influentei modificarii consumurilor i
cheltuielilor variabile .s'i constante, voiumului vanzarilor (preturilor de vanzare)
asupra pragului rentabilitatii i a coeficientului securitatii.
Astfel, in cazul sporirii preturilor la produsele vandute, pentru obtinerea pragului
rentabilitStii, intreprinderea trebuie sS vanda mai putine produse i invers, in cazul
reducerii pretului de vanzare, pragul rentabilitStii va create. Majorarea consumurilor i
cheltuielilor variabile i constante duce la creterea pragului rentabilitatii i micorarea
indicatorului securitStii. De aceea, fiecare intreprindere tinde sa reduca cota
consumurilor si cheltuielilor constante pe unitatea de produs, sa micoreze pragul
rentabilitatii si majoreze indicatorul securitatii. Calculul influentei factorilor la devierea
pragului rentabilitatii i coeficientului securitStii poate fi efectuat in baza metodei
substitutiilor in lant.
Exemplul 4.12
Intreprinderea Olimp S.R.L.
Vom efectua analiza factorials a pragului rentabilitStii i a coeficientului securitatii in baza
datelor din exemplul 4.5. SS admitem cS managerii fntreprinderii planifica sa majoreze pretul de
vanzare pe unitatea de produs de la 200 lei la 205 lei, sS micoreze consumurile i cheltuielile
variabile unitare de la 120 lei la 105 lei, consumurile i cheltuielile constante totale de la 400 000
lei la 360 000 lei, iar volumul vSnzSrilor sS-l reducS de la 10 000 unitati la 9 500 unitSti. In baza
acestor date vom efectua calculele corespunzStoare, vom construi tabele analitice i interpreta
rezultatele obtinute.
CalcuISm pragul rentabilitStii in unitSti naturale, tinand cont de condipile reducerii
consumurilor i cheltuielilor (variabile i constante) i majorSrii pretului de vSnzare:
360 000
Pragul rentabilitatii fn unitSti naturale:----------------= 3 600 unitSti
205-105
Astfel, fn acest caz, fntreprinderea, pentru a-i recupera toate consumurile i cheltuielile,
trebuie sS vanda mai putine produse, adicS 3 600 unitSti, fn loc de 5 000 unitSti.
UtilizSnd metoda substitutiilor fn lant, calcuISm influenta factorilor respectivi la devierea
pragului rentabilitSpi.
Tabelul 4.9
Calculul influentei factorilor la devierea pragului rentabilitapi

Nr.
cal- c
ulului

1
1
2
3
4

Substitutia

0
1
2
3

Factorii corelati
Consumuri
$i Consumuri
cheltuieli
cheltuieli
variabile (CCV), constante
(CCC), lei
lei
4
3

120
105
105
105

Pragul
$i Pretul de rentabi
litatii,
vSnzare,
unitap
lei
naturale
5
6

400 000
400 000
360 000
360 000

200
200
200
205

Calculul
influentei

Rezul
tatul
influen
tei,
unitati

Denumirea
factori
lor

-789
-422
-189

ACCV

APret

5 000
4211
4211-5000
3 789 3 789 - 4211
3 600 3 600 - 3 789
-

Calculele efectuate fn tabelul 4.9 aratS cS, fn cazul reducerii sumei consumurilor i
cheltuielilor variabile pe unitate de produs cu 12,5 %, adica de la 120 lei la 105 lei, se va
micora suma consumurilor i cheltuielilor totale, ceea ce va duce la mSrirea profitului i
micorarea pragului rentabilitatii cu 789 unitSp. La micorarea valorii consumurilor i cheltuielilor
constante cu 10% sau cu 40 lei se va micora i suma consumurilor i cheltuielilor totale,
iar pentru a acoperi toate consumurile i cheltuielile, fntreprinderea va trebui sa micoreze
pragului rentabilitSpi cu 422 unitapi. Majorarea pretului de vanzare cu 2,5% sau de la 200 lei la
205 lei va conduce la reducerea pragului rentabilitatii cu 189 unitSti.
In aceste condipi, coeficientul securitSpi se va majora i va constitui:
9 500 - 3 600
Coeficientul securitStii: ------------ = 0,6211 sau 62,11 %,
9 500
adica, fntreprinderea poate reduce volumul vanzSrilor fSrS riscul de a suporta pierderi cu 62,11
% fn loc de 50 % [(10 - 5 ) : 10 ].
Vom calcula influenta modificarii voiumului vanzarilor, consumurilor i cheltuielilor
(constante i variabile) i a pretului de vanzare asupra devierii nivelului coeficientului securitSpi.
Pentru aceasta, formula de calcul al coeficientului securitStii putem prezenta astfel:
Volumul . -n?U - planificat al ~
planificat al - vanzanlr in vanzarilor 0 . ..
r
. x ..
punctu
vanzSrilor H ...
cn 1

Coeficientul
securitatii

Volumul planificat al
vanzarilor

Volumul Consumuri [ cheltuieli fixe


Consumuri i
cheltuieli
Pret unitar - ....
vanabile
unitare
Volumul planificat al vanzarilor
'

Tabelul 4.10
Calculul influentei factorilor la devierea coeficientului securitatii
Nr.
calcul
ului

Factorii corelati
Sub
Volumul Consum
Consumuri
sti- planificat
uri $i
$i
tutia al vanza- cheltuieli
cheltuieli
rilor,
variabile,
constante,
unitati
lei (CCV)
lei ()
naturale
(W)

1
2
3
4
5

0
1
2
3
4

3
10 000
9 500
9 500
9 500
9 500

120
120
105
105
105

5
400
400
400
360
360

Pretul de
vanzare,
lei

200
200
200
200
205

Coefici
entul

Calculul
influentei

Rezul
tatul

Denumirea

10

50,00
47,37

47,37-50,00
55,68-47,37
60,11-55,68
62,11-60,11

-2,63
+8,31
+4,43
+2,00

55,68

60,11
62,11

AVV
ACCV
ACCC
APret

Din datele tabelului 4.10 rezultS ca nivelul coeficientului securitStii a sporit cu 12,11 %. AceastS
cretere a fost determinatS de reducerea consumurilor i cheltuielilor variabile i constante i de
majorarea preturilor de vanzare. Micorarea voiumuluivanzSrilor a determinat reducerea nivelului
coeficientului securitStii cu 2,63%. Toate acestea vor permite intreprinderii s reducS volumul
vanzarilor panS la 62,11% f&rS, riscul de a suporta pierderi.

Utilizarea analizei marjei de contributie la fundamentarea unor decizii


manageriale
Analiza marjei de contribute permite argumentarea i a altor decizii manageriale. De
exemplu, a stabili valoarea minima a pretului de vanzare, suma maxima a consumurilor
i cheltuielilor totale pe care le poate suporta intreprinderea, a determina momentul
temporar al atingerii situatiei de echilibru, a argumenta majorarea capacitati de productie
etc.
Valoarea minima a pretului de vanzare se determina pomind de la datele privind
volumul vanzarilor i nivelul consumurilor i cheltuielilor constante i variabile,
utilizand situa|ia de echilibru in punctul critic, care se reflecta astfel:
Venituri din vanzari = Consumuri i cheltuieli totale,
sau
,
Consumuri

Cantitatea i cheltuieli Cantitatea . ^ sluri pentru x . _ = . . . . x . . . .


+ si cheltuieli r . , unitatilor variabile unitatilor unitate
.
constante
unitare
r6 U

De aici rezulta ca:


Valoarea minima .=__________constante_________ Consumuri i cheltuieli

Consumuri i cheltuieli
_______constante_______
a pre{ului unitar Cantitatea unitatilor

variabile unitare

Esenja acestui calcul consta in determinarea valorii minime a prejului de vanzare al


produsului, care va permite intreprinderii sa recupereze toate consumurile i cheltuielile
i sa obtina un profit nul. Realizarea produsului la un pret mai mare decat valoare
minima a acestuia va aduce intreprinderii profit.
Suma maxima a consumurilor i cheltuielilor totale, pe care le poate suporta
intreprinderea i care va fi acoperita de marja de contributie obtinuta in condi|iile
voiumului planificat i pretului stabilit, se determina din situatia de echilibru in punctul
critic astfel:
Consumuri i cheltuieli totale = Venituri din vanzari

Pentru determinarea momentului temporar al atingerii situatiei de


echilibru, este utilizata formula:
Numarul de luni (zile) Volumul vanzarilor
Momentul ________in perioada__________in punctul critic
temporar Volumul vanzarilor in perioada analizata
Sensul economic al acestui calcul consta in determinarea momentului temporar al
recuperarii tuturor consumurilor i cheltuielilor, ce tin de fabricarea i comercializarea
produselor i obtinerii unui profit nul.
Exemplul 4.13

Intreprinderea Respect S.A.

Vom ilustra calculul valorii minime (critice) a pretului de vSnzare, sumei maxime a
consumurilor i cheltuielilor variabile i constante pe care le poate suporta fntreprinderea, i
momentul temporar al recuperSrii tuturor consumurilor i cheltuielilor, ce tin de fabricarea i
vSnzarea produsului ". In baza datelor din exemplul 4.9, vom efectua calculele
respective i vom interpreta rezultatele obtinute.
147,63
Pretul minim de vanzare al produsului =------------+ 3 , 3 5 = 6 , 0 3 mii lei.
55
Astfel, vanzarea produsului fn conditiile date la un pret mai mare de 6,03 mii lei
va permite fntreprinderii sS obtina profit.
Suma maximS a consumurilor i cheltuielilor totale, pe care le poate suporta fntreprinderea
fn cazul voiumului planificat i pretului stabilit pentru produsul , va constitui:
55 unitati x 6 500 lei = 3 5 7 , 5 mii lei.
Momentul temporar al atingerii situatiei de echilibru se determinS fn felul urmStor: conform
planului pentru trimestrul I, volumul vanzSrilor trebuie sS constituie 55 unitSti, iar pragul
rentabilitStii potrivit calculelor este atins dupS vSnzarea a 47 unitSti. Astfel:
Momentul 3 luni x 47
unitSti c ,
=
_
--------~ = 2,5 luni
temporar
55 unitSti
Nota: fn acest calcul se admite cS fabricarea i vSnzarea produselor vor fi concomitente fn cursul
perioadei planificate, care fncepe la 1 ianuarie.
Astfel, pentru ca fntreprinderea sS acopere toate consumurile i cheltuielile i sa obtinS un
profit nul, trebuie sS lucreze 2,5 luni. UrmStoarea 1/2 luna va aduce fntreprinderii profit. RezultS
cS, fn cea mai mare parte a trimestrului, fntreprinderea va lucra pentru a-i recupera consumurile
i cheltuielile.

Analiza marjei de contributie este utilizata i la argumentarea oportunitatii majorarii


capacitafii de productie. Deoarece, data cu majorarea capacitatii de productie, cresc i
consumurile i cheltuielile constante, apare necesitatea de a determina daca se va majora
marimea profitului intreprinderii i coeficientul securitatii.
Exemplul 4.14

Intreprinderea Elcom S.R.L.

Vom examina influenta majorSrii capacitStii de productie a produsului , fabricat de


intreprinderea Elcom" S.R.L., la devierea marimii profitului i nivelului coeficientului de
securitate. fn baza unui exemplu conventional vom construi tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obtinute.
Tabelul 4.11
Aprecierea oportunitapi majorarii capacitapi de producpe

Indicatori

Varianta 1

Varianta 2

Ritmul sporirii,
%

4 = 3:2x100-100

1. Volumul vanzarilor; unitSti


210
2. Preful de vanzare unitar, lei
7 030
3. Venitul din vanzari, lei (rd.1 x rd.2)
1 476 300
4. Consumurile $i cheltuielile variabile unitare,
3 350
lei
703
500
5. Consumurile i cheltuielile variabile totale,
lei (rd.1 xrd.4)
6. Consumurile $i cheltuielile constante totale, 590 520
lei operationala, lei
182 280
7. Profitul din activitatea
(rd.3- rd. 5- rd.6)
160
8. Pragul rentabilitatii, unitati [rd.6: (rd.2 -rd.4)]
9. Coeficientul securitatii, % (rd.1 -rd.8): rd.1 x
100
10. Momentul temporar al atingerii situatiei de
echilibru, luni[(12 luni x rd.8): rd. 1]

252
7 030
1 771 560
3350
844 200

+ 20

+ 20

+ 20

720 440
206 920

+ 22
+ 13,52

196

+ 22,50

23,81

22,22

-6,68

9,14

9,33

+ 2,08

Rezulta ca majorarea capacitatii de productie a produsului ,A" cu 20 % va cauza creterea


sumei consumurilor i cheltuielilor constante ce revin acestui produs cu 22 %, iar mSrimii
profitului din activitatea operationala - cu 13,52 %. E de mentionat ca, data cu majorarea
pragului rentabilitatii, se va micora coeficientul securitStii i va crete momentul temporar
pentru recuperarea acestora cu 0,19 luni sau cu 2,08 %.
Deci, putem concluziona ca, fn conditiile date, nu este rational ca S.R.L. Elcom sa
majoreze capacitatea de productie a produsului,A, deoarece aceasta v a duce la reducerea
coeficientului de securitate cu 6,68% i la majorarea momentului temporar cu 2,08 %.
Este rationale) majorarea capacitatii de productie, fn conditiile cand aceasta contribuie la
majorarea profitului din activitatea operationalS, coeficientului de securitate i la reducerea
momentului temporar al atingerii situatiei de echilibru.

Decizia definitiva, privind majorarea capacitatii de productie trebuie sa fie luata


avand in vedere posibilitatea intreprinderii de a recupera investitiile efectuate pentru
constructia suprafetelor suplimentare, procurarea i modemizarea utilajului. Trebuie
tinut cont i de posibilitatea comercializarii productiei suplimentare, de crearea noilor
locuri de munca, de existenta necesara de materiale, cadre etc.

4.5.

Analiza rentabilitatii activelor

In procesul desfaurarii activitatii economico-financiare, intreprinderea utilizeaza i


consuma resurse economice, numite in Bilantul contabil - active. De eficienta utilizarii
acestora depinde capacitatea intreprinderii de a supravietui sub aspect financiar, de a
atrage mijloace baneti de la cumparatori i a achita, in termenele stabilite, datoriile
acesteia etc. Unui din cei mai important! indicatori ai utilizarii eficiente a activelor este
rentabilitatea activelor, care se determina conform formulei:
. ...
. . Profitul (pierderea) pana la impozitare
Rentabilitatea activelor =---------,, , ------------f --------:f*-----x 100
Valoarea medie a activelor
* Valoarea medie a activelor poate fi calculata prin doua modalitati:

dupa media cronologica in baza datelor Cartii mari conform


formulei: T

_ +

+ + A h _ , +/2An

n 1 unde:
A - valoarea medie a activelor;
A/ - soldul valorii activelor la inceputul perioadei;
A2, A3, ...A.j - soldul valorii activelor la inceputul fiecarei urmatoare luni; An soldul valorii activelor la finele perioadei.

dupa media aritmetica simpla in baza datelor Bilantului contabil (aceasta


modalitate poate fi utilizata in scopul simplificarii calculelor, insa trebuie tiut
ca calculul valorilor medii, dupa media aritmetica simpla, este intotdeauna
aproximativ):
_ A |a inceputul perioadei + A |a sfarsitul perioadei

In literatura de specialitate i practica economica, pot fi intalnite i alte variante de


calcul al rentabilitatii activelor, cand, in calitate de numarator al formulei, in dependents
de scopul analizei, pot fi folositi:
profitul (pierderea) pana la impozitare $i piata dobanzii
Profitul (pierderea) , _ , A ^ , . . . . +
Dobanda de platit Rentabilitatea _ pana la impozitare __
activelor
Valoarea medie a activelor profitul (pierderea) pana la
piata dobanzii i dupa impozitare
u- A A i-*4 , Profitul net r, , LT, * Dobanda
de platit + . ,
Rentabilitatea _______________
(pierderea neta)
x 100
activelor

Valoarea medie a activelor

profitul net (pierderea neta)


Rentabilitatea activelor = ggfitul net (pierderea neta) x
Valoarea medie a activelor
Rentabilitatea activelor in teoria i practica analitica mai este numita rehabilitate
economica, Dupa continutul sau economic, aceasta reflecta nivelul profitului obtinut de
la fiecare leu al mijloacelor investite in circuitul intreprinderii, indiferent de sursa de
finantare a acestora. In cazul cand intreprinderea obtine pierderi contabile, nivelul
acestui indicator va fi negativ i va reflecta nivelul pierderilor obtinute de la fiecare leu
al activelor intreprinderii.
Actualmente, acestui indicator 1 se acorda atentie deosebita, deoarece nivelul lui
demonstreaza capacitatea unitatii economice de a-i utiliza cat mai eficient activele sale.
Analiza incepe cu aprecierea evolutiei in timp a nivelului rentabilitatii activelor.
Pentru aceasta, sunt utilizate datele Bilanfului contabil i Raportului privind rezultatele
financiare.
Exemplul 4.15

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina evolutia nivelului rentabilitStii activelor la S.A. Respectfn comparatie cu


realizSrile anului precedent. In baza datelor Bilantului contabil i Raportului privind rezultatele
financiare vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.

J o ? V ' 5 Tabelul 4.12 Aprecierea


dinamicii rentabilitatii activelor
Indicatori
1

Anul
precedent
2
3 916 236

Anul de
gestiune
3
137 572

Abaterea
absoluta
4=3-2
-3 778 664

1. Profitul (pierderea) la
impozitare, lei
40 956 821
42 514 531
+1 557 710
2. Valoarea activelor la fnceputul anului, lei
42 514 531
43 690 646
+1 176 115
3. Valoarea activelor la sfaritul '
anului, lei
4. Valoarea medie a activelor, lei [(rd.2 41 735 676,00 43 102 588,50 +1 366 912,50
+ rd.3): 2]
9,38
0,32
-9,06
5. Rentabilitatea activelor, % (rd. 1: rd.4
x 100)

Din datele tabelului 4.12 rezultS rentabilitatea activelor la S.A. Respect" are tending de
reducere fatS de nivelul anului precedent. DacS fn anul precedent rentabilitatea activelor a atins
nivelul de 9,38 %, fn anul de gestiune, aceasta s-a redus la 0,32 % sau cu 9,06 puncte
procentuale. E de mentionat nivelul rentabilitStii activelor fn anul de gestiune este foarte
scSzut, ceea ce fn cS la fiecare leu active S.A. Respect", fn medie ob(ine numai 0,32
bani profit la impozitare. Deci, putem mentiona S.A. Respect" utilizeazS neeficient
activele sale.

Nivelul rentabilitatii activelor poate crete sau reduce fie prin majorarea sau
micorarea nivelului rentabilitatii vanzarilor, fie pe seama accelerarii ori incetinirii
rotatiei activelor. Astfel, rezulta ca nivelul rentabilitatii activelor este determinat de
influenza urmatorilor factori:
modificarea rentabilitatii venitului din vanzari;
modificarea numarului de rotatii ale activelor.
Formula factoriala a nivelului rentabilitatii activelor poate fi prezentata astfel:
PPI PPI VV PPI vv
Ra = -^=r-xl00 = -=^-x------=------x-=-,
A
A VV VV A
unde:
Ra - rentabilitatea activelor;
PPI - profitul pana la impozitare;
VV - venituri din vanzari;
A - valoarea medie a activelor totale;

PPI
rentabilitatea veniturilor din vanzari;
VV
VV numarul de rotatii ale activelor totale.
A

Calculul influentei factorilor la devierea nivelului rentabilitatii activelor poate


fi efectuat prin metoda substitutiilor in lant sau varietatilor ei.
Exemplul 4.16

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factoriala a nivelului rentabilitatii activelor fn comparatie cu datele


anului precedent, utilizand pentru aceasta metoda diferentelor absolute. In baza datelor
Raportului privind rezultatele financiare i Bilantului contabil ale S.A. Respect" vom construi
tabelul analitic si vom interpreta rezultatele obpnute.

Tabelul 4.13
Calculul influentei factorilor la devierea nivelului rentabilitatii activelor

1
1. Venituri din vanzari, lei
2. Profitul pana la impozitare, lei

Anul
Anul
de
precedent gestiune

2
3
21 361 294 16 412 320
3 916 236
137 572

3. Valoarea medie a activelor, lei 41 735676,0 43102588,5


4. Rentabilitatea veniturilor din
vanzari, % (rd.2: rd.1 x 100)
5. Numarul de rotatii ale activelor
totale, ori (rd.1: rd.3)
6. Rentabilitatea activelor, %
(rd.2: rd.3 x 100)

Abaterea
absoluta

to II

Indicatori

Inclusiv din
modificarea
rentabilita- numarului
tii
venitu- de rotatii
rilor
din ale activelor
vanzari
5
6

- 4 948 974
-3 778 664

18,33

0,84

+1366912,
5
- 17,49

0,512

0,381

-0,131

9,38

0,32

-9,06

(- 17,49) x x (-0,131) x X
0,512 = = - 0,84 = =
-0,11
8,95

Verificare: 0,32 -9,38 = (- 8,95) +(-0,11) (- 9,06) = (9,06)


Din calculele efectuate in tabelul 4.13 rezultS cS nivelul rentabilitStii activelor fn anul de
gestiune, fatS de cel precedent, s-a diminuat cu 9,06 puncte procentuale. AceastS reducere a
fost determinate de influenta negativS a ambilor factori. Micorarea nivelului rentabilitStii
venitului din vanzSri cu 17,49 puncte procentuale a determinat diminuarea nivelului rentabilitatii
activelor cu 8,95 %.
In anul de gestiune fata de cel precedent, s-a fnregistrat fncetinire a rotatiei activelor cu 0,131
ori, ceea ce a conditionat reducerea nivelului rentabilitStii activelor cu
1, 11 puncte procentuale. NumSrului de rotatii ale activelor este la un nivel foarte redus, fiind
practic, de douS ori mai scSzut decSt se cere pentru activitate de producpe rezonabilS.
Reducerea numSrului de rotatii ale activelor este datoratS faptului cS ritmul de cretere a valorii
medii a activelor totale (103,27 %) depSete cu mult ritmul de cretere a veniturilor din vanzari
(76,83%). Cauzele care au determinat fncetinirea rotatiei activelor sunt: creterea nivelului
stocurilor de materiale i duratei de livrare a produselor finite, creterea duratei de fncasare a
creantelorpe termen scurt etc.
E de mentionat faptul cS nivelul rentabilitatii activelor este foarte redus fn ambele perioade,
ceea ce nu va permite S.A. Respect" sS-i refnnoiascS i s-i creasca activele sale fntr-o
perioadS de timp cat mai scurta.

Rentabilitatea activelor este utilizata de analiticul financiar, in calitate de: indicator


al estimarii calitatii i eficientei gestionarii intreprinderii; indicator al aprecierii
capacitatii intreprinderii de a obtine suficient profit de la fiecare leu mijloace
investite;
metoda de prognozare a marimii profitului;
indicator al aprecierii rationalitatii atragerii surselor imprumutate.
Vom ilustra ultima din situatiile specificate mai sus de aplicare a rentabilitatii
activilor.

Se considera ca, daca intreprinderea are rata a rentabilitatii activelor mai mare
decat rata dobanzii la capitalurile imprumutate, atunci atragerea surselor
suplimentare este rationala i actionarii vor beneficia de efectul parghiei financiare,
in caz contrar, indatorarea devine consumatoare de capital propriu, avand loc un
efect de maciuca.
Aceasta analiza se efectueaza in dinamica i/sau la stadiul de elaborare a |
Planului de afaceri, fiind cunoscuta sub denumirea de analiza variantelor
[ (altemativelor) de fmantare.
f

Exemplul 4.17

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina rationalitatea atragerii surselor imprumutate de S.A. Respect in


comparatie cu datele anului precedent, fn baza datelor Bilantului contabil, Anexei la Raportul
privind rezultatele financiare vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 4.14
Aprecierea rationalitatii atragerii surselor Imprumutate
Indicatori
1
1. Valoarea medie a capitalului propriu, lei
2. Valoarea medie a datoriilor purtatoare de dobanzi
(cheltuieli de fmprumut), lei
3. Profitul pana la impozitare, lei
4. Suma dobanzii de platit, lei
5. Profitul panS la impozitare i piata dobanzii, lei (rd.3
+ rd.4)
6. Rata medie a dobanzii calculate, %
7. Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit, lei
8. Profit net (pierdere neta), lei
9. Rentabilitatea activelor* % frd.5: (rd. 1 + rd.2) x 100J
10. Rentabilitatea capitalului propriu, % (rd.8: rd. 1 x 100)
11. Coeficientul de fndatorare (rd.2: rd.1)

Anul
precedent
2
33 118 491,50
987 555,50

Anul de
gestiune
3
34 416 262
1 765 266,50

3 916 236
102 762
4 018 998

137 572
329 222
466 794

10,25
124 856
3 791 380
11,78
11,45
0,03

18,65
438 366
(300 794)
1,29
(0,87)
0,05

fn scopul aprecierii rationalitatii atragerii surselor imprumutate in calitate de num&rtor al


formulei de calcul al rentabilitStii activelor, se ia indicatorul profitul pana la impozitare i
piata dobanzii, iar in calitate de numitor- suma intre valoarea medie a capitalului propriu i a
datoriilor purtStoare de dobanzi.

fn baza datelor din tabelul 4.14 putem mentiona ca in anul precedent S.A. Respect" a apelat la
un fmprumut cu ratS a dobanzii de 10,25 %, coeficientul de
tndatorare fiind 0,03, adica la un leu surse proprii reveneau 3 bani surse imprumutate. Nivelul
rentabilitStii activelor fn aceastS perioadS a constituit 11,78 %, adica la un leu active
fntreprinderea a obtinut 11,78 bani profit la impozitare i piata dobSnzii. In conditiile cand
rata rentabilitStii activelor este mai mare decat rata dobanzii, nivelul rentabilitStii capitalului
propriu a alcStuit 11,45%, adicS actionarii, la un leu surse proprii, au catigat 11,45 bani profit
net.
fn anul de gestiune, nivelul de tndatorare al fntreprinderii a crescut de la 0,03 la 0,05,
ca rezultat al apelSrii la un credit bancar pe termen scurt. Deoarece rata dobanzii de 18,65% este
cu mult mai mare decSt rata rentabilitStii activelor (1,29 %) fn anul de gestiune a scazut

considerabil eficienta utilizarii capitalului propriu i remunerarea proprietarilor de la 11,45 bani


profit la 0,87 bani pierderi, ceea ce fnseamnS, de fapt, scSdere a valorii fntreprinderii.
Astfel, putem concluziona cS atragerea surselor fmprumutate de cStre S.A. Respect" fn
anul de gestiune fa(S de cel precedent a fost nerationalS, ceea ce a conditionat reducerea
considerabilS a nivelului rentabilitStii capitalului propriu.

Deci, pentru realizarea unei investitii intreprinderea poate sa solicite acordarea


imprumutului numai atunci, cand rata dobanzii este inferioara ratei rentabilitatii
activelor. In acest caz, mijloacele imprumutate vor contribui la sporirea nivelului
rentabilitatii capitalului propriu.
Un caz particular al rentabilitafii activelor il reprezinta rentabilitatea activelor cu
destinatie de productie (rentabilitatea capitalului avansat sau ocupat). Acest indicator
reflecta eficienta mijloacelor investite in activitatea de baza a intreprinderii, adica cat
profit se obtine, in medie, de la fiecare leu investit in mijloace fixe i active curente.
Formula de calcul al rentabilitatii activelor cu destinatie de productie este:
PPI
Rap =
x! 00,
MF + AC
unde:
Rap - rentabilitatea activelor cu destinatie de productie;
MF - valoarea medie a mijloacelor fixe, calculata dupa media cronologica sau
aritmetica simpla (vezi 4.5);
AC - valoarea medie a activelor curente, calculata dupa media cronologica sau
aritmetica simpla.
Deoarece in procesul de productie nu participa toate activele curente, ci numai
stocurile de marfuri i materiale, calculele vor fi mai exacte, daca vom raporta profitul
pana la impozitare la suma intre valoarea medie a mijloacelor fixe i a stocurilor de
marfuri i materiale:
PPI
Rap = ======== x 100
MF + SMM
Pentru a evidentia factorii ce determina devierea nivelului rentabilitatii activelor cu
destinatie de productie, vom transforma formula de mai
sus astfel:
MF SMM Vvv
PPI
PPI VV PPI
Rap = ====== = = x-----------------=-----VV ,
MF + SMM MF + SMM VV VV
unde:
PPI - profitul pana la impozitare;

MF - valoarea medie a mijloacelor fixe;


SMM - valoarea medie a stocurilor de marfuri i materiale; VV venituri din vanzari;
PPI
VV
MF
VV

rentabilitatea veniturilor din vanzari;

inzestrarea veniturilor din vanzari cu mijloace fixe;

VV

- inzestrarea veniturilor din vanzari cu stocuri de marfuri si materiale.

Din formula prezentata mai sus, rezulta ca nivelul rentabilitatii activelor cu


destinatie de productie este determinat de influenta modificarii:
inzestrarii veniturilor din vanzari cu mijloace fixe;
inzestrarii veniturilor din vanzari cu stocuri de marfuri i materiale;
nivelului rentabilitatii veniturilor din vanzari.
Analiza factoriala a rentabilitatii activelor cu destinatie de productie poate fi
efectuata prin metoda substitutiilor in lant baza datelor Raportului financiar privind
rezultatele financiare i Bilantului contabil.
Exemplul 4.18

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorials a rentabilitStii activelor cu destinatie de productie ale S.A.
Respect in comparatie cu realizSrile anului precedent. In baza datelor Raportului privind
rezultatele financiare i Bilantului contabil vom construi tabelele analitice i vom interpreta
rezultatele obtinute.

Tabelul 4.15
Date initiale pentru analiza factoriala a rentabilitatii activelor cu destinatie de producpe
Indicatori
Anul
Abaterea
Anul de
precedent
absoluta
gestiune
1
2
3
4 = 3-2
1. Venituri din vanzSri, lei
21 361 294
16 412 320
- 4 948 974
2. Profitul pana la impozitare, lei
3 916 236
137 572
- 3 778 664
3. Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei 62 685 843,5 62 473 140,5
- 212 703
8 501 023,5
+ 1 599 663
4. Valoarea medie a stocurilor de mSrfuri 6 901 360,5
i materiale, lei
2,935
3,806
+ 0,871
5. Inzestrarea veniturilor din vanzSri cu
mijloace fixe, lei (rd.3: rd. 1)
0,323
0,518
+ 0,195
6. Inzestrarea veniturilor din vanzari cu
stocuri de mSrfuri i materiale, lei
(rd.4: rd.1)
18,33
0,84
- 17,49
7. Rentabilitatea veniturilor din vinzSri, %
(rd.2: rd. 1)
5,63
0,19
-5,44
8. Rentabilitatea activelor cu destinatie
de productie, % [rd.2: (rd.3 + rd.4)]
Calculul influentei factorilor la devierea nivelului rentabilitatii activelor cu destinatie de
productie se efectueaza prin metoda substitutiilor fn lant.
Tabelul 4.16
Calculul influentei factorilor la devierea nivelului rentabilitatii activelor

r
cu destinape de producpe
SubFactorii corelati
Nr.
Rentabil.
cal- stitupa Inzestra- Inzestracul
rea cu rea
cu vanzSrilor,
%
uMF, lei SMM, lei
(PPI/W)
lui
(MF/W) (SMM/
1
2
3
4
5
1
0
2,935
0,323
18,33
2
1
3,806
0,3 23
18,33
3
2
3,806
0,518
18,33
4
3
3,806
0,518
0,84

Rentabilitatea
activelor cu
destinape de
productie,
%

Calculul
influentei

Rezultatul
influentei,
%'

Denumirea
factorilor

6
5,63
4,44
4,24
0,19

4,44-5,63
4,24-4,44
0,19 - 4,24

-1,19
-0,20
-4,05

AMF/VV
ASMM/VV
APPI/VV

Din datele tabelului 4.16 rezulta ca nivelul rentabilitStii activelor cu destinatie de productie,
in anul de gestiune fata de cel precedent, a scSzut cu 5,44 puncte procentuale. Aceasta
diminuare a fost determinate de influenta negativS a tuturor factorilor. Astfel, in perioada
analizata a crescut inzestrarea veniturilor din vanzSri cu mijloace fixe de la 2,935 lei la 3,806 lei.
Aceasta fnseamnS cS, fn anul raportat, pentru obtinerea unui lei de venituri din vanzari au fost
necesare mai multe mijloace fixe. Utilizarea neeficientS a mijloacelor fixe a conditional reducerea
rentabilitStii activelor cu destinatie de productie cu 1,19 puncte procentuale.
in anul de gestiune, pentru realizarea productiei fn valoare de un leu, au fost folosite stocuri de
mSrfuri i materiale cu 0,195 lei mai multe decSt fn anul precedent, ceea ce a determinat
diminuarea rentabilitStii activelor cu destinatie de productie cu
1, 20 puncte procentuale.
Reducerea nivelului rentabilitStii vanzSrilor cu 17,49 puncte procentuale a determinat
micorarea nivelului rentabilitStii activelor cu destinatie de productie cu 4,05 puncte procentuale.
In calitate de rezerve interne privind majorarea nivelului rentabilitStii activelor cu destinatie
de productie pe viitor poate servi utilizarea mai eficientS a mijloacelor fixe, a stocurilor de marfuri
i materiale i ridicarea nivelului profitabilitStii vSnzSrilor.

4.6.

Analiza rentabilitatii capitalului propriu

In procesul desfaurarii activitatii economice, intreprinderea consuma resurse


financiare i este necesar a verifica daca aceste resurse sunt utilizate intr-un mod
suficient de eficient pentru a obtine rezultatul financiar, care va asigura fmantarea
investitiilor necesare i rambursarea datoriilor intreprinderii. in acest scop, este nevoie
de a efectua analiza rentabilitatii capitalului propriu.
Rentabilitatea capitalului propriu reflecta capacitatea intreprinderii de a utiliza
capitalul propriu in vederea obtinerii profitului, prin ea intelegem capacitatea
intreprinderii de a-i imbogati proprietarii 1.
Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apreciaza eficienta investitiilor lor,
adica caracterizeaza marimea profitului obtinut pentru fiecare leu investit in capitalul
propriu.
Rentabilitatea capitalului propriu este importanta nu numai pentru proprietarii
intreprinderii (actionarii, asociatii), dar i pentru viitorii investitori.
Obiectivele urmarite de ei sunt diferite, dar analizand rentabilitatea capitalului
propriu ei pot sa gaseasca raspuns la mai multe intrebari:
Este satisfacator nivelul rentabilitatii pentru a investi fara rise in capitalul
propriu?
Care sunt factorii care determina evolutia rentabilitatii?
Pot fi remunerati proprietarii intreprinderii, de exemplu, sa plateasca dividende
in marimea procentelor de pe piata capitalurilor?
Vor fi formate rezerve pentru pastrarea integritatii capitalului, acoperind astfel
orice rise al intreprinderii?
Rentabilitatea capitalului propriu exprima legatura care exista intre rezultatul financiar si
capitalul propriu, adica ea se determina in baza raportului
dintre profitul pana la impozitare (sau profitul net) $i valoarea medie a capitalului
propriu:
Profitul pana la impozitare
Rentabilitatea _____(sau profitul net)_____________x 0
capitalului propriu Valoarea medie a capitalului
propriu
La prima etapa, se studiaza nivelul i dinamica rentabilitatii capitalului propriu.
Exemplul 4.19

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina nivelul rentabilitStii capitalului propriu al S.A. Respect fn ultimii doi ani. In
baza datelor din Raportul privind rezultatele financiare i Bilantului contabil vom construi tabel
analitic i interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 4.17
Analiza dinamicii rentabilitatii capitalului propriu

1 Ph. Avare, L. Ravary, G. Legros, P. Lemonnier, Gestiunea si analiza fmanciara, Editura Economica,
Bucurejti, 2002.

Indicatori

Anul
precedent
2
3 916 236
3 791 380
31 430 825

Abaterea
Anul
de
absolute
gestiune
3
4=3-2
137 572
- 3 778 664
(300 794)
-4 092 174
34 806 158 + 3 375 333

1
1. Profitul panS la impozitare, lei
2. Profitul net, lei
3. Valoarea capitalului propriu la
fnceputul anului, lei
34 806 158
34 026 366
- 779 792
4. Valoarea capitalului propriu la sfar$itul
anului, lei
33 118 491,50 34416 262,00 + 1 297 770,50
5. Valoarea medie a capitalului propriu
[(rd.3 + rd.4): 2], lei
11,82
0,40
-11,42
6. Rentabilitatea capitalului propriu, calculatS
fn baza profitului panS la impozitare (rd. 1:
rd.5 x 100), %
11,45
(0,87)
-12,32
7. Rentabilitatea capitalului propriu,
calculatS fn baza profitului net (rd.2:
rd.5 x 100),%
Din calculele efectuate fn tabelul 4.17 rezultS cS la S.A. Respect rentabilitatea capitalului
propriu a fnregistrat reducere fatS de anul precedent.
Rentabilitatea capitalului propriu, calculatS fn baza profitului panS la impozitare fn anul
precedent, a constituit 11,82%, adicS, la fiecare leu de mijloace proprii
S.A. Respect" a catigat cate 11,82 bani profit panS la impozitare, dar fn anul de gestiune
numai 0,40 bani, astfel fnregistrand reducere fatS de anul precedent cu 11,42 puncte
procentuale.
De asemenea, la S.A. Respect trezete fngrijorare faptul obtinerii pierderilor nete fn anul
de gestiune, ca rezultat, rentabilitatea capitalului propriu calculatS fn baza profitului net s-a
micorat cu 12,32 puncte procentuale. DacS, in anul precedent, la fiecare leu capital propriu
S.A. Respect obtinea cate 11,45 bani profit net, atunci fn anul de gestiune a fost obtinute 0,87
bani pierderi nete.
Deci, observSm cS S.A. Respect" nu utilizeazS eficient mijloacele proprii, ceea ce cere
analizS mai detailatS a factorilor de in fluents asupra rentabilitStii capitalului propriu.

Analiza rentabilitatii capitalului propriu reprezinta un studiu complex, cu ajutorul


caruia se poate determina multitudinea influentei factorilor, care contribuie la
modificarea acestui indicator pe parcursul unei perioade de gestiune. In baza acestui
studiu, pot fi elaborate decizii necesare, in domeniul economico-financiar, pentru
ameliorarea situatiei nefavorabile i crearea unor noi decizii pentru activitatea de
intreprinzator.
In teorie i practica, sunt utilizate mai multe modele de interpretare a sistemelor
factoriale de analiza a rentabilitatii capitalului propriu.
in cazul cand rentabilitatea capitalului propriu este calculata in baza profitului pana
la impozitare, inmultind i numitorul i numaratorul cu valoarea medie a activelor,
capatam influenfa a doi factori:
rentabilitatea activelor, (Ra);
rata parghiei financiare, (Pf).
PPI PPI A PPI n
Rep = -=- = = x = = -=- x == (modelul I),
CP CP A A CP
unde:
PPI - profitul pana la impozitare;
CP - valoarea medie a capitalului propriu;
A - valoarea medie a activelor;
PPI

A
A

rentabilitatea activelor;

rata

Rentabilitatea activelor reflecta capacitatea intreprinderii de a utiliza activele


totale in vederea obtinerii profitului. Acest indicator caracterizeaza marimea profitului
obtinut pentru fiecare leu investit in active.
Rata parghiei financiare reflecta structura de finantare a activelor, adica gradul in
care utilizarea resurselor imprumutate in circuitul economic al intreprinderii contribuie la
majorarea rentabilitatii capitalului propriu. Daca unitatea economica nu atrage surse
imprumutate, atunci parghia fmanciara se situeaza la nivelul minim 100 % (sau 1), nivelul
maxim nu exista.
Pentru efectuarea analizei rentabilitatii capitalului propriu este necesara colectarea
datelor initiale. in calitate de surse informationale pentru efectuarea analizei factoriale,
servesc:
Raportul privind rezultatele financiare;

CP

parghiei financiare.

* Bilantul contabil.
Exemplul 4.20

Intreprinderea Respect S.A.

Vom colecta datele initiale pentru analiza rentabilitStii capitalului propriu al


S.A. Respect" . In baza datelor Bilantului contabil i Raportului privind rezultatele financiare
pentru ultimii doi ani vom construi i vom completa tabelul corespunzStor.
Tabelul 4.18
Date initiale pentru analiza factoriala a rentabilitatii capitalului propriu
Indicatori

1
1. Venituri din vanzari, lei
2. Profitul pana la impozitare, lei
3. Profitul net, lei
4. Valoarea medie a capitalului propriu,
lei
5. Valoarea medie a activelor, lei
6. Rata parghiei financiare, coef. (rd.5:
rd.4)
7. Rentabilitatea vanzSrilor (rd.2: rd.1 x
100), %
8. Numarul de rotatii ale activelor totale,
coef. (rd. 1: rd.5)
9. Rata corelatiei dintre profitul net i
profitul pana la impozitare,
(rd.3 : rd.2 x 100), %
10. Rentabilitatea activelor (rd.2: rd.5 x
100), %
11. Rentabilitatea capitalului propriu,
calculata in baza:
- profitului net, (rd.3: rd.4 x 100), %.
- profitului pana la impozitare (rd.2:
rd.4 x 100), %.

Anul
precedent

Anul de
gestiune

Abaterea
absoluta

CP

3
21 361 294
3 916 236
3 791 380
33 118 491,50

4
16 412320
137 572
(300 794)
34 416 262

5 = 4-3
- 4 948 974
- 3 778 664
-4 092 174
+1 297 770,50

41 735 676

Pf

1,260

1,252

-0,008

Rv

18,333

0,838

- 17,495

Na

0,512

0,381

- 0,131

Rc

96,81

(218,64)

- 315,45

Ra

9,383

0,319

Rep

11,45

(0,87)

11,82

0,40

Semne
conven
tionale
2
VV
PPI
PN

43 102 588,50 +1 366 912,50

-9,064
-12,32
- 11,42

Nota: Indicatorii 4 si 5 din tabelul 4.18 sunt calculat! prin media aritmeticS simplS.

Este de mentionat ca, intre factorii de influenta asupra rentabilitatii capitalului


propriu, exista legatura multiplicative Deci, pentru analiza factoriala pot fi aplicate
metodele: substitutiilor in lant, diferentelor absolute, diferentelor relative. In toate aceste
cazuri trebuie sa se respecte unui din principiile de baza - aranjarea factorilor in sistemul
factorial sa se efectueze in ordinea conditionarii lor economice, ceea ce inseamna ca,
mai intai, se aranjeaza factorii mai independent i dupa aceea factorii mai dependenti.
Exemplul 4.21

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza influentei a doi factori asupra rentabilitStii capitalului propriu (calculat
fn baza profitului pinS la impozitare) al S,A. Respect tn comparatie cu anul precedent prin
metoda diferentelor absolute, fn baza datelor din tabelul 4.18 vom efectua calculele analitice i
vom interpreta rezultatele obtinute.
Calculul influentei factorilor asupra rentabilitatii capitalului propriu al S.A. Respect prin
metoda diferentelor absolute
1. Modificarea rentabilitSpi capitalului propriu sub influenta rentabilitStii activelor

(Racur-RabazS) xPfbazS = (0,319- 9,383) x 1,26 = - 11,42 %.


2. Modificarea rentabilitStii capitalului propriu sub influenta parghiei financiare:
(Pfcur. - Pf bazs) * Racur. = (1,252 - 1,260) x 0,319 = - 0,002 %
Balanl;a influentei factorilor: (-11,42) + (- 0,002) = -11,42% (0,40 -11,82)
fn baza calculelor efectuate mai sus se poate mentiona cS micorarea cu 11,42 puncte
procentuale a rentabilitStii capitalului propriu a fost condifionatS, fn primul rand, de scSderea
nivelului rentabilitStii activelor cu 9,064 puncte procentuale, ceea ce a contribuit la micorarea
rentabilitStii capitalului propriu cu 11,42 puncte procentuale.
Rata pirghiei financiare aratS cS, fn anul de gestiune, primele 100 %, S.A. Respect le-a
finan(at din sursele proprii, iar restul 25,00 % - din sursele atrase. Descreterea fn dinamicS a
ratei pSrghiei financiare cu 0,8% semnificS scSderea ponderii surselor atrase fn totalul surselor
de fmantare. fn urma micorSrii fndatorSrii fntreprinderii, a avut ioc reducerea rentabilitStii
capitalului propriu cu 0,002 puncte procentuale.
Micorarea rentabilitStii capitalului propriu, la S.A. Respect, este consecintS a
reducerii rentabilitStii activelor i a modificSrii modalitSpi de finantare a acestora.

Descompunerea mai detaliata a sistemului factorial de analiza a rentabilitatii


capitalului propriu, corespunzator modelului I, este prezentat in figura 4.3.
PPI

PPI

unde:

VV

VV

----- - rentabilitatea vanzarilor;

-=- - numarul de rotafii ale activelor.

Figura 4.3. Schema de descompunere a rentabilitatii capitalului propriu calculate in baza


profitului pana la impozitare

Din figura 4.3, observam ca rentabilitatea economica constituie variabila principals


in determinarea rentabilitatii capitalului propriu. Factorii de influenta asupra
rentabilitatii activelor sunt, totodata, i cauze de modificare a rentabilitatii capitalului
propriu, i astfel, putem calcula influenta a trei factori asupra rentabilitatii capitalului
propriu (calculata in baza profitului pana la impozitare), si anume:
rentabilitatea vanzarilor, (Rv);
numarul de rotatii ale activelor, (Na);
rata parghiei financiare, (Pf)
Deci, transformarea modelului I permite construirea urmatorului model:
PPI PPI VV A Rep = -=- = x x =
(modelul II)
CP VV A CP
Exemplul 4.22

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza influentei a trei factori asupra rentabilitatii capitalului propriu (calculate
fn baza profitului pana la impozitare) al S.A. Respect" fn comparatie cu anul precedent prin
metoda diferentelor absolute. In baza datelor din tabelului 4.18 vom construi tabelul analitic i
vom interpreta rezultatele obpnute.
Tabelul 4.19
Calculul influentei factorilor asupra rentabilitatii capitalului propriu folosind
metoda diferentelor absolute i
Denumirea factorilor
Calculul marimii influentei
Marimea
factorilor
influentei, %
3
1
2
1. A Rentabilitatea vanzSrilor
(0,838- 18,333) x 0,512 x 1,26
- 11,2864
2. A NumSrul de rotatii ale activelor
3. A Parghia financiarS

0,838 x (0,381 - 0,512) x 1,26

- 0,1383

0,838x0,381 x (1,252- 1,26)

- 0,0026

Total:

- 11,42

Verificare: (- 11,2864) + (- 0,1383)+(-0,0026) = - 11,42 % (0,40- 11,82)


In baza analizei factoriale efectuate fn tabelul 4.19, observSm cS rentabilitatea capitalului
propriu este fn functie de rentabilitatea activelor. Rentabilitatea capitalului propriu la S.A.
Respect", fn primul rand, a fost diminuata cu 11,2864 puncte procentuale din cauza reducerii
rentabilitStii vanzSrilor cu 17,495 puncte procentuale.
ScSderea numSrului de rotatii ale activelor cu 0,131 rotatii a contribuit la micorarea
rentabilitStii capitalului propriu cu 0,1383 puncte procentuale, dar micorarea ratei pirghiei
financiare a redus rentabilitatea capitalului propriu cu 0,0026 puncte procentuale.

La urmatoarea etapa de analiza, vom aprecia rentabilitatea capitalului propriu


calculata in baza profitului net.
Pe seama profitului net sunt create rezerve, sunt acoperite pierderile anilor
precedenti, proprietarii intreprinderii otyin dividende, este majorat capitalul statutar, se
efectueaza investitii in vederea dezvoltarii productiei i in alte scopuri prevazute de
legislate i statutul intreprinderii. De aceea, pentru proprietarii intreprinderii (actionarii,
asociatii), rentabilitatea capitalului propriu calculata in baza profitului net este
preferabila rentabilitafii capitalului propriu, calculata in baza profitului pana la
impozitare.
Daca inmultim numitorul si numaratorul formulei de baza a rentabilitatii capitalului
propriu, calculat in baza profitului net cu valoarea medie a activelor i profitul pana la
impozitare, atunci capatam influenta a trei factori asupra indicatorului rezultativ:
rentabilitatea activelor, (Ra);
rata parghiei financiare,(Pf) ;
rata corelafiei dintre profitul net i profitul pana la impozitare, (Rc).
Sistemul factorial al rentabilitatii capitalului propriu il prezentam astfel:
PN PN A PPI PPI A PN . , , TIT,
Rep = = = = x=x-----------= ==x == x (modelul III),
CP CP A PPI A CP PPI
unde:
PN - profitul net;
PPI - profitul pana la impozitare;
CP - valoarea medie a capitalului propriu;
A - valoarea medie a activelor;
PPI

rentabilitatea activelor;

A
-

CP rata parghiei financiare;


PN

PPI rata corelatiei dintre profitul net i profitul pana la impozitare.

In formula prezentata mai sus, rata corelatiei dintre profitul net i profitul pana la
impozitare caracterizeaza presiunea fiscala asupra rezultatelor financiare ale
intreprinderii i reflecta corelatia dintre profitul net, ramas la dispozitia intreprinderii in
suma totala a profitului generat. Marimea acestui coeficient depinde de cota impozitului
pe venit i diferentele temporale i permanente, care conditioneaza modificarea venitului
impozabil in comparatiecu profitul pana la impozitare, Daca impozitul pe venit create,
atunci scade coeficientul corelatiei dintre profitul net i profitul pana la impozitare, ceea
ce duce la micorarea rentabilitatii capitalului propriu i invers. De menfionat ca
coeficientul corelatiei dintre profitul net i profitul pana la impozitare este unui din mai
mulfi indicatori ce pot fi aplicati pentru determinarea presiunii sistemului fiscal asupra
rezultatelor financiare ale intreprinderii.
Exemplul 4.23

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza influentei a trei factori asupra rentabilitStii capitalului propriu (calculate
fn baza profitului net) al S.A. Respect" fn comparatie cu anul precedent utilizand metoda
substitutiilor in lant. In baza datelor tabelului 4.18 vom construi tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obtinute.
Tabelul 4.20
Calculul influentei factorilor asupra rentabilitatii capitalului propriu folosind
metoda substitutiilor fn lant

2
0
1
2
3

Factorii interde
Ra,
Pf,
%
coef.
4
9,383
0,319
0,319
0,319

1
1
2
3
4

Nr.
subst

Nr.
cal
c.

Rc,
%

3
5
1,260 96,81
1,260 96,81
1,252 96,81
1,252 - 218,64

Rep,
%
6
11,45
0,389
0,387
-0,87

Calculul influentei, Marimea


%
influentei, %
7

0,389- 11,45
0,387-0,389
(-0,87) - 0,387

-11,061
-0,002
-1,257

Denumirea
factorului

* $

9
ARa
APf
ARc

Din calculele efectuate fn tabelul 4.20 rezultS cS, la S.A. Respect rentabilitatea capitalului
propriu, calculata fn baza profitului net, s-a micorat cu 12,32 puncte procentuale fn comparatie
cu anul precedent. AceastS micorare ca i fn cazul exemplelor 4.21 i 4.22, a fost influenfatS
de micorarea rentabilitSpi activelor, care a diminuat indicatorul analizat cu 11,061 puncte
procentuale i micorarea parghiei financiare care, la rSndul sSu, a redus rentabilitatea
capitalului propriu cu 0,002 puncte procentuale.
De asemenea, negativ a influentat asupra dinamicii rentabilitSpi capitalului propriu faptul cS
rata corelatiei dintre profitul net i profitul pSnS la impozitare fn anul de gestiune a scSzut
considerabil fn comparape cu anul precedent, ceea ce semnaleazS creterea tensiunii fiscale.
Sub influenta ultimului factor, rentabilitatea capitalului propriu a scSzut cu 1,257 puncte
procentuale.
Activitatea neeficientS, fn anul de gestiune, a S.A. Respect" poate erea probleme privind
formularea strategiilor de dezvoltare pe viitor a societSpi pe acpuni privind randamentul
investipilor acponarilor sub forms de aporturi fn capitalul statutar sau ca urmare a faptului cS au
pus la dispozipa fntreprinderii parte sau fn fntregime profitul care le revenea.
Generarea pierderilor nete la S.A. Respect" face imposibilS remunerarea proprietarilor
fntreprinderii prin acordarea dividendelor i creterea rezervelor fntreprinderii.

Descompunerea mai detaliata a sistemului factorial de analiza a rentabilitatii


capitalului propriu, corespunzator modelului III, este prezentat in figura 4.4.

PPI

Figura 4.4. Schema de descompunere a rentabilitatii capitalului propriu calculate


in baza profitului net

Dupa figura 4.4, putem intocmi un nou sistem factorial al rentabilitatii capitalului
propriu, potrivit caruia asupra acestuia influenteaza patru factori:
rentabilitatea vanzarilor (Rv);
numarul de rotatii ale activelor totale (Na);
rata parghiei financiare (Pf);
rata corelatiei dintre profitul net i profitul pana la impozitare (Rc).
Noul sistem factorial ale rentabilitatii capitalului propriu se exprima astfel:
_ PN PPI VV A PN
nn
Rep = = =--------x -=- x = x ---------- (modelul IV)
CP VV A CP PPI
Exemplul 4.24

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza influentei a patru factori asupra rentabilitatii capitalului propriu
(calculate fn baza profitului net) al S.A. Respect fn comparatie cu anul precedent prin metoda
substitutiilor fn lant. fn baza datelor tabelului 4.18 vom construi tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obtinute.
Tabelul 4.21
Calculul influenfei factorilor asupra rentabilitatii capitalului propriu prin metoda
substitupilor fn lant
Nr.
cal
c.

Nr.
su
bt.

1
1
2
3
4
5

2
0
1
2
3
4

Factorii interdependenti
Rv,
Na,
Pf,
Rc,
%
coef. coef.
%
3
4
5
6
18,333 0,512 1,260
96,81
0,838
0,512 1,260
96,81
0,838
0,381 1,260
96,81
0,838
0,381 1,2
96,81
52
0,838
0,381 1,252
-218,64

Rep, % Calculul
influentei, %
7
11,45
0,52
0,39
0,387
-0,87

8
-

0,52-11,45
0,39-0,52
0,387-0,39
(-0,87) - 0,387

Denumirea
MSrimea
influentei, factorului
%'
9
10
-

- 10,93
-0,13
- 0,003
- 1,257

ARv
ANa
APf
ARc

Din caIculele efectuate fn tabelul 4.2 rezultS ca la S.A. Respect toti factorii au contribuit la
diminuarea rentabilitStii capitalului propriu. Din cauza micorSrii rentabilitatii vSnzSrilor cu 17,50

puncte procentuale, indicatorul analizat s-a redus cu 10,93 puncte procentuale. Incetinirea vitezei
de rotate a activelor fntreprinderii a contribuit la micorarea cu 0,13 bani a rezultatelor financiare
obtinute la fiecare leu mijloace proprii, iar din cauza micorSrii parghiei financiare rentabilitatea
capitalului propriu s-a redus cu 0,003 bani. Ca i fn exemplul 4.23 creterea tensiunii fiscale a
diminuat rentabilitatea capitalului propriu cu 1,257 puncte procentuale.
Deci, tinSnd cont de nivelul nesatisfScStor al rentabilitatii capitalului propriu, proprietarii
fntreprinderii nu vor risca sS-i investeascS mijloacele suplimentare fn capitalul propriu al S.A.
Respect.

Abordarea sistematica a problematicii rentabilitatii capitalului propriu permite


pozitionarea corecta a intreprinderii in segmentul strategic caruia ii aparfine i, totodata,
fundamentarea obiectiva a orientarilor de perspective

4.7.

Analiza rentabilitatii capitalului permanent

Rentabilitatea capitalului permanent, ca i rentabilitatea capitalului propriu, este


caracteristica a politicii de finantare a intreprinderii.
Rentabilitatea capitalului permanent reflecta capacitatea intreprinderii de a utiliza
capitalul propriu i sursele atrase pe termen lung in vederea obtinerii profitului net,
adica caracterizeaza marimea profitului net obtinut la fiecare leu capital permanent.
Analiza rentabilitatii capitalului permanent este importanta pentru dimensionarea
eforturilor privind obtinerea unui anumit profit net, in raport cu rezultatele concurentei
specifice domeniului in care functioneaza intreprinderea data. De nivelul rentabilitatii
capitalului permanent al intreprinderii se intereseaza atat utilizatorii interni, cat i cei
extemi ai Rapoartelor financiare.

4. Analiza
rentabilitStii
Rentabilitatea capitalului Capitolul
permanent
exprima
legatura care exista intre rezultatul
financiar net i capitalul permanent, adica se determina in baza raportului:
Rentabilitatea capitalului _________________Profit net______________
permanent
Valoarea medie a capitalului permanent

Capitalul permanent reprezinta suma capitalului propriu i a datoriilor pe termen


lung. Valoarea medie a capitalului permanent se poate calcula in baza mediei aritmetice
simple sau mediei cronologice (vezi 4.5.)
La prima etapa de analiza, se studiaza nivelul i dinamica rentabilitatii capitalului
permanent.
Exemplul 4.25

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina nivelul rentabilitatii capitalului permanent al S.A. Respect" fn ultimii doi ani.
fn baza datelor din Raportul privind rezultatele financiare i Bilantului contabil vom construi
tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 4.22
Analiza dinamicii rentabilitatii capitalului permanent
Indicatori
Anul
Anul de
precedent
gestiune
1
2
3
1. Profitul net (pierderea neta), lei
3 791 380
(300 794)
33 483 287
37 039 227
2. Valoarea capitalului permanent la
fnceputul anului, lei
37 039 227
35 993 760
3. Valoarea capitalului permanent la
sfarsitul anului, lei
35 261 257,00 36516493,50
4. Valoarea medie a capitalului
permanent,[(rd.2 + rd.3): 2], lei
10,75
(0.82)
5. Rentabilitatea capitalului permanent,
(rd. 1: rd.4 x 100), %

Abaterea
absoluta
4 =3 - 2
-4 092 174
+ 3 555 940
- 1 045 467
+ 1 255 236,50
- 11,57

Din calculele efectuate m tabelul 4.22 rezultS ca la S.A. Respect" rentabilitatea capitalului
permanent, In anul curent, a mregistrat reducere fatS de anul precedent cu 11,57 puncte
procentuale. fn anul precedent S.A. Respect", la fiecare leu de mijloace financiare pe termen
lung, catiga cate 10,75 bani profit net, dar fn anul de gestiune obtine cate 0,82 bani pierderi
nete. Utilizarea neeficientS a mijloacelor de finantare pe termen lung trezete Ingrijorarea
proprietarilor fntreprinderii i interes tn analizS mai detailatS a factorilor de influents asupra
rentabilitStii capitalului permanent.

Modificarea rentabilitatii capitalului permanent este supusa influentei unor factori.


Pentru a intelege mai bine atat continutul acestor factori, cat i analiza lor, se recomanda
ca formula de baza a rentabilitatii capitalului permanent sa fie supusa unor transformari
succinte i anume: inmultim numaratorul i numitorul raportului de baza cu valoarea
medie a activelor si profitul pana la impozitare, astfel, capatam trei factori de influenta
asupra rentabilitatii capitalului permanent:
rentabilitatea activelor, (Ra);
coraportul dintre valoarea activelor i valoarea capitalului permanent, (PF);
rata corelatiei dintre profitul net i profitul pana la impozitare (Rc).
Sistemul factorial al rentabilitatii capitalului permanent il prezentam astfel:
13
6

PNCapitolul
A PPI A4. PPI
PN Rcper = ==x=x = i==
Analiza rentabilitatii
x ^=~ x------------------,
CPer A PPI CPer A PPI
unde:
CPer - valoarea medie a capitalului permanent
In formula prezentata mai sus, coraportul dintre valoarea activelor i valoarea
capitalului permanent, reprezentand un caz particular al parghiei financiare, reflecta
structura surselor de fmantare a activelor. Sensul economic al acestui coraport poate fi
expus in felul urmator: fund exprimat in procente (%), coraportul acesta arata ca, pe
primele 100 %, activele intreprinderii se finanfeaza pe seama capitalului permanent, iar pe
celelalte procente - pe seama datoriilor pe termen scurt.
La urmatoarea etapa de analiza, vom studia rentabilitatea capitalului permanent din
punct de vedere factorial pentru care vom colecta date initiale.
in calitate de surse informationale pentru efectuarea analizei factoriale a
rentabilitatii capitalului permanent, servesc:
Raportul privind rezultatele financiare;
Bilantul contabil.
Exemplul 4.26

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom colecta datele initiale pentru efectuarea analizei factoriale a rentabilitatii capitalului
permanent al S.A, Respect fn baza datelor Bilantului contabil i Raportului privind rezultatele
financiare vom construi tabel analitic.
Tabelul 4.23
Date initiale pentru analiza factoriala a rentabilitatii capitalului permanent
Indicatori

Simbol

1
1. Profitul pana la impozitare, lei
2. Profitul net, lei
3. Vaioarea medie a capitalului propriu,
lei
4. Valoarea medie a capitalului
permanent, lei
5. Valoarea medie a activelor, lei

2
PPI
PN
CP

3
4
5 = 4-3
3 916 236
137 572
- 3 778 664
3 791 380
(300 794)
-4 092 174
33 118 491,50 34 416 262,00 +1 297 770,50

CPer

35 261 257,00 36 516 493,50 +1 255 236,50

41 735 676,00 43 102 588,50 +1 366 912,50

Ra
6. Rentabilitatea activelor (rd.1: rd.5 x
100), %
PF
7. Coraportul dintre valoarea activelor i
valoarea capitalului permanent, coef. (rd.5:
rd.4)
Rc
8. Rata corelatiei dintre profitul net i
profitul panS la impozitare, coef. (rd.2:
rd.1)
9. Rentabilitatea capitalului permanent Rcper
(rd.2: rd.4 x 100), %

Anul
precedent

Anul de
gestiune

Abaterea
absoluta

5 = 4-3

9,383

0,319

- 9,064

1,184

1,180

- 0,004

0,968

(2,186)

-3,154

10,75

(0,82)

-11,57

Nota: Indicatorii 3,4 i 5 din tabelul 4.23 sunt calculati prin media aritmeticS simplS.

13
7

Analiza fi
rentabilitStii
In baza datelor initiale Capitolul
colectate4. poate
analizata influenta factorilor asupra
rentabilitatii capitalului permanent prin metoda substitutiilor in lant ori prin una din
varietatile ei.
Exemplul 4.27

intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorials a rentabilitStii capitalului permanent al S.A. Respect" Tn


comparatie cu anul precedent prin metoda substitutiilor fn lant. In baza datelor din tabelului 4.23
vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 4.24
Calculul influentei factorilor asupra rentabilitapi capitalului permanent prin metoda
substitutiilor in lant
Nr.
cal
c.
1
1
2
3
4

Nr. Factorii interdependenti


subs
Ra,
PF,
Rc, coef.
t
%
coef.
2
0
1
2
3

3
9,383
0,319
0,319
0,319

4
1,184
1,184
1,180
1,180

5
0,968
0,968
0,968
- 2,186

Rcper
%
6
10,75
0,37
0,36
-0,82

Calculul
influentei, %
'
7
-

0,37- 10,75
0,36-0,37
(-0,82) - 0,36

Marimea
influentei,
%'

Denumirea
factorului

-10,38
-0,01
- 1,18

ARa
APF
ARc

Din calculele efectuate In tabelul 4.24 rezultS cS la S.A. Respect" rentabilitatea capitalului
permanent, fn anul precedent, a constituit 10,75 %, adicS, la fiecare leu de mijloace permanente
de finantare, S.A. Respect" a catigat cate 10,75 bani profit net, dar in anul de gestiune a
obtinut 0,82 bani pierderi nete, astfel, mregistrand reducere fata de anul precedent cu 11,57
puncte procentuale.
Micorarea rentabilitStii capitalului permanent a fost influentatS de scSderea rentabilitStii
activelor, care a diminuat indicatorul analizat cu 10,38 puncte procentuale, de modificarea
presiunii fiscale, care a crescut in anul de gestiune i a diminuat indicatorul analizat cu 1,18
puncte procentuale i influenta neesentialS a parghiei financiare care a micorat rentabilitatea
capitalului permanent cu 0,01 puncte procentuale.
Astfel, in anul de gestiune, fntreprinderea a mregistrat pierderi nete i a fost nevoitS sS
apeleze la imprumuturi i credite bancare.

Bibliografie selectiva:

1. A. Nederita, N. Tiriulnicov, V. Paladi, L. Gavriliuc. Recomandari practice privind


intocmirea notei explicative la raportul financiar anual - revista Contabilitate i
audit, nr.4, 1999, p.49-50, 67-69.
2. Ph. Avare, L. Ravary, G. Legros, P. Lemonnier, Gestiunea i analiza fmanciara,
Editura Economica, Bucureti, 2002, p.264-274.
3. D. Margulescu, Gh. Valceanu, I. D. Cimau, C. erban, Analiza economicofinanciara, Editura fundatiei Romania de maine, Bucureti, 1999, p. 199-251.
4. A. Ifanescu, C. Stanescu, A. Baicui, Analiza economico-fmanciara, Editura
Economica, Bueureti, 1999, p.201-230
5. N. Georgescu. Analiza bilantului contabil. Bucureti, Editura Economica, 1999,
p.223-227.
6. Analiza economico-fmanciara a intreprinderii. Coord. D. Margulescu. Bucureti,
Tribuna Economica, 1994, p.204-216.
13
8

Capitolul 4. Analiza
rentabilitatii . ,
7. . .

, 2002, .555-563, 571-580.


8. . . , , , 2002.
9. . . . -, 2001, .174-183.
10. JT. . , ,
1996, .449-452,482-494, 521-530.

Intrebari de recapitulare:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Care este formula de baza a calculului rentabilitatii?


In cate grupe sunt grupati indicatorii rentabilitafii ?
Ce surse informationale se aplica pentru analiza rentabilitatii?
Ce caracterizeaza rentabilitatea veniturilor din vanzari i cum se determina?
Care sunt factorii ce influenteaza nivelul rentabilitatii veniturilor din vanzari?
Ce metoda (procedeu tehnic) se aplica pentru analiza factoriala a rentabilitatii
veniturilor din vanzari?
7. Ce caracterizeaza rentabilitatea pe produs i cum se determina?
8. Care sunt sursele informationale pentru calculul i analiza rentabilitatii pe produs?
9. Ce factori influenteaza nivelul rentabilitatii pe produs?
10. Care este esenta analizei marjei de contributie?
11. Ce reprezinta pragul rentabilitatii?
12.Care este modalitatea de calcul al pragului rentabilitatii in cazul fabricarii unui singur
tip de produs prin metoda marjei de contributie i a reprezentarii grafice?
13. Ce reprezinta marja de contributie i prin ce se deosebete de marimea profitului
brut?
14. Ce reflecta rata marjei de contributie?
15.Ce caracterizeaza rentabilitatea activelor i cum se determina?
16. Care sunt factorii ce determina modificarea nivelului rentabilitatii activelor?
17. Ce metoda (procedeu tehnic) se aplica pentru analiza factoriala a rentabilitatii
activelor?
18.Ce caracterizeaza rentabilitatea activelor cu destinatie de productie i cum se
determina?
19. Care sunt factorii ce determina modificarea nivelului rentabilitatii activelor cu
destinatie de productie?
20. Ce metoda (procedeu tehnic) se aplica pentru analiza factoriala a rentabilitatii
activelor cu destinatie de productie?
21. Ce intelegeti prin rentabilitatea capitalului propriu?
22. Analizand rentabilitatea capitalului propriu la ce intrebari gasesc raspuns proprietarii
intreprinderii i viitorii investitori?
23. Cum poate fi calculata valoarea medie a capitalului propriu utilizand datele
Bilantului contabil?
24. Ce surse informationale servesc pentru analiza factoriala a rentabilitatii capitalului
propriu?
13
9

4. Analiza rentabilitStii
25. De ce este mai preferabila,Capitolul
pentru proprietarii
intreprinderii, rentabilitatea capitalului
propriu calculata in baza profitului net?
26. Care factori influenteaza asupra rentabilitatii capitalului propriu calculate in baza
profitului pana la impozitare intr-un sistem de trei factori?
27. Ce factori influenteaza asupra rentabilitatii capitalului propriu calculate in baza
profitului net intr-un sistem de patru factori?
28. Cum poate fi calculata valoarea medie a capitalului permanent folosind datele
Rapoartelor financiare?
29. Ce surse informationale se aplica pentru executarea analizei factoriale a rentabilitatii
capitalului permanent?
30. Care sunt factorii de influenta asupra rentabilitatii capitalului permanent?
Testul individual 4
-s'

Verificati-va cunotintele din acest capital prin alegerea unui raspuns pentru fiecare
dintre urmatoarele intrebari (afirmatii):
4.1.(0,5) Nivelul rentabilitatii veniturilor din vanzari caracterizeaza:
a) gradul in care folosirea resurselor intreprinderii aduce profit;
b) capacitatea intreprinderii de a obtine profit din vanzari;
c) capacitatea de a recupera consumurile de productie.
4.2.(1,75) Nivelul planificat al rentabilitatii veniturilor din vanzarea produselor
constituie 16,41%, nivelul efectiv al acestuia - 16,98%, iar nivelul recalculat,
pomind de la stmctura i sortimentul vanzarilor anului de gestiune, costul i pretul
de vanzare pe unitatea de produs din perioada planificata - 16,17%. Devierea
nivelului rentabilitatii veniturilor din vanzari, sub influenta modificarii structurii i
sortimentului produselor fabricate i vandute, va fi:
a) 0,24%;
c) - 0,81 %;
b) + 0,57 %; d) + 0,24 %.
4.3.(0,5) Prin pragul rentabilitatii se intelege:
a) consumurile i cheltuielile, la care intreprinderea nu are nici pierderi, nici profit;
b) veniturile din vanzari, la care intreprinderea nu are nici pierderi, nici profit.
4.4.(0,5) Marja de contributie reprezinta:
a) profitul obtinut din vanzari;
b) depairea veniturilor din vanzari asupra consumurilor i cheltuielilor variabile;
c) depairea veniturilor din vanzari asupra consumurilor i cheltuielilor constante.
4.5.(1,0) Firma planifica fabricarea i realizarea unui singur produs la un pret de 20 lei
unitatea. Consumurile i cheltuielile variabile unitare constituie 12 lei unitatea.
Consumurile i cheltuielile constante totale alcatuiesc 198 000 lei. Pragul
rentabilitatii in unitati naturale va fi:
a) 24 750 unitati;
b) 16 500 unitati;
c) 27 450 unitati.
14
0

Capitolul i
4. Analiza
rentabilitatii
4.6.(2,0) Firma planifica fabricarea
realizarea
a doua tipuri de detergent: OMO i
TAID. Pentru calcularea pragului rentabilitatii total dispunefi de urmatoarele date
initiale:
Indicator!

Tipuri de produse

1
I. Pretul de vSnzare unitar, lei

OMO
2

TAID
3

17

15

2. Consumurile $i cheltuielile variabile unitare, lei

10

3. Ponderea produselor Tn totalul voiumului de vanzSri,

45

55

Total
4

100

%
4. Consumurile i cheltuielile constante totale, lei

195 000

Pragul rentabilitatii total a!catuiete:

a) 27 857 unitati c) 12 536 unitati


b) 26 857 unitati d) 15 321 unitati.
4.7.(1,75) Numarul de rotatii ale activelor a crescut in anul de gestiune fata de cel
precedent cu 0,78 ori. Nivelul rentabilitatii veniturilor din vanzarile anului
precedent constituie 18,5 %, iar cel al anului de gestiune - 19,8 %. Rezultatul
influentei modificarii numarului de rotatii ale activelor asupra nivelului rentabilitatii
activelor constituie:
a) + 14,43 puncte procentuale;
b) + 15,44 puncte procentuale.
4.8.(0,5) Rentabilitatea capitalului permanent exprima legatura care exista intre:
a) profitul pana la impozitare i datoriile pe termen lung;
b) rezultatul financiar net i capitalul permanent;
c) rezultatul financiar net i capitalul propriu.
4.9.(0,75) Daca impozitul pe venit create, atunci ce se intampla cu rata corelaJiei dintre
profitul net i profitul pana la impozitare i rata rentabilitatii capitalului propriu:
a) create rata corelatiei dintre profitul net i profitul pana la impozitare i crete i
rentabilitatea capitalului propriu;
b) scade rata corelatiei dintre profitul net i profitul pana la impozitare i se
majoreaza rentabilitatea capitalului propriu;
c) scade rata corelafiei dintre profitul net i profitul pana la impozitare i se
micoreaza i rentabilitatea capitalului propriu.
4.10. (0,75) Daca intreprinderea ii fmanteaza activitatea numai din mijloacele
proprii, atunci:
a) rentabilitatea activelor este mai mare decat rentabilitatea capitalului propriu;
b) este egalitate intre rentabilitatea activelor i rentabilitatea capitalului
propriu;
c) rentabilitatea capitalului propriu este mai mare decat rentabilitatea activelor.

14
1

4. Analiza
rentabilitStii
i Capitolul 5 Analiza Capitolul
situatiei
i patrimoniale

Obiectivele capitolului:

Caracterizarea situatiei patrimoniale i explicarea


importantei analizei acesteia.
Aprecierea generala a marimii i evolutiei activelor disponibile.
Examinarea tehnicii de analiza multilaterala a structurii patrimoniului.
Descrierea modului de calculare i analiza a patrimoniului net.

5.1. Caracteristica situatiei patrimoniale $i


necesitatea analizei acesteia
Pentru desfaurarea activitatii economico-fmanciare, intreprinderea ii formeaza
patrimoniul, care reprezinta totalitatea resurselor economice controlate de agentul
economic, in Rapoarte financiare pentru reflectarea acestui patrimoniu aflat la
dispozitia intreprinderii, se aplica notiunea de active.
Analiza situatiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de
intreprindere, indiferent de sursele de finantare a acestora.
Necesitatea analizei situatiei patrimoniale rezulta din importanta informatiei
obtinute in urma analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen din partea
utilizatorilor numeroi ai Rapoartelor financiare.
Analiza situatiei patrimoniale ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare
posibilitatea de a aprecia urmatoarele aspecte:
Care este marimea totala a activelor controlate de intreprindere?
Crete ori descrete in dinamica patrimoniul aflat la dispozitia intreprinderii?
- Care este componenta patrimoniului intreprinderii?
Care este durata de folosire a activelor in circuitul economic al intreprinderii?
Cu ce destinafie se folosesc activele disponibile?
Apartin ori nu intreprinderii cu drept de proprietate activele disponibile?
- Este grevat cu gaj ori nu patrimoniul intreprinderii?
Care este gradul lichiditafii activelor, controlate de intreprindere?
- Aduc ori nu aduc venit activele controlate de intreprinderea?

14
2

Capitolul
Analiza arentabilitatii
in calitate de sursa principals
de 4.analizS
situatiei patrimoniale servete Bilantul
contabil, in particular, informafiile situate in activul acestuia. Baza informationalS
aplicatS pentru efectuarea analizei situatiei patrimoniale cuprinde, de asemenea, i date
din Artexe la Bilantul contabil.

5.2. Aprecierea generala a marimii i evolutiei activelor


disponibile
in vederea aprecierii situatiei patrimoniale se studiazS marimea i evolutia
resurselor economice, reflectate in activul Bilantului contabil. La aceastS etapS initials
de analiza pot fi calculate atat abaterile absolute, cat si indicii relativi, adicS ritmul sau
sporul creterii activelor disponibile faa de perioada precedents.
Aprecierea informatiei obtinute in urma calculelor se efectueazS pornind de la
urmStoarele considerente. in mod normal, in urma desfaurSrii reunite a activitatii
economico-financiare create mSrimea activelor, controlate de intreprindere. Acest fapt
reflects lSrgirea activitatii de intreprinzStor i majorarea potentialului economicofinanciar (reinnoirea i dezvoltarea parcului de utilaje, mSrirea stocurilor de mSrfuri i
materiale, efectuarea investitiilor financiare etc.). Creterea activelor disponibile poate fi
obtinutS pe diferite cai: efectuarea aporturilor suplimentare in capitalul statutar din
partea proprietarilor, procurarea i crearea activelor pe seama profitului obtinut
(reinvestirea profitului), imprumutarea patrimoniului (procurarea i crearea activelor din
contul creditelor i imprumuturilor, arenda activelor etc.). Majorarea valorii totale a
activelor controlate de intreprindere poate surveni, de asemenea, ca rezultat al proceselor
inflationiste existente in economia nationals, sau al reevaluSrii activelor. Predominarea
anumitor canale de majorare a patrimoniului reflects strategia de dezvoltare acceptatS de
proprietarii i conducerea intreprinderii.
Diminuarea patrimoniului disponibil semnaleaza existenta tendintelor negative in
activitatea intreprinderii: restrangerea activitatii din lipsa comenzilor i din alte motive,
acumularea pierderilor, rambursarea surselor imprumutate atrase peste limita de
siguranjS etc. In aceste conditii, ieirea activelor disponibile de sub controlul
intreprinderii poate imbrSca diferite forme: vanzarea activelor care nu se folosesc in
activitatea de intreprinzStor, transferarea activelor pentru stingerea datoriilor,
repartizarea intre proprietarii intreprinderii i altele. in orice caz, reducerea potenfialului
economico- financiar al intreprinderii semnificS incapacitatea de a continua activitatea
de intreprinzStor la acelai nivel.
Pentru aprecierea situatiei patrimoniale este rationala, de asemenea, examinarea
evolutiei activelor disponibile in concordanta cu dinamica voiumului activitatii
intreprinderii. In acest scop se folosete aa metoda de examinare a informatiei din
Rapoartele financiare ca analiza pe orizontala. Aceasta metoda presupune compararea
indicatorilor relativi de modificare a activelor i voiumului activitatii agentului
economic. Este de mentionat ca pentru evaluarea voiumului activitatii intreprinderii pot
fi aplicate venituri din vanzari i/sau venituri totale (din toate tipurile de activitati), care
se determina ca suma urmatoarelor parti componente: venituri din vanzari, alte venituri
14
3

Capitolul 4.
rentabilitStii
operationale, venituri din activitatea
deAnaliza
investitii,
venituri din activitatea fmanciara,
venituri exceptionale. Primele doua elemente se iau in calcul conform Raportului
privind rezultatele financiare, restul componentelor - conform Anexei la acest raport.
Compararea evolutiei activelor disponibile in concordanta cu dinamica veniturilor
permite aprecierea eficientei folosirii patrimoniului existent. Se apreciaza pozitiv situatia
in care ritmul (sporul) creterii veniturilor depaete indicatorul similar al modificarii
activelor. In asemenea conditii devine evidenta gestiunea reuita a patrimoniului din
partea managerilor intreprinderii.
Exemplul 5.1

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom efectua aprecierea generals a mSrimii i evolutiei patrimoniului la S.A. Respect in


comparatie cu dinamica veniturilor. In baza datelor Raportului financiar pentru ultimii doi ani vom
alcatui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 5.1
Analiza marimii $i evolutiei patrimoniului fntreprinderii
Nr.
Indicatori
La finele anului, lei
crt.
precedent
raportat
1
2
3
4
1. Valoarea totals a activelor
42 514 531
43 690 646
2. Venituri din vanzari
21 361 294
16 412 320
3.
Venituri din toate tipurile de activitSti
22 078 875
17 586 764

Ritmul
cre$terii, %
5
102,77
76,83
79,65

Nota. Veniturile totale reflectate la rd.3 din tabelul 5.1 sunt calculate in felul urmStor:
anul precedent 22 078 875 lei = 21 361 294 + 524 164 + 74 027 + 119 390;
anul de gestiune 17 586 764 lei = 16 412 320 + 753 331 + 307 105 + 114 008.
Din datele tabelului 5.1 rezulta ca in dinamicS se evidentiaza tendinta pozitiva de cretere
a patrimoniul aflat la dispozitia S.A. Respect. DacS la inceputul anului de gestiune activele
controlate de intreprindere au constituit 42 515 mii lei, atunci la sfaritul anului acestea au
crescut cu 2,77 % i au alcStuit 43 691 mii lei. Printre canalele de intrare a patrimoniului in
administrarea intreprinderii prevaieaza procurarea i crearea activelor (In particular, a ceior
materiale In curs de executie) pe seama surselor imprumutate.
InsS datele tabelului 5.1 atestS utilizarea ineficientS a patrimoniului disponibil. Ultima
conduzie reiese din faptul datS cu creterea activelor controlate de Intreprindere, are loc
reducerea considerabilS a veniturilor obtinute In urma utilizSrii acestora In activitate de
IntreprinzStor.

5.3.

Analiza structurala a patrimoniului

In cadrul analizei structurale a patrimoniului se examineaza corelatiile existente intre diferite elemente
patrimoniale reflectate in activul Bilantului contabil.
Pentru studierea structurii patrimoniului intreprinderii pe larg se folosete astfel de metoda de
examinare a informatiei din Rapoarte financiare ca analiza pe verticala. Aceasta metoda cuprinde
calcularea ponderii (cotei) fiecarui element component in totalul activelor. in acest caz, in calitate de criteriu de
grupare a activelor servete de obicei natura, adica continutul economic al componentelor
patrimoniului reflectate pe posturile din activ al Bilantului contabil.
Exemplul 5.2

Intreprinderea Respect" S.A.


14
4

Vom studia structura patrimoniului


Respect
prin metoda de analizS pe verticals. In
Capitolulla4.S.A.
Analiza
rentabilitatii
baza datelor Bilantului contabil vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 5.2
Analiza structurii patrimoniului intreprinderii
Grupa activelor
La fnceputul anului
La sfar$itul anului
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1
2
3
4
5
1. Active nemateriale
38 834
0,09
64 555
0,15
770 773
1,81
1 408 599
3,22
2. Active materiale In curs de
executie
3. Terenuri
850
0,00
4. Mijloace fixe
30 655 410
72,11
29 427 933
67,36
5. Investitii pe termen lung
86 750
0,20
86 750
0,20
6941
813
16,33
10
060
234
23,03
6. Stocuri de marfuri i
materiale
7. Creante pe termen scurt
3 755 027
8,83
2 569 788
5,88
8. Mijloace bSne?ti
216 095
0,51
63 369
0,15
9. Alte active curente
49 829
0,12
8 568
0,01
Total active
42 514 531 100,00 43 690 646 100,00

Devierea
6
+ 0,06
+ 1,41

-4,75
-

+ 6,7
-2,95
-0,36
-0,11
-

Informatia continutS fn tabelul 5.2 atestS faptul fn structura patrimoniului S.A. Respect"
prevaleazS mijloacele fixe. Totodata, se observS reducerea absoluta i relativS a acestei grupe
de active. DacS la fnceputul perioadei de gestiune mijloacele fixe au constituit 72,1 la sutS din
totalul patrimoniului disponibil, atunci la sfarit cota mijloacelor fixe a alcStuit numai 67,36 %,
adicS cu 4,75 % mai putin.
Considerabil a crescut cota stocurilor de mSrfuri i materiale care la sfaritu! anului de
raportare au alcStuit 23,03 % din totalul activelor, ceea ce este cu 6,7 % mai mult decat la
fnceputul.
Se observS micorarea absolutS i relativS a resurselor economice sustrase fn decontSrile
cu debitorii. Cota creantelor s-a redus pe parcursul anului cu 2,95 % (de la 8,83 % la fnceputul
perioadei la 5,88 % la sfaritul).
Restul modificSrilor survenite fn structura patrimoniului S.A. Respect nu au fost atSt de
fnsemnate.

Pentru studierea structurii patrimoniului intreprinderii poate fi folosita cu succes i


alta metoda de analiza a informatiei din Rapoarte financiare, cum este metoda ratelor. In
acest caz se calculeaza i se interpreteaza varietate mare de coeficienti, cu ajutorul
carora se analizeaza structura patrimoniului dupa diferite criterii (vezi figura 5.1).
In particular, in functie de termenul de aflare (utilizare) a activelor in circuitul
economic al intreprinderii, adica in dependents de durata de func|ionare utila,
patrimoniul disponibil se divizeaza in doua grupe mari: active pe termen lung i active
curente.
Din acest punct de vedere, in cadrul analizei structurale a patrimoniului pot fi
calculate urmatoarele rapoarte reciproc substituibile: rata imobilizarilor, rata activelor
curente, corelatia intre activele curente i imobilizari.
Rata imobilizarilor reflecta cota activelor pe termen lung in suma totala a
patrimoniului intreprinderii. Acest coeficient se calculeaza in felul urmator:
.
Active pe termen lung
Rata imobilizarilor =---------------------:------Total active
14
5

Capitolul
Analiza rentabilitStii
La aprecierea acestui indice
este 4.necesar
sa tinem cont de nivelul de insuire a
capacitafilor de productie. In particular, creterea in dinamica a ratei imobilizarilor in
conditiile unui grad scazut de utilizare a capacitafilor existente reflecta compozitie
fragila a utilizarii patrimoniului intreprinderii. Ponderea ridicata (mai mare de doua
treimi din activ) a imobilizarilor poate erea dificultati privind achitarea datoriilor curente.

14
6

Figura 5.1. Structurarea patrimoniului tn functie de diferite criterii

Capitolul 4. Analiza rentabilitatii

Rata activelor curente se afla in dependenta opusa cu rata imobilizarilor:


Rata activelor curente =

curgntg_ _ j _ Rata imobilizarilor


Total active

Modificarile structurale ale patrimoniului in favoarea activelor curente se explica, de


obicei, prin depairea ritmului ere 5terii activelor curente asupra ritmului creterii
activelor pe termen lung.
In loc de rata imobilizarilor sau rata activelor curente, poate fi calculata rata
corelatiei intre activele curente i imobilizari:
Rata corelatiei intre activele
Active curente
curente i imobilizate
Active pe termen lung
Indicatorul nominalizat caracterizeaza corelatiile interne existente intre elementele
patrimoniului reflectate in activul Bilantului. Nivelul ridicat al acestui coeficient
determina tendinta spre accelerarea rotatiei patrimoniului intreprinderii i contribuie la
micorarea sumei mijloacelor economice, necesare pentru mentinerea voiumului
activitatii.
La aplicarea altui criteriu de grupare a activelor - dupa destinatie (participatie tn
activitatea operationala) - se examineaza marimea relativa a potentialul productiv al
intreprinderii. Nu intotdeauna suma intreaga a activelor controlate de intreprindere pot fi
utilizate nemijlocit in procesul activitatii operationale. De exemplu, parte din active se
pot afla in stadiul de creare (active materiale in curs de executie) sau de decontari
(creante), pot fi investite in capitalul statutar al altor intreprinderi etc.
Din acest punct de vedere, in primul rand, se calculeaza i se apreciaza rata
patrimoniului cu destinatie de productie:
Mijloace fixe la Stocuri de marfuri Rata
patrimoniului cu _ valoarea de bilant
?i materiale
destinatie de productie
Total active
Aceasta rata reflecta ponderea activelor care pot fi direct utilizate in cadrul
intreprinderii pentru fabricarea productiei, comercializarea marfurilor, prestarea
serviciilor, executarea lucrarilor. Creterea acestui indicator in dinamica se apreciaza ca
pozitiva, fiindca contribuie la sporirea voiumului activitatii pentru desfaurarea careia a
fost formata intreprinderea. Situatia patrimoniala a intreprinderilor din sectorul real al
economiei nationale cu rata redusa (mai mica de 0,5) a patrimoniului cu destinatie de
productie se considers, periculoasa cu consecinte negative in ce privete posibilitatile de
a dezvolta activitatea operationala. Un interes deosebit il prezinta analiza acestei rate
pentru investitorii strategici potentiali.
Pentru caracterizarea mai detaliata a potentialului productiv al intreprinderii se
studiaza rata compozitiei tehnice a activelor (capitalului):
Rata compozitiei tehnice _ Mijloace fixe la valoarea de bilant a activelor
(capitalului)
Active curente

14
7

Capitolul
Analiza rentabilitStii
In conditiile crizei economice
i 4.inflatiei
acest raport are tendinta negativa de
descretere, conditionata de un ir de cauze: majorarea preturilor pentru marfuri i
materiale stocate, plasarea mijloacelor libere pentru marirea fizica a stocurilor de marfuri
i materiale in calitate de protectie contra devalorizarii banilor, majorarea stocurilor
productiei finite din cauza reducerii cererii, scaderea gradului de reinnoire a mijloacelor
fixe din cauza scumpirii lor i lipsei surselor de finantare. Tendinta de scadere a
capacitatii tehnice uneori se incetinete artificial prin reevaluarea mijloacelor fixe, dar
aceasta nu favorizeaza gradul real al indicatorului in cauza.
in caz de necesitate se examineaza mai profund anumite elemente componente ale
patrimoniului cu destinatie de productie. De exemplu, la solicitarea creditului pentru
reinnoirea mijloacelor fixe, pot fi calculati i interpretati urmatorii coeficienti: rata de
reinnoire a mijloacelor fixe, coeficientul de ieire, coeficientul de uzura, coeficientul de
utilitate, cota mijloacelor fixe complet uzate, rata medie de acumulare a uzurii.
in particular, pentru aprecierea disciplinei financiare a clientului privind utilizarea
deplina a surselor proprii de finantare destinate reinnoirii mijloacelor fixe, creditorul, in
baza datelor Anexei la Bilantul contabil, poate calcula i compara urmatorii indicatori:

Valoarea mijloacelor fixe intrate in


Coeficientul de reinnoire _ cursul perioadei de gestiune a mijloacelor
fixe
Valoarea de inventar a mijloacelor
fixe la sfaritul perioadei
Uzura mijloacelor fixe calculata Rata
medie de acumulare _ in cursul perioadei de gestiune a uzurii
mijloacelor fixe Valoarea de inventar a mijloacelor
fixe la sfaritul perioadei
in cazul in care al doilea coeficient in depaete pe primul, poate fi trasa concluzia
ca intreprinderea a utilizat parte din sursele proprii de finantare destinate reinnoirii
mijloacelor fixe pentru alte scopuri.
Capitolul 5. Analiza situatiei patrimoniale

Un aspect referitor la aplicarea potentialului produetiv existent la


intreprindere caracterizeaza rata activelor materiale pe termen lung neutilizate. Conform
datelor din nota informativa din componenta Anexei la Bilantul contabil acest
coeficient poate fi calculat in felul urmator:
Active materiale pe termen lung care
Rata activelor materiale __________temporar nu functioneaza______
pe termen lung neutilizate Total active materiale pe termen lung
Nivelul ridicat al acestui coeficient reflecta existenta activelor conservate,
defectate sau devenite excesive din diferite cauze (lipsa comenzilor, insuficienta
materialelor etc.). Printre consecintele negative ale acestui fenomen pot fi numite:
invechirea morala i degradarea fizica a activelor, suportarea cheltuielilor de pastrare
a activelor care nu se exploateaza i reducerea rentabilitatii intreprinderii in legatura
cu imobilizarea resurselor economice in active care nu aduc venit.
14
8

Capitolul
4. Analiza
rentabilitatii
Pastrarea nivelului ridicat
al ratei
activelor
materiale pe termen lung, neutilizate
intr-o perioada indelungata, semnaleaza incapacitatea conducerii intreprinderii de a
efectua oportun actiuni corespunzatoare: predarea in arenda a activelor care nu .pot fi
folosite in cadrul intreprinderii, schimbarea sau comercializarea acestora i altele.
La aplicarea urmatorului criteriu de clasificare a activelor, acestea se grupeaza
in functie de gradul lichiditatii, adica dupa capacitatea elementelor patrimoniale de a
se transforma in mijloace baneti. Din acest punct de vedere, poate fi calculata i
interpretata rata activelor perfect lichide, care se determina in baza relatiei:

Rata activelor perfect lichide = - M^le^negi,


Total active
Dupa continutul economic acest coeficient reflecta cota activelor intreprinderii
care se afla intr-o forma absolut lichida i pot fi imediat utilizate pentru achitarea
datoriilor sau alte scopuri. Este evident ca de nivelul acestui coeficient direct depinde
capacitatea de piata a intreprinderii.
Pentru analiza structurii patrimoniului intreprinderii dupa acest criteriu in mod
similar pot fi calculati ?i interpretati urmatorii coeficienti: rata activelor uor, lent i,
respectiv, greu realizable. Mai detaliat clasarea activelor in functie de gradul
lichiditatii se examineaza in compartimentul 10.2 din aceasta edifie.
Pentru creditorii reali i, mai ales, cei potentiali un interes deosebit reprezinta
structura patrimoniului intreprinderii dupa dreptul de proprietate. In scopul
examinarii structurii activelor sub acest aspect, poate fi aplicata rata
activelor arendate care se calculeaza in baza datelor din Anexa la Bilantul contabil in
felul urmator:
Active nemateriale Terenuri

Mijloace fixe

arendate pe termen + arendate pe + arendate pe termen


Rata activelor ______________lung_____________termen lung______________lung_________
arendate

Total active

De mentionat ca in folosinta i la dispozitia intreprinderii se pot afla activele pe


termen lung luate in arenda curenta, marfuri i materiale care nu apartin intreprinderii
(primite in custodie, spre prelucrare, in consignatie etc.), precum i titluri de valoare care
nu apartin intreprinderii (primite de firma de brokeraj pentru vanzare etc.). Valoarea
acestor active se contabilizeaza in conturile extrabilantiere i nu se reflecta in activul
Bilantului contabil. De aici rezulta ca aceste active nu trebuie sa fie luate in considerate
la structurarea patrimoniului intreprinderii dupa dreptul de proprietate.
Marimea cotei activelor arendate are importanta nu numai in cazuri de creditare, dar
i la vanzarea, motenirea, lichidarea intreprinderii i in multe alte situatii.
La efectuarea operatiunilor de creditare, de imprumut, de vanzare cu piata amanata
in rate i altele, atentie deosebita se acorda structurii patrimoniului sub aspectul
grevarii cu gaj. Din acest punct de vedere, in cadrul analizei pot fi examinati urmatorii
coeficienti: rata activelor grevate cu gaj, rata activelor degajate, rata corelatiei dintre
valoarea de gaj i cea de bilant a patrimoniului depus in gaj.
14
9

Capitolul 4. Analiza
rentabilitStii
Nivelul primei rate ce calculeaza
in baza
informa|;iilor din Anexa la Bilantul
contabil (indicatorul 7 din date generale) cu ajutorul formulei:
Valoarea de bilanf a activelor Rata
activelor grevate _ inregistrate in calitate de gaj cu gaj Total
active

Conform datelor Anexei la Bilanful contabil, pot fi stabilite grupele de active


depuse in gaj: active nemateriale, active materiale pe termen lung, stocuri de marfuri i
materiale, investitii financiare pe termen scurt, active financiare i alte active.
Este evident ca rata activelor degajate se afla intr-o legatura diametral opusa cu rata
activelor grevate cu gaj:
Valoarea de bilant a
activelor pe termen lung si
..^
curente inregistrate m
Rata activelor ______________________________calitate de gaj___________ j Rata activelor
degajate
Total active
grevate cu gaj
_..
Total active -

15
0

Capitolul
4. Analiza
rentabilitatii
Nivelul mai ridicat al ratei
activelor
grevate
cu gaj i, respectiv, mai scazut al ratei
activelor degajate inseamna pentru un creditor potential mai putine anse de a garanta cu
gajul un contract nou de creditare, de imprumut etc.
De mentionat ca la calcularea acestor coeficienti nu poate fi aplicata valoarea de gaj
a activelor, pentru ca in acest caz nu va fi asigurata comparabilitatea metodelor de
estimare a patrimoniului luat in calcul in numaratorul i numitorul formulelor prezentate
mai sus. Drept dovada pentru aceasta afirmatie poate servi rata corelatiei dintre valoarea
de gaj i cea de bilant a patrimoniului depus in gaj:

Rata corelatiei dintre valoarea de gaj i


cea de bilant a patrimoniului depus in
gaj

Valoarea de gaj a patrimoniului


__________depus in gaj__________
Valoarea de bilant a patrimoniului depus in gaj

Acest coeficient arata de cate ori valoarea de gaj depaete valoarea de bilanf a
patrimoniului intreprinderii inregistrat in calitate de gaj. Decalajul dintre numaratorul i
numitorul formulei de mai sus se explica prin faptul ca valoarea de gaj constituie un
anumit procent, de obicei pana la 80 %, de la valoarea de estimare (de piata) a activelor
depuse in gaj.
La aplicarea urmatorului criteriu de clasificare a activelor, acestea se apreciaza dupa
capacitatea de a aduce venit. In acest scop totalitatea activelor disponibile se divizeaza
in doua grupe in dependenfa de faptul daca folosirea activelor a adus intreprinderii sau
nu venituri in perioada de gestiune. De exemplu:
Grupe (categorii) de
active
Active nemateriale
Programe informatice,
embleme comerciale,
Mijloace fixe

Investitii financiare

Active care au adus venit Active care nu au adus venit

brevete cedate in arenda in cazul


calcularii redeventelor (royalty)

Licente
pentru

activitati ce nu au fost practicate

imprumuturi acordate gratis (fara dobanda); cote de

Maini i utilaje aflate in exploatare in cazul


obtinerii veniturilor din vanzari

participate in capitalul statutar al altor intreprinderi in


lipsa dividendelor

Depozite bancare, pachete de actiuni in cazul


calcularii dividendelor
Marini i utilaje care temporar nu funcfioneaza
.a.m.d.

15
1

Conform acestui principiu se clasifica toate activele intreprinderii. Pe baza


datelor obtinute se calculeaza rata activelor ce au adus venituri:
,, Stocuri de marfuri , Alte active ce au . , Miiloace fixe + , .
, * + , . . Rata activelor ce _ ______________?i materiale_________adus venituri
au adus venituri
Total active
Nota: * Mijloacele fixe i stocurile de marfuri i materiale se iau in calcul, daca
intreprinderea in perioada de raportare a obtinut venituri din vanzari.
Ultima rata permite aprecierea calitatii activelor ce se afla la dispozitia
fntreprinderii i, totodata, a capacitatii conducerii acesteia de a folosi activele
rational.
Exemplul 5.3

intreprinderea Respect S.A.

Vom studia structura patrimoniului la S.A. Respect prin metoda ratelor. fn baza
datelor Bilantului contabil i Anexei la Bilant vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obtinute.
Tabelul 5.3
Analiza coeficientilor structurii activelor
Denumirea
La inceputul anului
La sfaritul anului
coeficientului
1
2
3
1. Rata
31 551 767: 42 514 531 =
30 988 687: 43 690 646 =
imobilizarilor
= 0,74
= 0,71
2. Rata patrimoniului cu 1(62 844 184 - 32 188 774) + + 6 [(62 102 097-32 674 164) + + 10
destinatie
de 941 813]: 42 514 531 =
060 234]: 43 690 646 = = 0,90
productie
= 0,88
3. Rata compozitiei
(62 844 184-32 188 774) :
(62 102 097 - 32 674 164):
tehnice a
: 10 962 764 =
: 12 701 959 =
activelor
= 2,80
= 2,32
304 073*: 62 844 184 =
9 200 824 : 62 102 097 =
4. Coeficientul de
= 0,0048
= 0,1482
reinnoire a
mijloacelor fixe
799 758 : 62 102 097 =
5. Rata medie de 982 655*: 62 844 184 =
= 0,0156
= 0,0129
acumulare a uzurii
6.

Rata
activelor 0 : 31 426 183 =
materiale pe termen
lung neutilizate
7. Rata activelor
perfect lichide
1
8. Rata activelor
arendate

830 600: 30 837 382 =


=0

= 0,03

216 095 : 42 514 531 =


= 0,0051
2

63 369: 43 690 646 =

0 : 42 514 531 =

0 : 43 690 646 =
=0

= 0,0015
3
=0

1 648 536 : 43 690 646 =


9. Rata activelor 540 697: 42 514 531 =
= 0.0127
= 0,0377
grevate cu gaj
[(62 102 097 - 32 674 164- - 830
10. Rata activelor ce [(62 844 184 - 32 188 774) +
600) + 86 750 +
au adus venituri** + 86 750 + 6 941 813]:
: 42 514 531 =
+ 10 060 234]: 43 690 646
= 0,8864
=
= 0,8868
Note: * Conform datelor Raportului financiar pentru anul precedent
** In componenta activelor ce au adus venituri sunt incluse: mijloacele fixe la
valoarea de bilant cu excluderea activelor care temporar nu functioneaza;
investitiile pe termen lung in parti nelegate care a adus Intreprinderii dividende;
stocurile de marfuri i materiale.
Calculul coeficientilor structurii patrimoniului S.A. Respect" permite constatarea
urmatoarelor concluzii.
Structura patrimoniului se caracterizeaza prin rata ridicata de imobilizare a activelor
care la sfaritul anului de gestiune a alcatuit 71 %. In dinamica se observS reducere a
nivelului de imobilizare ce este justificat in conditiile unui grad scazut de utilizare a
capacitafilor de productie existente (66,8 %).
Rata sporita a patrimoniului cu destinatie de productie caracterizeaza pozitiv
structura activelor fntreprinderii. Din totalul activelor controlate de intreprindere la sfaritul
anului 90 % pot fi folosite direct pentru desfaurarea activitatii operationale.
Totodata, calculele efectuate au dezvaluit i aspectele negative aferente potentialului
intreprinderii. In primul rand, atrage atentia caracterul instabil al procesului de reinnoire a
mijloacelor fixe ce se observa din fluctuatia considerabila a coeficientului corespunzator.
Compararea coeficientului de reinnoire a mijloacelor fixe cu rata medie de
acumulare a uzurii denota faptul ca intreprinderea in perioada precedenta a folosit parte
din sursele proprii de finantare destinate reinnoirii mijloacelor fixe pentru alte scopuri. In
anul de gestiune situatia este diametral opusa: calculele atesta utilizarea deplina dupa
destinatie a surselor de finantare menite mentinerii potentialului tehnic. Insa efortul
fntreprins de conducerea fntreprinderii referitor la refnnoirea mijloacelor fixe nu a fost
suficient pentru compensarea procesului de mvechire, uzura i scoatere din uz a
mijloacelor fixe. In consecinta se observa scSderea compozitiei tehnice a activelor
intreprinderii.
tendinta de Ingrijorare reprezintS i aparitia activelor materiale pe termen lung
temporar neutilizate care la sfaritul anului de gestiune au constituit 3 % din valoarea
acestei categorii de active.
La nivel foarte scSzut, cu tendinta negative de diminuare, se situeaza rata activelor
perfect lichide. In anul de gestiune cota mijloacelor baneti in suma totals a patrimoniului
s-a micorat de la 0,5% la 0,2 %. Acest fapt poate conditiona dificultati privind achitarea
datoriilor curente.
Informatiile din tabelul 5.3 confirms ca S.A. Respect nu recurge la arenda activelor
pentru formarea patrimoniului disponibil.
Calculele efectuate aratS ca la sfaritul anului de gestiune aproape 4 % din totalul
activelor intreprinderii au fost inregistrate fn calitate de gaj. In dinamicS se observa
creterea ratei patrimoniului grevat cu gaj ceea ce este legata cu majorarea creditelor
contractate.
Activitatea conducerii intreprinderii este caracterizata pozitiv de faptul ca partea
preponderenta (circa 90 %) din activele disponibile aduc fntreprinderii venituri.

5.4.

Calculul i analiza patrimoniului net

Patrimoniul intreprinderii poate fi analizat nu numai la valoarea de bilant, dar


i la valoarea neta a acestuia. In ultimul caz se folosete notiunea patrimoniului
net (activelor nete). In practica economica internationala se aplica doua variante
de defmire i, respectiv, de calculare a patrimoniului net.
Prima abordare defmete patrimoniul net ca valoare a activelor, diminuata cu
marimea datoriilor (pe termen lung ?i scurt). In conformitate cu aceasta
modalitate, valoarea patrimoniului net se calculeaza in felul urmator:
Patrimoniul net = Total active - Datorii pe tennen lung - Datorii pe termen scurt
Din formula se observa ca rezultatul calculului efectuat in baza datelor
Bilantului contabil va fi egal cu valoarea capitalului propriu.
A doua abordare determina patrimoniul net ca valoare a activelor, diminuata
cu marimea datoriilor pe termen scurt. Formula de calcul in acest caz este
urmatoarea:
Patrimoniul net = Total active - Datorii pe termen scurt
Rezultatul obtinut in urma aplicarii acestei formule conform datelor
Bilantului contabil va coincide cu valoarea capitalului permanent (suma
capitalului propriu ?i datoriilor pe termen lung).
Apare intrebarea: de ce la analiza situatiei financiare a intreprinderii se
folosesc paralel diferite notiuni (patrimoniul net - capital propriu; patrimoniul net capital permanent), care se egaleaza dupa valoare? Exista cateva argumente in
sprijinul acestui fenomen:
Daca notiunile de capital propriu i capital reflecta permanent anumite
surse de finantare a activitatii intreprinderii, atunci notiunea de patrimoniu
net pune accentul pe aspectul de plasare a acestor surse.
Uneori, la calcularea patrimoniului net din suma totala a activelor in
prealabil se exclud urmatoarele active:
bunurile invechite i deteriorate; creantele dubioase;
activele nemateriale (inclusiv goodwill-ul) i alte elemente
patrimoniale care nu intotdeauna pot fi comercializate in caz de
necesitate.
La determinarea patrimoniului net activele intreprinderii pot fi estimate
nu numai la valoarea de bilant, dar i la valoarea de piata. Daca vom
evalua la preturi de piata activele intreprinderii i vom scadea suma
datoriilor, atunci rezultatul nu va coincide nici cu capitalul propriu, nici
cu valoarea de piata a actiunilor intreprinderii aflate in circulate.
In practica autohtona se aplica prima din cele doua modalitati existente de
defmire i calculare a patrimoniului net. In aceste conditii continutul economic al

indicatorului in cauza poate fi expus astfel: patrimoniul net reflecta marimea


activelor controlate de intreprindere care sunt formate numai pe seama surselor
proprii de finantare i nu sunt impovarate de datorii.
In mod normal marimea patrimoniului net create in dinamica in urma
desfaurarii activitatii economico-financiare eficiente. Tendinta de scadere a
activelor nete semnaleaza existenta aspectelor dificile in dezvoltarea
intreprinderii. Situatia fmanciara in acest caz se caracterizeaza ca instabila.
Aparitia valorii negative a patrimoniului net confirma stare de criza, cand
intreprinderea nu dispune de active formate pe seama surselor proprii si activitatea
pe deplin se fmanteaza datorita surselor imprumutate. Deci, se constata
dependenta fmanciara absoluta a intreprinderii de creditorii acesteia.
Pentru a depista cauze de scadere (ca i de cretere) a patrimoniului net, se
efectueaza analiza factoriala cu aplicarea metodei balantiere.
Exemplul 5.4

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua calculul patrimoniului net al S.A. Respect i vom studia influenta
factorilor asupra modificarii acestui indicator. In baza datelor Bilantului contabil vom
alcatui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 5.4
Calculul i analiza factoriala a patrimoniului net
___________________________________________________________(In lei)
Indicatori
La inceputul La
Influenta
sfaritul Abaterea,
anului anului
asupra
patrimoniului
net
1
2
3
4
5
1. Total active
42 514 531
43 690 646
+ 1 176 115
+ 1 176 115
2. Datorii pe termen lung
2 233 069
1 967 394
- 265 675
+ 265 675
3. Datorii pe termen scurt
5 475 304
7 696 886
+ 2 221 582
- 2 221 582
34 806 158
34 026 366
- 779 792
X
4. Patrimoniul net (rd.1
-rd.2-rd.3)
Din calculele efectuate in tabelul 5.4 rezulta ca la sfaritul perioadei de gestiune
S.A. Respect dispune de patrimoniul net In suma totals de 34 026 mii lei. Totodata, In
dinamica se observa tendinta negative de reducere a activelor nete, care s-au micorat fn
cursul anului cu 778 mii lei,
Reducerea mentionata s-a produs din cauza creterii considerabile a datoriilor pe
termen scurt. Sub influenta acestui factor patrimoniul net a scSzut cu 2 221 mii lei.
Totodata, majorarea valorii activelor controlate de intreprindere i micorarea datoriilor pe
termen lung a diminuat cu 1 176 i 266 mii lei respectiv influenza negative a creterii
datoriilor pe termen scurt.

Suma totala pozitiva a patrimoniului net poate camufla in sine existenta


componentelor negative. De aceea in continuare se efectueaza analiza mai
detaliata a patrimoniului net din punct de vedere structural.

La aceasta etapa de analiza in cadrul patrimoniului net se evidentiaza doua


parti componente: activele pe termen lung nete i activele curente nete (fondul de
rulment net). In acest scop se aplica una din regulile fundamentale ale echilibrului
financiar care prevede ca activele pe termen lung trebuie fmantate pe seama
capitalului permanent (capitalului propriu i datoriilor pe termen lung). Deci, in
procesul analizei structurale a patrimoniului net, din activele pe termen lung se
scad datoriile pe termen lung, iar din activele curente - datoriile pe termen scurt.
Daca in urma calculelor se determina marimea negativa a activelor pe termen
lung nete, se constata incalcarea principiului de finantare mentionat mai sus, i
anume: creditele <ii imprumuturile pe termen lung destinate procurarii (crearii)
sau reinnoirii activelor pe termen lung au fost folosite pentru fmantarea activitatii
curente (procurarea materialelor, remunerarea muncii, piata impozitelor etc.). In
consecinta apare pericolul de invechire si degradare a potentialului tehnic al
intreprinderii, care va reduce posibilitatile de desfaurare a activitatii operationale.
Aparitia valorii negative a activelor curente nete confirma incalcarile
discipline! financiare de alt gen: creditele, imprumuturile, precum i alte surse
atrase pe termen scurt (datorii fata de fumizori, salariati, buget) au fost plasate in
activele pe termen lung. Cauzele ce pot provoca aparitia valorii negative a
activelor curente nete i consecintele corespunzatoare in mod mai detaliat se
examineaza in compartimentul 9 din prezenta editie.
Exemplul 5.5

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom studia modificSri fn structura patrimoniului net la S.A. Respect survenite in


cursul anului de gestiune. In baza datelor Bilantului contabil vom alcatui tabelul analitic i
vom interpreta rezultatele obpnute.
Tabelul 5.5
Analiza structurii patrimoniului net in anul de gestiune
Compo
nente

Active
Suma, mii lei

Compo
nente

Datorii
Suma, mii lei

Active nete
La inceputul
La sfar$itul

la
in- la
sfarsfar- Suma, mii
la
in- la
ceputul
$itui
lei
ceputul ptul
1
2
3
4
5
6
7 = 2-5
318
5 5 1 30988687 Datorii pe 2233069 1967394 29
Active pe 31
698
767
termen
termen
lung
lung
Active
10 962 764 12 701959 Datorii pe 5 475304 7696 886 5487460
curente
termen
scurt
Total
42 514 531 43
690 Total
7708 373 9
664 34
806
active
646
datorii
280
158

Cota Suma, mii Cota in


in % lei
%
8
9 = 3-6
10
84,2 29 021293 85,3
15,8

5 005 073 14,7

100,0 34 026366 100,0

Informatiile prezentate in tabelul 5.5 atestS faptul ca conducerea S.A. Respect"


urmeaza principiul echilibrului financiar privind formarea activelor pe termen lung pe
seama surselor de finantare permanente. AceastS conciuzie se deduce din faptul ca la
sfaritul perioadei de gestiune, ca i la inceputul ei, atat activele pe termen lung nete, cat
i activele curente nete la aceasta intreprindere au valori pozitive.

De mentionat partea preponderenta (mai mare de 80 %) a patrimoniului net


reprezinta activele cu durata de functionare mai fndelungata decat un an. In dinamica se
observa creterea cotei acestei componente tn totalul patrimoniului net.

Valoarea patrimoniului net (activelor nete) se folosete la efectuarea


multiplelor operatiuni economice, ca de exemplu: la evaluarea patrimoniului
intreprinderii in scopul actionarii, privatizarii, vanzarii, motenirii, la depunerea
intreprinderii in gaj (ipoteca de intreprinzator), asigurarea bunurilor intreprinderii
contra daunelor, reorganizarea intreprinderii (fuziunea, divizarea etc.), la
evaluarea pachetelor de actiuni (cotelor de participate) pentru rascumpararea,
depunerea in gaj i alte scopuri in conditiile lipsei preturilor de piata i altele.
Vom exemplifica una din situatiile mentionate mai sus.
Exemplul 5.6

Intreprinderea Respect S.A.

Unui din actionarii S.A. Respect a propus societStii sS rSscumpere 800 actiuni
ordinare detinute. Cu ajutorul valorii activelor nete la sfaritul anului de gestiune, vom
determina valoarea de negociere a pachetului de actiuni in conditiile lipsei preturilor de
piata (actiunile intreprinderii nu se coteaza la bursS de valori, tranzactiiie pe piata
extrabursiera cu actiunile emise nu au fost inregistrate).
In baza datelor Raportului financiar vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obtinute.

Determinarea valorii de negociere a pachetului de actiuni propus pentru Tabelul 5.6


rascumparare
Marimea
Denumirea indicatorului, unitatea
Sursa de informatii, modul de
indicatorului
de masura
calcul
1
2
3
1. Total active, lei
Rd.470 f.1
43 690 646
2. Datorii pe termen lung, lei
Rd.77011
1 967 394
3. Datorii pe termen scurt, lei
Rd.970 f.1
7 696 886
4. Active nete, lei
Ind. 1 - ind. 2 - ind. 3
34 026 366
1 774 987
5. Numarul actiunilor aflate fn
Ind. 8 din date generale din anexa la
circulatie, buc.
f.1
Ind. 4: ind. 5
19,17
6. Active nete la actiune aflatS fn
circulafie, lei
Conditiile problemei
800
7. NumSrul actiunilor propuse pentru
rSscumparare, buc.
ind. 7 x ind. 6
15 336
8. Valoarea de negociere a
pachetului de actiuni propuse
pentru rascumparare, lei
Din calculele efectuate in tabelul 5.6 rezultS ca fn procesul negocierii pretului
pachetului de actiuni propuse pentru rascumparare reprezentantii conducerii intreprinderii
trebuie sa accepte pretul nu mai mare decSt 15 336 lei.

Bibliografie selectiva:
1. A. Nederita, N. Tiriulnicov, V. Paladi, L. Gavriliuc. Recomandari practice
privind intocmirea notei explicative la raportul financiar anual - revista
Contabilitate i audit, nr,4, 1999, p. 50-52, 69-71.
2. V. Balanuta. Diagnosticul i estimarea patrimoniului intreprinderii i
eficientei utilizarii activelor in contextul restructurarii activitatii de productie.
Contabilitate i audit, 1999, nr.6, p. 46-50.
3. A. Ifanescu, C. Stanescu, A. Bacui. Analiza economico-fmanciara.
Bucureti, Editura Economica, 1999, p.230-234.
4. N. Tabara, E. Horomnea, C. Toma. Analiza contabil-fmanciara. Iai, '
Moldova, 2000, p.l56-159.
5. .. . . :
, 2000, .278-302.

Capitolul 5. Analiza situafieipatrimoniale

Intrebari de recapitulare:
1.
2.
3.
4.

Ce cuprinde notiunea patrimoniul intreprinderii?


De ce este necesara analiza situatiei patrimoniale a intreprinderii?
Ce aspecte pot fi apreciate in cadrul analizei situatiei patrimoniale?
Ce procedee tehnice de calcul se aplica pentru aprecierea generala a marimii i
evolutiei activelor disponibile?
5. Cum se apreciaza dinamica crescatoare (descrescatoare) a activelor?
6. In ce consta esenta metodei de analiza pe orizontala la examinarea evolutiei
activelor disponibile in concordanta cu dinamica voiumului activitatii
intreprinderii?
7. Ce metode pot fi aplicate pentru analiza structurala a patrimoniului
intreprinderii?
8. Ce tabel analitic poate fi construit pentru analiza pe verticala a activelor
disponibile?
9. Dupa ce criterii poate fi structurat patrimoniului intreprinderii la aplicarea
metodei ratelor?
10. Cum se calculeaza coeficientii fmanciari meniti sa caracterizeze structura
patrimoniului in functie de durata de functionare a activelor?
11. Care este sensul economic al ratei patrimoniului cu destinatie de productie?
12. Ce factori pot influenta rata compozitiei tehnice a activelor (capitalului)?
13. Cum se calculeaza coeficientii fmanciari pentru aprecierea deplina dupa
destinatie a surselor de finanfare proprii menite reinnoirii mijloacelor fixe?
14. In ce mod se analizeaza structura activelor in functie de gradul de lichiditate a
acestora?
15. La ce valoare (de gaj ori de bilant) trebuie luate in calcul activele inregistrate
in calitate de gaj pentru determinarea ratei activelor grevate cu gaj i de ce?
16. Cum se calculeaza rata activelor ce au adus venituri?
17. Ce varianta de definire i de calculare a patrimoniului net se folosete in
practica autohtona?
18. Ce argumente exista in sprijinul aplicarii notiunii de patrimoniu net pe langa
capitalului propriu?
19. Cum se apreciaza evolufia valorii activelor nete?
20. Cum se caracterizeaza situatia fmanciara a intreprinderii la aparitia valorii
negative a patrimoniului net?
21. Ce metoda poate fi aplicata pentru dezvaluirea cauzelor de cresjtere (scadere)
a activelor nete?

Capitolul 5. Analiza situatiei patrimoniale

22. Care parti componente se evidenfiaza in componenta patrimoniului net la


structurarea acestuia?
23. Ce regula fundamentals a echilibrului financiar se aplica la analiza structurii
patrimoniului net?
24. Ce concluzii cu privire la disciplina fmanciara a intreprinderii pot fi trase in
cazul aparitiei componentelor cu valoarea negativa in cadrul patrimoniului
net?
25. La efectuarea caror operafiuni economice se ia in considerate valoarea
activelor nete?
26. Cum poate fi evaluat cu ajutorul valorii activelor nete pachetul de actiuni
propus pentru rascumpararea in conditiile lipsei preturilor de piata?
Testul individual 5
Verificati-va cunotinfele din acest capitol prin alegerea unui raspuns pentru
fiecare dintre urmatoarele intrebari (afirmatii).
5.1.(0,5) Analiza situafiei patrimoniale presupune:
a) examinarea surselor de finantare a activelor controlate de intreprindere;
b) studierea resurselor economice aflate la dispozitia intreprinderii;
c) cercetarea surselor de form are a capitalului aflat sub controlul
intreprinderii.
5.2.(0,5) Gasiti raspunsul fals printre tendintele negative in activitatea
intreprinderii ce se afirma prin diminuarea patrimoniului intreprinderii:
a) restrangerea activitatii din lipsa comenzilor i din alte motive;
b) rambursarea creditelor i imprumuturilor atrase peste limita de siguranta;
c) acumularea ecarturilor din reevaluarea activelor pe termen lung.
5.3.(0,5) Daca veniturile intreprinderii in conditiile lipsei cererii au scazut cu
10
% i activele disponibile - cu 15 %, atunci evolufia patrimoniului in
concordanta cu volumul activitatii intreprinderii se apreciaza:
a) pozitiva;
b) negativa.
5.4.(1,0) Daca valoarea activelor pe termen lung alcatuiete 80 mii lei i valoarea
totala a activelor - 100 mii leis atunci rata activelor curente constituie:
a) 0,8;
b) 0 ,2 ;
c) 1,25.
16
2

Capitolul 5. Analiza situatiei patrimoniale

5.5.(1,5) Dispuneti de urmatoarele informatii privind patrimoniul intreprinderii:


valoarea de gaj a activelor inregistrate in calitate de gaj alcatuiete 60 mii lei,
valoarea de bilanf a acestora - 20 mii lei, valoarea totala a activelor disponibile
-100 mii lei. Rata activelor grevate cu gaj constituie:
a) 60%;
b) 20 %;
c) 80%;
d) 40%.
5.6.(1,5) Daca valoarea totala a activelor disponibile alcatuiete 100 mii lei,
datoriile pe termen lung - 10 mii lei, datoriile pe termen scurt - 40 mii lei,
atunci valoarea patrimoniului net constituie:
a) 150 mii lei;
b) 50 mii lei;
c) 130 mii lei.
5.7.(1,0) Gasiti raspunsul fals printre grupele de active care in prealabil pot fi
excluse din activele la calcularea patrimoniului net:
a) bunurile invechite i deteriorate;
b) creante dubioase;
c) active pe termen lung care temporar nu functioneaza;
d) active nemateriale (inclusiv goodwill-ul).
5.8.(1,0) Daca datoriile pe termen lung la inceputul anului au constituit 10 mii lei,
iar la sfaritul - 17 mii lei, atunci patrimoniul net:
a) a crescut cu 7 mii lei;
b) s-a micorat cu 7 mii lei;
c) a crescut cu 27 mii lei;
d) s-a micijorat cu 27 mii lei.
5.9.(1,0) Daca creditul pe termen lung obtinut pentru procurarea mijloacelor fixe
a fost folosit pentru finantarea activitatii curente, atunci la analiza structurii
patrimoniului net va fi constatata:
a) valoarea pozitiva a activelor curente nete;
b) valoarea negativa a activelor curente nete;
c) valoarea pozitiva a activelor pe termen lung nete;
d) valoarea negativa a activelor pe termen lung nete.
5.10. (1,5) Activele nete ale emitentului constituie 30 000 lei, in circulate se afla
1 000 actiuni cu valoarea nominala 20 lei acfiune. Cu ce valoare va fi de

16
3

Capitolul 5. Analiza situatiei patrimoniale

a)
b)
c)
d)

acord sa vanda pachetul de 50 de actiuni detinatorul acestora


in lipsa pretului de piata:
nu mai pufin de 1 500 lei;
nu mai mult de 1 500 lei;
nu mai pufin de 500 lei;
nu mai mult de 500 lei.

Capitolul 6 Analiza rotatiei activelor


Obiectivele capitolului:

Prezentarea metodelor de analiza a ratelor generalizatoare de rotatie a


activelor.
Caracteristica metodelor de analiza a ratelor de rotatie a partilor
componente ale activelor totale.
Explicarea tehnicii de analiza factoriala a ratelor de rotatie a activelor.
Descrierea analizei indicatorilor particulari ai rotatiei activelor curente.
Ilustrarea efectului economic din accelerarea (incetinirea) rotatiei
activelor.

6.1.
Obiectivele i importanta analizei
rotatiei
Pentru a-i desfaura normal activitatea de intreprinzator, intreprinderea
trebuie sa dispuna de mijloace baneti necesare procurarii resurselor, organizarii
procesului de productie i comercializarii produselor fabricate. De regula, in urma
comercializarii produselor finite, intreprinderea trebuie sa obtina suma mai mare
de mijloace baneti decat cea initial investita la inceputul ciclului operational cu
marimea profitului realizat din afaceri (vezi figura 6.1).
Retinerea mijloacelor la orice faza de circulate a activelor duce la incetinirea
rotatiei acestora, la atragerea suplimentara a mijloacelor in circuit, i, ca rezultat,
la agravarea considerabila a situatiei financiare a intreprinderii.
Reducerea duratei ciclului de producfie ?i a fazelor de circulate a activelor
contribuie la accelerarea rotatiei activelor, efectul careia se exprima prin
majorarea voiumului producerii i vanzarilor fara atragerea suplimentara a
resurselor financiare. Pe langa aceasta, pe seama accelerarii rotatiei activelor, se
majoreaza i profitul, deoarece, in mod normal, capitalul trebuie sa revina in
forma sa initiala baneasca cu anumita cre^tere. Daca in urma activitatii de
intreprinzator intreprinderea inregistreaza pierderi, atunci accelerarea rotatiei
activelor cauzeaza inrautatirea (agravarea) rezultatelor financiare i consumarea
capitalului. De aici, rezulta ca intreprinderea trebuie, pe de parte, sa utilizeze
16
4

Capitolul 5. Analiza situatiei patrimoniale

eficient activele sale, majorand suma profitului obtinut, in medie la un leu activ,
iar, pe de alta parte, - sa le foloseasca mai intensiv, accelerand rotatia acestora in
toate fazele de circulate a activelor.

16
5

Mijloace

Perioada
de
tncasare

Creante

Perioada
de
pastrare

Perioada
de vanzare

Produse
finite

Productie in curs de execute

Perioada de producere

Figura 6.1. Componenta


ciclului operational

Pentru aprecierea
utilizarii intensive a
activelor, sunt calculate
i analizate ratele de
rotatie a activelor.
Esenta
calculului
ratelor de rotatie a
activelor consta in
compararea ritmului de
modificare a veniturilor
din vanzari i valorii
medii a activelor.
Necesitatea
analizei
rotatiei
activelor rezulta din

importanta informatiei
analitice pentru luarea
deciziilor
de
catre
conducerea
intreprinderii i de
utilizatorii extemi ai
informatiei
din
Rapoartele financiare.
In
particular,
analiza
rotafiei
activelor
ofera
utilizatorilor
Rapoartelor financiare
posibilitatea
de
a
aprecia
urmatoarele
aspecte:
Care este nivelul i
evolutia ratelor de
rotatie a activelor?
Care sunt
cauzele
posibile, ce au
determinat
devierea
duratei de
rotatie a
activelor?
Care este efectul din
accelerarea
rotatiei
activelor?
Care sunt caile de
reducere a duratei de
rotatie a activelor?

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

6.2. Metodele de analiza a ratelor generalizetoare de


rotatie a activelor
5

Ratele de rotatie a activelor masoara viteza de transformare a activelor


intreprinderii in lichiditati. Viteza de rotate a activelor in diferite ramuri i
intreprinderi este diversa: in unele sectoare ale economiei, activele se rotesc mai
repede, in altele - mai incet.
Ratele de rotatie a activelor pot fi grupate in:
rate generalizatoare de rotatie a activelor;
rate de rotatie a partilor componente ale activelor totale ;
indicatori particulari ai rotafiei activelor curente.
In teoria i practica economica sunt utilizate trei modalitati de apreciere a
ratelor generalizatoare de rotatie a activelor prin determinarea:
numarului de rotatii;
- ratei inzestrarii veniturilor din vanzari cu active;
duratei de rotatie.
Numarul de rotatii ale activelor (recuperabilitatea activelor) se
determina astfel:
Numarul de rotatii __ Venituri din vanzari ale
activelor Valoarea medie a activelor
Veniturile din vanzari, luate in calculul numarului de rotafii ale activelor,
reprezinta veniturile obfinute de intreprindere din operatiuni comerciale intr-o
perioada data de timp. Ele includ in sine componentele valorice necesare pentru
acoperirea consumurilor de producfie, reinnoirea stocurilor de materiale, piata
salariilor, rambursarea creditelor i acoperirea altor nevoi de dezvoltare i
stimulare a personalului i actionarilor. Rezulta ca, intr-o perioada de timp, prin
componenta valorica a veniturilor din vanzari, fiecare element de activ va fi
reinnoit, iar fiecare datorie va fi achitata.
Valoarea medie a activelor poate fi calculata dupa media aritmetica simpla sau
mai exact dupa media cronologica (vezi 4.5).
Numarul de rotatii ale activelor sau recuperabilitatea activelor caracterizeaza
eficienta cu care sunt utilizate mijloacele de care dispune intreprinderea, sau de
cate ori vanzarile au reinnoit activele intr-o perioada. Analiza acestui indicator se
efectueaza in dinamica. In literatura de specialitate, se recomanda, ca numarul de
rotatii ale activelor la intreprinderile industriale sa fie mai mare de 2,5 ori 1. Un
nivel mai mic decat nivelul recomandat, semnifica faptul ca intreprinderea nu
comercializeaza suficiente produse fafa de activele pe care le utilizeaza. astfel
de situafie poate fi cauzata de gestionarea proasta a stocurilor. in mod normal,

1Nicolae Georgescu. Analiza bilantului contabil, Bucurejti, Editura Economica, 1999, p.215.
16
8

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

veniturile din vanzari trebuie sa creasca, iar activele care nu aduc nici un profit ar
trebui scoase din circuitul economic al fntreprinderii.
Marimea inversa a numarului de rotafii se numete rata inzestrarii
veniturilor din vanzari cu active:
Rata inzestrarii veniturilor . Valoarea medie a activelor din
vanzari cu active
Venituri din vanzari
Aceasta rata caracterizeaza de cate active are nevoie fntreprinderea pentru
generarea veniturilor din vanzari fn valoare de un leu.
Durata (viteza) de rotatie a activelor poate fi determinate ca:
Numarul de zile

Valoarea Numarul de zile

calendaristice Tn

medie x calendaristice in

perioada analizata

Valoarea medie a activelor a activelor perioada analizata

Numarul de rotatii
Venituri Numarul de zile Venituri din vanzari
ale activelor ,. . : calendaristice fn din vanzari . ,
_
perioada analizata

Durata de rotatie arata in cate zile are loc rotatie a activelor, adica perioada
de timp (numarul de zile) fn care veniturile din vanzari reinnoiesc activele
intreprinderii.
Ultima modalitate de calcul ale ratelor de rotatie a activelor - dupa durata de
rotafie - este cea mai evidenta, fiindca in ea este reflectata perioada de timp in care
se analizeaza rotatia (an - 360 zile, trimestru - 90 zile, luna - 30 zile). La utilizarea
altor modalitati de calcul ale ratelor de rotatie a activelor apare necesitatea de a
mentiona pentru ce perioada de timp sunt efectuate calculele, pentru ca numarul
de rotafii ale activelor intr-un trimestru, oricand va fi mai mic decat numarul de
rotafii intr-un an, iar suma activelor la un leu venituri din vanzari, invers, pentru
un trimestru va fi mai mare, decat pentru un an.
Analiza indicatorilor generalizatori de rotafie a activelor poate fi efectuata
prin compararea ratelor de rotafie a activelor in anul de gestiune cu cele din
perioadele precedente i/sau prevazute in Planul de afaceri. in mod normal,
numarul de rotatii trebuie sa creasca, iar durata de rotafie sa se micsoreze.
in calitate de surse informationale pentru efectuarea analizei servesc:
Bilantul contabil;
Raportul privind rezultatele financiare;
Planul de afaceri.
Exemplul 6.1

Intreprinderea Respect S.A.

Vom aprecia evolutia ratelor generalizatoare de rotatie a activelor In comparatie cu


realizSrile anului precedent. In baza datelor Bilantului contabil i Raportului privind
rezultatele financiare ale S.A. Respect vom construi tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obtinute.
Tabelul 6.1
Analiza ratelor generalizatoare de rotatie a activelor
16
9

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


Indicatori
Anul
Anul de
precedent
gestiune
1
2
3
1. Venituri din vanzSri, lei
21 361 294
16 412 320
2. Valoarea medie a activelor, lei
41 735 676
43 102 588
0,512
0,381
3. Numarul de rotatii ale activelor (rd.1:
rd.2)
1,95
2,63
4. Rata fnzestrSrii veniturilor din vanzari
cu active, lei (rd.2: rd. 1)
703
945
5. Durata de rotatie a activelor, zile (360:
rd.3)

Abaterea
absoluti
4 = 3-2
- 4 948 974
+ 1 366 912
-0,131
+ 0,68
+ 242

Datele tabelului 6.1 aratS cS la S.A. Respect, in anul de gestiune, s-a redus
numarul de rotatii ale activelor cu 0,131 ori fata de cel precedent, corespunzStor s-a
majorat rata inzestrSrii veniturilor din vanzari cu active de la 1,95 lei la 2,63 lei, ceea ce
fnseamna pentru a genera venituri din vanzSri fn valoare de un leu fntreprinderea a
avut nevoie cu 0,68 lei de active mai multe decat fn anul precedent. De mention at cS, fn
perioada analizatS, s-a fncetinit rotatia activelor cu 242 zile.
Astfel, putem constata ca, la S.A. Respect, a scazut eficienta utilizarii activelor
totale, ceea ce cere analizS mai detaliatS a ratelor de rotatie a partilor componente ale
acestora.

6.3. Analiza ratelor de rotatie a partilor


componente ale activelor totale
alta grupa de indicatori ai vitezei de transformare a activelor reprezinta
ratele de rotatie a partilor componente ale activelor totale. La determinarea acestor
rate, suma activelor totale se substituie cu valoarea partilor componente ale
acestora: mijloacelor fixe, activelor curente (stocurilor de marfuri i materiale,
creantelor pe termen scurt etc.). De exemplu, pentru aprecierea rotafiei
mijloacelor fixe se determina:
Numarul de rotafii ____________Venituri din vanzari
ale mijloacelor fixe Valoarea medie a mijloacelor fixe
Cunoscut i sub denumirea de coeficientul exploatarii mijloacelor fixe sau
randamentul mijloacelor fixe, acest indicator caracterizeaza eficienta utilizarii
mijloacelor fixe din punctul de vedere al capacitatii intreprinderii de a genera
venituri din vanzari, folosind mijloacele sale fixe disponibile. Un fenomen pozitiv
vl constituie sporirea randamentului mijloacelor fixe in dinamica. In literatura de
specialitate, se recomanda ca nivelul acestei rate pentru intreprinderile industrial
sa fie mai mare de 7,5 ori*. Totodata, creterea lui poate fi msofita i de utilizarea
utilajului invechit.
Pentru aprecierea utilizarii eficiente a activelor curente este calculat urmatorul
indicator:
Numarul de rotatii ___________Venituri din vanzari_______
17
0

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

ale activelor curente Valoarea medie a activelor curente


Indiscutabil este faptul ca indicatorul sus-mentionat trebuie sa depaeasca
numarul de rotafii ale mijloacelor fixe.
Analiza ratelor de rotatie a parfilor componente ale activelor totale, ca i a
ratelor generalizatoare, poate fi efectuata in dinamica i/sau in comparatie cu
datele prevazute in Planul de afaceri.
Exemplul 6.2

fntreprinderea Respect S.A.

Vom aprecia evolutia ratelor de rotafie a partilor componente ale activelor totale fn
comparatie cu realizSrile anului precedent. In baza datelor Bilantului contabil i Raportului
privind rezultatele financiare ale S.A. Respect vom construi tabelul analitic i vom
interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 6.2
Analiza generala a ratelor de rotatie a partilor componente ale activelor totale
Indicatori
Anul
Anul de
Abaterea
precedent
gestiune
absoluta
1
1. Venituri din vanzari, lei
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe
3. Valoarea medie a activelor curente
4. NumSrul de rotatii ale mijloacelor fixe
(rd.1: rd.2)
5. Numarul de rotatii ale activelor
curente (rd. 1: rd.3)
6. Durata de rotafie a activelor curente,
zile (rd.2 x 360: rd. 1)

2
21 361 294,0
62 685 843,5
9 868 696,0
0,341

3
16 412 320,0
62 473 140,5
11 832 361,5
0,263

4 = 3-2
-4 948 974,0
-212 703,0
+ 1 963 665,5
-0,078

2,165

1,387

-0,778

166,32

259,54

+ 93,22

Din calculele efectuate in tabelul 6.2 rezultS cS, la S.A. Respect, in anul de
gestiune fata de cel precedent, a avut loc reducerea numSrului de rotatii atat ale
mijloacelor fixe, cat i ale activelor curente cu 0,078 ori i 0,778 ori respectiv. Aceasta a
condition at Incetinirea rotatiei a activelor curente 93,22 zile.
Deci, in perioada analizatS, S.A Respect" a utilizat neeficient atSt activele sale
imobilizate Tn mijloace fixe, cSt i cele curente. Situatia creatS la intreprindere cere
apreciere mai detaliatS a ratelor de rotatie a activelor curente aflate in diferite faze de
circulate ale acestora.

In teoria i practica economica, pot fi intalnite i alte modalitati de calcul i


apreciere a ratelor de rotatie a parfilor componente ale activelor curente. De
exemplu:
Durata de aflare a activelor Stocul mediu al activelor x
curente in diferite faze curente Tn diferite faze_______________________
de rotatie

Venituri din vanzari

Durata de rotatie Cota elementelor componente ale activelor a activelor


curente

curente Tn suma totala a acestora

* Stocul mediu al materialelor, produselor in curs de executie, produselor, creanfelor pe termen scurt etc.

17
1

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Ratele de rotatie a parfilor componente ale activelor curente au putere


informativa inalta atat prin gradul ridicat de comparabilitate, cat i prin forma lor
de exprimare. Comparand nivelele rotatiei activelor curente aflate in diferite faze
de circulate, se poate evidentia la ce faze a avut loc accelerarea sau incetinirea
rotafiei acestora.
Exemplul 6.3

Intreprinderea Respect S.A.

Vom aprecia durata de aflare a activelor curente fn diferite faze de rotatie a acestora
fn comparatie cu datele anului precedent fn baza datelor Bilantului contabil i Raportului
privind rezultatele financiare ale S.A. Respect vom construi tabelul analitic i interpreta
rezultatele obtinute.
Tabelul 6.3
Aprecierea duratei de aflare a activelor curente In diferite faze de rotatie a acestora
Indicatori
1
1. Valoarea medie a activelor curente, lei
Inclusiv a:
1.1. Stocurilor de materiale
1.2. Productiei in curs de executie
1.3. Produselor
1.4. MSrfurilor
1.5. Creantelor pe termen scurt
3. Durata de rotatie a activelor curente,
zile
1

Anul
Abaterea
Anul
de
precedent gestiune
absoluta
2
3
4 = 3-2
9 868 696,0 11 832 361,5 + 1 963 665,5
4 501 191,0
4 938 815,0
+ 437 624,0
281 822,0
1 471 421,0
522 899,5
2 828 014,5
166,32

154 842,5
2 876 868,5
410 455,0
3 162 407,5
259,54

- 126 979,5
+1 405 447,5
- 112 444,5
+ 334 393,0
+ 93,22

4 = 3-2

75,86

108,33

+ 32,47

4,75

3,40

- 1,35

24,80

63,10

+ 38,30

8,81
47,66

9,00
69,37

+ 0,19
+ 21,71

Inclusiv a:
3.1. Stocurilor de materiale (rd.1.1:
rd.1 x rd.3)
3.2. Produselor in curs de executie
(rd.1.2 : rd.1 xrd.3)
3.3. Produselor
(rd.1.3: rd.1 xrd.3)
3.4. Marfurilor (rd.1.4 : rd.1 xrd.3)
3.5. Creantelor pe termen scurt (rd.
1.5: rd.1 xrd.3)

In baza datelor tabelului 6.3 putem constata s-a accelerat rotatia activelor curente
aflate in produse in curs de executie i s-a incetinit viteza de transformare a activelor
curente aflate in stocuri de materiale, produse, mSrfuri i creante pe termen scurt.
Deci, putem mentions , la S.A. Respect", activele curente aflate in diferite faze de
circulate sunt utilizate cu eficientS mai scazutS, ceea ce cere examinarea cauzelor ce
au conditionat incetinirea rotatiei activelor curente In diferite faze.

17
2

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

6.4.

Analiza factoriala a ratelor de rotatie a activelor

Rotafia activelor totale depinde, pe de parte, de viteza de rotatie a activelor


pe termen lung i activelor curente, iar pe de alta parte - de compozi|ia organica a
activelor (capitalului): cu cat este mai mare cota activelor curente in totalul
activelor (care se rotesc mai repede), cu atat este mai mare numarul de rotatii i
mai scurta durata de rotatie a activelor totale, adica:
Numarul de rotatii Cota activelor curente Numarul de rotatii
y'

*=

ale activelor totale in totalul activelor ale activelor curente

Durata de rotatie Durata de rotatie a activelor curente a


activelor totale Cota activelor curente in totalul activelor

Din ultima formula, rezulta ca schimbarea duratei de rotatie a activelor totale


poate fi cauzata de influenta modificarii a doi factori:
cotei activelor curente in totalul activelor;
duratei de rotatie a activelor curente.
Durata de rotafie a activelor curente are influenta directa asupra modificarii
vitezei de rotatie a activelor totale: data cu micorarea perioadei de rotatie a
activelor curente se va micora i durata de rotatie a activelor totale, i invers, iar
cota activelor curente in totalul activelor are influenta opusa: creterea cotei
activelor curente in totalul activelor duce la reducerea perioadei de rotafie a
activelor totale, i invers.
Calculul influentei factorilor menfionafi mai sus la modificarea duratei de
rotatie a activelor totale poate fi efectuat prin metoda substitutiilor in lanf in baza
datelor Bilantului contabil, Raportului financiar privind rezultatele financiare ?i
Planului de afaceri (cand analiza se efectueaza in comparatie cu datele
planificate).
Exemplul 6.4

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorial a duratei de rotatie a activelor totale in comparatie cu


datele anului precedent. In baza datelor Bilantului contabil, Raportului privind rezultatele
financiare ale S.A. Respect" vom colecta datele initiale, calcula influenta factorilor i vom
interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 6.4
Date initiale pentru analiza factoriala a duratei de rotatie a activelor totale
Indicatori
Anul
Abaterea
Anul de
absoluta
precedent
gestiune
1
2
3
4 = 3-2
1. Venituri din vanzSri, lei
21 361 294,0 16 412 320,0
-4 948 974,0
2. Valoarea medie a activelor totale, lei 41 735 676,0 43 102 588,0 + 1 366 912,0
3. Valoarea medie a activelor curente, lei 9 868 696,0
11 832 361,5 + 1 963 665,5

17
3

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


23,65
27,45
4. Cota activelor curente in activele
totale, % (rd.3: rd.2 x 100)
166,32
259,54
5. Durata de rotatie a activelor curente,
zile (rd.3 x 360: rd. 1)
703
945
6. Durata de rotafie a activelor totale,
zile (rd.2 x 360: rd.1)

+ 3,80
+ 93,22
+ 242

Calculul influentei factorilor respectivi asupra devierii duratei de rotatie a activelor


totale fl vom prezenta in tabelul 6.5.
Tabelul 6.5
Calculul influentei factorilor la modificarea duratei de rotatie a activelor totale
t

Nr.
calculului

1
1
2
3

Substitupa

2
0
1
2

Factori corelati
Durata
Cota
Durata de derotape
activelor
rotafie
a activelor
totale,
curente in activelor
activele
curente,
zile
totale, %
zile
3
4
5
23,65
16 6,32
703
27,45
166,32
606
27,45
259,54
945

Calculul
influentei,
zile

Rezultatul
influentei,
zile

Denumirea
factorului

606 - 703
945-606

-97
+ 339

A Cotei AC
Duratei
rotatiei AC

Calculele efectuate in tabelul 6.5 aratS incetinirea rotafiei activelor totale a fost
cauzatS de creterea perioadei de reinnoire a activelor curente de la 166,32 zile la 259,54
zile. Aceasta a conditional incetinirea rotafiei activelor totale cu 339 zile. TotodatS,
majorarea cotei activelor curente in totalul activelor cu 3,80 puncte procentuale a
determinat accelerarea rotatiei activelor totale cu 97 zile.
Deci, observSm cS principalul factor care a provocat incetinirea rotatiei activelor este
utilizarea mai pufin eficientS a activelor curente, ceea ce cere analizS mai detaliatS a
cauzelor ce au conditionat incetinirea rotatiei acestora la diferite faze.

La urmatoare etapa a analizei factoriale, sunt examinafi factorii ce au cauzat


modificarea duratei de rotafie a activelor curente totale. Astfel, aceasta abatere, ca
i a partilor componente ale activelor curente, poate fi conditionata de influenta
modificarii:
stocurilor medii ale activelor curente;
veniturilor din vanzari.
Calculul influentei acestor factori la modificarea duratei de rotafie a activelor
curente poate fi efectuat prin metoda substitufiilor in lanf, bazata pe recalcularea
indicatorilor.
Exemplul 6.5

intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorials a duratei de rotafie a activelor curente i a elementelor


componente ale acestora in comparafie cu datele anului precedent. In baza datelor
Bilantului contabil i Raportului privind rezultatele financiare ale S.A. Respect vom
construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.

17
4

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


Calculele efectuate in tabelul 6.6 aratS cS, la S.A. Respect", se constats incetinire
a rotatiei atat a activelor curente totale, cat i a elementelor componente ale acestora (cu
excepfia activelor aflate in faza de produse in curs de executie), situatie care se apreciazS
negativ. Veniturile din vanzari au inregistrat un ritm de cretere mai lent decat cel
inregistrat la valoarea medie a activelor curente, determinind incetinirea rotafiei tuturor
elementelor componente ale activelor curente.
Creterea soldului mediu al activelor curente a condifionat incetinirea rotafiei activelor
aflate in materiale, produse i creante pe termen scurt cu 36,69 zile (7,37 + 23,68 + 5,64).
Numai reducerea soldului mediu de produse in curs de executie i a soldului mediu de
mSrfuri a determinat accelerarea rotafiei acestora cu 2,14 zile i 1,89 zile respectiv.
Accelerarea rotatiei activelor curente poate fi realizatS prin intensificarea procesului
de producfie, utilizarea mai rationalS a resurselor de muncS i materiale, neadmiterea
existenfei stocurilor de mSrfuri i materiale asupra normelor stabilite, distragerea
mijloacelor in creanfe etc.

17
5

Tabelul 4.4

Calculul influentei factorilor la modificarea duratei de rotatie a activelor curente


Valoarea medie a activelor
curente, lei
anul
anul
de
precedent gestiune

9 868 696,0
1. Active
curente, total
4 501 191,0
Inclusiv 1.1.
Materiale
1.2. Produse in 281 822,0
cursde
execute
1.3. Produse
1 471 421,0
1.4. Marfuri
522899,5
2 828014,5
1.5. Creante
pe termen
scurt

Venituri din vanari, lei


anul
precedent

Durata de rotape a activelor


Abaterea
Inclusiv din
curente, zile
absoluta,
modificarea
Recalcul anul
zile
anul
de anul
stocurilor veniturilor
de
precedent
at
gestiune
medii
a din
gestiune
activelor vanzari
curente
5
11 = 8 - 7
6
=
2x
8-3
x 9 = 8-6 10 = 7-6
7 = 3 x

x360:4

x360:4

x360:5

11832361,5

21 361 294

16412320 166,32

199,41

259,54

+ 93,22

+ 33,09

+ 60,13

4 938815,0

21361 294

16412 320 75,86

83,23

108,33

+ 32,47

+ 7,37

+ 25,10

154 842,5

21 361 294

16412 320 4,75

2,61

3,40

-1,35

-2,14

+ 0,79

2 876868,5
410455,0
3162407,5

21 361 294
21 361 294
21 361 294

16412320 24,80
16412320 8,81
16412320 47,66

48,48
6,92
53,30

63,10
9,00
69,37

+ 38,30
+ 0,19
+ 21,71

+23,68
-1,89
+ 5,64

+14,62
+ 2,08
+16,07

Tabelul 4.4

6.5. Analiza indicatorilor particulari ai rotafiei activelor curente


Durata generalizatoare de rotatie a activelor curente, adica viteza de transformare a acestora in forma lor initiala
baneasca, depinde de viteza de trecere treptata a activelor curente de la faza de circulate a acestora la alta. Indicatorii
trecerii activelor curente dintr-o faza in alta sunt cheltuielile sau ieftrea acestora din forma funcfionala data i trecerea in
alta. De exemplu, la intreprinderile de producfie, in faza de aprovizionare activele curente sub forma de mijloace baneti
se transforma in active curente sub forma de stocuri de materii prime i materiale consumabile; in faza de productie
stocurile de materii prime i materiale consumabile se transforma in stocuri de semifabricate $i produse finite; in faza de
desfacere stocurile de semifabricate fi produse finite sunt vandute clienfilor, iar in faza de decontari creanfele pe termen
scurt se transforma in active curente sub forma de mijloace bane$ti.
Indicatorii vitezei de trecere a activelor curente prin fiecare faza de circulate a acestora sunt numiti indicatori particulari
ai rotatiei activelor curente. Intre indicatorii generalizatori i particulari ai rotatiei activelor curente exista legaturii
organica: cu cat perioada de aflare a activelor curente in diferite faze de circulate a acestora este mai mica, cu cat mai
repede acestea sunt cheltuite sau ieite, cu atat mai rapid se termina ciclul de producere i de desfacere. Micorand nivelul
stocurilor, dar menfinandu-l la un nivel suficient pentru inzestrarea neintrerupta a procesului de productie, intreprinderea
reuete sa accelereze
ratafia generalizatoare a activelor curente.

Tabelul 4.4

Analiza indicatorilor particulari ai rotafiei activelor curente permite determinarea mai exacta a influentei modificarii
acestora asupra rotafiei generalizatoare a activelor curente i urmarirea fazelor la care a avut loc accelerarea sau incetinirea
rotatiei acestora. Anume in aceasta consta avantajul aplicSrii indicatorilor particulari ai rotafiei activelor curente.
Spre deosebire de ratele rotafiei partilor componente ale activelor totale, la determinarea carora se ia in considerare
venitul din vanzari, indicatorii particulari ai rotafiei activelor se calculeaza in baza informatiei specifice cu privire la
ieirea activelor curente dintr-o forma funcfionala i trecerea in alta.
Astfel, durata de rotatie a stocurilor de marfuri si materiale se determina conform formulei:
Durata de rotafie a stocurilor de marfuri ?i
materiale

Valoarea medie a stocurilor de marfuri ?i materiale


Costul vanzarilor

Aceasta rata exprima in cate zile are loc rotatie a stocurilor de marfuri i
materiale in cursul unei perioade. Cu cat durata de rotafie este mai scurta, cu atat
mai eficient intreprinderea ii organizeaza relafiile sale cu fumizorii, determina
graficul achizifiilor i efectueaza controlul starii stocurilor. Durata inalta de rotatie
a stocurilor de marfuri i materiale demonstreaza existenfa la intreprindere a
stocurilor fara micare sau cu micare lenta, ce duce la creterea riscului de a
suporta pierderi.
Analiza rotatiei stocurilor de marfuri i materiale poate fi aprofundata prin
examinarea micarii stocurilor la diferite faze de producfie, adica prin calculul
ratelor de rotafie a materialelor, produselor in curs de execufie, produselor finite
etc. In particular, pentru aprecierea vitezei de transformare a materialelor se
calculeaza urmatoarea rata:
Valoarea medie
Durata de rotafie _ a stocului de materiale____________
a materialelor Valoarea materialelor consumate
in perioada analizata
Acest indicator caracterizeaza perioada de aflare a materialelor la depozitele
intreprinderii, din momentul intrarii acestora in depozit pana la transmiterea
acestora in producere. incetinirea rotafiei a stocurilor de materiale poate fi cauzata
atat de acumularea materialelor exagerate, nesolicitate, demodate, cat i de
achizifionarea suplimentara a materialelor in legatura cu sporirea inflafiei sau a
defieitului.
Analiza ratei de rotafie a materialelor, ca i a altor elemente componente ale
activelor curente poate fi efectuata prin compararea ratelor anului de gestiune cu
nivelele obfinute in anul precedent sau prognozate in Planul de afaceri.
in calitate de surse informationale sunt utilizate:
Bilantul contabil;
Raportul pr ivind rezultatele financiare;
Calculafia costului;
Raportul statistic 5-c Consumurile i cheltuielile intreprinderii /
Planul de afaceri.
Exemplul 6.6

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina evolupa duratei de rotatie a materialelor in comparatie cu datele anului


precedent. In baza datelor Bilantului contabil i Raportului statistic 5-c Consumurile i
cheltuielile mtreprinderii" ale S.A. Respect" vom construi tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obtinute.

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


Tabelul 6.7
Aprecierea evolutiei rotatiei materialelor
Indicatori

Anul
precedent

2
4 501 191

Abaterea
absoluta
<N
l
O')

4*

Anul de
gestiune
3
4 938 815

+ 437 624
1. Valoarea medie a stocurilor de materiale,
lei
8 289 457
11 973 530
+ 3 684 073
2. Valoarea materialelor consumate fn
perioada analizata, lei
195,48
148,49
-46,99
3. Durata de rotatie a materialelor, zile (rd.1
x360: rd.2)
In baza datelor prezentate in tabelul 6.7 putem constata cS, la S.A. Respect" a avut loc
creterea valorii medii a stocurilor de materiale fafS de anul precedent cu 437 624 lei, a
materialelor con sum ate in perioada analizatS cu 3 684 073 lei i accelerarea rotatiei
materialelor cu 46,99 zile, ca rezultat al depairii ritmului de cretere a materialelor
consumate [144,44% (11 973 530 : 8 289 457 x 100)] fafS de ritmul creterii stocurilor de
materiale [109,72 % (4 938 815: 4 501 191 x 100)].
Astfel, putem afirma cS S.A. Respect, in anul raportat, a utilizat mai eficient stocurile de
materialele In activitatea sa de IntreprinzStor.

In cazul incetinirii rotatiei materialelor este necesar a clarifica daca, in


componenfa stocurilor, nu sunt materiale demodate sau de prisos. Aceasta se poate
depista uor utilizand datele evidentei de la depozit sau ale balantei de verificare.
Daca vreun material are un sold mare, iar pe parcursul perioadei de gestiune el n-a
fost consumat sau consumul lui a fost neinsemnat, atunci acest material poate fi
inclus in grupa de materiale fara micare sau cu micare lenta. Existenta, unor
astfel de materiale semnifica faptul ca activele curente sunt pe perioada
indelungata inghetate in stocuri de materiale, ce conditioneaza incetinirea
rotafiei acestora.
La unele intreprinderi cota productiei in curs de executie in suma totala a
activelor curente este considerabila. Creterea stocului producfiei in curs de
executie demonstreaza, pe de parte, largirea procesului de productie, iar pe de
alta parte, incetinirea rotafiei activelor ca rezultat al majorarii duratei ciclului de
producere.
Durata de rotafie a producfiei in curs de execute sau a ciclului de producfie,
reprezinta perioada in care are loc fabricarea producfiei:
Valoarea medie a Durata
de rotafie a producfiei stocului de producfie x 360
in curs de execufie (ciclului _ in curs de executie____________
de producfie)
Costul producfiei fabricate

Exemplul 6.7

Intreprinderea Respect" S.A.

17
9

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


Vom examina evolutia duratei de rotatie a productiei fn curs de executie fn
comparatie cu datele anului precedent. In baza datelor Bilantului contabil i Calculatiei
costului producfiei fabricate ale S.A. Respect" vom construi tabelul analitic i vom
interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 6.8
Aprecierea evolutiei duratei de rotatiei a productiei in curs de executie
Indicatori
Anul
Abaterea
Anul de
precedent
absoluta
gestiune
1
2
3
4=3-2
154 842,5
- 126 979,5
1. Soldul mediu al producfiei fn curs de 281 822,0
executie, lei
2. Costul productiei fabricate, lei
9 523 610,0
15 566 176,0
+ 6 042 566,0
10,65
3,58
- 7,07
3. Durata de rotatie a productiei fn curs
de executie, zile (rd.1 x 360: rd.2)
Din datele tabelului 6.8 rezultS soldul mediu al productiei fn curs de executie fn
anul de gestiune s-a redus cu 126 979,5 lei fatS de cel precedent, costul productiei
fabricate a crescut cu 6 042 566 lei, iar perioada aflSrii activelor fn procesul de producere
s-a redus cu 7,07 zile, ceea ce demonstreazS creterea eficientei de utilizare a activelor
curente la aceastS faz a ciclului operational.

In ultimul timp, in legatura cu inasprirea concurentei, pierderii pietei de


desfacere, insolvabilitatea clientilor etc., la multe intreprinderi, cota
semnificativa in suma totala a activelor curente ocupa produsele. Majorarea
stocurilor de produse la depozitele intreprinderii duce la inghetarea indelungata
a activelor curente, la lipsa disponibilitafilor baneti, la necesitatea de credite
bancare i piata dobanzii pe ele, la creterea datoriilor fata de fumizori, buget,
lucratori etc. In condijiile actuale, aceasta este una din principalele cauze de
scadere a producerii, micorare a eficientei, de reducere a solvabilitatii
intreprinderii i falimentare a acestora. Durata de aflare a activelor curente sub
forma de produse se determina astfel:
Valoarea medie a x 350
Durata de rotafie stocurilor de produse___________
a produselor Costul produselor vandute
Acest raport reflecta perioada de depozitare a produselor din momentul ieirii
acestora din producere pana la livrarea lor cumparatorilor. Pentru examinarea i
aprecierea cauzelor formarii stocurilor de produse peste normele stabilite, sunt
utilizate datele evidenfei analitice, evidentei la depozite, inventarierii i datele
operative ale secfiei de desfacere.
Exemplul 6.8

Intreprinderea Respect S.A.

18
0

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


Vom examina evolutia duratei de rotatie a produselor fn comparape cu realizSrile
anului precedent. In baza datelor Bilanfului contabil i Anexei la Raportul privind
rezultatele financiare ale S.A Respect vom construi tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obpnute.
Tabelul 6.9
Aprecierea evolufiei duratei de rotafie a produselor
Indicatori
Anul precedent
Abaterea
Anul de
absoluta
gestiune
1
2
3
4=3-2
1 471 421,0
2 876 868,5
+ 1 405 447,5
1. Valoarea medie a stocurilor de
produse, lei
2. Costul produselor vSndute, lei
9 996 409,0
10 121 381,0
+ 124 972,0
3. Durata de rotatie a produselor,
zile (rd. 1 x 360: rd.2)

52,99

102,33

+ 49,34

Calculele efectuate fn tabelul 6.9 arata , fn anul de gestiune fata de perioada


precedents, durata de aflare a produselor la depozitul fntreprinderii, din momentul ieirii
acestora din producere panS la livrarea lor cumpSratorilor, a crescut cu 49,34 zile. Printre
cauzele principale ce pot contribui la incetinirea rotatiei produselor pot fi mentionate
fnSsprirea concurentei pe piata de desfacere i insolvabilitatea clientilor, care au dus la
micorarea voiumului produselor livrate cumparStorilor i la creterea stocului produselor
la depozitul fntreprinderii.
Astfel, putem mentiona cS, la S.A. Respect", a scSzut eficien\a utilizSrii activelor
curente fn formS de produse. In scopul fmbunStStirii situatiei create fntreprinderea trebuie
sS ISrgeascS piafa de desfacere a produselor, sS micoreze costului produselor vandute,
sS creascS calitatea acestora etc.

Modificarea duratei de rotatie a activelor curente, in mare masura, depinde i


de nivelul vitezei de rotatie a creanfelor pe termen scurt aferente facturilor
comerciale, care poate fi determinata astfel:
Valoarea medie a creanfelor Durata
de rotafie a pe termen scurt aferente x 360
creanfelor pe termen________facturilor comerciale___________
scurt aferente
Venitul din vanzari in credit
facturilor comerciale
(cu piata amanata)

Durata de rotafie a creanfelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale


caracterizeaza perioada de aflare a activelor curente sub forma de decontari cu
consumatorii. Creterea valorii creanfelor i a cotei acestora in suma totala a
activelor curente poate fi cauzata de:

imprudenfa politicii intreprinderii in domeniul creditarii cumparatorilor


din punctul de vedere al incasarii creanfelor;
majorarea voiumului de vanzari;
insolvabilitatea unor cumparatori etc.

18
1

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Micorarea valorii creanfelor pe termen scurt se apreciaza pozitiv datorita


reducerii perioadei de incasare a acestora. Daca valoarea creanfelor este micorata
in urma reducerii voiumului de vanzari, situafia creata se apreciaza negativ, pe
motiv ca a avut loc reducerea activitafii de intreprinzator al intreprinderii. Aadar,
majorarea creanfelor nu totdeauna este apreciata negativ, iar micorarea - pozitiv.
Fiecare intreprindere este cointeresata in micorarea perioadei de incasare a
creanfelor, pentru ca inghetarea mijloacelor in creanfe duce la incetinirea rotafiei
a activelor. Accelerarea perioadei de incasare a creanfelor poate fi realizata prin:
prezentarea la timp a documentelor de decontare;
achitarea prealabila;
acordarea reducerilor de prefuri etc.
Exemplul 6.9

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina evolutia duratei de rotafie a creanfelor pe termen scurt aferente


facturilor comerciale fn comparafie cu datele anului precedent. In baza datelor Bilantului
contabil i a CSrfii mari ale S.A. Respect" vom construi tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obfinute.
Tabelul 6.10
Aprecierea evolutiei duratei de rotafie a creanfelor pe termen scurt aferente
facturilor comerciale
Indicatori

Anul
Anul
de Abaterea
absoluta
precedent gestiune
1
2
3
4 = 3-2
1
008
274,5
1
270
811,0
+
262 536,5
1. Valoarea medie a creanfelor pe termen scurt
aferente facturilor comerciale, lei
2. Venituri din vSnzSri fn credit, lei
14 555 586,0 12 466 798,0 -2 088 788,0
24,94
36,70
+ 11, 76
3. Durata de rotafie a creanfelor pe termen scurt
aferente facturilor comerciale, zile (rd.1 x 360:
rd.2)
Calculele efectuate fn tabelul 6.10 aratS cS, la S.A. Respect", valoarea medie a
creanfelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale fn anul de gestiune fatS de cel
precedent a crescut cu 262 536,5 lei, volumul vSnzSrilor fn credit s-a redus cu 2 088 788
lei, iar perioada de fncasare a creanfelor pe termen scurt a crescut cu 11,76

18
2

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


zile. Situatia creata se apreciazS negativ, deoarece ilustreaza politics imprudenta a
fntreprinderii privind colectarea datoriilor cumparatorilor.

6.6. Efectul economic $i caile de accelerare a


rotatiei activelor
9

Scopul oricarei intreprinderi consta in utilizarea cat mai eficienta a activelor,


in accelerarea rotatiei acestora.
Accelerarea rotatiei activelor duce la sustragerea (eliberarea) activelor din
circuitul economic, iar incetinirea - la atragerea (imobilizarea) suplimentara a
acestora in circuit. Deosebim sustragerea (atragerea) absoluta i relativa a activelor
din circuit.
Sustragerea (atragerea) absoluta a activelor se determina ca diferenta intre
stocurile medii ale activelor din perioada de gestiune i cele de baza (din anul
precedent sau prevazute in Planul de afaceri).
Sustragerea (atragerea) relativa se calculeaza prin compararea stocurilor
medii ale activelor din perioada de gestiune cu suma activelor necesare
intreprinderii, in cazul in care durata de rotafie a acestora ar fi fost ca in perioada
de baza.
Suma activelor, necesare intreprinderii, in cazul in care durata de rotafie a
activelor ar fi fost ca in perioada de baza, se determina ca produsul dintre vanzarile
perioadei de gestiune pe zi cu durata de rotafie din perioada de baza.
Suma stocurilor medii din perioada de gestiune poate fi prezentata ca
produsul dintre vanzarile perioadei de gestiune pe zi cu durata de rotafie din
perioada de gestiune. Astfel, obfinem ca efectul din modificarea rotafiei activelor,
adica sustragerea (-E) sau atragerea (+E) relativa a activelor se calculeaza astfel:
Efectul =

Venituri din vanzari

Numarul de zile in

curente

perioada curenta
Durata

~\
Durata Durata

x de rotafie - curenta
Venituri din vanzari curente

Numarul de zile in
perioada curenta
Durata
x de rotatie = de baza

de rotafie - de rotafie x curenta de baza


Venituri din vanzari curente
Numarul de zile in perioada curenta

Din formula data, rezulta ca suma mijloacelor sustrase din circuit in rezultatul
accelerarii rotafiei activelor (- E) sau atrase suplimentar in circuit (+ E)

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

in cazul incetinirii rotatiei activelor se determina prin inmultirea abaterii absolute


a duratei de rotatie a activelor cu vanzarile curente pe zi.
Exemplul 6.10

intreprinderea Respect S.A.

Vom determina suma mijloacelor sustrase sau atrase tn circuit in urma modificSrii
rotatiei activelor curente ale S.A. Respect fn comparatie cu realizSrile anului precedent.
In baza datelor din exemplul 6.2 vom efectua calculele respective i vom interpreta
rezultatele obtinute.
E = (259,54 - 166,32) x 16 412 320: 360 = +4 249 879 lei
Aadar, fn urma fncetinirii rotatiei activelor curente cu 93,22 zile, fntreprinderea
trebuie sa atragS suplimentar, in circuitul economic, active curente fn sumS de 4 249 879
lei.

Efectul economic din accelerarea rotatiei activelor se exprima nu numai prin


sustragerea relativa a mijloacelor din circuit, ci ?i prin majorarea sumei
veniturilor i a profitului.
Veniturile din vanzari pot fi prezentate ca produsul dintre valoarea medie a
activelor i numarul de rotatii ale activelor:
Venituri
Venituri _ Valoarea medie din vanzari Valoarea medie ^ de rotatii ale
din vanzari a activelor Valoarea medie a activelor
.,
a activelor

Numarul
.,

activelor

Abaterea valorii veniturilor din vanzari din cauza modificarii numarului de


rotatii ale activelor se determina astfel:
Abaterea veniturilor Valoarea medie a activelor Modificarea numarului
x
din vanzari
din perioada curenta
de rotatii ale activelor

Profitul poate fi prezentat ca produsul dintre valoarea medie a activelor,


rentabilitatii vanzarilor i a numarul de rotatii ale activelor:
~ , Valoarea medie
Profit
Venituri din vanzari
Protitul =
. , X-:---------------------;rr-xa activelor Venituri din vanzari Valoarea medie a
activelor

Valoarea medie Rentabilitatea Numarul de rotatii


x
.
X
a activelor
vanzarilor
ale activelor

Abaterea profitului din cauza modificarii numarului de rotatii ale activelor se


determina astfel:
Abaterea profitului
= , A .. ,
r
de rotatii ale

^numSruluT Rentabilitatea Valoarea medie


x vanzarilor din
x a activelor din
.,_
.,
^,
perioada curenta
perioada
curenta
r
r
activelor

Exemplul 6.11

Intreprinderea Respect S.A.


18
3

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


Vom aprecia influenta modificSrii numSrului de rotatii ale activelor curente asupra
abaterii veniturilor din v&nz&ri i a profitului brut fn comparafie cu datele anului
precedent. In baza datelor din exemplul 6.2 i din Raportul privind rezultatele financiare al
S.A. Respect" vom efectua calculele respective i vom interpreta rezultatele obpnute.
Abaterea veniturilor din vanzSri = (1,387 - 2,165) x 11 832 361,5 = -9 205 577 lei
Abaterea profitului brut = (1,387-2,165) x 11 832 361,5x5 229 254: 16412 320 =
= -2 933 059 lei
Aadar, fn urma micorSrii de rotatii ale activelor curente fn anul de
gestiune fafi de cel precedent, veniturile din vSnzSri s-a redus cu 9 205 577 lei, iar
profitul brut al S.A. Respect s-a micorat cu 2 933 059 lei.

La ultima etapa a analizei se stabilesc caile principale i se elaboreaza


masurile concrete privind accelerarea rotatiei activelor curente pentru fiecare faza
de circulate a acestora.
La faza de aprovizionare : in scopul asigurarii neintrerupte a procesului de
producere cu materiale i micorarii perioadei de aflare a activelor in stocuri de
materiale este necesara imbunStafirea aprovizionarii intreprinderii cu resurse
materiale prin incheierea la timp a contractelor de aprovizionare cu fumizorii, de
dorit, din apropiere, in care sa fie prevazute termenele concrete de primire a
materialelor; imbunatafirea conditiilor de depozitare i de pastrare a materialelor;
in cadrul depozitelor, sectiilor de producere trebuie finuta evidenfa clara i la zi
a materiei prime i a materialelor, ce va permite a evidentia existenfa stocurilor
excedente sau lipsa acestora pentru producere etc.
La faza de producere: este necesara reducerea duratei ciclului de producere
prin utilizarea noilor procese tehnologice, mecanizarea i automatizarea
procesului de producere, majorarea productivitatii muncii, utilizarea maximal
posibila a capacitatii de producere, a resurselor materiale i de munca etc.
La faza de desfacere:

accelerarea procesului de comercializare a produselor finite prin largirea


pietelor de desfacere, incheierea din timp a contractelor de desfacere a
produselor, pe cantitati, calitate, termene concrete de achitare; controlul
operativ al modului in care sunt respectate clauzele contractuale atat de
catre producator, cat i de cumparator etc.;
accelerarea ritmului de intocmire a documentelor de decontare prin
finerea unei evidence clare i la zi a documentelor de decontare,
prezentarea acestora in termen la banca, urmarirea aplicarii de sancfiuni
economice ?i financiare in cazul neindeplinirii conditiilor contractuale i
a disciplinei decontarilor etc.;
micorarea perioadei de incasare a mijloacelor din vanzarea produselor,
de exemplu, prin acordarea reducerii de prefuri etc.

18
4

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Bibliografie selectiva:
1. A. Nederita, N. Tiriulnicov, V. Paladi, L. Gavriliuc. Recomandari practice
privind intocmirea notei explicative la raportul financiar anual - revista
Contabilitate i audit, nr.4,1999, p.49-50,67-69.
2. P. Brezeanu, A. Botinaru, B. Prajuteanu. Diagnostic financiar. Bucureti.
Editura Economica, 2003, p.234-238.
3. Nicolae Georgescu. Analiza bilanfului contabil. Bucure?ti; Editura
Economica, 1999, p.214-221.
4. Analiza economico-fmanciara a intreprinderii. Coord. D. Margulescu.
Bucureti, Tribuna Economica, 1994, p.277-28.
5. . . . ,
, 2002, .563-570.

/-"

Intrebari de recapitulare:

1. in consta esenta calculului ratelor de rotafie a activelor?


2. Care sunt modalitatile de apreciere i de calcul a ratelor generalizatoare de
rotafie a activelor?
3. Ce caracterizeaza numarul de rotatii ale activelor?
4. Cum se determina rata de inzestrare cu active i ce caracterizeaza aceasta?
5. Care sunt modalitafile de calcul ale duratei de rotafie a activelor i ce reflecta
acest indicator?
6. Ce caracterizeaza coeficientul exploatarii mijloacelor fixe i numarul de
rotafii ale activelor curente?
7. Ce alta modalitate de calcul a ratelor de rotatie a partilor componente ale
activelor curente cunoatefi ?
8. Care sunt etapele de analiza a ratelor generalizatoare de rotafie a activelor?
9. Ce surse informationale se folosesc in procesul analizei rotafiei activelor?

18
5

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

10. Ce factori conditioneaza devierea duratei generalizatoare de rotatie a activelor


totale?
11. Ce procedeu analitic se folosete pentru analiza factoriala a duratei de rotatiei
a activelor totale?
12. Ce factori determina devierea duratei de rotafie a activelor curente i ce
metoda analitica se utilizeaza pentru calculul influentei acestor factori?
13. Ce caracterizeaza indicatorii particulari ai rotatiei activelor curente?
14. In ce consta legatura organica dintre indicatorii generalizatori i particulari ai
rotatiei activelor curente?
15. Cum se determina i ce exprima rata particulars de rotatie a stocurilor de
marfuri i materiale?
16. Ce caracterizeaza ratele particulare de rotatie a materialelor, produselor finite,
produselor in curs de execute, creanfelor pe termen scurt aferente facturilor
comerciale?
17. In ce consta efectul economic din accelerarea activelor?
18. Cum se determina suma mijloacelor sustrase din circuit in urma accelerarii
rotafiei activelor sau atragerii suplimentare in circuit in cazul mcetinirii
rotafiei?
19. Care sunt caile de accelerare a activelor curente pentru fiecare faza de
circulafie a acestora?

Testul individual 6
Verificafi-va cunotinfele din acest capitol prin alegerea unui raspuns pentru
fiecare dintre urmatoarele intrebari (afirmafii):
6.1.(0,5) Ratele de rotafie a activelor masoara:
a) capacitatea activelor de a se transforma in lichiditafi;
b) viteza de transformare a activelor in lichiditafi;
c) capacitatea activelor de a aduce profit.
6.2.(0,5) Daca numarul de rotafii ale activelor create, atunci:
a) durata de rotafie a activelor create;
b) durata de rotafie a activelor se micoreaza.

18
6

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

6.3.(1,5) Rotafia activelor curente in anul de gestiune fata cel precedent s-a
incetinit cu 55 zile. Cota activelor curente in suma totala a activelor in anul de
gestiune constituie 35 %, iar in anul precedent - 46 %. Modificarea duratei de
rotafie a activelor totale, din cauza incetinirii rotatiei activelor curente, va
constitui:
a) +19,25 zile;
b) +25,30 zile.
6.4.(0,5) Indicatorii particulari ai rotatiei activelor curente sunt:
a) indicatorii vitezei de transformare a activelor curente in forma
baneasca;
b) indicatorii vitezei de trecere a activelor curente prin fiecare faza de
circulate a acestora.
6.5.(0,5) Cu cat este mai mica perioada de rotatie a stocurilor de materiale, cu atat
este mai:
a) mic ciclul de producere i de comercializare;
b) mare ciclul de producere i de comercializare.
6.6.(0,5) Pozitiv este apreciata micorarea valorii creanfelor pe termen scurt prin:
a) reducerea perioadei de incasare a creanfelor pe termen scurt;
b) reducerea voiumului de vanzari.
6.7.(2,0) Fie ca veniturile din vanzari in anul de gestiune constituie 12 583 mii
lei, durata de rotafie a activelor curente in anul de gestiune a alcatuit 250 zile,
iar in cel precedent - 280 zile. Efectul economic din modificarea duratei de
rotatie a activelor curente va fi:
a) atragerea relativa a activelor curente in suma de 1 048,58 mii lei;
b) sustragerea relativa a activelor curente in suma de 1 048,58 mii lei.
6.8.(2,0) Numarul de rotafii ale activelor curente in anul de gestiune este de 1,48
ori fata de 1,25 ori in anul precedent. Valoarea medie a activelor curente in
anul de gestiune constituie 25 856 mii lei, iar in anul precedent - 29 500 mii
lei. Nivelul rentabilitatii vanzarilor in anul precedent a fost de 19,5 % fafa
20,8 % in anul de gestiune. Modificarea numarului de rotafii ale activelor
curente a conditional
a) reducerea veniturilor din vanzari cu 5 946,88 mii lei;
b) majorarea veniturilor din vanzari cu 5 946,88 mii lei;
c) reducerea veniturilor din vanzari cu 6 785 mii lei;
d) majorarea veniturilor din vanzari cu 6 785 mii lei.

18
7

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

6.9.(2,0) in baza datelor din punctul 6.8 modificarea numarului de rotafii ale
activelor curente a determinat:
a) reducerea marimii profitului cu 1 236,95 mii lei;
b) majorarea marimii profitului cu 1 236,95 mii lei;
c) reducerea marimii profitului cu 1 323,08 mii lei;
d) majorarea marimii profitului cu 1 323,08 mii lei.

Capitolul 7 Analiza surselor


9

de finantare a activelor

Obiectivele capitolului:
Caracteristica continutului economic al surselor de finantare a activelor
i explicarea importantei analizei acestora.
Aprecierea generala a surselor de finantare a activelor.
Examinarea modului de analiza a capitalului propriu.
- Descrierea telmicii de analiza a nivelului de indatorare a intreprinderii.

7.1. Continutul economic i necesitatea analizei


surselor de finantare a activelor
Formarea patrimoniului necesar pentru desfaurarea activitatii economicofinanciare a intreprinderii se efectueaza pe seama diferitelor surse de finantare.
Din punct de vedere al continutului economic, sursele de finantare (formare)
a activelor reprezinta totalitatea drepturilor proprietarilor i obligatiilor agentului
economic. In Bilantul contabil acestea se reflecta in interiorul pasivului si de
aceea pentru desemnarea lor in practica economica se aplica des denumirea
pasive.
Componenta surselor de finantare a activelor, predominarea anumitor
componente asupra altora, evolutia structurii pasivelor in mod direct determina
stabilitatea i independenta fmanciara a intreprinderii. De aici rezulta necesitatea
analizei pasivelor atat din partea conducerii intreprinderii pentru stabilirea
strategiei de dezvoltare i dirijarea activitatii curente, cat i din partea
utilizatorilor externi ai Rapoartelor financiare pentru elaborarea deciziilor de
diferit tip.
Analiza surselor de finantare a activelor ofera utilizatorilor Rapoartelor
financiare posibilitatea de a raspunde la urmatoarele intrebari:
De unde provin activele controlate de intreprindere?
Care surse de finantare, proprii sau imprumutate, prevaleaza la
formarea patrimoniului intreprinderii?
Care este marimea i structura surselor proprii de finantare?
18
8

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Este oare suficienta marimea capitalului statutar in comparatie cu


cerintele legislatiei?
Care este nivelul de achitare i gradul de retragere a capitalului
statutar?

18
9

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Cum coreleaza marimea capitalului statutar cu valoarea activelor nete?


Cum se divizeaza capitalul statutar dupa clase de actiuni emise i dupa
definatorii cotelor?
Care este concentrarea cotelor din capitalul statutar?
Ce cauze (factori) au provocat creterea ori descreterea capitalului
propriu?
Care este capacitatea de manevrare a capitalului propriu?
Cum se caracterizeaza datoriile intreprinderii dupa termenul de
atragere, origine, conditii de garantare i alte criterii (aspecte) de
apreciere?
Cat de stabile sunt sursele de finantare a activitatii intreprinderii?
In ce masura este dependents intreprinderea de sursele imprumutate pe
termen lung?
- Cat de costisitoare este pentru intreprindere atragerea mijloacelor
imprumutate?
Este capabila intreprinderea de a plati dobanda i de a rambursa suma
principals a datoriilor?
Importanta aprecierii aspectelor nominalizate mai sus pentru procesul
decizional dicteaza examinarea profunda i multilateral a surselor de finantare in
cadrul analizei situatiei financiare a intreprinderii,
-

7.2.
Aprecierea generala a surselor de finantare ,' a
activelor
V

Analiza surselor de formare a activelor intreprinderii pornete de la


aprecierea generala a structurii pasivelor. In acest scop se calculeaza i se
interpreteaza un ir de indicatori, care in literatura speciala se numesc coeficienti
ai structurii capitalului, independentei financiare, de acoperire, de solvabilitate, de
indatorare sau coeficienti ai capacitatii de piata.
Aceti coeficienti reprezinta totalitate de rate reciproc interschimbabile,
care din punct de vedere al tehnieii de calcul se determina ca raportul dintre
diferite parti componente ale formulei:
Activele intreprinderii = Surse de finantare a activelor =
= Capital propriu + Datorii pe termen lung i scurt
Unui dintre cei mai frecvent folositi coeficienti ai structurii surselor de
finantare este coeficientul de autonomie (de autofinantare, de concentrare a
capitalului propriu). Anume acest indicator se aplica, de obicei, in sistemul bancar
al Moldovei in procesul aprecierii credibilitatii clientului.

19
0

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Coeficient de autonomie =- Capitaljnjpriu.


Total pasive
Coeficientul in cauza reflecta, pe de parte, cota capitalului propriu in suma
totala a surselor de finantare, iar pe de alta parte - ponderea patrimoniului format
pe seama mijloacelor proprii in suma totala a activelor intreprinderii.
Din punct de vedere al creditorului, nivelul de siguranta al acestui coeficient,
dupa parerea preponderenta a specialitilor, alcatuiete cel putin
1, 5*. In acest caz riscul creditorului este minim, pentru ca patrimoniul intreprinderii,
care este format din surse proprii, servete drept garantie pentru achitarea tuturor
datoriilor fafa de creditori.
Daca coeficientul de autonomie al intreprinderii nu atinge nivelul de
siguranta, atunci conducerii ii va fi greu de obtinut creditele necesare fara marirea
prealabila a capitalului propriu, in particular, a celui social. Sau creditorii vor
acorda credit cu conditii mult mai dure (gajul, garantia tertilor etc.)
Coeficientul de atragere a surselor imprumutate (de concentrare a datoriilor)
caracterizeaza structura surselor de finantare a activelor din punctul de vedere al
cotei surselor imprumutate :
Coeficientul de Datorii pe termen atragere a surselor _ lung si
scurt _ ^ Coeficientul imprumutate
Total pasive
de autonomie
Acest coeficient dimensioneaza nivelul de indatorare (solvabilitate) a
intreprinderii i, in mod normal, oscileaza in limitele 0-0,5.
Coeficientul corelafiei dintre sursele imprumutate i proprii (rata bruta
generala de indatorare) reflecta suma mijloacelor atrase revenita la 1 leu capital
propriu:
Coeficientul corelatiei intre Datorii pe termen lung ?i scurt
sursele imprumutate i proprii
Capital propriu
Cu cat marimea acestui coeficient este mai mare, cu atat mai riscanta este
situafia fmanciara a intreprinderii. Punctul critic la aprecierea coeficientului de
corelatie este 1.
Rata solvabilitatii generale exprima gradul de acoperire a surselor
imprumutate cu activele totale de care
dispune
intreprinderea:
Rata solvabilitatii generale =
Total
pasive
Datorii pe termen lung i scurt

19
1

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Este evident ca, in mod normal, nivelul acestui coeficient trebuie sa nu fie
mai mic de 2.
Inlocuind in raportul sus-nominalizat mijloacele imprumutate cu valoarea
capitalului propriu, obtinem rata generala de acoperire a capitalului propriu (rata
parghiei financiare):
Rata generala de acoperire _ Total pasive a
capitalului propriu Capital propriu
Fiind calculat in procente, acest raport arata ca, la primele 100 %, activele
intreprinderii se fmanfeaza pe seama surselor proprii, iar la celelalte procente prin atragerea mijloacelor imprumutate. Sporirea acestui coeficient peste 200 %
reflecta situatia dificila a intreprinderii privind independenta fmanciara.
Este de mentionat ca utilizarea simultana a coeficientilor nominalizafi mai
sus la analiza structurii surselor de finantare nu se considera rationale Dei
denumirea, formula de calcul, sensul economic i parametrii de apreciere a
coeficientilor difera, rezultatul aprecierii sa fie absolut identic (vezi exemplul
7.1).
Exemplul 7.1

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua aprecierea generals a surselor de finantare a activelor S.A. Respect


tn cursul anului de gestiune. fn baza datelor Bilantului contabil vom alcatui tabelul analitic
i vom interpreta rezultatele obpnute.
Tabelul 7.1
Analiza coeficientilor structurii surselor de finantare a activelor > >
Denumirea
La Inceputul anului
La sfaritul anului
coeficientului
1
2
3
34 026 366: 43 690 646 =
1.
Coeficientul
de 34 806 158: 42 514 531 =
= 0,82
= 0,78
autonomie
2. Coeficientul de atragere (2 233 069+ 5 475 304) :
(1 967 394 + 7 696 886) :
a surselor imprumutate
: 42 514 531 =
: 43 690 646 =
= 0,18
= 0,22
3. Coeficientul corelatiei (2 233 069+ 5 475 304) :
(1 967 394 + 7 696 886) :
: 34 806 158 =
dintre sursele
: 34 026 366 =
= 0,22
imprumutate si proprii
= 0,28
4.
Rata
solvabilitSfii 42 514 531:
43 690 646:
generale
: (2 233 069+ 5 475 304) =
: (1 967 394 + 7 696 886) =
= 5,52
= 4,52
42 514 531: 34 806 158 =
43 690 646: 34 026 366 =
5. Rata generals de
= 1,22
= 1,28
acoperire a capitalului
propriu
Datele tabelului 7.1 atestS nivelul destul de fnalt al independent financiare a S.A.
Respect" de sursele imprumutate atrase. AceastS concluzie rezultS din faptul tn

19
2

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


structura pasivelor absolut prevaleazS sursele proprii de finantare. Astfel, la fnceputul
anului de gestiune capitalul propriu a constituit 82 % i la sfaritul anului - 78 % din totalul
surselor de formare a patrimoniului. Cu toate in dinamicS se obsen/ modificarea
proportiei fn direcfla majorSrii cotei surselor Imprumutate, ambele rezultate depSesc cu
mult nivelul de sigurantS (50 %). Aceeai concluzie se desprinde i din analiza restului
indicatorilor prezentati fn tabelul 7.1.

7.3.

Analiza capitalului propriu

Dat fiind faptul ca sursa initials de finantare a patrimoniului intreprinderii


constituie capital propriu, in continuare se efectueaza analiza mai profunda a
acestuia.
Capitalul propriu reprezinta marimea ramasa in activele intreprinderii dupa
scaderea datoriilor. Ca obiect al analizei, capitalul propriu se studiaza din mai
multe puncte de vedere prin efectuarea urmatoarelor etape.
Analiza marimii i evolutiei capitalului propriu
in primul rand, se examineaza marimea absoluta i evolutia capitalului
propriu in dinamica. In mod normal, intreprinderea reuete sa creasca valoarea
capitalului propriu in urma desfaurarii activitatii economice. $i invers,
descreterea capitalului propriu, mai ales aparitia valorii negative a acestuia,
indica existenta tendintelor defavorabile in dezvoltarea intreprinderii.
Aplicarea metodei de analiza pe orizontala la acest stadiu de apreciere a
situatiei financiare presupune compararea indicatorilor relativi de modificare a
capitalului propriu, datoriilor existente i patrimoniului disponibil.
Exemplul 7.2

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom efectua analiza mSrimii i evolupei capitalului propriu al S.A. Respect. In


baza datelor Bilantului contabil vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 7.2
Analiza marimii i evolupei capitalului propriu
Nr.
Indicatori
La finele anului, lei
Ritmul
creterii, %
crt.
precedent
raportat
1
2
3
4
5
1. Capital propriu
34 806 158
34 026 366
97,76
2. Total datorii
7 708 373
9 664 280
125,37
3. Total passive
42 514 531
43 690 646
102,77
Informatiile continute fn tabelul 7.2 demonstreazS cS S.A. Respect" dispune de
mSrlme pozitivS a capitalului propriu care la sfaritul perioadei de gestiune constituie 34
026 mii lei.

19
3

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


TotodatS, Tn dinamicS se evidentiazS tendinta negativa de reducere a surselor
proprii de finantare a patrimoniului: in cursul anului de gestiune acestea s-au micorat cu
2,24 %.
Se observS cS evolutia capitalului propriu contravine dinamicii activelor disponibile i
datoriilor existente care au crescut fn aceeai perioadS cu 2,77 i 25,37 % respectiv.
Aspectele negative aferente evolutiei capitalului propriu al fntreprinderii impun
dezvaluirea cauzelor ce le-au provocat (vezi exemplul 7.9).

Analiza structurii capitalului propriu


In continuare se studiaza modificarile survenite in componenta capitalului
propriu, pentru ca nu intotdeauna, odata cu creterea valorii acestuia, are loc i
imbunatatirea calitatii din punct de vedere structural. Pentru ilustrarea acestei
afirmatii vom examina urmatoarea situafie.
Exemplul 7.;

Intreprinderea Gloria S.A.

In cursul perioadei de gestiune capitalul propriu al fntreprinderii Gloria" a fnregistrat


urmStoarele modificSri fn componenta sa:
La fnceputul perioadei La sfaritul perioadei
(in mii lei)
Capital statutar
80
100
Capital nevarsat
(10)
Profit nerepartizat (pierdere neacoperitS) 20
(2)
Capital secundar (diferente din reevaluarea)
14
Total capital propriu
100
102
Din datele prezentate mai sus rezultS cS capitalul propriu a crescut cu 2 mii lei, dar,
totodata, se observS fnrSutatirea considerabilS a structurii acestuia. fn particular,
majorarea nominalS a capitalului statutar cu 20 mii lei fn realitate nu a fost pe deplin
achitatS (capitalul nevSrsat constituie 10 mii lei). Elementul component profitul
nerepartizat a fost substituit cu pierderea neacoperitS i ecarturile din reevaluarea
mijloacelor fixe. Aadar, creterea capitalului propriu nu a contribuit la majorarea
patrimoniului fntreprinderii.

Analiza structurala a capitalului propriu presupune examinarea corelatiei


dintre elementele componente ale acestuia. In calitate de instrument de lucru in
acest scop poate servi metoda de analiza pe verticala.
Exemplul 7.4

Intreprinderea Respect S.A.

Vom studia modificSrile survenite fn structura capitalului propriu al S.A. Respect' fn


cursul anului de gestiune. fn baza datelor Bilantului contabil vom alcStui tabelul analitic i
vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 7.3
Analiza structurii capitalului propriu
Elemente componente

La inceputul

19
4

oerioadei

La sfar$itul

perioadei

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


1
1. Capital statutar
4. Rezerve
5. Profit nerepartizat
neacoperitS)
6. Capital secundar
Total capital propriu

(pierdere

Suma, lei

Cota, %

Suma, lei

Cota, %

2
17 749 870
15 855 256
1 201 032

3
51,0
45,6
3,4

4
17 749 870
15 855 256
267 150

5
52,2
46,6
0,8

34 806 158

100,0

154 090
34 026 366

0,4
100,0

Datele tabelului atesta faptul fn componen\a capitalului propriu al S.A. Respect


elementul cel mai valoros este capitalul statutar. Cota acestui component se afl fn
cretere i constituie 52,2 % din totalul surselor proprii de finanfare la sfaritul anului de
gestiune.
In cursul anului de gestiune a crescut i ponderea rezervelor Tn structura capitalului
propriu: de la 45,6 % la fnceputul anului la 46,6 % la sfaritul. De mentionat mSrirea
cotelor capitalului statutar i rezervelor nu a fost conditionatS de majorarea valorii acestor
componente, ci se datoreazS reducerii considerabile (cu 2,6 puncte procentuale) a
profitului nerepartizat aflat la dispozitia Tntreprinderii.
In urma reevaluSrii mijloacelor fixe Tn structura surselor proprii de finantare a apSrut
un component nou - capitalul secundar cu pondere neTnsemnatS (0,4 %).
In ansamblu, structura capitalului propriu al S.A. Respect are un caracter stabil.

In continuare in mod amanunfit se studiaza capitalul statutar ca principalul


element formator al capitalului propriu.
Analiza suficientei capitalului statutar
Actualmente legislatia in vigoare stipuleaza anumite cerinte referitoare la
marimea minima a capitalului statutar al diferitilor agenti economici. De
exemplu, capitalul statutar al societatii pe acfiuni de tip deschis trebuie sa
constituie nu mai pufin de 20 mii lei, capitalul societatii pe actiuni de tip inchis nu mai putin de 10 mii lei, al societatii cu raspundere limitata - nu mai putin de
300 de salarii minime.
Corespunderea marimii capitalului statutar cu cerinfele legislative devine
deosebit de insemnata la adresarea intreprinderii catre organele statale (pentru
obtinerea licentei etc.), catre banca comerciala cu cererea de credit, la emiterea
obligatiunilor i in multe alte situatii. in acest context in cadrul analizei se
compara valoarea capitalului statutar reflectata la rd.480 din Bilantul contabil cu
cerinfele stabilite in legislafia.
Analiza nivelului de achitare a capitalului statutar
Marimea capitalului statutar indicat in actele de constitute a intreprinderii nu
intotdeauna coincide cu valoarea patrimoniului depus in realitate de catre
proprietari (actionari, participant etc.) in contul achitarii cotelor in capitalul

19
5

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

statutar. Acest fapt dicteaza necesitatea compararii marimii reale i nominale a


capitalului statutar. In acest scop se calculeaza i se interpreteaza rata de achitare a
capitalului statutar:
Rata de achitare a Capital statutar . . _ capitalului statutar
Capital statutar ^ & nevarsa
Determinarea coeficientului in cauza este deosebit de importanta pentru
intreprinderile noi, care functioneaza mai putin de un an, i acele intreprinderi
care in cursul perioadei de raportare au majorat capitalul statutar.
Gradul cel mai favorabil al raportului nominalizat alcatuiete 1. in cazul
nivelului subunitar al acestuia, materialele analitice trebuie sa confina informafii
referitoare la proprietarii care au datorii fata de intreprindere cu privire la
achitarea cotelor de participate.
Analiza gradului de retragere a capitalului statutar
Asupra marimii reale a capitalului statutar, in afara de nivelul de achitare,
influenteaza, de asemenea, gradul de retragere a acestuia. Pentru aprecierea
acestui aspect al situafiei financiare a intreprinderii se aplica rata de retragere a
capitalului statutar:
Gradul de retragere Capital retras a
capitalului statutar Capital statutar
Gradul nul de retragere reprezinta un caz cel mai favorabil din punct de
vedere al stabilitatii situatiei financiare a agentului economic. Nivelul ridicat al
indicatorului nominalizat poate cauza dificultSfi in privinta finantarii activitatii
intreprinderii. in aceasta situatie materialele analitice trebuie sa indice motivarea
operatiunilor de retragere a capitalului statutar. De exemplu, achizitionarea,
rascumpararea acfiunilor de la proprietari poate fi efectuata cu scopul:
- micorarii capitalului statutar prin intermediul anularii actiunilor
rascumparate;
- revanzarii ulterioare a acfiunilor la un pref mai mare;
- majorarii normei profitului la acfiune i a creterii (stabilizarii) cursului
actiunilor;
- utilizarii actiunilor rascumparate pentru piata dividendelor, stimularea
colaboratorilor societatii;
- prevenirii tentativelor concurentului de a obfine pachetul de control etc.
Deosebit de importanta devine analiza gradului de retragere a capitalului
statutar la intreprinderile care au intentii de autolichidare sau au intrat in proces
de faliment provocat de creditori, fumizori, organele statale etc. In aceste situafii,

19
6

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

creterea gradului de retragere a capitalului statutar reprezinta incalcarea


drepturilor creditorilor i proprietarilor, investifiile carora au ramas in circuitul
economic al intreprinderii.
Exemplul 7.5

Intreprinderea Respect S.A.

Vom studia suficienta, nivelul de achitare i gradul de retragere a capitalului statutar


S.A. Respect. In baza datelor Bilantului contabil vom ale St i tabelul analitic i vom
interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 7.4
Calculul ratelor de achitare i retragere a capitalului statutar
Nr.
Indicatori
La inceputul
crt
perioadei
.1
2
3
1. Capital statutar, lei
17 749 870
2. Capital nevarsat, lei
3. Capital retras, lei
4. Rata de achitare a capitalului statutar, coef.
1,0
[(rd.1-rd.2): rd. 1
5. Rata de retragere a capitalului statutar, coef.
0,0
(rd.3: rd.1)

La sfar$itul
perioadei
4
17 749 870
-

1,0
0,0

Intrucat intreprinderea Respect actioneazS sub formS organizatorico-juridica de


societate pe actiuni de tip deschis suficient;a capitalului statutar al acesteia se apreciaza
in comparatie cu mSrimea minimS stabilitS in legislate in suma de 20 mii lei. Datele
tabelului 7.4 atestS faptul cS valoarea nominalS a actiunilor emise de aceasta societate
(17 749 870 lei) depaete cu mult cerinta indicata mai sus. Aadar, se constatS
suficienta capitalului statutar al S.A. Respect" in comparatie cu prevederile legislatiei.
Inexistenta datoriilor actionarilor aferente achitarii actiunilor subscrise (valoarea
capitalului nevarsat este nulS) confirma nivelul cel mai inalt de achitare a capitalului
statutar. In ansamblu cu gradul zero de retragere a actiunilor emise, situatia privind
suficienta, nivelul de achitare i gradul de retragere a capitalului statutar S.A. Respect
se apreciaza ca favorabilS.

Analiza corelatiei dintre activele nete i capitalul statutar

Aceasta etapa este deosebit de importanta pentru aprecierea situatiei


financiare a societatilor pe actiuni. Necesitatea reiese din urmatoarea conditie a
legislate! in vigoare: valoarea activelor nete ale societatii pe actiuni nu poate fi
mai mica decat marimea capitalului ei social (statutar). In acest context se
determina i se apreciaza rata corelatiei dintre activele nete i capitalul statutar:
Rata corelatiei
..
,. . .
Active nete
dintre activele nete =., , , . . . Capital statutar 1
capitalul statutar '

19
7

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Nivelul supraunitar al raportului nominalizat indica respectarea cerinfelor


legislative. Daca coeficientul in cauza este subunitar, societatea pe acfiuni nu are
dreptul sa plateasca dividende, sa emita hartii de valoare. Adunarea generala a
actionarilor este obligata sa ia decizia cu privire la reducerea capitalului statutar
i/sau depunerea aporturilor suplimentare de catre actionari pentru majorarea
activelor nete sau la lichidarea societatii. in caz contrar, lichidarea societatii poate
fi efectuata potrivit hotararii instantei judecatoreti la adresarea oricarui actionar
sau a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.
In cadrul analizei se depisteaza cauzele ce au provocat descreterea valorii
activelor nete sub nivelul capitalului statutar. in mod general, putem constata ca
aceste cauze coreleaza cu aparitia i majorarea elementelor negative ale
capitalului propriu:
capital suplimentar (diferente negative de curs valutar aferente
depunerilor actionarilor in capitalul statutar in valuta straina);
capital nevarsat;
capital retras;
pierderi neacoperite;
profit utilizat al anului de gestiune (ce depa^este profitul obfinut);

capital secundar (diferente negative din reevaluarea activelor pe termen


lung).
Exemplul 7.6

intreprinderea Respect S.A.

Vom studia corelatia dintre activele nete i capitalul statutar al S.A. Respect, in
baza datelor Bilantului contabil vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 7.5
Calculul ratei de corelatie dintre activele nete i capitalul statutar
Nr.
crt.
1
1.
2.
3.
4.
5.
4.

Indicatori
2
Capital statutar, lei
Total active, lei
Datorii pe termen lung, lei
Datorii pe termen scurt, lei
Active nete, lei (rd.2 -rd.3- rd.4)
Rata corelatiei dintre activele nete i capitalul
statutar, coef. (rd.5: rd.1)

La inceputul
perioadei
3
17 749 870
42 514 531
2 233 069
5 475 304
34 806 158
1,96

La sfaritul
perioadei
4
17 749 870
43 690 646
1 967 394
7 696 886
34 026 366
1,92

Din datele tabelului 7.5. rezultS cS la S.A. Respect" corelatia dintre activele nete i
capitalul statutar este destul de favorabilS. Astfel la inceputul anului activele nete de 1,96
ori au depart valoarea capitalului statutar, iar la sfaritul - de 1,92 ori. Cu toate ca in
dinamicS se observS reducere a ratei de corelatie dintre aceti doi indicatori, se

19
8

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


constats conformitatea deplinS cu cerintele legislatiei privind mentinerea valorii activelor
nete la nivelul nu mai mic decat mSrimea capitalului statutar.

Analiza capitalului statutar al societatii pe actiuni sub aspectul


claselor de actiuni emise

Conform legislatiei in vigoare societatea pe actiuni este in drept sa plaseze


diferite categorii (clase) de actiuni care variaza dupa anumite criterii:

drepturi oferite definatorilor (la dividende, la vot la adunarea generala a


actionarilor, la obtinerea partii din patrimoniul societafii in cazul
lichidarii acesteia, la rascumpararea i convertirea, adica schimbarea pe
alte clase de hartii de valoare ale societafii etc.);
valoarea nominala;
numarul emisiunii i altele.
Informafia despre componenfa capitalului statutar al societafii pe acfiuni sub
aspectul claselor de acfiuni emise permite definatorilor acfiunilor i investitorilor
potenfiali sa aprecieze corect situafia in scopul luarii deciziilor cu privire la
procurarea sau vanzarea pachetelor de acfiuni. Vom examina, de exemplu,
urmatorul aspect.
Experienfa mondiala arata ca prefurile acfiunilor ordinare ale societafilor,
care au emis mai multe hartii de valoare cu venitul fixat, oscileaza mai simfitor
pe piafa decat prefurile a acfiunilor ordinare ale emitenfilor cu cota mai mica a
hartiilor de valoare cu venitul fixat. Acest fenomen are loc din cauza ca scaderea
sau creterea profitului emitentului cu cota mai considerabila a hartiilor de
valoare cu venit fixat duce la schimbari mai mari ale nivelului dividendelor
pentru acfiuni le ordinare. Sub influenta nivelului dividendelor oscileaza i
prefurile actiunilor. Anume aceste hartii de valoare tind sa le cumpere aa-numifi
investitori-jueatori a caror strategi este sa obtina venit din fluctuafia prefurilor.
Investitorii cointeresati in stabilitatea preturilor procura acfiunile emitenfilor, care
au emis comparabil mai pufine hartii de valoare cu venitul fixat.
In calitate de sursa de informatii necesare pentru analiza capitalului statutar
dupa clase de acfiuni servete registrul de evidenta analitic a la contul 311
Capital statutar numit registrul actionarilor.
Emitentul valorilor mobiliare plasate prin intermediul ofertei publice,
inclusiv societatea pe acfiuni de tip deschis, in conformitate cu cerinfele
legislafiei cu privire la piafa valorilor mobiliare este obligat sa dezvaluie
informafia despre numarul de valori mobiliare emise in profilul claselor in darea
de seama anuala asupra valorilor mobiliare. Aceasta dare de seama se publica in
presa, se prezinta Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare i se pune la
dispozitia definatorilor de valori mobiliare la solicitarea acestora.

19
9

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

in baza surselor informationale menfionate mai sus, se examineaza structura


capitalului statutar al societafii pe acfiuni sub aspectul claselor de acfiuni emise
cu ajutorul metodei de analiza pe verticals.
Exemplul 7.7

intreprinderea Respect S.A.

Vom examina structura capitalului statutar al S.A. Respect la sfaritul anului de


gestiune sub aspectul claselor de actiuni emise. In baza datelor prezentate fn tabelul 7.6
vom alcStui concluzia analitica.
Tabelul 7.6
Structura capitalului statutar sub aspectul claselor de actiuni (la sfaritul anului de
gestiune)
Clase de actiuni

1
1. Actiunile ordinare
2. Actiunile preferential
2.1. Cu dividende fixate
2.1.1. Cumulative
2.1.2. Necumulative
2.2. Cu dividende nefixate
2.2.1. Convertibile
2.2.2. Neconvertibile
Total capital statutar

Numar de
actiuni
2
1 774 987

1 774 987

Suma, lei PondeValoarea


nominala a
rea, %
actiunii, lei
3
4
5
10
17 749 870
100,0

17 749 870

100,0

Conform informapei reflectate in tabelul 7.6 capitalul statutar al S.A. Respect" este
format exclusiv din 1 774 987 actiuni ordinare cu valoarea nominala de 10 lei actiune.
Societatea pe actiuni In cauzS nu a emis valori mobiliare cu venitul fixat sau alte clase de
actiuni.

Numarul, valoarea i cota claselor de actiuni poate fi modificata Tn urma


efectuarii urmatoarelor operatiuni economice:
emisiunea acfiunilor suplimentare;

modificarea (majorarea sau micorarea) valorii nominale a actiunilor


plasate;
fractionarea sau consolidarea acfiunilor;
rascumpararea acfiunilor cu anularea ulterioara;
convertirea acfiunilor i altele.
Fiecare din aceste operatiuni reprezinta factorul care influenteaza marimea i
structura capitalului statutar al societafii pe acfiuni sub aspectul claselor de
acfiuni emise.

20
0

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Analiza capitalului statutar dupa tipuri de proprietari


Diferite grupe de proprietari au diverse scopuri i interese. De exemplu:

proprietarii care activeaza Tn cadrul intreprinderii sunt cointeresati Tn


majorarea nivelului de remunerare pe seama consumurilor i cheltuielilor
intreprinderii, Tn timp ce proprietarii din afara tind spre economia
consumurilor i cheltuielilor cu scopul majorarii profitului net;

existenfa cotei statului Tn componenfa capitalului statutar poate influenfa


In mod direct sau indirect activitatea intreprinderii;

membrii organelor de conducere uneori pot avea intenfii ce intra Tn


conflict cu interesele majoritafii proprietarilor Tntreprinderii (cu scopul
de a preveni asemenea situafii Tn statutul Intreprinderii pot fi incluse
restricfii privind participarea minima i/sau maxima a membrilor de
conducere la capitalul statutar).
Examinarea capitalului statutar sub aspectul tipurilor de proprietari se
efectueaza Tn baza datelor din registrul de evidenta analitica la contul 311
Capital statutar (registrul actionarilor, registrul asociatilor etc.) cu aplicarea
metodei de analiza pe verticala.
Exemplul 7.8

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina structura capitalului statutar al S.A. Respect sub aspectul tipurilor de
proprietari. In baza datelor prezentate In tabelul 7.7 vom alcStui concluzia analiticS.
Tabelul 7.7
Structura capitalului statutar dupa detinatorii actiunilor ordinare cu dreptul de vot
Tipuri de proprietari
1

La inceputul anului
suma, lei
cota, %
2
3
2 271 970
12,8

La sfarsitul anului
suma, lei
cota, %
4
5
2 697 950
15,2

1. Persoanele cu functii de
raspundere ale societatii (membrii
organelor de conducere)
2. Alti angajati ai societatii
2 112 230
11,9
1 206 990
6,8
3. Statul
6 212 500
35,0
6 212 500
35,0
4. Alte persoane juridice
5 182 940
29,2
6 940 190
39,1
5. Alte persoane fizice
1 970 230
11,1
692 240
3,9
Total capital statutar
17 749 870
100,0
17 749 870
100,0
* Se indicS in component datelor generale din Anexa la Bilanf contabil (indicatorul 2).

Dupa cum se obsen/ din datele prezentate in tabelul 7.7, in cursul anului de
gestiune au survenit unele modificSri In structura capitalului S.A. Respect sub aspectul
tipurilor de proprietari. In particular, s-a marit ponderea actiunilor ordinare detinute de
persoanele juridice i membrii organelor de conducere cu 9,9 i 2,4 cote procentuale
respectiv. Aceasta cretere s-a produs pe seama angajatilor de rand ai societatii i

20
1

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


persoanelor fizice din afara acesteia. TotodatS, a ramas neschimbatS cea mai
considerabM cota din capitalul statutar al S.A. Respect" care apartine statului (35 %).

Analiza concentrarii cotelor din capitalul statutar


Interesele proprietarilor pot devia nu numai in dependents de tipul acestora
dar i in functie de marimea cotei detinute. De exemplu, proprietarii cu cote mici
sunt cointeresati in repartizarea profitului net, in timp ce proprietarii cu cote mari
tind spre reinvestirea profitului.
Este evident ca posibilitatile detinatorului cotei (pachetului) de control in
privinta dirijarii activitatii economice a intreprinderii sunt mult mai variate in
comparatie cu detinatorul cotei mici.
Drepturile proprietarilor, in functie de marimea cotei definute, pot devia i
conform legislatiei in vigoare. De exemplu, Legea privind societatile pe actiuni
ofera diferite drepturi suplimentare (privind introducerea chestiunii in ordinea de
zi a adunarii generale a actionarilor, propunerea candidatilor in organele de
conducere, cererea convocarii adunarii extraordinare a actionarilor etc.)
actionarilor care defin cel putin 5, 10 i 25 % din actiunile cu drept de vot.
Informatia privind concentrarea sau, invers, pulverizarea cotelor din capitalul
statutar este foarte importanta pentru investitori potentiali in vederea aprecierii
rationalitatii aporturilor in capitalul statutar al unei sau altei intreprinderi. In mod
coerent, conform prevederilor legislatiei cu privire la piata valorilor mobiliare,
emitentul este obligat sa dezvaluie in componenta raportului anual lista
actionarilor care defin cel putin 5 % din numarul total de actiuni cu drept de vot
plasate de emitent. Totodata, practica atesta faptul ca aceasta informafie din
diverse motive deseori se ascunde.
In calitate de instrument de lucru in scopul studierii gradului de concentrare
sau pulverizare a cotelor din capitalul statutar, poate servi metoda de analiza pe
verticala.
Exemplul 7.9

Intreprinderea Respect S.A.

Vom examina structura capitalului statutar al S.A. Respect sub aspectul mSrimii
cotelor detinute de proprietarii. In baza datelor prezentate fn tabelul 7.8 vom alcStui
concluzia analiticS.
Tabelul 7.8
Informatia privind marimea pachetelor de actiuni cu drept de vot
Grupe de actionari
1

La fnceputul anului La sfaritul


suma, lei
cota, %
suma, lei
4
2
3

20
2

anului
cota, %
5

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


1. Actionarii care detin mai mult de 25 % din 6 212 500
X
actiunile cu drept de vot:
statul
S.A. Alfa"
2. Actionarii care detin mai mult de 10%, dar 3 319 180
X
mai putin de 25 % din actiunile cu drept
de vot
S.A. Alfa
S.R.L. Beta
3. Actionarii care detin mai mult de 5 %, 1 490 980 1
dar mai putin de 10 % din actiunile cu 029 490 922
drept de vot - ' S.R.L. "Beta"
990
Crudu I.P. (consiliul de directori) Croitoru
L. S. (consiliul de directori)
4. Actionarii care detin mai putin de 5%
din actiunile cu drept de vot- fn 1
Total actiuni ordinare

35,0
X

18,7

6 212 500 4
490 710
X

35,0
25,3

2 094 470

11,8

8,4
5,8
5,2

1 118 240 1
082 730

X
6,3
6,1

4 774 730

26,9

2 751 220

15,5

17 749 870

100,0

17 749 870

100,0

20
3

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


Informatiile din tabelul 7.8 aratS fn cursul anului de gestiune a avut loc procesul
de concentrare a actiunilor emise de S.A. Respect. Procurarea pachetelor mici de
actiuni pulverizate intre angajatii societStii i persoanele fizice din afara acesteia iapermis S.A. Alfa sS formeze un pachet de acfiuni care constituie 25,3 % din toate
actiunile cu drept de vot plasate de S.A. Respect. FScand cauzS , reprezentantii
statului i fondului de investitii pot influenta in mod decisiv strategia dezvoltSrii
intreprinderii.
De asemenea, a avut loc majorarea considerabilS a pachetului de actiuni detinut de
S.R.L. Beta". In consecintS, Tn proprietatea acestui actionar la sfaritul anului de
gestiune se afIS 11,8% din actiunile cu drept de vot. Majorarea pachetelor care apartin
membrilor consiliului de directori Crudu I. P. i Croitoru L.S. nu s-a incheiat cu trecerea
acestora Tn altS categorie de actionari care detin mai mult de 10 % din actiunile cu drept
de vot
In urma procesului de concentrare a actiunilor emise de S.A. Respect Tn cursul
anului de gestiune a scSzut brusc cota cumulative a actionarilor cu pachete mici. La fmele
anului acestei categorii de actionari Ti apartine Tn total numai 15,5 din actiunile cu drept
de vot.

Analiza factoriala a creterii (descreterii) capitalului propriu


Dupa cum s-a mentionat mai sus, in urma desfaurarii activitatii economice
intreprinderea, in mod normal, reuete sa creasca valoarea capitalului propriu.
Daca marimea acestuia se reduce, adica capital propriu ,,se mananca, devine
importanta examinarea cauzelor care au provocat aparitia tendintei negative de
scadere.
Cauzele modificarii capitalului propriu pot avea caracter extern (depunerile
proprietarilor, primirea subventiilor etc.) i intern (reinvestirea profitului generat).
Pentru studierea surselor interne de cretere a capitalului se aplica urmatorul
coeficient financiar:
Sporul renter ii Profit reinvestit (Profit net - Dividende)
capitalului propriu
Capital propriu
Acest coeficient caracterizeaza marimea relativa a profitului generat i retinut
la intreprindere cu scopurile investitionale, evaluat in procente la valoarea
capitalului propriu.
Pentru depistarea cauzelor ce au conditionat modificarea sporului creterii
capitalului propriu, acesta se prezinta ca produsul urmatorilor indicatori
fmanciari:
Sporul ere? ter
capitalului propriu

ii

Rentabilitatea Numarul
= vanzarilor dupa x de rotatii x fjnancjgre x reinvestire impozitare ale activelor
profitului

20
4

Rata
a

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Pentru verificarea formulei de mai sus vom prezenta fiecare parte


componenta sub forma de raport:
Profit reinvestit Profit net Vanzari nete Active Profit reinvestit

--------------------- =----------------- ^--------------------------------------- X-------------------Capital propriu Vanzari nete Active Capital propriu ' Profit net

20
5

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Observam ca, dupa simplificarea corespunzatoare, obtinem indicatorul


rezultativ. Este evident ca modificarea oricarui component al formulei duce la
schimbarea sporului creterii capitalului propriu, adica acest indicator este
influentat de 4 factori:

Principala sursa interna de cretere a capitalului propriu este reuita


activitatii operationale, in cazul reducerii rentabilitatii i generarii
pierderilor se constata descreterea indicatorului rezultativ sub influenta
acestui factor.
Accelerarea rotatiei activelor (creterea numarului de rotafii)
conditioneaza sporirea capitalului propriu, cat timp activitatea
intreprinderii este profitabila, in caz invers fiecare rotatie suplimentara a
activelor aduce pierderi adaugatoare.

Folosirea mai larga a surselor imprumutate (creterea gradului de


indatorare i ratei parghiei financiare) este avantajoasa, daca
rentabilitatea intreprinderii depaete rata cheltuielilor de deservire a
datoriilor, adica rata dobanzii. Varianta opusa semnifica descreterea
capitalului propriu din cauza atragerii imprumuturilor prea costisitoare.
Reinvestirea profitului obtinut permite majorarea capitalului propriu fara
finantarea din exterior. De mentionat ca, in conditiile activitatii cu
pierderi, are loc reducerea investitiilor facute anterior i descreterea
capitalului propriu.
Pentru identifiearea influenfei fiecarui factor in mod separat, se efectueaza
analiza de tip factorial cu aplicarea metodei de substitufii in lant ori a variatiilor
acestei metode.
Exemplul 7.10

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza factorials a sporului creterii capitalului propriu al S.A.


Respect" pe seama surselor interne. In baza Rapoartelor financiare pentru ultimii doi ani
vom completa urmStorul tabel cu date initiale.
Tabelul 7.9
Date initiale pentru analiza factoriala
a sporului reterii capitalului propriu
Nr.
Indicatori
Anul
Anul
crt.
precedent
raportat
1
2
3
4
1. Valoarea medie a capitalului propriu, lei
33 118 492 34 416 262
2. Valoarea medie a activelor, lei
41 735 676 43 102 589
3. Profit net (pierdere nets), lei
3 791 380
(300 794)
4. Profit reinvestit (reducerea investitiilor), lei
3 214 384
(300 794)
5. Venituri din vanzSri, lei
21 361 294 16 412 320
1

20
6

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


6.

Sporul creterii (descreterii) capitalului propriu, %


(rd.4 : rd.1 x 100)
7. Rentabilitatea vanzSrilor dup impozitare, % (rd.3:
rd.5 x 100)
8.
NumSrul de rotatii ale activelor, coef. (rd.5 : rd.2)
9. Rata parghiei financiare, coef. (rd.2: rd.1)
10.
Rata reinvestin'! profitului net, coef. (rd.4 : rd.3)
Note:

9,71

-0,87

17,75

-1,83

0,512
1,260
0,848

0,381
1,252
1,000

Primii doi indicatori din tabelul 7.9 sunt calculati prin media aritmeticS simpIS
[(valoarea indicatorului la inceputul anului + valoarea indicatorului la sfaritul
anului): 2].
Profitul reinvestit pentru anul precedent este calculat ca diferenta dintre profitul
net (3 791 380 lei) i suma dividendelor anuntate (576 996 lei).

Folosind metoda de substitupi fn lanf, vom determina influenta fiecarui factor asupra
sporului creterii capitalului propriu i vom interpreta rezultatele obtinute.

Nr.
su
bstit
utiei
1
0
1
2
3
4

Tabelul 7.10
Calcului influentei factorilor asupra sporului cre$terii capitalului propriu
Influenta factorului, i > %
Factorii
Sporul
creterii
Rentabilit Rotatia
Rata
Rata
atea van- active parghiei reinvestirii capitalului
zarilor
lor
finan
profitului propriu, %
2
17,75
-1,83
- 1,83
- 1,83
-1,83

3
0,512
0,512
0,381
0,381
0,381

ciare
4
1,260
1,260
1,260
1,250
1,250

5
0,848
0,848
0,848
0,848
1,000

6
9,71
- 1,00
-0,74
-0,74
-0,87

7
X
- 1,00-9,71 =-10,71
-0,74-(-1,00) = + 0,26
- 0,74 -(- 0,74) = 0
-0,87-(-0,73) =-0,14

Calculele efectuate Jn tabelul 7.10 permit constatarea urmStoarelor concluzii. in


ultimii doi ani se obsen/ scSderea bruscS a sporului creterii capitalului propriu al S.A.
Respect. DacS in cursul anului precedent capitalul propriu a crescut pe seama surselor
interne cu 9,71 %, atunci in anul de gestiune se constats descreterea indicatorului
investigat cu 0,87 %.
fn urma analizei factoriale s-a evidentiat principala cauz de formare a tendinfei
negative Jn dinamica capitalului propriu - generarea pierderilor Tn procesul activitktii
Tntreprinderii. Sub influenta scaderii rentabilitStii vanzSrilor sporul creterii capitalului
propriu s-a micorat cu 10,71 puncte procentuale.
In conditiile activitStii cu pierderi, Tncetinirea rotatiei activelor a produs un efect
pozitiv - sporul creterii capitalului propriu s-a mSrit cu 0,26 puncte procentuale.
TotodatS, obtinerea rezultatului financiar negativ Tn perioada de gestiune a determinat
caracterul defavorabil al modificSrii ratei de reinvestire. Sub influenta ultimului factor,
sporul creterii capitalului propriu s-a micorat cu 0,14 puncte procentuale.
ScSderea ratei parghiei financiare nu a exercitat influenta evidenta asupra sporului
creterii capitalului propriu.

20
7

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

In urma analizei se determina nu numai cauzele de modificare a sporului


creterii capitalului propriu, dar ?i sursele interne posibile de majorare a acestui
indicator in viitor. Cu alte cuvinte, aplicarea modelului de descompunere a
sporului creterii capitalului propriu in elemente componente permite stabilirea
instrumentelor cele mai probabile de imbunatatire a situatiei cu acumularea
capitalului. Identificarea acestor instrumente (des numite rezerve) nu trebuie sa se
limiteze cu depistarea factorilor cu influenta negativa asupra indicatorului
investigat. Pentru ilustrarea ultimei afirmatii vom examina urmatoarea situatie.
Presupunem cS rata parghiei financiare a intreprinderii a crescut de la 1,25 la
inceputul perioadei de gestiune pana la 1,27 la sfarituI ei. In conditii normale de activitate
(obtinerea rezultatelor financiare pozitive i depairea rentabilitStii intreprinderii asupra
ratei cheltuielilor de deservire a datoriilor), modificarea mentionatS mai sus va accelera
sporul creterii capitalului propriu. TotodatS, din datele exemplului se observS cS rata
parghiei financiare inca nu atinge nivelul critic de sigurantS (2,0 sau 200 %) i in perioada
viitoare poate fi majorats cu 0,73 (2 - 1,27). Practic aceasta inseamnS cS atragerea
surselor imprumutate suplimentare in aceleai conditii va face posibila majorarea sporului
de cretere a capitalului propriu.

In mod analogic pot fi dezvaluite posibilitatile de imbunatatire a situatiei prin


comparatia nivelului real al rentabilitatii i rotatiei activelor intreprinderii cu
rezultatele medii pe ramura sau cu experienta avansata.
Analiza capacitatii de manevrare a capitalului propriu
Pentru desfaurarea reuita a activitatii economico-fmanciare a intreprinderii
importanfa deosebita are nu numai crearea capitalului propriu in marimea
suficienta i cu structura adecvata, dar i amplasarea rationala a acestuia. in
practica mondiaia pentru aprecierea modului de amplasare a capitalului propriu
acceptat de conducerea intreprinderii, de obicei, se calculeaza i se interpreteaza
urmatorul coeficient financiar:
Rata de manevrare Active curente nete (Fond de rulment net) a
capitalului propriu
Capital propriu
Acest coeficient reflecta cota capitalului propriu ce nu este imobilizat in
activele pe termen lung i se afla in circuitul economic sub forma ce permite
manevrarea cu aceste mijloace. Cu alte cuvinte, coeficientul in cauza apreciaza
gradul flexibilita|ii capitalului propriu. Este general acceptata parerea ca
capacitatea ridicata de manevrare a capitalului propriu contribuie la creterea
performanjelor economico-financiare ale intreprinderii.
Exemplul 7.11

Intreprinderea Respect S.A.

20
8

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


Vom studia capacitatea de manevrare a capitalului propriu la S.A. Respect", tn
baza datelor Bilantului contabil vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 7.11
Calculul ratei de manevrare a capitalul propriu
Nr.
crt
.1
1.
2.
3.
4.
5.

Indicatori
2
Capital propriu, lei
Active curente, lei
Datorii pe termen scurt, lei
Fondul de rulment net, lei (rd.2 - rd.4)
Rata de manevrare a capitalului propriu, coef.
(rd.4 : rd.1)

La fnceputul
perioadei
3
34 806 158
10 962 764
5 475 304
5487460
0,16

La sfaritul
perioadei
4
34 026 366
12 701 959
7 696 886
5 005 073
0,15

Din datele tabelului 7.11 rezultS cS capitalul propriu al S.A. Respect" are
capacitate de manevrare destul de scSzutS. In plus in dinamicS s-a evidenfiat tending
negativS de scSdere a ratei de manevrare. DacS la fnceputul anului de gestiune 16% din
valoarea totals a capitalului propriu s-au aflat sub formS ce permite manevrarea, atunci
la sfaritul anului - numai 15%. Mentinerea acestei tendinte tn viitor va defavoriza
performance economico-financiare ale intreprinderii.

7.4.

Analiza nivelului de indatorare a intreprinderii

fn procesul activitatii economico-financiare intreprinderea, pe langa folosirea


capitalului propriu, apeleaza i la surse imprumutate de finanfare. In consecinfa
se formeaza totalitatea datoriilor intreprinderii.
Datoriile reprezinta obligatiile (angajamentele) luate (asumate) de
intreprindere in baza evenimentelor anterioare i achitarea carora se va incheia cu
retragerea de la intreprindere a resurselor ce constituie purtatori de avantaje
economice.
Marimea, componenfa i evolufia datoriilor determina in mod direct
stabilitatea situafiei financiare i dependenta intreprinderii de partenerii de
afaceri. Pentru studierea multilaterala a datoriilor se efectueaza urmatoarele etape
analitice.
Analiza marimii i evolutiei datoriilor
La prima etapa se studiaza marimea absoluta i evolutia datoriilor firmei,
reflectate Tn pasivul Bilantului contabil. In acest scop se folosete analiza pe
orizontala care implica calculul indicatorilor relativi de modificare a datoriilor
fata de perioada precedenta Tn comparatie cu modificarea voiumului vanzarilor i
totalului surselor de finantare.
Exemplul 7.12

Intreprinderea Respect S.A.

20
9

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


Vom efectua analiza mSrimii i evolupei datoriilor S.A. Respect. Jn baza datelor
Raportului financiar vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 7.12

Analiza mSrimii i evolutiei datoriilor intreprinderii


Nr.
Indicatori
crt.
1
2
1. Total datorii
2. Total surse de finantare
3. Venituri din vanzSri

La finele anului, lei


precedent
raportat
3
4
7 708 373
9 664 280
42 514 531
43 690 646
21 361 294
16 412 320

Ritmul
creterii,
% 5
125,37
102,77
76,83

DupS cum se observS din datele tabelului 7.12, la finele anului de gestiune
totalitatea datoriilor S.A. Respect" fatS de alte persoane fizice i juridice a alcStuit 9 664
mii lei. Evolupa surselor Imprumutate de finantare are un caracter crescStor: fn cursul
anului valoarea lor s-a mSrit cu 1 956 mii lei sau cu 25,37 %.
Atrage atentie faptul cS ritmul creterii datoriilor intreprinderii considerabil
depSete indicii aferenti totalitSpi surselor de finantare i veniturilor din vSnzSri. Acest
fenomen semnificS creterea gradului de tndatorare a fntreprinderii.

Analiza structurii datoriilor dupa natura (continutul economic)


In continuare se examineaza structura datoriilor Tntreprinderii Tn dependenta
de natura, adica confinutul economic al componentelor surselor Imprumutate de
finantare reflectate pe posturile distincte din pasiv al Bilantului contabil. Cea mai
uoara metoda pentru efectuarea acestei etape de analiza este analiza pe
verticala.
Exemplul 7.13

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom studia structura datoriilor la S.A. Respect prin metoda de analizS pe verticals.
In baza datelor Bilantului contabil vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 7.13
Aprecierea structurii datoriilor intreprinderii prin metoda de analiza pe verticala
Grupe (categorii) de datorii
La inceputul anului La sfarsitul anului Devierea
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, % cotei , %
1
1. Credite bancare pe termen
lung
2. Datorii amanate privind
impozitul pe venit
3. Credite bancare pe termen
scurt

2
1 015 431

3
13,17

6
- 13,17

1 217 638

15,80

1 967 394

20,36

+ 4,56

2 515 102

26,02

+ 26,02

21
0

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


4. Datorii privind facturile
comerciale
5. Avansuri primite
6. Datorii privind retribuirea
muncii
7. Datorii fate de personal
privind alte operatii
8. Datorii privind asigurSrile
9. Datorii privind decontarile
cu bugetul
10. Alte datorii pe termen scurt
Total datorii

1 392 404

18,06

2 242 554

23,20

+ 5,14

282 483
357173

3,66
4,63

1 111
273 744

0,01
2,83

-3,65
- 1,80

9 056

0,12

32 959

0,34

+ 0,22

2 964 149

38,45

320 489
2 245 253

3,32
23,23

+ 3,32
- 15,22

470 039
7 708 373

6,11
100,00

65 674
9 664 280

0,69
100,00

- 5,42
X

Din datele prezentate fn tabelul 7.13 se observS cS componenta surselor


Imprumutate la S.A. Respect" este foarte variatS i neomogenS: totalitatea datoriilor
intreprinderii cuprinde diferite elemente componente care se deosebesc considerabil atat
dupS continutul economic, cat i dup cota lor fn totalul datoriilor.
Atrage atentie i instabilitatea structurii datoriilor. DacS la fnceputul anului de
gestiune cota preponderentS (38,45 %) au avut datoriile privind decontarile curente cu
bugetul, atunci la sfSritul anului ponderea cea mai mare revine creditelor bancare pe
termen scurt (26,02 %). Printre modificSri esenpale se evidentiazS, de asemenea,
rambursarea creditelor bancare pe termen lung, creterea cotei datoriilor privind facturile
comerciale (de la 18,06% la 23,2%) i datoriilor amanate privind impozitul pe venit
(de la 15,8% la 20,36 %).

Analiza structurala a datoriilor pe termenul de atragere


Examinarea mai profunda a datoriilor intreprinderii necesita clasificarea
calitativa a acestora dupa numeroase criterii.
Primul principiu de grupare a datoriilor - dupa termenul de atragere - este aplicat
in cadrul Bilcmfului contabil'. totalitatea surselor imprumutate se
divizeaza in datoriile pe termen lung i datoriile pe termen scurt. In acest context
se calculeaza i se interpreteaza urmatorul coeficient:
Rata datoriilor Datorii pe termen lung pe
termen lung
Total datorii
Acest raport reflecta cota imprumuturilor cu durata mai mare de un an in
suma totala a datoriilor intreprinderii. Creterea in dinamica a acestui coeficient
contribuie la majorarea capitalului permanent, pe seama caruia se finanfeaza
activele pe termen lung. Practic aceasta inseamna ca firma cu rata ridicata de
atragere pe termen lung a mijloacelor imprumutate are posibilitafi mai mari pentru
efectuarea investitiilor capitale, adica pentru dezvoltarea potentialului de
productie (reinnoirea utilajului, modernizarea tehnologiei etc.).
In mod similar poate fi calculata i interpretata rata datoriilor pe termen
scurt, care este complementara celei precedente, adica:
21
1

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Rata datoriilor _ Datorii pe termen scurt


pe termen scurt
Total datorii

Rata datoriilor
pe termen lung

Analiza structurala a datoriilor in dependenta de origine (provenienta)


mare insemnatate pentru stabilitatea fmanciara a intreprinderii are
structura surselor imprumutate dupa origine, adica provenienta a acestora. La
aplicarea acestui criteriu de analiza datoriile, indiferent de termenul acestora, se
unesc in grupe in dependenta de categoria partenerilor de afaceri cui
intreprinderea este datoare. in aa mod se formeaza grupa datoriilor fafa de banci
comerciale (credite bancare pe termen lung i scurt), fafa de buget (datorii
amanate privind impozitul pe venit i privind decontarile curente), fata de
fumizori, personal etc.
Din punctul de vedere al riscului de a nimeri sub influenta externa sau
riscului de faliment, cele mai periculoase sunt datoriile fafa de banci comerciale i
buget. De aceea in cursul analizei cu atentie deosebita se examineaza urmatorul
coeficient de structura a datoriilor:
.
,
Credite bancare pe termen lung si scurt
Rata creditelor bancare =------------------r-frr-----------------------Total datorii
Daca coeficientul in cauza create stabil in dinamica, devine strict necesara
aprecierea rationalitatii atragerii surselor imprumutate.
In mod asemanator poate fi calculata rata datoriilor fafa de buget. Pentru
aprecierea nivelului acestui indicator este necesar sa se ia in considerate starea
datoriilor pe termen scurt in funcfie de expirarea termenului de achitare (durata de
intarziere la achitare).
Analiza structurala a datoriilor sub aspectul conditiilor de deservire
Asupra rezultatelor financiare ale intreprinderii actioneaza in mod direct
structura surselor imprumutate in dependenta de piata pentru atragerea lor. Din
acest punct de vedere in cadrul analizei datoriilor pot fi calculate i interpretate
doua rate reciproc complementare i substituibile:
Sursele atrase fara piata (Datorii fara cheltuieli
Rata surselor ____________________de deservire)
_______________________________
imprumutate gratis
Total datorii
Sursele atrase cu piata (Datorii
Rata surselor__________cu cheltuieli de deservire)
imprumutate cu piata
Total datorii
21
2

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Sursele imprumutate de finanfare se grupeaza dupa acest criteriu, indiferent


de alte aspecte (natura, provenienfa i termenul de atragere etc.). De exemplu,
daca in baza contractului de imprumut firma-imprumutat nu are obligafia de a
plati dobanda, adica imprumutul este gratuit, atunci suma datoriei corespunzatoare
se include in numaratorul primului coeficient din cei doi menfionati mai sus. in
caz contrar, datoria se ia in calculul celui de-al doilea coeficient.
La analiza datoriilor firmei dupa aspectul conditiilor de piata trebuie luat in
considerate faptul ca cheltuielile aferente deservirii datoriilor in realitate pot
imbraca diferite forme, spre exemplu:

diferenta dintre preful deplin i cel redus la operafii cu scont in dependent


de termenul achitSrii;
penalitatea pentru refinerea plafii pentru marfurile livrate.
Analiza structurala a datoriilor sub aspectul conditiilor de garantare
Din punctul de vedere al creditorului, un aspect foarte important al structurii
datoriilor reprezinta gruparea lor dupa conditiile de garantare. in practica
economica se aplica diferite tipuri, forme i metode de garantare a obligation
gajul inregistrat (fara deposedare), amanetul (gajul cu deposedare), leasing,
garanfia personals a terfilor, contractul de asigurare a raspunderii
A

pentru neachitare incheiat cu compania de asigurari etc. In acest context se


calculeaza i se interpreteaza rata datoriilor garantate:
Rata datoriilor garantate =

garantate
Total datorii

Cu cat mai inalta este rata datoriilor garantate cu atat mai mare devine riscul
creditorului potential. La analiza datoriilor firmei dupa acest criteriu, trebuie luata
in considerare i rata patrimoniului depus in gaj sau, invers, rata activelor
degajate.
Exemplul 7.14

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom efectua analiza structuralS a datoriilor S.A. Respect prin metoda ratelor. In
baza datelor Bilantului contabil vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obpnute.
Tabelul 7.14
Analiza structurii datoriilor fntreprinderii prin metoda ratelor
Nr.
crt
.1
1.

Denumirea
ratei
2

La fnceputul anului de gestiune


3
2 233 069

=0,29

21
3

La sfaritul anului de gestiune


4
1967 394

= 0,20

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


Rata datoriilor pe 2 233 069 + 5 475 304
termen lung
2. Rata
1015 431
creditelor
bancare
2 233 069 + 5 475 304

1967 394 + 7 696 886


= 0,13

2 515102

= 0,26

1967 394+7 696 886

3. Rata
datoriilor 1217 638 + 2 964149 2 = 0,54 1967 394 + 2 245 253 = 0,44
fatS de buget
233 069 + 5 475 304
1967 394 + 7 696 886
4. Rata
= 0,18
2 515102 + 850 362
= 0,35
surselor 1015 431 + 406 718
imprumutate cu 2 233 069 + 5 475 304
1967 394 + 7 696 886
Plata
5. Rata
= 0,14
2 515102 + 40 225
= 0,26
datoriilor 1015 431 + 42 315
garantate
2 233 069 + 5 475 304
1967 394+7 696 886
Note:
In componenta surselor Imprumutate cu plats sunt incluse creditele bancare pe
termen lung i scurt, precum i datoriile (tn sumS de 406 718 lei la fnceputul
anului de gestiune i 850 362 lei la sfritul anului) privind facturile comerciale
la care furnizorii au calculat penalitatea pentru retinerea platii.

In componenta datoriilor garantate sunt incluse creditele bancare pe termen


lung i scurt asigurate cu gaj, precum i datoriile (fn sumS de 42 315 lei la
fnceputul anului de gestiune i 40 225 lei la sfaritul anului) privind facturile
comerciale la care furnizorilor le-au fost prezentate scrisori de garantie de la
bSnci comerciale.
Calculele efectuate fn tabelul 7.14 permit constatarea urmStoarelor concluzii. Numai
cincime din totalul surselor imprumutate de S.A. Respect" reprezintS datoriile cu durata
mai mare de un an. Reducerea ratei datoriilor pe termen lung fn dinamicS (de la 0,29 la
inceputul anului pSnS la 0,2 la sfiritul) contribuie la scSderea stabilitSfii surselor de
finantare.
Datele tabelului 7.14 aratS cS la S.A. Respect" s-a majorat mSrimea absolutS i
relativS a creditelor bancare atrase, cota cSrora fn suma totals a datoriilor a constituit la
sfaritul anului de gestiune 26 %. Apelarea mai intensa la credite bancare tn mod firesc a
conditionat creterea ratei surselor Imprumutate cu plats (panS la 35 % la sfaritul anului)
i ratei datoriilor garantate (panS la 26 %).
Atrage atentia nivelul ridicat al ratei datoriilor fatS de buget. La sfSritul anului de
gestiune aceastS categorie de datorii a alcStuit aproape jumState (44 %) din totalul
angajamentelor S.A. Respect". Faptul reealonSrii datoriilor aferente decontSrilor cu
bugetul atestS incapacitatea fntreprinderii de a achita fn mod normal obligatiile curente
privind impozitele calculate.

Analiza stabilitatii surselor de finantare


Dupa realizarea analizei structurale a surselor imprumutate, mai ales dupa
divizarea lor in functie de termenul de atragere (lung i scurt), la urmatoarea etapa
de analiza a datoriilor intreprinderii poate fi efectuata aprecierea stabilitatii
surselor de finantare. in aceste scopuri se aplica rata stabilitatii financiare (altfel se

21
4

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

numete rata stabilitatii surselor de finantare, rata capitalului permanent ori rata
capitalizarii):
~
. Capital propriu + Datorii pe termen lung
Rata stabilitatii financiare =------1;-----------------------r-1----------------Total pasive
Coeficientul in cauza exprima cota surselor de finantare care intreprinderea
poate sa utilizeze pentru finantarea activitatii economice intr-o perioada
indelungata. Se apreciaza pozitiv creterea acestui coeficient in dinamica, ceea ce
reflecta intarirea stabilitatii financiare a intreprinderii.
Analiza gradului de indatorare pe termen lung
Daca in cadrul examinarii surselor de finantare din componenta acestora vom
exclude datoriile pe termen scurt i vom concentra atentia asupra structurii
capitalului permanent, atunci vom obtine urmatorii trei coeficienti de indatorare
pe termen lung absolut identici dupa natura lor economica. Este de mentionat ca
oricare din aceti coeficienti poate servi pentru evaluarea riscului de creditare.
Coeficientul cel mai frecvent utilizat in practica farilor cu economie
dezvoltata este rata de indatorare pe termen lung fafa de capitalul permanent (se
mai numete
coeficientul de atragere pe termen lung a mijloacelor imprumutate sau coeficientul
de dependent de sursele de finantare imprumutate pe termen lung):
Rata de indatorare pe termen _____________Datorii pe termen lung_________
lung fata de capitalul permanent Capital propriu + Datorii pe termen lung
Din punctul de vedere al creditorului, creterea acestei rate in dinamica
reprezinta tendinta negativa care reflecta majorarea riscului potential de a
nimeri sub influenta externa, care nu poate fi controlata de catre conducerea
intreprinderii sau proprietarii ei. in practica mondiala contractele de credit deseori
confin prevederi, care regleaza riscul maxim de creditare sub forma de restricfii
privind cota datoriilor in capitalul permanent 1.
Spre deosebire de coeficienfii structurii generale a surselor de finantare,
nivelul de siguranta (solicitat sau optim) al ratelor de indatorare pe termen lung nu
poate fi stabilit in mod cert i concret. De aceea, aprecierea acestor rate se
efectueaza prin comparatii in dinamica. in practica mondiala se considers
convenabil nivelul ratei in cauza de circa 26-40 % 2. La depairea acestui nivel
recomandat, atragerea suplimentara a mijloacelor imprumutate pe termen lung

1. . . .: , 1996, . 161-162.
2.. . . .: , 1999, .239.
21
5

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

urmeaza sa fie oprita. Finantarea suplimentara a activitatii intreprinderii poate fi


efectuata pe seama surselor proprii (marirea capitalului social etc.)
in cadrul analizei datoriilor firmei, in loc de rata de indatorare pe termen lung
fafa de capitalul permanent, poate fi aplicata alta rata complementara i
substituibila - rata de autofinantare a capitalului permanent (altfel se numete rata
independentei financiare a surselor capitalizate ori rata solvabilitatii
patrimoniale):
Rata de autofinantare ____________Capital propriu___________
a capitalului permanent Capital propriu + Datorii pe termen lung
_ j _ Rata de indatorare pe termen lung
fafa de capitalul permanent
Este evident ca acest coeficient, de asemenea, exprima structura capitalului
permanent care asigura finantare indelungata a activitatii intreprinderii. in
practica mondiala se indica i limita de jos a acestei rate - 60 % 1.
Din aceeai grupa de coeficienti substituibili face parte i coeficientul de
levier (rata de indatorare pe termen lung fafa de capitalul propriu) care reprezinta
un caz particular al parghiei financiare:
_ ,, . . , , . Datorii pe termen lung
Coeficientul de levier =-------r~.-------:
Capital propriu
Bineinfeles, prin prisma interesului creditorilor se apreciaza negativ nivelul
supraunitar al acestui coeficient. Totodata, este de mentionat faptul ea un grad
ridicat al coeficientului in cauza (ca i al altor coeficienti de indatorare) permite
proprietarilor sa beneficieze de surse imprumutate, cat timp rentabilitatea
investifiilor in activitatea intreprinderii depaete rata dobanzii.
In practica de audit pentru evaluarea riscului de faliment al intreprinderii pe
larg se aplica un coeficient, care formal nu face parte din grupa ratelor exammate
mai sus, adica nu este absolut identic, dar poate fi caracterizat ca foarte apropiat
(asemanator) dupa continutul lui economic:
Rata de indatorare pe termen Datorii pe termen lung
lung fafa de capitalul social
Capital social
in farile cu economie dezvoltata pentru determinarea acestui coeficient
capitalul social deseori se evalueaza la prefuri de piafa ale acfiunilor aflate in
circulate.
Daca in formulele de calculare a rapoartelor de indatorare vom inversa
numaratorul i numitorul, atunci vom obfine coeficienfi de acoperire a datoriilor

1.. ,

yt
21
6

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

pe termen lung cu capitalul social, propriu sau permanent. Aceasta grupa de


indicatori, la fel, caracterizeazS capacitatea firmei de a contracta. in caz de
necesitate, noi imprumuturi pe termen lung, reflectand, totodata, un anumit nivel
de garanfie pentru creditori cu privire la posibilitatea recuperarii sumelor
imprumutate.
Exemplul 7.15

Intreprinderea Respect S.A.

Vom analiza stabilitatea surselor de finantare i gradul de Indatorare pe termen lung


a S.A. Respect". In baza datelor Bilanfului contabil vom alcStui tabelul analitic i vom
interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 7.15
Analiza stabilitapi surselor de finanfare
i gradului de Indatorare pe termen lung
Nr.
Denumirea ratei
La sfaritul anului de
La fnceputul anului de
crt
gestiune
gestiune
.1
2
3
4
1.

Rata stabilitSp'i
financiare

2. Rata de tndatorare pe
termen lung fata de
capitalul permanent

34 806158 + 2 233 069


--------------------------------------------------------------=

42 514 531
2 233069

34 806158 + 2 233069

0,87

34 026 366 + 1967 394


-------------------------------------------------------------=

43 690646
1967 394

0 06

............. .............

u,uo

34 026 366 + 1967 394

21
7

0,82

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


1

3.

Rata de autofinantare a
capitalului permanent

4.

3
34 806158

0 94

34 806158 + 2 233 069

Coeficientul de levier

2 233069
--------------------------------

34 806158

5. Rata de indatorare pe
termen lung fa (S de
capitalul social
6. Rata de acoperire a
datoriilor pe termen lung
cu capitalul social

= 0,064

2 233 069
-------------------------------=

17749 870
17749 870
2 233 069

0,13

7 95

34 026 366
34 026 366 + 1967 394
1967 394
--------------------------------

34 026 366

= 0,058

1967394
-------------------------------=

17 749 870

17749 870
-----------------------------=

1967 394

0 05

0,11

9,02

Din informapile prezentate in tabelul 7.15 rezultS sursele de finantare a S.A.


Respect" se caracterizeazS prin gradul destul de malt al stabilitSp'i: capitalul permanent
alcStuiete parte preponderentS (mai mare de 80 %) din totalul pasivelor.
Examinarea unui ir de coeficienti de indatorare pe termen lung (indicatorii 2-6 din
tabelul 7.15) permite tragerea concluziei cu privire la predominarea capitalului propriu in
structura capitalului permanent Jn particular, rata de autofinantare a capitalului
permanent a constituit 0,94 la inceputul anului de gestiune i a crescut la 0,95 la
sfSritul lui, ceea ce depSete cu mult nivelul minim recomandat (0,6). Astfel, se
constats gradul foarte inalt de independent a intreprinderii de atragere a surselor
imprumutate pe termen lung. In acelai mod caracterizeazS situatia financiarS a
S.A. Respect restul coeficientilor aplicap.

Analiza deservirii datoriilor


Atragerea surselor imprumutate presupune dupa sine i suportarea
cheltuielilor financiare, legate de deservirea datoriilor. In acest context, in cadrul
analizei deservirii datoriilor, in primul rand se examineaza costul mijloacelor
imprumutate
cu ajutorul urmatoarei rate:
Suma
imprumutate Rata medie a cheltuielilor de
fmprumut
termen lung

21
8

cheltuielilor de deservire a surselor


Valoarea medie a datoriilor pe
i scurt

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

Ca orice coeficient financiar, aceasta rata poate fi determinata cu un nivel


diferit de aproximafie. Spre exemplu, pentru utilizatorii extemi va fi de ajuns sa
se ia in calcul suma dobanzilor de platit (dobanda bancara, dobanda pentru
imprumut, dobanda pentru credit comercial, dobanda pentru arenda) conform
datelor Anexei la Raportul privind rezultatele financiare. in scopurile interne
pentru calcularea ratei nominalizate mai sus pot fi luate in considerate i alte
forme de interes, adica a cheltuielilor de deservire a datoriilor (diferentadintre
pretul minim posibil i cel platit real la operatii cu scont, diferit) penalitati,
amenzi i despagubiri pentru retinerea achitarilor etc.).
Dupa cum se observa din formula ratei cheltuielilor de imprumut, aces
coeficient se determina pentru anumita perioada de timp (an, trimestru). D<
aceea i datoriile se iau m calcul la valoarea medie: aritmetica simpla - u
scopurile exteme, cronologica - pentru nevoi interne.
Conform continutului sau economic, aceasta rata exprima cat d< costisitoare
este pentru intreprindere atragerea surselor imprumutate. Est< evident
dinamica acestui coeficient depinde de rata surselor imprumutate ci piata, de rata
datoriilor pe termen lung sau scurt (intrucat rata dobanzii difera) nivelul dobanzii
contractate in fiecare caz, durata de folosire a surseloi imprumutate (rata sau
viteza de rotafie a datoriilor).
Din punctul de vedere al creditorului, cel mai important aspect pentni
aprecierea credibilitatii clientului consta, in primul rand, in capacitatea
intreprinderii de a plati dobanda i a rambursa suma principala a datoriei
conform graficului stabilit in contractul de credit. In acest context se calculeaza ?i
se interpreteaza urmatorii coeficienti cu semnificatie practica.
Profit pana la
_ , . . ^ . impozitare si Profit pana la Dobanda a (capaci a ea)
p)ata dobanzii impozitare + de platit
de acoperire a
:: -------;,-------... ..
. Dobanda de
Dobanda de platit
dobanzii cu profitul
platit
Rata
(capacitatea) Fluxul net din activitatea , _ , A , . ...
, r - + Dobanda de platit de acoperire a
____________________operationala_________________r
dobanzii cu fluxul
Dobanda de platit
de numerar
Pentru calcularea ratelor prezentate mai sus se folosesc datele initiale din
urmatoarele surse informationale:
profitul pana la impozitare se ia in calcul conform Raportului privind
rezultatele financiare',

21
9

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

suma dobanzii de platit se reflecta in baza datelor din Anexa la


Raportului privind rezultatele financiare',
fluxul net din activitatea operationala se indica in conformitate cu datele
Raportului privind fluxul mijloacelor baneti.
Rezultatele obtinute in urma calculelor caracterizeaza nivelul de protectie a
creditorilor de posibilitatea neachitarii dobanzii pentru creditele acordate. Din
punct de vedere practic, aceste rate reflecta de cate ori profitul (disponibilul
banesc) catigat de intreprindere in perioada de gestiune depaete suma
mijloacelor necesare pentru achitarea dobanzii calculate spre piata in cursul
perioadei.
Este evident ca, in mod normal, capacitatea de acoperire a dobanzii trebuie sa
fie supraunitara. marime subunitara a acestui coeficient este foarte periculoasa
i exprima situatie dificila, determinata de contractarea unui volum de credite,
care depase$te posibilitafile de piata a dobanzilor aferente.
Urmatorul coeficient se aplica pentru aprecierea capacitatii intreprinderii de a
suporta povara totala de credit, adica piata procentelor i rambursarea sumei
principale a datoriei. La aceasta etapa de analiza trebuie luat in considerate faptul
ca cheltuielile aferente plafii dobanzii pentru credite i imprumuturi sunt
deductibile, iar rambursarea sumei principale a datoriei se efectueaza din profitul
net.
Rata (capacitatea) Profit pans + Mi||dad M|
de acoperire a la impozitare________________________________
dobanzii i datoriei
, , Suma principala a datoriei
spre rambursare 0 ^ e + derambursat/(l -Cota
impozitului pe venit)

Deopotriva cu datele Raportului cu privire la rezultatele financiare i Anexei


la acest raport, calcularea coeficientului prezentat mai sus cere informafii
referitoare la sumele ce urmeaza rambursarii in cursul anului conform
Contractelor de credit.
Modul de interpretare i apreciere a acestui coeficient este asemanator cu
analiza capacitatii de acoperire a dobanzii.
Exemplul 7.16

Intreprinderea Respect S.A.

Vom analiza aspectele aferente deservirii datoriilor la S.A. Respect, fn baza datelor
Raportului financiar pentru ultimii doi ani vom alcatui tabelul analitic i vom interpreta
rezultatele obtinute.
Tabelul 7.16
Analiza coeficientilor deservirii datoriilor
i

Nr.
crt
.

Denumirea ratei

Anul precedent

22
0

Anul de gestiune

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor


1
1.

Rata medie a cheltuielilor


102 762: [(2 052 462 +
de fmprumut
+ 7 473 534' + 2 233 069 + +
5 475 304): 2/ = 0,01
Rata de acoperire a
(3 916 236 + 102 762) : :
dobanzii cu profitul
102 762 = 39,11
2
3

329 222 : [(2 233 069 +


+ 5 475 304 + 1 967 394 + +
7 696 886): 2] = 0,04
(137 572 + 329 222) : : 329
222 = 1,42
4

3. Rata de acoperire (331 270 + 102 762) : : 102


dobSnzii

fluxul 762 = 4,22


mijloacelor bne$ti
4. Rata de acoperire a
(3 916 236 + 102 762) : :
dobanzii i datoriei spre [(102 762 + 10 000 : :(1rambursare
0,2)1 = 34,87

(- 280 847 + 329 222) : : 329


222 = -0,15

2.
1

(137 572 + 329 222) :


:[ (329 222 + 1080500": : (10,2)1 = 0,28

^Conform Raportului financiar pentru anul precedent.


Conform graficelor de rambursare a creditelor bancare stipulate in componenta
contractelor de credit.
Rezultatele calculelor efectuate in tabelul 7.16 aratS la S.A. Respect in anul de
gestiune s-a mSrit costul mijloacelor imprumutate in comparatie cu perioada precedents.
DacS in urma apelSrii la sursele imprumutate in anul precedent intreprinderea a suportat,
tn medie, 1 ban de cheltuieli de deservire la un leu datorii, atunci in anul de gestiune
acest indicator a alcatuit corespunzStor 4 bani. Acest fenomen logic coreleazS cu
creterea ratei creditelor bancare (tab. 7.14).
Faptul , fn conditiile majorSrii costului mijloacelor imprumutate, scade brusc
capacitatea fntreprinderii de a suporta cheltuielile privind imprumuturile, negativ
caracterizeazS situafia cu deservirea datoriilor. AceastS concluzie reiese din diminuarea
fn comparatie cu anul precedent a ratelor de acoperire a dobanzii i datoriei spre
rambursare (indicatorii 2-4 din tabelul 7.16).
Atrage atentie faptul ratele de acoperire cu profitul fnregistreaza un grad mai inalt
decat ratele de acoperire cu fluxul mijloacelor bSneti. Decalajul existent intre rezultatele
financiare obtinute i fluxurile mijloacelor generate impune fntreprinderea de a
amana datoriile, datele din Anexa la Bilantul contabil (rd.661).

Bibliografie selectiva:
1. A. Nederifa, N. Tiriulnicov, V. Paladi, L. Gavriliuc. Recomandari practice
privind mtocmirea notei explicative la raportul financiar anual - revista
Contabilitate i audit, nr.4,1999, p.53-55, 71-73.
2. A. Ifanescu, C. Stanescu, A. Bacui. Analiza economico-fmanciara.
Bucureti, Editura Economica, 1999, p.232-261.
3. B. Needles, H, Anderson, I. Caldwell. Principiile de baza ale contabilitatii.
ARC, 2000, p.785-791.
4. V. Balanuta. Diagnosticul i estimarea surselor de constituire a patrimoniului
intreprinderii i eficientei utilizarii pasivelor - revista Contabilitate i audit,
nr.10, 1999, p.41-46.

22
1

Capitolul 6. Analiza rotafiei activelor

5. N. Tabara, E. Horomnea, C. Toma. Analiza contabil-fmanciara. Iasi, TIPO


Moldova, 2000, p. 156-166,180-186,231-232.
6. . . . .: , 2002, .322332, 374.

22
2

Capitolul 7. Analiza surselor de finantare a activelor

Intrebari de recapitulare:

1. Definiti nofiunea sursele de finantare a


activelor. Ce sinonime se aplica in teoria i
practica economica pentru exprimarea acestui indicator?
2. Ce aspecte studiaza utilizatorii Rapoartelor financiare in cadrul analizei
surselor de constituire a activelor?
3. Ce coeficienti fmanciari se aplica pentru aprecierea generala a surselor de
finantare?
4. Cum se calculeaza coeficientii structurii surselor de formare a activelor?
5. In ce mod se interpreteaza coeficientii structurii surselor de formare a
activelor?
6. De ce nu este rationala aplicarea simultana a coeficientilor reciproc
substituibxli la aprecierea surselor de finantare a activelor?
7. Ce etape cuprinde analiza capitalului propriu?
8. Cum poate fi aplicata metoda de analiza pe orizontala pentru aprecierea
evolutiei capitalului propriu?
9. Ce metoda se folosete pentru analiza structurii capitalului propriu?
10. Cum se apreciaza suficienta capitalului statutar?
11. In ce mod se calculeaza i se interpreteaza rata de achitare a capitalului
statutar?
12. Cand devine deosebit de importanta analiza gradului de retragere a capitalului
statutar?
13. Ce consecinte survin in cazul nivelului subuni tar al ratei de corelatie dintre
activele nete i capitalul statutar?
14. in care situafii utilizatorii Rapoartelor financiare pot aplica rezultatele analizei
capitalului statutar al societafii pe acfiuni sub aspectul claselor de acfiuni
emise?
15. Ce elemente se evidenfiaza in eomponenfa capitalului statutar in dependenta
de tipurile de proprietari?
16. in ce mod se efectueaza analiza concentrarii (pulverizarii) cotelor din capitalul
statutar?
17. Ce coeficient se aplica pentru studierea surselor interne de cretere a
capitalului propriu?
18. Ce factori pot influenfa sporul creterii capitalului propriu?
19. Ce surse informationale i ce metoda se folosete pentru determinarea
influenfei factorilor asupra sporului creterii capitalului propriu?
20. Cum se apreciaza gradul de manevrare a capitalului propriu?
21. Dupa ce criterii pot fi grupate datoriile intreprinderii in procesul analizei
structurale a acestora?

22
3

Capitolula7.datoriilor
Analiza surselor
de finantare
a activelor
22. Ce criteriu de grupare
se aplica
in cadrul
pasivului Bilanfului
contabil?
23. Ce rate pot fi calculate pentru analiza structurala a datoriilor in dependenta de
origine (provenienta)?
24. Cum se determina rata surselor imprumutate cu piata?
25. Ce datorii se iau in calcul la determinarea ratei datoriilor garantate?
26. Cu ajutorul carui coeficient se apreciaza stabilitatea surselor de fmanfare?
27. Cum se calculeaza ratele reciproc interschimbabile de indatorare pe termen
lung?
28. in ce consta particularitatea aprecierii ratelor de indatorare pe termen lung?
29. Ce coeficient financiar se folosete pentru analiza costului mijloacelor
imprumutate?
30. Care este continutul economic al ratei cheltuielilor de imprumut?
31. Din ce cauza poate se creasca rata cheltuielilor de imprumut?
32. Cu ajutorul caror coeficienti poate fi studiata capacitatea intreprinderii de a
plati dobanda?
33. in baza caror surse informationale se determina rate de acoperire a dobanzii?
34. Ce coeficient permite aprecierea capacitatii intreprinderii de a suporta povara
totala de credit?
35. Cum se interpreteaza rata de acoperire a dobanzii i datoriei spre rambursare?

Testul individual 7
Verificati-va cunotintele din acest capitol prin
alegerea unui raspuns pentru fiecare dintre urmatoarele intrebari (afirmatii).
7.1.(0,5) Modul de determinare a ratei brute de indatorare se exprima in felul
urmator:
a) Datorii pe termen lung + Datorii pe termen scurt
Total pasive
b) Datorii pe termen lung + Datorii pe termen scurt
Capital propriu
c) Total pasive_____________
Datorii pe termen lung + Datorii pe termen scurt

22
4

7. Analiza surselor de finantare a activelor


7.2.(0,5) Care dinCapitolul
coeficientii
menfionafi mai jos, in mod normal, oscileaza in
limitele 0-0,5:

a)
b)
c)
d)
e)

coeficientul de autonomie;
coeficientul de atragere a surselor imprumutate;
coeficientul corelatiei dintre sursele imprumutate i proprii;
rata solvabilitatii generale;
rata generala de acoperire a capitalului propriu.

7.3.(1,5) Gasiti raspunsul fals printre urmatoarele afirmatii:


a) Gradul cel mai favorabil al ratei de achitare a capitalului statutar
alcatuiete 1;
b) Din punctul de vedere al stabilitatii situatiei financiare, cazul cel mai
favorabil il reprezinta gradul nul de retragere a capitalului statutar;
c) Nivelul subuni tar al ratei de corelatie dintre activele nete i capitalul
statutar indica respectarea cerintelor legislatiei in vigoare.
7.4.(1,0) Daca capitalul statutar alcatuiete 100 mii lei, capitalul nevarsat - 15 mii
lei, capitalul retras - 5 mii lei, atunci rata de achitare a capitalului statutar
constituie:
a) 0,05;
b) 0,15;
c) 0,85
d) 0,20.
7.5.(1,0) Daca capitalul statutar alcatuiete 100 mii lei, capitalul nevarsat - 15 mii
lei, capitalul retras - 5 mii lei, atunci rata de retragere a capitalului statutar
constituie:
a) 0,05;
b) 0,15;
c) 0,20.
7.6.(1,0) In conditiile activitatii cu pierderi, accelerarea rotafiei activelor :
a) va majora sporul creterii capitalului propriu;
b) va micora sporul ereterii capitalului propriu;
c) nu va influenta sporul creterii capitalului propriu.

22
5

Capitolulpropriu
7. Analiza
de finantare
a activelor60
7.7.(1,5) Daca capitalul
al surselor
intreprinderii
alcatuiete
mii lei, datoriile pe termen lung - 10 mii lei, datoriile pe
termen scurt - 30 mii lei, atunci rata stabilitatii surselor de
finantare constituie:

a) 0,6;
b) 0,5;

c) 0,70;
d) 0,20.

7.8.(0,5) Gasiti raspunsul fals printre modalitati de apreciere a coeficientilor de


indatorare pe termen lung:
a) se considera convenabil nivelul ratei de indatorare pe termen lung fafa de
capitalul permanent mai mare de 40 %;
b) se considera convenabil nivelul ratei de indatorare pe termen lung fata de
capitalul permanent mai mic de 40 %.
7.9.(1,0) Daca rata de indatorare pe termen lung fa$ de capitalul permanent
alcatuiete 0,25, atunci rata de autofinantare a capitalului permanent
constituie:
a) 0,75;
b) 1,25;
c) 4,0.
7.10.(1,5) Sa se calculeze rata de acoperire a dobanzii cu fluxul de numerar in
baza urmatoarelor date: profitul pana la impozitare alcatuiete 80 mii lei,
suma dobanzii de platit - 30 mii lei, fluxul net pozitiv din activitatea
operationala - 90 mii lei. Rezultatul calcularii constituie:
a) 3,0;
b) 4,0;

c) 3,67;
d) 2,67.

Capitolul 8 Analiza creantelor i datoriilor pe termen


scurt
Obiectivele capitolului:

Explicarea importantei analizei creantelor i datoriilor pe termen scurt.


Prezentarea metodicii de analiza i control a creantelor.
Descrierea i exemplificarea tehnicii analizei datoriilor pe termen scurt.
Examinarea metodei de calcul al costurilor relative privind obtinerea
creditului comercial i a metodicii de analiza a influentei credituiui
comercial asupra situatiei financiare a intreprinderii.

22
6

Capitolul 7. Analiza surselor de finantare a activelor


8.1. Importanta
analizei creantelor i datoriilor pe termen
scurt

In procesul activitafii economico-financiare a oricarei intreprinderi apare


necesitatea efectuarii decontarilor cu cumparatorii, fumizorii, bugetul, personalul
etc. Deoarece momentul achitarii datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul
aparifiei acestora (la livrarea marfurilor, prestarea serviciilor, calcularea salariului
. a.), intreprinderea genereaza atat creante, care reprezinta mijloacele extrase din
circuitul intreprinderii i se reflecta in Bilant in componenta activelor, cat i
datorii, care reprezinta mijloacele atrase i se reflecta in bilant *n componenta
pasivelor. Marimea, componenta, structura i viteza de rotatie a creantelor i
datoriilor determina necesitatile intreprinderii in fondul de rulment, un ir de
indicatori financiari i, in final, profitul intreprinderii. intrucat intreprinderea poate
modifica modul de efectuare a decontarilor i conditiile contractelor, importanta
deosebita are controlul permanent al starii creantelor i datoriilor i gcstionarea
acestora.
Creterea creantelor i a datoriilor are un impact dublu asupra intreprinderii
(vezi tabelul 8.1), fapt care urmeaza sa fie luat in considerate la analiza
decontarilor.
Participant!! (parfile)
tranzactiei
Decontari
Esenta decontarilor

Vanzator

Creante

Cumparator

Datorii
Sursa spontana de finanfare

Extragerea mijloacelor intreprinderii


din circulate

Intentiile
participantilor

A reduce perioada de restituire a


datoriei debitoare

A extinde perioada de restituire a


datoriei

Avantajele (+)

Micjorarea necesitafii de atragere

Riscurile (~)

Crejterea voiumului vanzarilor


Atragerea clienfilor noi
Creterea profitului
Micorarea stocurilor produselor
finite
Diminuarea consumurilor privind
pastrarea produselor finite

a creditelor financiare
Mentinerea stocurilor la un nivel
stabilit

Creterea cheltuielilor privind

Sporirea dependentei

menfinerea creanfelor

Sursa nestabila de finantare

Aparitia creanfelor dubioase

Micorarea credibilitafii

Micorarea profitului din cauza


creantelor dubioase

Tabelul 8.1

22
7

Capitolul 7. Analiza
surselor
finantare apentru
activelorprevenirea creterii
Analiza i gestionarea
creanfelor
suntde necesare
excesive a acestora, care duce la micorarea incasarilor i aparitia creanfelor
dubioase (compromise), ce pot contrabalansa in intregime profitul intreprinderii.
Ponderea
creanfelor
Impactul vanzarilor cu piata amanata
dubioase
difera
chiar
i
la
intreprinderile din
aceeai ramura
(sector). Aceasta depinde de sistemele de analiza i control aplicate la
intreprinderi, precum si de durata perioadei in care debitorii i?i asuma
angajamentele de restituire i ramburseaza datoriile sale. Cu regret, nu putem
releva careva date despre corelatia dintre majorarea perioadei de restituire a
creanfelor i cre?terea creanfelor dubioase la intreprinderile din Republica
Moldova, deoarece asemenea investigafii aici nu s-au efectuat, de aceea ne vom
referi la rezultatele unor investigafii similare din alte fari.
Potrivit cercetarilor Ministerului Comertului SUA [6, c.527] corelafia dintre
creanfele dubioase i perioada de restituire a acestora este urmatoarea (vezi
tabelul 8.2):

22
8

Tabelul 8.2

Capitolul 7. Analiza surselor de finantare a activelor

Dependenta creantelor dubioase de perioada de restituire a acestora


Perioada de restituire a creantelor, Ponderea creantelor dubioase in totalul
creantelor, %
zile
pana la 30
4%
31-60
10%
91 - 120
26%
121 - 150
29 - 30 %
Datele tabelului 8.2 atesta ca in cazul extinderii perioadei de restituire a
creantelor de la luna pana la doua luni ponderea creantelor dubioase in totalul
creantelor create de 2,5 ori (de la 4 % la 10 %), iar la extinderea ulterioara a
acestei perioade are loc cretere substantial;! a datoriilor dubioase.
Problema comparabilitafii creanfelor i datoriilor ramane a fi actuala. In
practica analitica mondiala contrapunerea creantelor i datoriilor intreprinderii
este un procedeu obinuit i destul de raspandit. In particular, analiza lichiditatii
Bilantului contabil i solvabilitatii intreprinderii cu aplicarea unor coeficienti
speciali este efectuata integral in baza unei asemenea comparatii.
Exists parerea ca cuantumul creanfelor poate fi diferit, dar nu poate depai
datoriile i in procesul analizei trebuie sa se fina cont doar de diferenfa dintre
acestea. Un asemenea punct de vedere este greit, deoarece intreprinderea trebuie
sa-i achite datoriile indiferent de faptul daca debitorii i-au onorat angajamentele
de piata sau nu. De aceea, la analiza aprofundata creanfele i datoriile trebuie
examinate aparte, i anume: creanfele - ca imobilizari temporare din circuitul
economic, iar datoriile - ca mijloace atrase in acest circuit.
Dupa cum s-a menfionat, analiza situafiei i rezultatelor financiare poate fi
efectuata cu un diferit nivel de detaliere i exactitate. Aceasta depinde de scopul
efectuarii analizei, de resursele (umane, financiare, informationale) disponibile i
de timp. Deseori apare necesitatea analizei exprese, care fiind efectuata intr-o
perioada redusa de timp, permite de a da raspuns la unele intrebari ale
utilizatorilor Rapoartelor financiare.

8.2.

Analiza expresa a creantelor

Analiza expresa a creanfelor poate fi efectuata in baza informafiilor din


Raportul financiar al intreprinderii i cuprinde urmatoarele etape:
1. Analiza modificarii valorii absolute a creantelor pentru perioada de gestiune
(total i pe componente aparte). Modificarea valorii absolute se calculeaza ca
diferenta dintre marimea creanfelor la sfaritul anului de gestiune si marimea lor
la inceputul anului.
2. Analiza modificarii marimii relative (ritmului de cretere) a creantelor m
perioada de gestiune (total i pe componente). In acest scop se calculeaza raportul
dintre marimea creanfelor la sfaritul anului de gestiune i valoarea lor la
22
9

Analiza surselor
finantare acorecte,
activelorritmul de cretere al
inceputul anului. InCapitolul
vederea7. formularii
unordeconcluzii
creanfelor, indeosebi a celor comerciale, trebuie sa fie comparat cu ritmul de
cretere al vanzarilor. Ritmul de cretere a vanzarilor urmeaza sa depSeascS
ritmul de cretere a creanfelor.

3. Analiza modificarii ponderii creantelor in valoarea totala a activelor i in


valoarea activelor curente. In acest scop se utilizeaza urmatoarele formule:
Rata creanfelor in valoarea Creanfe totals a
activelor
Total active
Rata creantelor in valoarea __________Creanfe______
activelor curente
Total active curente
4. Analiza structurii creantelor pe parti componente. La aceasta etapa inifial se
calculeazS ponderea fiecarui tip de creanfe in valoarea totala a acestora (de
exemplu, ponderea creanfelor cumpSr&torilor, personalului .a.) la inceputul i
finele anului de gestiune, iar apoi se determina modificarea ponderii fiecarei pSrfi
componente.
5. Analiza rotatiei creantelor. Pentru a trage concluzii referitor la accelerarea sau
incetinirea rotafiei creanfelor, urmeaza a fi calculat numarul de rotafii i perioada
de incasare (in zile) pentru anul de gestiune i de comparat rezultatele obfinute cu
indicatorii respectivi ai anului precedent. Accelerarea rotafiei creanfelor se
interpreteaza ca tendinfa pozitiva. Numarul de rotafii se determina ca raportul
dintre venitul din vanzari i valoarea medie a creanfelor (formula de calcul este
notificata in paragraful 4.5 al prezentului manual).
Numarul de rotafii________Venitul din vanzSri
al creanfelor Valoarea medie a creanfelor
Perioada medie de incasare (durata de rotafie) exprimatS in zile poate fi
determinate ca raportul dintre numarul de zile in perioada analizata i numarul de
rotafii al creanfelor in perioada respectivS sau ca raportul dintre valoarea medie a
creanfelor i venitul din vanzSri pentru zi.
6. Analiza structurii creantelor dupa caracterul de achitare a acestora.
In acest scop In baza informatiilor din Anexa la Bilantul contabil (compartimentul
Starea creanfelor pe termen scurt ) se calculeazS ponderea creantelor curente
(la care termenul de piata n-a sosit) i ponderea creanfelor cu termenul expirat in
profilul fiecarui tip de creanfe.
Informafiile din Anexa nominalizata la Bilanful contabil permit calcularea
ponderii creanfelor cu termenul expirat pentru urmatoarele intervale de timp:
- pana la 3 luni;
- de la 3 luni pana la 1 an;
- mai mult de 1 an.
23
0

Capitolul 7.
surselor
de finantare
a activelor
Existenfa creanfelor
cuAnaliza
termenul
expirat
genereaza
dificultSfi financiare,
deoarece Intreprinderea nu dispune de mijloace baneti suficiente pentru achizifia
stocurilor, piata salariilor etc. Suplimentar la aceasta, asemenea Inghefare a
mijloacelor intreprinderii duce la incetinirea vitezei de rotafie a capitalului.
Majorarea ponderii creanfelor cu termenul expirat sporete riscurile nerambursarii
datoriilor debitoare i, in final, diminueaza profitul.

7. Analiza structurii creantelor dupa continutul economic al acestora.


Un moment de mare importanfa in analiza creanfelor este clasificarea (gruparea)
acestora dupa confinutul lor economic. Conform acestui criteriu creanfele pot fi
divizate in admisibile (justificate, normale) i inadmisibile (nejustificate,
anormale).
Creanfele comerciale inadmisibile apar ca rezultat al retinerii plafilor de catre
cumparatori peste termenele de piata stabilite sau a nerespectarii de catre
cumparatori i fumizori a conditiilor contractuale, ce duce la aparifia pretenfiilor
fafa de acestea. Totodata, la categoria acestor creanfe se refera i datoriile
angajafilor privind restituirea pagubelor materiale.
Indicatorii aplicafi pe parcursul etapelor de analiza nominalizate mai sus
trebuie sa fie examinati In dinamica, cu alte cuvinte, sa fie comparafi cu indicatorii
corespunzatori calculati pentru perioada de gestiune precedenta. Metodica
efectuarii etapelor principale de analiza a creanfelor pe etape este ilustrata in
exemplul urmator.
Exemplul 8.1

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom efectua analiza expresa a creantelor in baza informatiilor din Raportul financiar
al intreprinderii Respect S.A.
Tabelul 8.3
Evaluarea generala a dinamicii creantelor
________________________________________________ (fn mii lei)
Indicatorii
Abaterea
Ritmul
La
La
()
creterii,
inceputul sfaritul
anului
anului
%
1
2
3
4
5i

1. Creanfele pe termen lung


2. Creanfele pe termen scurt
3 755,0
2 569,8
- 1 185,2
68,44
3. Total creante
3 755,0
2 569,8
- 1 185,2
68,44
Potrivit informafiilor din Bilantul contabil i calculelor prezentate fn tabelul 8.3, fn
perioada analizatS creanfele fntreprinderii Respect" S.A. erau constituite numai din
creanfe pe termen scurt. Valoarea absolute a creantelor fn anul de gestiune s-a micorat
cu 1 185,2 mii lei sau cu 31,56% (100% - 68,44 %) fn expresie relativS. fn acelai timp,
venitul din vanzSri fn anul curent s-a redus comparativ cu anul precedent cu 23,17% (16
412,3 : 21 361,3 x 100 - 100).
Prin urmare, ritmul reducerii creanfelor este mai fnalt decat ritmul reducerii voiumului
vanzSrilor. Acest fapt corespunde logicii economice, fnsS pentru apreciere obiectivS
trebuie efectuatS analizS mai profundS a creantelor.
Tabelul 8.4
23
1

Capitolul 7.
de finantare a activelor
Analiza ponderii creantelor
in Analiza
activelesurselor
intreprinderii
Indicatorii
Abate-rea
La
La
()
inceputul sfaritul
anului
anului
1
2
3
4
1. Creanfe pe termen scurt, mii lei
3 755,0
2 569,8
-1 185,2
2. Active total, mii lei
42 514,5 43 690,6 + 1 176,1
3. Ponderea creantelor fn active, % (lnd.1: Ind. 2 x
8,83
5,88
-2,95
x 100)
4. Active curente, mii lei
10 962,8 12 702,0 + 1 739,2
34,25
20,23
- 14,02
5. Ponderea creantelor fn activele curente, % . (Ind.
1: Ind. 4 x 100)
DupS cum rezultS din calculele efectuate fn tabelul 8.4, fn cursul anului de gestiune
ponderea creantelor atat fn totalul activelor, ct i fn activele curente s-a micorat
considerabil. fn conditiile creterii valutei bilantului cu 2,77% (+ 1176,1 : : 42 514,5 x 100),
valoarea creanfelor fn expresie absolutS s-a micorat cu 1 185,2 mii lei sau cu 31,56% (1 185,2 : 3 755,0 x 100), fapt care a conditional reducerea ponderii creantelor fn valoarea
totals a patrimoniului fntreprinderii de la 8,83% la fnceputul anului pana la 5,88% la
sfaritul anului. Ponderea creantelor fn activele curente ale fntreprinderii s-a micorat de
la 34,25 % pSnS la 20,23 %.
Micorarea creanfelor cu 31,56 % fn conditiile reducerii substantiate a venitului din
vanzSri (cu 23,17 %) este un fapt fntemeiat.
Tabelul 8.5
Structura creantelor pe tipuri
Tipul creantelor
La fnceputul anului La sfaritul anului Modificarea ()

1
1. Creante comerciale
2. Creante ale partilor
legate
3. Avansuri acordate
4. Creanfe privind
decontSrile cu
6. Creante ale

personalului

Suma, mii Ponderea, Suma,


lei
%
mii lei
2
3
4
1 604,5
42,73 937,2
51,9

Mii lei

Ponderea, %
5
36,47
2,02

6
- 667,3
+ 51,9

L7

-6,26
+ 2,02

918,2
124,3

24,45
3,31

371,8
475,0

14,47
18,48

- 546,4
+ 350,7

-9,98
+ 15,17

55,3

1,47

81,1

3,16

+ 25,8

*1,69

0,28

79,0

3,07

+ 68,7

+ 2,79

27,76

573,8

22,33

-468,6

-5,43

100,00

2 569,8

100,00

- 1 185,2

10,3
7. Creante privind
veniturile calculate
8. Alte creante pe termen 1 042,4
scurt
9. Total
3 755,0

fn structura creantelor pe tipurile acestora (tabelul. 8.5) au intervenit anumite


schimbSh: s-au redus esential creantele comerciale - cu 667,3 mii lei sau cu 41,6 % i
ponderea lor de la 42,73 % la 36,47 %, avansurile acordate - cu 546,4 mii lei sau cu
59,5 %, iar ponderea acestora de la 24,45 % la 14,47%, precum i alte creante pe termen
scurt - cu 468,6 mii lei sau cu 44,95 %, i ponderea lor de la 27,76 % la 22,33 %.

23
2

7. Analiza
surselor
de finantare
a activelor
fn acelai timp,Capitolul
s-au majorat
creanfele
privind
decontSrile
cu bugetul cu 350,7 mii lei
sau de 3,82 ori (475,0 : 124,3), i ponderea lor in totalul creanfelor a crescut de la 3,31 %
pana la 18,48 %.
Tabelul 8.6
Analiza rotafiei creantelor pe termen scurt
Indicatorii
Anul precedent
Anul curent
Modificarea
()
1
2
3
4
21 361,3
16412,3
-4 949,0
1. Venitul din vanzSri, mii
lei
+ 334,4
2. Valoarea medie a
(1 901,0 + 3 755,0) : 2
(3 755,0 + 2 569,8): 2
creantelor pe termen
= = 2828,0
= = 3 162,4
scurt, mii lei
-2,36
3. NumSrul de rotatii al 21 361,3:2 828,0 = 7,55 16412,3:3162,4 = 5,19
creantelor pe termen scurt
360:7,55 = 47,7
360:5,19 = 69,4
+ 21,7
4. Perioada de incasare a
creantelor pe termen
scurt, zile
Analiza indicatorilor din tabelul 8.6 atestS incetinire substantiate a vitezei de rotatie
a creanfelor. Astfel, fn anul precedent activele fntreprinderii, imobilizate fn decontSri cu
debitorii, s-au rotit 7,55 ori, iar fn anul curent numai de 5,19 ori. Ca rezultat al acestui fapt,
durata medie a unei rotafii a creanfelor s-a mSrit cu 21,7 zile de la 47,7 zile la 69,4
zile, ce este un moment nefavorabilpentru situatia financial a S.A. Respect", deoarece
condiponeazS ciclului financiar i sporete necesitSple fn fondul de rulment net.
Tabelul 8.7
Structura creantelor dupa caracterul de achitare
Tipul creantelor
Inclusiv
Total la
cu
termenul expirat
finele
la
care
anului
termenul pana la dela3
mai
de piata 3 luni
luni pana multde 1
n-a sos it
la 1 an
an
1
2
3
4
5
6
937,2
146,9
290,0
437,5
62,8
1. Creanfe aferente facturilor
100,00
15,68 30,94
46,68 6,70
comerciale, mii lei
%
2. Creanfe ale partilor legate, mii lei 51,9
51,9
% 100,0
100,0
3. Avansuri acordate, mii lei
371,8
55,0 132,8
184,0
% 100,00
14,79 35,72
49,49
475.0
475.0
4. Creanfe privind decontarile cu
100.0
100.0
bugetul, mii lei
%
5. Creante ale personalului, mii lei
81,1
4,7
33,8 42,6
% 100,00
5,79
41,68 52,53
6. Creanfe privind veniturile
calculate, mii lei

79,0
100,00

7. Alte creante pe termen scurt, mii lei 573,8


% 100,00
23
3

37,0
46,84

42,0
53,16
183,6
32,00

390,2
68,00

de finantare
8. Total,Capitolul
mii lei 7. Analiza surselor
676,9 a activelor
464,5
2 569,8
% 100,00
26,34 18,07

932,8
36,30

495,6
19,29

Calculele efectuate fn tabelul 8.7 demonstreaza structura creantelor dupa


caracterul de achitare a acestora nu este perfects, deoarece aproape 74 % din datoriile
debitoare au termenul de piata expirat, inclusiv 19,29% cu termenul expirat mai mult de
un an. Acest fapt probabilitatea fncasarii creantelor fn volumul reflectat fn
Bilantul contabil. atenpe deosibita trebuie fie atrasS asupra altor creante, dintre care
68 % fn sumS de 390,2 mii lei urmau sS fie achitate mai mult de un an fn urma, iar 32 %
fn suma de 183,6 mii lei au termenul expirat de la 3 luni la 1 an. Creantele
personalului fn sumS de 81,1 mii lei au la fel termenul expirat, inclusiv 52,53 % din e/e
urmau s3 fie restituite fntreprinderii mai mult de un an fn .
Doar un singur tip de creante - creantele privind decontrile cu bugetul fn sumS de
475 mii lei la finele anului de gestiune - poartS fn mtregime un caracter curent.
Din suma totals a creantelor aferente facturilor comerciale de 937,2 mii lei, numai
15,68% sunt curente, celelalte 84,32% au termenul de plats expirat. De aceea
S.A. Respect" trebuie sS intreprindS mSsuri urgente fn vederea restituirii creanfelor.
Dup analiza creantelor potrivit criteriilor componenfei i caracterului achitSrii,
acestea sunt supuse analizei din punct de vedere al confinutului (caracterului) economic,
fiind divizate fn admisibile i inadmisibile.
Tabelul 8.8
Dinamica creantelor potrivit confinutului (caracterului) economic
Grupa creantelor
Modificari (+,-)
La sfar$itul
La fnceputul
anului
anului
mii lei cota, %
mii lei cota, % mii lei
%
1
2
3
4
5
6
7
1. Creante admisibile
675,0
17,98
676,9
26,34
+ 1,9 + 8,36
1 892,9
73,66 -1 187,1
-8,36
2. Creanfe inadmisibile, din 3 080,0 82,02
e/e:
12,4
0,33
10,8
0,42
-1,6 + 0,09
2.1. Privind restituirea
daunelor materiale
875,6
23,32
407,0
15,84
-468,6
- 7,48
2.2. Privind pretentiile
recunoscute
2 192,0 58,37
1 475,1
57,40
- 716,9
-0,97
2.3. Cu termenul expirat
(exclusiv creantele
privind restituirea
daunelor materiale i
privind pretenfiile
recunoscute)
3. Total creante
3 755,0 100,0
2 569,8
100,0 - 1 185,2
X
Divizarea creanfelor fntreprinderii dupa continutul lor economic aratS acestea
poarta, in fond, un caracter inadmisibil. La acest tip de decontari cu debitorii se refera:
creantele cu termenul expirat; creantele privind pretentiile recunoscute, nepercepute de la
furnizori; creantele privind restituirea daunelor materiale. Este de mentionat ca la sfaritui
anului de gestiune ultimele douS tipuri de creanfe inadmisibile au termenul de plats
expirat. Totodata, valoarea creantelor inadmisibile s-a redus considerabil i anume: fn
total - cu 1 187,1 mii lei sau cu 38,54 % (1 187,1 : 3 080,0 x 100), inclusiv creantele
privind pretentiile recunoscute - cu 468,6 mii lei sau cu 53,52 % (468,6 : : 875,6 x 100),
creantele privind restituirea dauneior materiale - cu 1,6 mii lei sau cu 12,9%. in acelai
timp, valoarea creanfelor admisibile a crescut pufin (cu 1,9 mii lei sau 0,28 %). Dinamica
23
4

7. Analiza
surselormodificSri
de finantare
a activelor
valorilor absolute aleCapitolul
creantelor
a condifionat
pozitive
fn structura lor: ponderea
creantelor admisibile s-a majorat fn anul de gestiune cu 8,36 puncte procentuale.

Analiza expresa a creantelor permite formularea anumitor concluzii, insa


pentru gestionarea i prognozarea decontarilor cu debitorii aceasta analiza nu este
intotdeauna suficienta.
Spre exemplu, intreprinderile care tind spre obtinerea unor avantaje temporare
pot recurge la marirea voiumului de vanzari cu achitarea amanata, inclusiv i
pentru clienfii dubioi, pentru a reflecta in Raportul financiar un nivel de
rentabilitate mai inalt. Aceasta poate conditiona cretere provizorie a pretului
actiunilor intreprinderii, dar pana la momentul cand, in consecinta masurilor
intreprinse, va avea loc diminuarea profitului real.
De aceea, in procesul controlului asupra starii creantelor trebuie depistate
cazurile de inrautafire a calitatii acestora pentru a preveni pierderile mijloacelor
plasate de investitori.

8.3.

Metodele analizei aprofundate a creantelor

Analiza aprofundata a creantelor i gestionarea lor au deosebita importanta


in perioada de instabilitate economica i de inflatie, cand asemenea imobilizare a
mijloacelor circulante proprii este foarte dezavantajoasa. De aceea, in primul rand,
se analizeaza durata de rotatie a creanfelor intreprinderii. mare insemnatate se
atribuie analizei eventualilor cumparatori in scopul selectarii acestora i
determinarii conditiilor de achitare a marfurilor, stipulate in contracte (analiza
creditara).
In procesul analizei aprofundate a creantelor se utilizeaza atat procedeele i
metodele aplicate in analiza expresa, cat i metodele speciale, i anume:
analiza ponderii creantelor dubioase,
analiza aprofundata a duratei de rotatie a creantelor,
divizarea creanfelor dupa termenele aparifiei,
aprecierea creantelor din punct de vedere al disciplinei de plafi,
intocmirea borderoului de solduri neachitate .a.
in scopul efectuarii analizei aprofundate a creanfelor se utilizeaza datele
evidenfei analitice, indicatorii medii pe ramura i alte informafii. In funcfie de
marimea creanfelor, volumul documentelor de decontare i numarul debitorilor,
analiza creanfelor poate fi efectuata atat in intregime, cat i selectiv. in cazul
utilizarii metodei selective, dupa generalizarea rezultatelor analizei, intreprinderea
poate extinde aceste rezultate pe intreaga totalitatea a creanfelor, indicandu-le
drept concluzii in nota explicativa la Raportul financiar, raportul de audit intern
etc.
Analiza ponderii creantelor dubioase
23
5

Capitoluldubioase
7. Analizainsurselor
de finantare
a activelor
Ponderea creanfelor
componenfa
activelor
sustrase in decontari cu
debitorii se calculeaza ca raportul dintre valoarea creanfelor dubioase i valoarea
totala a creanfelor.
Valoarea creantelor dubioase se determina in contabilitate in baza inventarierii
decontarilor cu debitorii, Pomind de la din practica decontarilor aplicata in situatia
concreta, intreprinderea decide de sine statator ce perioada de refinere a platilor
poate fi temei pentru atribuirea creanfelor la categoria celor dubioase.
Ponderea creanfelor dubioase caracterizeaza calitatea creanfelor: creterea
acesteia semnifica reducerea lichiditafii activelor aflate in decontari cu debitorii.
Exemplul 8.2

fntreprinderea Respect" S.A.

Conform datelor contabilitatii fntreprinderii Respect" S.A., valoarea creantelor


dubioase a constituit la sfaritul anului curent 729,4 mii lei, iar la fnceputul anului - 961,3
mii lei. Vom examina modificarea ponderii creantelor dubioase.
fn baza informatiilor privind creantele din Bilantul contabil al S.A. Respect
determinSm la sfaritul anului curent ponderea creantelor dubioase constituie
28,4
% (729,4 : 2 569,8 x 100 = 28,38 %), iar la fnceputul - 25,6 % (961,3 : 3 755,0 x x
100 = 25,60 %).
AceastS dinamicS este nefavorabilS pentru Intreprindere, deoarece atesta
diminuarea calitSpi creantelor fntreprinderii.

Tinand cont de faptul ca exemplificarea unor metode ale analizei aprofundate


a creanfelor in baza datelor intreprinderii Respect S.A. nu este posibila in toate
cazurile, vom recurge la alte exemple convenfionale.
Dupa cum se tie, vanzarile cu piata amanata (in credit) pot fi efectuate cu
condifii diferite, care sunt stabilite de catre intreprinderea-vanzator in conformitate
cu politica sa creditara.
Pentm a interesa cumparatorii sa achite creanfele inainte de termenul de piata
stabilit, vanzatorii deseori propun reduced (scont) pentm piata la timp a facturilor
oferite la indeplinirea unor anumite condifii de piata.
De exemplu, condifiile 5/10 - n/30 inseamna ca vanzatorul cere achitarea
facturilor in decurs de 30 zile, insa ofera reduceri de pref in proporfie de 5 %
cumparatorilor care efectueaza plafile in decurs de 10 zile. Vom utiliza notificari
similare in exemplele ce urmeaza.
Analiza aprofundata a duratei de rotatie a creantelor
In procesul analizei aprofundate durata medie de rotafie a creanfelor,
exprimata in zile, se calculeaza in total pe creanfele comerciale, pe client in parte,
pe tipuri de producfie, marfuri i servicii realizate, finandu-se cont de principiul
rafionalitatii. Drept baza de calcul indicatorilor duratei de rotafie servete volumul
de vanzari cu piata amanata i nu venitul din vanzari, utilizat in cazul analizei
exprese a creanfelor.
Durata de rotafie a creanfelor se determina (in zile) ca raportul dintre valoarea
medie a creanfelor la volumul vanzarilor pe zi cu piata amanata.
23
6

Capitolul
Analiza
finantare
activelor
Daca se cunoate
in 7.cate
zilesurselor
va fi de
achitata
aparte
sau alta a vanzarilor,
indicatorul durata de rotafie in zile poate fi calculat ca media aritmetica
ponderata, cu alte cuvinte ca suma produselor dintre ponderea vanzarilor i
numarul de zile in care va fi achitata partea respectiva a marfurilor (produselor,
serviciilor).
Pe parcursul analizei aprofundate indicatorul durata de rotafie in zile va fi
comparat cu marimea lui pe ramura, cu condifiile de vanzare stipulate in contracte,
precum i cu nivelul acestuia in perioada precedenta.
Exemplul 8.3

Intreprinderea Nica" S.A.

SS presupunem ca fntreprinderea Nica S.A. - producStor de mobila,


comercializeazS 1 000 canapele pe an la pref de 2 540 lei unitatea. Vanzarile se
efectueazS cu piata amSnatS cu conditia 2/10 - n/30. Din volumul total al vanzarilor 70 %
se efectueaza cu reduced, adica se achita fn decurs de 10 zile, iar celelalte 30%- panS fn
a 30-a zi. Valoarea medie a creanfelor la S.A. Nica constituie 112 900 lei. Durata de
rotatie a creantelor fn medie pe ramurS alcStuiete 24 zile.
In baza datelor de mai sus vom calcula i analiza durata de rotatie a creantelor fn
zile.
Volumul vanzSrilor pe zi constituie 7 056 lei (1 000 x 2 540 : 360). Durata de rotatie
a creantelor va fi egala cu 16 zile i se determinS fn modul urmStor:
112 900 lei: 7 056 lei pe zi = 16 zile
sau conform formulei mediei
ponderate
1, 7 x 10 zile + 0,3 x 30 zile = 16 zile.
Pomind de la faptul cS durata medie de rotatie pe ramurS constituie 24 zile, putem
concluziona, cS ponderea cumpSratorilor S.A. Nica, care beneficiazS de reduced, este
mai mare decat fn medie pe ramurS, ce atesta efectuarea unui control dur asupra fncasarii
platilor. Acest fapt este un moment pozitiv fn activitatea fntreprinderii fn cauzS.

La efectuarea analizei previzionale indicatorul durata de rotafie in zile poate


fi utilizat la calculul valorii medii a creanfelor. in acest scop volumul vanzarilor pe
zi cu piata amanata se inmulfete cu durata de rotafie a creanfelor in zile.
Exemplul 8.4

Intreprinderea Nica" S.A.

Sa presupunem cS condifiile exemplului 8.3 nu confin date referitoare la valoarea


creanfelor, care urmeazS a fi calculatS.
DacS pIStile pentru canapelele comercializate se efectueaza cu regularitate fn
proporfia 70 : 30, valoarea medie a creanfelor pe parcursul anului va constitui circa 112
900 lei (7 056x16 zile = 112 896).

Este utila compararea duratei de rotafie a creanfelor intreprinderii cu


condifiile vanzarilor stipulate in contracte. Sa presupunem ca condifiile de
creditare sunt 2/10 - n/30, iar durata de rotafie a creanfelor constituie 39 zile.
Acesta vorbete despre faptul ca parte din clienfi achita cumparaturile intr-o
perioada de timp ce depaete 30 zile. Prin urmare, intreprinderea trebuie sa
intensifice controlul asupra incasarii plafilor. in vederea efectuarii acestui control,
se utilizeaza clasificarea creanfelor dupa termenele aparitiei acestora.
23
7

Capitolul
Analiza surselor
de finantare a activelor
Divizarea creantelor
dupa7.termenele
aparitiei

Pentru a estima cat de eficienta i echilibrata este poiitica intreprinderii in


privinfa acordarii reducerilor i creditelor comerciale, trebuie sa fie efectuata
analiza permanenta a creanfelor dupa termenele aparifiei (vechimii) acestora.
Analiza creanfelor pe termenele aparifiei asigura:
dezvaluirea rezultatelor politicii generale de creditare a intreprinderii;
compararea politicii creditare reale cu obiectivele stabilite;
- determinarea direcfiilor de aplicare a masurilor suplimentare in vederea
restituirii creanfelor;
- estimarea situatiei privind crearea rezervelor pentru acoperirea creanfelor
dubioase.
In condifiile automatizarii evidenfei contabile este destul de simpla
determinarea in baza unei facturi concrete momentului aparifiei creanfei,
calcularea structurii creanfelor dupa termenele de aparifie pe fiecare client in parte
i in general. In acest context numarul intervalelor de timp i durata fiecaruia in
zile se stabileste de intreprindere finand cont de principiul rationalitafii.
Exemplul 8.5

Intreprinderile Nica" S.A. i Lina" S.A.

In baza informafiilor din tabelul 8.9 vom efectua analiza comparativS a structurii
creanfelor la dou fntreprinderi - Nica S.A. i Lina S.A., ambele producStoare de
mobilS, care comercializeazS produse cu aceleai condifii 2/10 - n/30". Valoarea totate a
creanfelor la fntreprinderile fn cauzS este identicS.
Tabelul 8.9

Structura creanfelor dupa termenele aparifiei


Marimea creantelor
Termenele
Nica" S.A
Lina" S.A
aparitiei, zile
Valoarea, lei
Cota, %
Valoarea, lei
Cota, %
1
2
3
4
5
0- 10
79 030
70
44 031
39
11-30
33 870
30
27 096
24
31-45
0
0
19 1d3
17
46-60
0
0
15 806
14
mai mult de 60
0
0
6 774
6
Total
112 900
100
112 900
100
Potrivit datelor Intreprinderii Nica" S. A., clientii acesteia efectueaza pIStile la timp.

Jn ceea ce privete S.A. Lina", 37 % din creantele acesteia au termenul de plats expirat.

Ca rezultat al acestui fapt, durata de rotatie a creantelor acestei fntreprinderi constituie


aproximativ 33 zile:
1, 39 x 10 zile + 0,24 x 30 zile + 0,17 x 45 zile + 0,14 x 60 zile + 0,06 x 90 zile' =
= 32,6 zile.
' 90 zile - termenul maxim al aparitiei creantelor comerciale la S.A. Una.
Aadar, structura creantelor pe termenele aparitiei la S.A. Nica" este mult mai
favorabila decat la S.A. Lina.

Aprecierea creantelor din punct de vedere al disciplinei de plati


23
8

Analiza surselor
de finantare
a activelor
Un asemeneaCapitolul
mod de7.abordare
permite
evidenfierea
i estimarea disciplinei
de piata a clientilor independent de schimbarea voiumului de vanzari al
intreprinderii.
Exemplul 8.6

Intreprinderea Fulger" S.R.L.

SS presupunem cS intreprinderea Fulger S.R.L. i-a fnee put activitatea fn ianuarie


200X. Intreprinderea se specializeazS fn producerea instrumentelor manuale. Pe
parcursul anului 200X volumul lunar al vanzSrilor cu piata amanata fn perioadele
ianuarie-aprilie i septembrie-decembrie au constituit 60 mii lei, fn mai i august - 90 mii
lei, fn iunie i iulie -120 mii. lei.
Informapile privind disciplina de plats a clienplor fntreprinderii Fulger S.R.L. este
urmatoarea: 10% din clienp efectueazS plaple fn decurs de lunS din momentul vanzarii,
30 % - fn prima lunS ce urmeaza dupS luna vinzSrii, 40%- fn a doua lunS, iar 20%- fn
luna a treia. Disciplina de plats a clienplor se menpne pe parcursul anului fn fntregime.
In baza datelor de mai sus vom estima creantele din punct de vedere al disciplinei de
plats. Calculele respective i informapile generalizatoare sunt reflectate fn tabelul
8.10.

Trimestrul

1
I
II
III
IV

Tabelul 8.10
Caracteristica creantelor intreprinderii Fulger S.R.L
Valoarea
Pe trimestru
Date cumulative
Vanzaric
creantelor la Vanzari pe Durata Vanzari pe Durata
u piata
t
amanata
zi, mii lei rotatiei, zi, mii lei rotatiei,
finele
, mii lei
zile
zile
trimestrului, mii
lei
2
3
4
5
6
7
180
270
270
180

102
174
132
102

2,00
3,00
3,00
2,00

51
58
44
51

2,00
2,50
2,67
2,50

51
70
49
41

Datele coloanei 2 din tabelul 8.10 atesta ca vanzSrile suporta oscilatii sezoniere. In
coloana 3 se indicS soldul creantelor la finele fiecSrui trimestru, calculat conform modului
de efectuare a pIStilor indicat in datele initiale. De exemplu, la sfaritul lunii martie au fost
achitate 80 % din vanzSrile din ianuarie, 40 % din vSnzSrile din februarie i 10% din
vanzSrile din martie. Aadar, soldul creantelor la 31 martie se calculeazS in modul
urmStor: 0,2 x 60 lei + 0,6 x 60 lei + 0,9 x 60 lei =102 lei.
Coloanele 4 i 5 contin informatii privind volumul vanzarilor in decursul unei zile i
durata de rotatie a creantelor, calculate fn baza datelor din rapoartele trimestriale. De
exemplu, pe trimestrul doi vanzSrile zilnice constituie 3 lei = 270 lei: 90 zile,
iar durata rotatiei alcatuiete 58 zile = 174 lei :3 lei.
Coloanele 6 i 7 contin indicatorii calculati fn baza datelor cumulative privind volumul
vanzSrilor fn decursul anului. De exemplu, pentru primul semestru vanzSrile zilnice
constituie 2 500 lei = (180 000 lei + 270 000 lei) : 180 zile, iar durata rotatiei alcStuiete
69,6 zile = 174 lei: 2 500 lei.

Datele exammate in exemplul de mai sus ilustreaza urmatoarele concluzii:


Schimbarea voiumului vanzarilor duce la modificarea duratei de rotatie a
creantelor in zile i, la randul sau, sugereaza ideea privind accelerarea
sau incetinirea platilor, chiar daca in realitate caracterul platilor nu s-a
schimbat.
23
9

Capitolul
Analiza
surselor
de finantare
a activelor
Indicatorul
duratei7.de
rotatie
a creantelor
in zile
depinde de procedura de
calculate a mediei, dar nu de faptul ce fel de date (trimestriale,
semestriale, anuale) au fost luate drept baza de calcul. Durata de rotatie a
creantelor este marimea instabila, chiar daca modul de efectuare a
platilor ramane neschimbat.

Este de mentionat ca la aplicarea metodei de divizare a debitorilor dupa


termenele aparitiei creantelor, oscilatiile cu caracter ciclic sau sezonier
ingreuneaza analiza creanfelor i pot genera concluzii greite. Vom ilustra acest
fapt in urmatorul exemplu.
Exemplul 8.7

Intreprinderea Fulger S.R.L.

Conform datelor initiale din exemplul 8.6 vom analiza dinamica structurii creantelor
fntreprinderii Fulger S.R.L dupS termenele aparifiei datoriilor debitoare.

Termenele
aparifiei,
zile
1
0-30
31-60
61-90
Total

Tabelul 8.11
Structura creantelor dupa termenele aparifiei acestora
Creantele la inele trimestrului
31 martie
30 iunie
30 septembrie
31 decembrie
mii lei
%
mii lei
%
mii lei
%
mii lei
%
2
3
4
5
6
7
8
9
54
53
108
62
54
41
54
53
36
35
54
31
54
41
36
35
12
12
12
7
24
18
12
12
102
100
174
100
132
100
102
100

Dupa cum rezulta din calculele prezentate in tabelul 8.11, structura creanfelor
dupa termenele aparifiei acestora a suferit pe parcursul anului modificari
esenfiale, dei clientii firmei, conform condifiilor acestui exemplu, n-au schimbat
modul de efectuare a plafilor. Totodata, daca ne referim la cotele procentuale,
creterea voiumului vanzarilor pe parcursul trimestrului II creeaza impresia
accelerarii plafilor, pe cand incepand cu luna iulie reducerea voiumului vanzarilor
creeaza imagine opusa.
Intocmirea borderoului de solduri neachitate
In scopul analizei disciplinei de piata a clienfilor intreprinderii, poate fi
utilizat un instrument numit convenfional borderou de solduri neachitate.
Pentru intocmirea acestui borderou inifial din suma totala a creanfelor la
finele trimestrului se evidenfiaza creanfele, care se refers la vanzarile fiecarei luni
a trimestrului, iar apoi pentru fiecare luna se calculeaza ponderea creanfelor
neachitate in volumul vanzarilor lunii corespunzatoare.
Exemplul 8.8

fntreprinderea Fulger" S.R.L

Conform datelor inifiale din exemplul 8.6 vom fntocmi borderoul de solduri neachitate.
Calculul se efectueaza fn modul urmStor
Din valoarea vSnzSrilor din luna ianuarie (in sumS de 60 mii lei), 6 mii lei sau 10% a
fost achitate fn ianuarie, 18 mii lei sau 30 %-fn februarie, 24 mii lei sau 40%- fn martie.
24
0

Capitolul
surselor
de finantare
a activelor
Prin urmare, conform
situafiei7.laAnaliza
31 martie
rSmSn
neachitate
12 mii lei, ce constituie 20%
(12 mii lei: 60 mii lei x 100).
Din valoarea vSnzSrilor din luna februarie (60 mii lei), 6 mii lei au fost achitate fn
februarie i 18 mii lei fn martie. Conform situatiei la data de 31 martie n-au fost achitate
36 mii lei sau 60 % (36 mii lei: 60 mii lei x 100).
Din vanzarile din luna martie (60 mii lei) la sfaritul lunii au fost achitate 6 mii lei, iar
54 mii lei sau 90 % au rSmas neachitate.
Calculele similare s-au efectuat i pentru celelalte trimestre, informatia fiind
generalizata Jn tabelul 8.12.
Tabelul 8.12
Borderou! de solduri neachitate pentru anul 200X
Luna i trimestrul

1
Ianuarie
Februarie
Martie
Trimestrul 1
Aprilie
Mai
Iunie
Trimestrul II
lulie
August
Septembrie
Trimestrul III
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Trimestrul IV

Volumul vanzarilor, Creantele la finele trimestrului aparute Tn


mii lei
luna respective
mii lei
%
2
3
4
60
12
20
60
36
60
60
54
90
X
102
X
60
12
20
90
54
60
120
108
90
X
174
X
120
24
20
90
54
60
60
54
90
X
132
X
60
12
20
60
36
60
60
54
90
X
102
X

Informatiile din coloana 4 a tabelului 8.12 denota faptul disciplina de plats a


clientilor fntreprinderiiFulgeri' S.R.L. pe parcursul anului n-a suferit schimbariprincipiale.

Modificarile in disciplina de piata se reflecta in coloana 4 a registrului


soldurilor neachitate. Pentru a elucida acest fapt, vom introduce unele schimbari
in exemplul precedent.
Exemplul 8.9

Intreprinderea Fulger" S.R.L.

SS presupunem fn trimestrul II al anului 200X clientii fntreprinderii Fulger S.R.L.


a efectuat pIStile fntr-un ritm mai lent, la data de 30 iunie ramanand neachitate 16 mii
lei, 70 mii lei i 120 mii lei corespunzStor din volumul vanzarilor din lunile aprilie, mai i
iunie.
Vom fntocmi borderouI de solduri neachitate pentru trimestrul II al anului 200X i
vom confrunta raportul (corelatia) dintre creantele neachitate la 30 iunie i volumul
vanzarilor pentru luna respectivS cu datele similare din tabelul 8.12.
Tabelul 8.13
Borderou de solduri neachitate pentru trimestrul II al anului 200X
24
1

Lunile
1
Aprilie
Mai
Iunie

Analiza surselor
de finantare
activelor dintre creantele i
VanzarileCapitolul
fn 7. Creantele
aparute
fn luna a Raportul
credit, mii lei
respective, mii lei
volumul vanzarilor, %
2
3
4
60
16
27
90
70
78
120
110
92
196
X

Din datele tabelului 8.13 rezultS raportul dintre creanfele i volumul vanzSrilor
lunilor respective a crescut comparativ cu trimestrul I (vezi tabelul 8.12), de unde putem
conchide cS ritmul tncasSrii plStilor pentru productia comercializatS s-a incetinit.

Borderoul de solduri neachitate nu contribuie doar la un control mai eficient


asupra creantelor, dar poate fi utilizat i la prognozarea valorii acestora.
Exemplul 8.10

Intreprinderea Fulger" S.R.L.

Utilizand prognoza voiumului vanzSrilor intreprinderii Fulger S.R.L. pentru trimestrul


II al anului urmator i anume: 70 mii lei in luna aprilie, 100 mii lei in mai, 140 mii lei in iunie
i pornind de la presupunerea disciplina de plats a clientilor nu se va schimba (vezi
exemplul 8.8), vom calcula soldul creantelor la sfaritul lunii iunie a anului 200X + 1.
Tabelul 8.14
Analiza previzionala a creantelor Intreprinderii Fulger S.R.L. la 30 iunie 200X+1
Lunile Prognoza
voiumului Raportul dintre creantele i Marimea prognozata a
vanzarilor, mii lei
creantelor, mii lei
volumul vanzarilor, %
1
2
3
4
Aprilie
70
20
14
Mai
100
60
60
Iunie
140
90
126
X
X
200
Dupa cum aratS calculele din tabelul 8.14, In conditiile unui spor eventual al
vanzSrilor cu piata aminata tn trimestrul II al anului 200X+1 comparativ cu trimestrul II al
anului precedent cu 14,81 % [(70 + 100 + 140) : (60 + 90 + 120) x 100 - 100], valoarea
totals a creanfelor la sfSritul lunii iunie va constitui 200 mii lei, iar ritmul lor de cretere
aproape 15 % (200:174 x 100 - 100 = 14,94).

Analiza creanfelor din punctul de vedere al disciplinei de piata permite


evitarea influenfei oscilatiilor cu caracter ciclic sau sezonier ale voiumului
vanzarilor i este un instrument de monitorizare destul de exacta a schimbarii
comportamentului de piata al clienfilor. Metoda data are, totodata,
capacitate de informare mai mare decat a indicatorilor duratei de rotafie i
divizarii creantelor dupa termenele aparifiei acestora.

8.4.

Analiza expresa a datoriilor pe termen scurt

Dupa cum s-a menfionat anterior, creterea relativa a datoriilor are un impact
dublu asupra activitatii intreprinderii. Dintr-un punct de vedere, acest fenomen
24
2

Capitolul
7. Analiza surselor
de surse
finantare
a activelor de fmanfare. Din
este benefic, deoarece
intreprinderea
obfine
suplimentare
alt punct de vedere, creterea excesiva a datoriilor este extrem de periculoasa,
deoarece sporete riscul unui eventual faliment.
Pomind de la faptul ca datoriile nu poarta un caracter omogen, analiza i
gestionarea componentelor acestora se efectueaza in baza diferitelor metode
(procedee).
Astfel, datoriile pe termen scurt reprezinta sursa de finanfare contra piata i
nu un mijloc spontan de fmanfare a activelor. Datoriile fafa de personal privind
retribuirea muncii, contribufiile la asigurarile sociale, impozitele (cu alte cuvinte,
datoriile calculate) pot fi utilizate temporar in calitate de surse de fmanfare
gratuite, deoarece, spre deosebire de creditele bancare, nu necesita achitarea
dobanzilor. Totodata, dat fiind faptul ca perioada de achitare a acestor datorii este
reglementata de factori extemi, inclusiv de legi, modificarea carora nu depinde de
planurile i posibilitafile intreprinderii, datoriile in cauza nu pot fi integral
controlate de intreprindere.
Datoriile comerciale fafa de fumizori pentru marfurile primite, serviciile
prestate i lucrarile efectuate, precum i avansurile pe termen lung primite in
contul livrarii marfurilor, prestarii serviciilor i efectuarii lucrarilor reprezinta
surse spontane de finantare, deoarece aparifia lor depinde doar de tranzacfiile
efectuate. Anume acest tip de datorii prezinta cel mai mare interes din punct de
vedere al analizei i gestionarii lor.
In baza informafiilor din Raportul financiar al intreprinderii putem efectua
urmatoarele etape ale analizei datoriilor intreprinderii:

1. Analiza modificarii valorii absolute a datoriilor (total i pe componente aparte)


in cursul perioadei de gestiune. In acest scop datele privind valoarea datoriilor la
sfaritul anului de gestiune curent se compara cu datele respective la inceputul
anului.
2. Analiza ritmului de cretere a datoriilor pentru perioada de gestiune in total i
pe componente aparte.
3. Analiza modificarii ponderii datoriilor pe termen scurt in valoarea totala a
surselor de finantare i in valoarea totala a datoriilor. In acest scop se
utilizeaza urmatoarele formule:
Rata datoriilor pe termen scurt in suma _ Datorii pe termen scurt totala
a surselor de fmanfare
Total pasive
Rata datoriilor pe termen scurt _ Datorii pe termen scurt in
suma totala a datoriilor
Total datorii
4. Analiza structurii datoriilor pe termen scurt pe parti componente
presupune determinarea ponderii fiecarui tip de datorii in valoarea totala a acestora
i a modificarii acestei ponderi in cursul anului de gestiune. In acest context vor fi
calculafi, ca minimum, urmatorii indicatori:
24
3

Capitolul 7. Analiza surselor de finantare a activelor


cota datoriilor financiare;
- cota datoriilor comerciale;
cota datoriilor calculate.

5. Analiza rotatiei datoriilor pe termen scurt. In acest scop se calculeaza numarul


de rotafii i durata medie de regularizare a conturilor spre piata (durata de rotafie a
datoriilor in zile) pentru perioada de gestiune curenta, care se compara ulterior cu
indicatorii respectivi ai perioadei precedente.
Exista cateva metode de determinare a indicatorilor rotafiei datoriilor, care
difera prin modul de calcul utilizat. in particular, numarul de rotafii ale datoriilor
poate fi calculat ca raportul dintre venitul din vanzari (costul vanzarilor sau
cheltuielile operafionale cu excepfia uzurii i amortizarii, sau costul valorilor
materiale procurate) i valoarea medie a datoriilor pe termen scurt.
Prima metoda de calcul (bazata pe costul vanzarilor) reprezinta cel mai
general mod de analiza a rotafiei datoriilor pe termen scurt:
Numarul de rotafii ale datoriilor _ Venitul din vanzari pe
termen scurt
Valoarea medie a
datoriilor pe termen scurt
Metoda in cauza permite determinarea uneia dintre cele mai stabile corelafii,
pentru anumita intreprindere - raportul dintre volumul vanzarilor i valoarea
datoriilor pe termen scurt. Deoarece valoarea venitului din vanzari este un
indicator-cheie la analiza de pronostic, inclusiv a pronosticului datoriilor, acest
raport este utilizat in practica in scopul intocmirii pronosticului bilanfului i
estimarii necesitatilor in fondul de rulment net.
Totodata, din punct de vedere logic, volumul vanzarilor nu este rational sa fie
utilizat la analiza duratei de achitare a datoriilor, deoarece rotafia datoriilor se
termina in momentul achitarii acestora i nu la obfinerea venitului din vanzari.
A doua metoda de calcul al numarului de rotafii ale datoriilor (bazata pe
costul vanzarilor) reprezinta varianta de compromis intre modul de calcul
general (bazat pe venitul din vanzari) i metodele de calcul cu un grad sporit de
exactitate, care vor fi examinate in continuare. In acest caz se aplica formula:
Numarul de rotatii ale
Costul vanzarilor
datoriilor pe termen scurt Valoarea medie a datoriilor pe termen scurt
Atat costul vanzarilor, cat i venitul din vanzari se reflecta in Raportul
privind rezultatele financiare, fapt care simplifica efectuarea calculelor de catre
utilizatorii extemi de informafie.
A treia metoda de calcul (bazata pe cheltuielile operafionale) presupune
utilizarea urmatoarei formule:
Costul Cheltuielile . Uzura.
XT - , , . ... - , + ... - 1 amortizarea Numarul de rotatii vanzarilor
perioadei
,,_
r
calculata
ale datoriilor pe =---------------------------- - -----------------24
4

Valoarea
medieaaactivelor
datoriilor
Capitolul 7. Analiza surselor
de finantare

termen scurt

pe termen scurt
Acest mod de calcul este mai exact decat cele precedente, deoarece drept baza
de calcul sunt luate cheltuielile operafionale, cu excepfia uzurii mijloacelor fixe i
amortizarii activelor nemateriale. Dupa cum se tie, operafia de calculare a uzurii
i amortizarii nu poarta un caracter monetar (nu fine de piata mijloacelor baneti),
de aceea este logic ca aceste cheltuieli sa nu fie luate in consideratie la analiza
rotafiei datoriilor.
Analitii din Occident considera ca numarul de rotafii ale datoriilor trebuie sa
fie calculat in baza raportului dintre procurarile in cursul perioadei analizate i
valoarea medie a datoriilor:
Numarul de rotafii ale_______________Procurarile perioadei___________
datoriilor pe termen scurt Valoarea medie a datoriilor pe termen scurt
Rotafia datoriilor in zile sau perioada medie de regularizare a conturilor spre
piata se calculeaza ca raportul dintre numarul de zile in perioada de gestiune i
numarul de rotafii ale datoriilor in perioada respectiva.
A

In procesul analizei fiecare specialist selecteaza de sine statator metoda de


calcul al rotafiei datoriilor, insa in vederea unor estimari cat mai exacte se
recomanda de a utiliza drept baza de calcul procurarile perioadei sau cheltuielile
operationale (dar nu volumul vanzarilor).
6. Analiza structurii datoriilor pe termen scurt dupa caracterul de achitare a
acestora. In acest scop in baza informatiilor din Anexa la Bilantul contabil
(compartimentul Starea datoriilor pe termen scurt) se calculeaza ponderea
datoriilor curente (la care termenul de achitare n-a sosit) i ponderea datoriilor cu
termenul expirat in profilul fiecarui tip de datorii.
Informatiile din Anexa nominalizata la Bilantul contabil permit calcularea
ponderii datoriilor cu termenul expirat pentru urmatoarele intervale de timp:
- pana la 3 luni;
- de la 3 luni pana la 1 an;
- mai mult de 1 an.
7. Analiza structurii datoriilor pe termen scurt dupa continutul economic al
acestora. Un moment important in analiza datoriilor fine de gruparea (divizarea)
acestora dupa confinutul economic in admisibile (justificate, normale) i
inadmisibile (nejustificate, anormale).
Datoriile cu termenul expirat, precum i datoriile aparute ca rezultat al
nerespectarii conditiilor contractuale (de exemplu, datoriile privind achitarea
amenzilor, penalitatilor, clauzelor penale; restituirea pagubelor materiale) sunt
considerate inadmisibile.
Indicatorii aplicafi pe parcursul etapelor de analiza nominalizaji mai sus
trebuie examinati in dinamica, cu alte cuvinte, comparati cu indicatorii
24
5

Capitolulin
7. Analiza
surselor de finantare
a activelor financiare pentru
corespunzatori, calculati
baza informatiilor
din Rapoartele
perioada precedenta.
Exemplul 8.11

fntreprinderea Respect" S.A.

Vom efectua analiza expres a datoriilor fntreprinderii Respect S.A. conform


informatiilor din Raportul financiar al acesteia.
Tabelul 8.15
Evaluarea generala a datoriilor __________________
________________________(mii lei)
Tipul datoriilor
Abaterea
La fnceputul
La
Ritmul
() ....
anului
sfaritul
creterii,
anului
% 5
1
2
3
4
1. Datorii pe termen lung
2 233,1
1 967,4
-265,7
88,10
2. Datorii pe termen scurt
5 475,3
7 696,9
+2 221,6
140,57
2.1. inclusiv comerciale
1 674,9
2 243,7
+ 568,8
133,96
3. Total datorii
7 708,4
9 664,3
+ 1 955,9
125,37
In perioada de gestiune intreprinderea Respect" S.A. a inregistrat reducere a
datoriilor pe termen lung fn sumS de 265,7 mii lei sau cu 11,9% i cretere
semnificativS a datoriilor pe termen scurt - mai mult de 2,2 mil. lei sau cu 40,6 %. In
vederea unei evaluari obiective a acestei dinamici, vom analiza ponderea datoriilor fn
sursele de finantare.
Tabelul 8.16
Analiza ponderii datoriilor pe termen scurt In pasivele fntreprinderii
Indicatorii
Abaterea
La
La
()
fnceputul sfar$itul
anului
anului
1
2
3
4
1. Datoriile pe termen lung , mii lei
2 233,1
1 967,4
-265,7
2. Datoriile pe termen scurt, mii lei
5 475,3
7 696,9
+ 2 221,6
3. Total mijloace atrase, mii lei (ind. 1 + ind. 2)
7 708,4
9 664,3
+ 1 955,9
4. Total pasive, mii lei
42 514,5 43 690,6 + 1 176,1
12,88
17,62
+4,74
5. Ponderea datoriilor pe termen scurt fn pasive, %
(ind. 2: ind. 4 x 100)
71,03
79,64
+8,61
6. Ponderea datoriilor pe termen scurt fn mijloacele
atrase, % (ind. 2: ind.3 x 100)
DupS cum rezultS din calculele din tabelul 8.16, ponderea datoriilor pe termen scurt
fn suma totals a surselor de finantare ale S.A. Respect s-a majorat de la 12,88%
la 17,62%. Din punct de vedere al capacitap'i de piata curente i iichiditStii, aceasta
dinamicS este nefavorabilS pentru intreprindere, deoarece confirms cS ea n-a dispus de
mijloace bSneti suficiente pentru efectuarea pIStilor curente i a apelat la bancS pentru
obtinerea unui credit pe termen scurt. DupS cum se tie, creditele bancare se acordS
contra plats, folosirea lor duce la micorarea profitului in marimea dobanzilor pIStite,
precum i diminueazS capacitatea de plats a fntreprinderii.
Tabelul 8.17
Structura datoriilor pe termen scurt pe tipuri
Tipul datoriilor
La fnceputul
La sfaritul
anului
anului
mii lei cota, % mii lei cota, %
1
2
3
4
5
24
6

Abaterea ()
mii lei
6

%
7

Capitolul
7. Analiza surselor de finantare
2 515,1 a activelor
32,68
1. Datorii financiare
pe
termen scurt
2 515,1
32,68
1.1. Credite bancare pe
termen scurt
1 674,9
30,59
2 243,7
29,15
2. Datorii comerciale pe
termen scurt
25,43
2 242,5
29,14
2.1. Datorii privind facturile 1 392,4
comerciale
2.2. Avansuri primite
282,5
5,16
1,1
0,01
3 800,4
69,41
2 938,1
38,17
3. Datorii pe termen scurt
calculate
6,52
273,7
3,55
3.1.
Datorii
fatS
de 357,2
personal'privind
retribuirea
muncii
1
2
3
4
5
9,1

3.2. Datorii fate de personal privind alte


3.3. Datorii privind asiguffirile
3.4. Datorii privind
deconterile cu bugetul
3.5. Alte datorii pe termen
scurt
4. Total datorii pe termen
scurt

2 964,1
470,0
5 475,3

0,17

32,9

+ 2515,1 + 32,68
+ 2 515,1 + 32,68
+ 568,8

- 1,44

+ 850,1

+ 3,71

-281,4
- 862,3

-5,15
-31,24

8 3 , 5

-2 , 9 7

0,43

+ 23,8
+ 320,5

+ 0,26

320,5

. 4,17

+ 4,17

54,14

2 245,3

29,17

8,58

65,7

0,85

-404,3

-7,73

100,0

7 696,9

100,0

+ 2 221,6

- 718,8

-24,97

Potrivit datelor din tabelul 8.17, structura datoriilor la finele anului comparativ cu
Inceputul perioadei a suferit schimbSri nefavorabile. In primul rind, trebuie mentionata
existenta datoriilor financiare pe termen scurt (fntreprinderea a fost nevoitS sS la
un credit bancar) fn valoare ce depaete 2,5 mil. lei. Conform situapei la finele anului
ponderea datoriilor financiare tn totalul datoriilor pe termen scurt constituie 32,68%.
Ponderea datoriilor comerciale privind achitarea facturilor furnizorilor s-a majorat cu 3,71
puncte procentuale, deoarece valoarea acestor datorii a crescut cu 850,1 mii lei.
Totodata, s-a micorat considerabil valoarea absolute i ponderea datoriilor calculate: fn
total valoarea acestora s-a redus cu 862,3 mii lei sau cu 22,7 %, iar ponderea lor fn
sursele de finantare pe termen scurt - de la 69,41 % la 38,17% sau cu 31,24 puncte
procentuale. Acest fapt se datoreaza, fn special, micorSrii datoriilor fate de buget de la 2
964,1 mii lei la 2 245,3 mii lei sau cu 24,25 % (718,8: 2 964,1 x 100). fn context,
ponderea datoriilor fata de buget s-a redus cu circa 25 puncte procentuale.
In procesul analizei aprofundate trebuie clarificat dacS fntreprinderea fntr-adevr a
achitat parte a datoriilor faf de buget pe seama mijloacelor fncasate sau aceste datorii
au fost casate ca datorii istorice.
Calcuiul i analiza indicatorilor privind circulapa datoriilor fntreprinderii (variantele
simplificate i exacte) sunt reflectate fn tabelele 8.18, 8.19, 8.20 i 8.21.
Tabelul 8.18
Analiza duratei de rotatie a datoriilor pe termen scurt (In baza venitului din vinzari)
Indicatorii

Anul precedent

1
1. Venitul din vanzri, mii lei
2. Valoarea medie a datoriilor pe
termen scurt, mii lei

Anul curent

3
21 361,3
16 412,3
(7 473,5 + 5475,3) : (5 475,3 + 7 696,9) :
: 2 = 6 474,4
:2 = 6 586,1
24
7

Modifica
rea
4
-4 949,0
+ 111,7

Capitolul
7. Analiza
finantare
a activelor586,1 = =
3. Nu1 de rotapi
ale
21 surselor
361,3:6 de
474,4
= 16412,3:6
datoriilor pe termen scurt
= 3,30
2,49
360: 2,49 = 144,6
4. Durata de rotape a datoriilor pe 360:3,30 = 109,1
termen scurt, zile

-0,81
+ 35,5

cum din calculele efectuate fn tabelul 8.18, coraportul dintre


veniturile din vanzari i valoarea medie a datoriilor pe termen scurt manifest tendinfe
negative: dac fn anul precedent fiecSrui leu de datorii fi reveneau 3,30 lei de venituri din
vSnzSri, atunci fn anul curent - doar 2,49 lei sau aproape cu 25 % mai putin
(2,49:3,30x100-100).
Tabelul 8.19
Analiza duratei de rotatie a datoriilor pe termen scurt (in baza costului vanzarilor)
Indicatorii
Anul precedent
Anul curent
Modifica
rea
1
2
3
4
1. Costul vanzSrilor, mii lei
11 977,9
11 183,1
- 794,8
+ 111,7
2. Valoarea medie a datoriilor pe (7 473,5+5 475,3) : 2
(5 475,3 + 7
= = 6 474,4 696,9): :2 = 6 586,1
termen scurt, mii lei
11 977,9 : 6 474,4 =
-0,15
11 183,1: 6 586,1=
3. NumSrul de rotafii ale
= 1,85
= 1,70
datoriilor pe termen scurt
360:1,85 = 194,6
360:1,70 = 211,8
+ 17,2
4. Durata de rotatie a datoriilor
pe termen scurt, zile
NumSrul de rotafii ale datoriilor pe tenven scurt, calculat fn baza costului vanzSrilor
(tab. 8.19) este cu mult mai mic decat indicatorul dat, calculat fn baza veniturilor din
vinzSri (tab. 8.18). Dinamica acestor indicatori atestS incetinirea rotafiei datoriilor. Astfel,
numSrul de rotafii s-a micorat de la 1,85 la 1,7 rotafii, iar durata medie de rotafie a
datoriilor pe termen scurt s-a mSrit comparativ cu anul precedent cu 17,2 zile i a
constituit 211,8 zile.
Tabelul 8.20
Analiza duratei de rotatie a datoriilor pe termen scurt (in baza cheltuielilor
operafionale)
Indicatorii
Anul precedent
Anul curent
Modifica
rea
1
2
3
4
16 943,7
15 856,7 - 1 087,0
1. Cheltuielile operafionale, cut
excepfia uzurii i amortizSrii', mii
lei
2. Valoarea medie a datoriilor pe (7 473,5 + 5 475,3): : 2 (5 475,3 + 7 696,9): : + 111,7
termen scurt, mii lei
= 6 474,4
2 = 6 586,1
3. NumSrul de rotafii ale datoriilor 16 943,7:6 474,4 =
15 856,7: 6 586,1 = - 0,209
= 2,617
pe termen scurt
= 2,408
360:2,617=
137,6
360:2,408= 149,5
+ 11,9
4. Durata de rotatie a datoriilor pe
termen scurt, zile
Potrivit datelor din Anexa la Bilantul contabil suma uzurii calculate a mijloacelor fixe i a
amortizSrii activelor nemateriale a constituit fn anul precedent 859,2 mii lei, iar fn anul
curent- 812,8 mii lei.
DupS cum rezultS din calcule efectuate fn tabelul 8.20, rotatia datoriilor pe termen
scurt s-a fncetinit. In anul precedent numSrul de rotafii ale datoriilor fntreprinderii a
24
8

7. curent
Analizanumai
surselor
de finantare
activeloral acestui fapt, durata
alcStuit 2,62 rotatii, Capitolul
iar fn anul
2,41
rotafii. Caa rezultat
medie a unei rotafii a datoriilor a crescut de la 137,6 zile panS la 149,5 zile sau cu 11,9
zile. Dintr- un punct de vedere, acest moment este benefic pentru fntreprindere, deoarece
duce la micorarea necesitapi fn fondul de rulment net, dar din alt punct de vedere atestS
dificultSti fn regularizarea oportunS a conturilor spre achitare. DupS cum s-a remarcat
deja, fntreprinderea analizatS a fost nevoitS sS recurgS la un credit pe termen scurt.
Tabelul 8.21
Analiza duratei de rotatie a datoriilor pe termen scurt (in baza procurator)
Indicatorii

Anul precedent

1
2
1. Procurable* pe an, mii lei
16 445,0
2. Valoarea medie a datoriilor pe (7 473,5 + 5 475,3 ) ;
: 2 = 6 474,4
termen scurt, mii lei
16 445,0 : 6 4 74,4 =
3. Numarul de rotapi ale
=2,54
datoriilor pe termen scurt
360: 2,54 = 141,7
4. Durata de rotape a datoriilor
pe termen scurt, zile
*

Anul curent

Modifica
rea
3
4
16 230,5 - 214,5
(5 475,3 + 7 + 111,7
696,9) : : 2 = 6 586,1
-0,08
16 230,5: 6 586,1 =
= 2,46
360: 2,46 = 146,3
+ 4,6

Valoarea procurSrilor este reflectate potrivit datelor evidentei contabile privind costul
valorilor materiale i serviciilor procura te cu piata amanate.
Calculele prezentate fn tabelul 8.21, la fel ca i cele din trei tabele precedente,
confirma fncetinirea rotatiei datoriilor pe termen scurt. Cu toate acestea, indicatorii duratei
de rotape, calculap fn baza procurSrilor, au suferit schimbSri mai pupn pronunfate
comparativ cu indicatorii calculap potrivit altor metode. Astfel, numSrul de rotapi ale
datoriilor s-a micorat de la 2,54 fn anul precedent pana la 2,46 fn anul curent, fapt care a
dus la marirea perioadei de achitare a datoriilor cu 4,6 zile.
Tabelul 8.22
Structura datoriilor pe termen scurt dupa caracterul achitarii
Tipul datoriilor
Inclusiv
Total
la
cu termenul expirat
finele
la
care
anului
termenul pana la d e l a 3 mai mult
de piata n- 3 luni
luni
de 1 an
a sosit
pana la
1 an
1
2
3
4
5
6
1. Credite bancare pe termen scurt,
mii lei
%
2. Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale, mii lei
%
3. Avansuri primite, mii lei
%
1

2
515,1
100,0

2 515,1
100,0
40,2 1 401,9 800,4
1,79 62,52
35,69

2
242,5
100,0
100,0

1,1

1,1
100,00
3

4. Datorii fatS de personal mii lei 273,7


% 100,0

273,7
100,0
24
9

Capitolulprivind
7. Analiza
surselor de finantare
32,9
32,9 a activelor
5. Datorii fatS de personal
100,0
100,0
alte operatii, mii lei
%
6. Datorii privind asigurSrile, mii lei 320,5
320,5
% 100,0
100,0
7. Datorii privind decontSrile cu
bugetul, mii lei
%
8. Alte datorii pe termen scurt, mii
lei
%
9. Total datorii pe termen scurt,
mii lei
%

2
245,3
100,00

516,4
23,00

65,7
100,0

1 728,9
77,00
12,0 32,6
18,26 49,62

7
696,9
100,0

3 658,6
47,53

21,1
32,12

53,3 1 434,5 2 550,4


0,69 18,64
33,14

DupS cum rezultS din datele tabelului 8.22, datoriile curente sau datoriile la care
termenul de plats n-a sosit constituie 47,53% din totalul datoriilor pe termen scurt. Jn
acest context, atentie deosebitS trebuie atrasS datoriilor cu termenul expirat. Astfel,
77,00 % din totalul datoriilor fatS de buget in sumS de 1 728,9 mii lei au termenul de platS
expirat mai mult de un an, iar din suma totals a datoriilor fatS de furnizori 35,69 % in
sumS de 800,4 mii lei au la fel termenul expirat mai mult de un an. Acest fapt este un
moment negativ In activitatea fntreprinderii analizate.
Achitarea neoportunS (cu fntarziere) a datoriilor poate duce la stabilirea de cStre
furnizorii de materie primS i materiale a unor conditii de plats fn avans.
Tabelul 8.23
Dinamica datoriilor pe termen scurt dupa continutul lor economic
Grupul datoriilor
Abaterea (+,-)
La fnceputul anului
La sfaritul
anului
mii lei pondemii lei pondemii lei
%
rea, %
rea, %
1
2
3
4
5
6
7
1. Datoriile admisibile
3 821,7
69,80
3 658,6
47,53
-163,1
-22,27
2. Datoriile inadmisibile
1 653,6
30,20
4 038,3
52,47 + 2 384,7 + 22,27
100,00 7 696,9 100,00 + 2 221,6
X
3. Total datorii pe termen 5 475,3
scurt
Conform datelor contabilitatii, fn componenta datoriilor inadmisibile sunt incluse datoriile
cu termenul expirat i datoriile rezultate din fncSlcarea conditiilor de platS stipulate fn
contracte. Avand fn vedere cS cele din urmS au, la fel, termenul expirat valoarea datoriilor
inadmisibile este egalS cu valoarea datoriilor cu termenul expirat.
Datele din tabelul 8.23 confirms fn mod repetat dinamica negativS a datoriilor pe
termen scurt. DacS conform situatiei la fnceputul anului ponderea datoriilor justificate ale
fntreprinderii Respect" S.A. constituia 69,8 % din valoarea totals a acestora, atunci la
finele anului curent - doar 47,53 %, fn timp ce ponderea datoriilor nejustificate s-a majorat
de la 30,2 % la 52,47 %. fn aceasta situatie trezete temei de fngrijorare creterea
valorii absolute a datoriilor inadmisibile cu 2 384,7 mii lei sau de 2,44 ori.

Ca i in cazul analizei creantelor, analiza expresa a datoriilor pe termen scurt


ne permite sa tragem unele concluzii, insa pentru gestionarea i pronosticarea lor
aceasta analiza nu intotdeauna este suficienta. in procesul controlului asupra
25
0

Analiza surselor
de finantare
a activelor
datoriilor trebuie Capitolul
utilizate7. metodele
analizei
creditare,
care permit depistarea
cazurilor de inrautatire a starii datoriilor sau de majorare a cheltuielilor indirecte
privind mentinerea acestora, precum i a avantajelor pierdute.

8.5. Analiza cheltuielilor (costurilor) relative


privind obtinerea creditului comercial
Majoritatea intreprinderilor intentioneaza sa efectueze achizitii de la furnizori
cu conditia achitarii cu piata amanata. Datoriile de acest gen sunt apreciate ca
datorii creditoare sau credit comercial.
Dupa cum s-a mentionat, creditul comercial reprezinta sursa spontana de
finantare care depinde de condifiile tranzactiilor. De exemplu, daca intreprinderea
procura materie prima (marfuri), reieind din necesitatile zilnice in suma de 4
000 lei cu conditiile achitarii in decurs de 30 zile, atunci ea va avea la dispozifie
un credit pe termen scurt (30 zile) sub forma de datorii creditoare in suma de 120
000 lei. In cazul in care volumul procurarilor materiei prime se va dubla, se vor
dubla $i datoriile creditoare pana la 240 000 lei. Daca perioada de piata se va
extinde de la 30 zile pana la 40 zile, datoriile creditoare vor create de la 120 000
lei pana la 160 000 lei.
Aadar, extinderea perioadei de achitare a datoriilor creditoare, paralel cu
creterea voiumului vanzarilor i procurarilor, genereaza finantare suplimentara
a intreprinderii.
Metodica de calcul al cheltuielilor (costurilor) relative privind obtinerea
creditului comercial este ilustrata in urmatorul exemplu.
Exemplul 8.12

Intreprinderea Iolanta" S.R.L.

S3 presupunem intreprinderea IolantaS.R.L. achizitioneazS anual materie


de la fntreprinderea Rotor S.A. fn valoare de 9 mil. lei cu reducere de pret in proporfie
de 2 %. fntreprinderea Rotor livreazS marfuri fn condifiile 2/10 - n/30. Suma procurarilor
zilnice, cu excepfia reducerilor de pref, alcatuiete 24 500 lei (8 820 000 lei: 360). Pentru a
simplifica calculele, vom presupune S.A. Rotor1 este unicul furnizor al fntreprinderii
Iolanta S.R.L.. DacS fntreprinderea Iolanta" materia cu reduceri la pref,
achitand-o fn a 10-a zi, datoriile ei creditoare vor constitui, fn medie, 245 lei (10 x 24
500). Aadar, Intreprinderea Iolanta S.R.L. va primi un credit de circa 245 mii lei doar de
la un singur fumizor- intreprinderea Rotor S.A.
Vom presupune in continuare, conditiile s-au modificat - Intreprinderea Iolanta"
refuzS reducerile de pref i achitS materia primS fn a 30-a zi. Gratie acestui fapt datoriile
creditoare ale firmei se majoreazS la 735 lei (30 x 24 500 ). In aceste conditii
creditul suplimentar va constitui 490 lei (735 lei - 245 lei) i poate fi
utilizat la restituirea creditului bancar, procurarea altor materii prime i valori materiale . a.
Insa noul credit fi are pretul sau. Avand fn vedere fntreprinderea Iolanta S.R.L.
a refuzat procurarea materieiprime cu reduced de pret de 2% fn suma de 9 mil. lei,
costurile anuale suplimentare se vor cifra la 180 mii lei. Pretul eventual al acestui credit
poate fi calculat ca media simpla fn baza raportului dintre 180 lei i valoarea
creditului suplimentar: 180 : 490 = 0,367 sau 36,7 %.
25
1

Capitolul
7. Analiza
surselor
finantare
a activelor
DacS fntreprinderea
Iolanta
S.R.L.
poatedeobtine
un credit
bancar (sau utiliza alts
sursS de fmanfare) la 1 a dobanzii mai de 36,7 %, majorarea datoriilor creditare
prin refuzul reducerilor de pref este neratlonalS.

in cazul in care volumul procurarilor nu este cunoscut, preful creditului


comercial se calculeaza finand cont de condifiile vanzarilor. La calcularea prefului
anual estimativ al creditului comercial in condifia refuzului de la reducerile de pref
poate fi utilizata urmatoarea formula:
Procentul reducerii de

________pref_______ ___________________360__________________
100 - procentul
Perioada de acordare Perioada de valabilitate
reducerii

a creditului a reducerii

Prima parte a formulei prezentate mai sus reprezinta preful creditului


comercial pentm perioada de timp, iar a doua arata de cate ori pe an se repeta
perioada in cauza. Vom calcula, spre exemplu, preful anual estimativ al refuzului
de la reducerile de pref in conditiile 2/10 - n/30
(2 : 98) x [360 : (30 - 10)] = 0,0204 x 18 = 0,367 sau 36,7 %.
intrucat activitatea curenta a intreprinderilor poarta un caracter continuu,
apare necesitatea prelungirii creditului i in analiza creditelor comerciale se
recomanda utilizarea procentelor compuse ?i a ratei procentuale efective.
Rata anuala efectiva re se calculeaza in modul urmator:
re = (1 + r/m)m - 1,

unde:
r - rata nominala anuala;
m - numarul perioadelor de calcul pe parcursul anului;
r/m - rata pentru perioada de calcul.

in contextul ratei efective, dobanda pentm credit este, de obicei, mai mare. Daca
vom calcula pretul refuzului de la reducerile de pret in aceleai conditii
2/10 - n/30 in baza ratei efective, perioada suplimentara de utilizare a
creditului va fi egala cu 20 zile (30 zile -10 zile), pe parcursul anului fiind 18
asemenea perioade. Folosind prima parte a formulei pretului estimativ al
creditului, vom obtine rata procentuala pentru singura perioada, egala cu
1, 0204 (0,02 : 0,98) sau 2,04 %.
Rata in cauza se calculeaza de 18 ori pe an i pretul creditului comercial,
calculat ca rata efectiva anuala, va constitui:
1.020418-1,0 = 1,438-1,0 = 0,438 sau 43,8 %.
Aqadar, pretul anual estimativ al creditului (36,7 %) este cu mult mai mare
deccit preful lui efectiv, calculat potrivit formulei ratei anuale efective. Costurile
aferente creditului comercial pot fi reduse prin intermediul extinderii perioadei de
achitare a datoriilor.
25
2

a activelor Iolanta" S.R.L.


Exemplul 8.13Capitolul 7. Analiza surselor de finantare
Intreprinderea
Presupunem fntreprinderea Iolanta S.R.L. (vezi exemplul 8.12) poate extinde
perioada de achitare a datoriilor pentru materia de la 30 zile la 60 zile. fn acest
caz perioada creditului fn conditiile refuzului de la reducerile de pret va constitui 50 zile (60
zile -10 zile) 1 preful refuzului de la reducerile de pret, calculat conform formulei pretului
estimativ, se va micora de la 36,7 % la 14,7 %: [(2: 98) x 360 : : 50 = 0,1470 sau
14,7%].
fn cazul de fat rata efectivS se va micora de la 43,8 % la 15,7 %:
(1+ 0,0204)72 - 1,0 = 1,157 -1,0 = 0,157 sau 15,7 %.

Diversele condifii ale vanzarilor influenteaza in mare masura preful creditului


comercial sau refuzul de la reduceri. in context, preful refuzului de la reduceri
poate fi semnificativ.
Este logic sa presupunem ca platile pentru marfurile livrate se efectueaza in
ultima zi a perioadei de functionare a reducerilor de pref sau in ultima zi a
perioadei de piata i nu altfel, deoarece in condifiile 2/10 - n/30 ar fi nerafionala
achitarea in a 5-a sau a 20-a zi.
Astfel, la analiza i gestionarea datoriilor comerciale trebuie sa se fina cont de
faptul ca creditul comercial se divizeaza in doua parfi:
1) creditul comercial gratuit, care poate fi obfinut in perioada funcfionarii
reducerilor de pref (in exemplul 8.12 - suma de 245 000 lei, atrasa de
intreprinderea Iolanta S.R.L. in decurs de 10 zile);
2) creditul comercial contra piata, care in marime valorica reprezinta
depairea creditului gratuit, iar preful caruia este egal cu preful refuzului
de la reducerile de pref (in cazul intreprinderii Iolanta S.R.L. - suma
suplimentara de 490 000 lei, mobilizata pe parcursul urmatoarelor 20
zile, pretul estimativ al acestui credit fiind de 37 % anual).
Intreprinderea trebuie sa beneficieze, in orice caz, de componenta gratuita a
creditului comercial. in ce privete componenta contra piata ea poate fi utilizata
doar in urma analizei prefului i doar in cazul in care acest pret este mai mic decat
pretul altor surse de fmanfare.
Dupa cum s-a menfionat, extinderea perioadei de piata a datoriilor diminueaza
preful creditului comercial, de aceea in practica multe intreprmderi nu respecta cu
strictefe conditiile de piata stabilite. atare situafie este posibila numai in cazul in
care intreprinderea-fumizor nu utilizeaza pe deplin capacitafile sale de producfie
i cererea la producfia respectiva este joasa, precum i in cazul cand
intreprinderea este cointeresata in menfinerea relafiilor cu aceti clienfi.

8.6. Analiza influentei creditului comercial asupra


situatiei financiare a intreprinderii
Decizia intreprinderii privind utilizarea reducerilor de pref sau refiizul de la
ele poate influenfa esenfial situafia financiara a acesteia.
25
3

Capitolul 7.creditului
Analiza surselor
de finantare
a activelor
Vom ilustra influenfa
comercial
asupra
indicatorilor fmanciari ai
intreprinderii in baza unui exemplu conventional.
Exemplul 8.14

Intreprinderea Iolanta" S.R.L.

SS presupunem cS fntreprinderea Iolanta" S.R.L. (vezi exemplul 8.12) doar i-a


fnceput activitatea economics. In prima zi ea a achiziponat materia primS fn sumS de 24
500 lei cu piata amSnatS fn conditiile 2/10 - n/30. AceastS sumS se reflects fn Bilanful
contabil la finele primei zile de activitate la postul Datorii privind facturile comerciale
(MSrimea stocurilor fntreprinderii se va majora, la fel, cu 24 500 lei, dar acest moment nu
va fi analizat fn prezentul exemplu). In ziua urmStoare fntreprinderea a achiziponat materie
primS in aceeai sumS de 24 500 lei. Deoarece procurSrile din ziua precedents n-au fost
achitate, datoriile firmei constituie 49 000 lei. Prin urmare, peste 10 zile datoriile
comerciale ale fntreprinderii vor alcStui 245 000 lei.
In cazul dacS Iolanta S.R.L. va beneficia de reducerile de pret, atunci fn ziua a 11- a
ea va trebui sS achite procurSrile din prima zi (24 500 lei), ce va reduce datoriile
comerciale, dar fn aceeai zi ea va achizipona din nou materie primS fn sumS de 24 500
lei i datoriile comerciale se vor mSri fn aceeai proportie. Prin urmare, dacS
fntreprinderea efectueazS zilnic procurSri fn sumS de 24 500 lei fn condipile 2/10- n/30,
beneficiind de reduceri de pref, datoriile ei comerciale, reflectate fn Bilantul contabil, vor fi
permanent egale cu 245 000 lei.
DacS firma va decide sS refuze reducerile de pret, atunci cStre finele zilei a 30-a
suma din postul Datorii privind facturile comerciale din Bilantul contabil va constitui 735
000 lei (30 x 24 500). In ziua a 31-a intreprinderea va achita datoria pentru prima zi i va
achizipona din nou fn credit materie primS fn aceeai sumS. Cu alte cuvinte, valoarea
permanents a datoriilor comerciale va fi de 735 000 lei.

In cadrul analizei influentei creditului comercial asupra starii financiare a


intreprinderii trebuie comparate consecintele urmatoarelor doua situafii:
1) intreprinderea decide sa utilizeze reducerile de pref, refuzand creditul
comercial;
2) intreprinderea decide sa utilizeze creditul comercial, refuzand reducerile
de pref.
Exemplul 8.14

Intreprinderea Iolanta" S.R.L.

Vom examina influenta deciziei intreprinderii Iolanta" S.R.L. privind utilizarea


creditului comercial (sau refuzul de utilizare a acestuia) asupra situatiei ei financiare (vezi
tab. 8.24).
Tabelul 8.24
Impactul deciziei intreprinderii Iolanta S.R.L. referitorla acceptarea creditului
comercial asupra situatiei financiare
__________________________________^__________________________________(in lei)
Indicatorii
Acceptarea
Refuzul reducerilor de
reducerilor de pret. pret. Extinderea maxima
Primirea creditului a perioadei de achitate a
bancar
datoriilor
1
2
3
1. Bilantul contabil
Active
Active pe termen lung
2 235 000
2 235 000
Stocuri
1 500 000
1 500 000
25
4

Capitolul 7. Analiza surselor de750


finantare
000 a activelor
750 000
375 000
375 000
4 860 000
4 860 000
Pasive
Capital social
3 750 000
3 750 000
Credite bancare pe termen scurt
490 000
0
Datorii comerciale
245 000
735 000
Datorii calculate
375 000
375 000
Total pasive
4 860 000
4 860 000
II. Raportul privind rezultatele financi are
Venitul din vanzari
11 250 000
11 250 000
9 000
Costul materiei prime procurate in costul 8 820 000
vanzarilor
inclusiv reducerile de pret neutilizate
0
180 000
Remunerarea muncii
1 500 000
1 500 000
98 000
0
Dobanzile bancare spre piata in
componenta altor cheltuieli operafionale
Profitul panS la impozitare
832 000
750 000
Impozitul pe venit (20 %)
166 400
150 000
Profitul net
665 600
600 000
Creante
Mijloace bane$ti
Total active

In prime parte a tabelului 8.24 sunt arState Bilanturile contabile ale intreprinderii
Iolanta" S.R.L. pentru fiecare din cele douS situapi enunfate mai sus, care atestS stare
stabilS (datoriile au atins un nivel permanent), fn context, se presupune valoarea
activelor, datoriilor calculate i a capitalului social poartS un caracter permanent i nu
depinde de decizia firmei. Bilanfuril se deosebesc numai la sumele din posturile Datorii
comerciale" i Credite bancare pe termen scurt'. In cazul Jn care intreprinderea decide sS
utilizeze reducerile de pref i refuzS creditul comercial contra platS (are loc majorarea
datoriilor care poate folositS anumitS perioadS de timp), ea trebuie sS atraga mijloace
suplimentare In valoare de 490 lei (735 lei - 245 lei) din alte surse. fn
acest scop fntreprinderea poate sS la emisiune suplimentarS a acpunilor
ordinare sau a obligapunilor pe termen lung etc. SS admitem Intreprinderea a decis s
la un credit bancar cu dobandS de 20 % anual. Suma acestui credit se reflects
la postul Credite bancare pe termen scurt.
Partea a doua a tabelului 8.24 reprezinta un raport succint al rezultatelor financiare ale
fntreprinderii Iolanta" S.R.L. fn profilul deciziilor de alternate, fn cazul fn care
fntreprinderea refuzS utilizarea reducerilor de pref cheltuielile privind piata dobSnzilor la
creditul bancar sunt egale cu zero, dar totodata cresc cheltuielile privind eventualele
reduceri de pref fn sumS de 180 lei. Din alt punct de vedere, dacS Intreprinderea
decide sS beneficieze de reducerile de pref, ea va fi nevoitS sS la un credit
bancar i sS suporte cheltuieli privind piata dobSnzilor fn sumS de 98 lei (0,2 x 490
lei). Comparand avantajele i dezavantajele (cheltuielile suplimentare) fn cele douS
situapi putem trage concluzia , fn cazul fn care suma reducerilor de pref pierdute
(neutilizate) depSete cheltuielile privind piata dobSnzilor pentru credit, fntreprinderea
trebuie sS beneficieze de reduceri. AceastS acpune se va solda cu mSrirea profitului net
i, ca rezultat, cu creterea pretului de piatS al acpunilor firmei. Prin urmare, fn exemplul
de fa{S fntreprinderea Iolanta S.R.L. trebuie sS utilizeze reducerile de prep

25
5

Capitolul 7. Analiza surselor de finantare a activelor


Bibliografie selectiva:

1. Margulescu D. (coord.) Analiza economico-fmanciara a intreprinderii: metode


i tehnici., paragrafele 1.2.2. Analiza creanfelor (p.236-237) i
2.4 Analiza obligafiilor (surselor atrase) pe termen scurt (p.260-262). Bucureti, Ed. Tribuna Economica, 1994.
2. Ifanescu A., Stanescu C., Baicui A. Analiza economico-financiara ( cu
aplicafii in societafile comerciale, industriale, de construcfii i transporturi).
-Bucureti, Ed. Economica, 1990.
3. Jl.A. : ,
: . ., 5.3
(.112-118), 7 (. 159-191)..: , 1996.

25
6

surselor de :
finantare a activelor
4. ..Capitolul
7. Analiza

. / ..
. - 7- .., 21.5

(.545-547)

20.3

(c.504-517) - .:
, 2002.
5. .. . - 4- . . .,
5.3
(.213-237) 6.2 (.286-293) - .: -
, 2002
6. . . , 11.3
(.524-529) - .:
, 1999.
7. . - . 6.
, (.
167-207). - , , 2000.
8. ~'; ,
. 1
(.9~66). :
. , ., ., . - :
Contabil - Service S.R.L., 1999.

Intrebari de recapitulare:
1. Ce reprezintS creantele unei intreprinderi?
2. Cum pot fi clasificate (divizate) creantele?
3. Care creanfe se considera normale?
4. Care creante fac parte din categoria celor inadmisibile?
5. Enumerati sursele de informatie utilizate la analiza creanfelor.
6. Ce reprezintS datoriile pe termen scurt ale unei intreprinderi?
7. Care este schema (etapele) analizei exprese a creantelor?
8. Ce conditioneaza creterea creanfelor?
9. Cum poate fi analizata structura creantelor?
10. In ce scop se verifica corelafia dintre creanfe i datorii pe termen scurt?
11. Cum se calculeaza durata de rotatie a creantelor?
12. Argumentafi necesitatea accelerarii duratei de rotafie a creanfelor.
13. Ce masuri pot fi intreprinse in vederea prevenirii creterii creanfelor?
14. Enumerafi metodele analizei aprofundate a creanfelor.
15. Ce reprezinta borderoul de solduri neachitate?
16. Cum influenteaza oscilafiile sezoniere ale vanzarilor asupra duratei de rotafie a
creanfelor?
17. Care este schema (etapele) analizei expres a datoriilor?
25
7

Capitolul
7. Analiza surselor
de finantare
a activelor
18.In ce compartiment
al Raportului
financiar
se reflecta
informapile privind
datoriile pe termen scurt ale intreprinderii?
19.Ce surse de informafie pot fi utilizate la analiza datoriilor pe termen scurt?
20. Ce poate conditiona creterea datoriilor intreprinderii pe termen scurt?
21. Cum pot fi clasificate (divizate) datoriile pe termen scurt?
22. In ce mod poate fi analizata structura datoriilor pe termen scurt?
23. Cum se calculeaza durata de rotatie a datoriilor pe termen scurt?
24. Durata de rotatie a datoriilor pe termen scurt urmeaza a fi accelerata
intotdeauna?
25. Datoriile comerciale ale intreprinderii poarta intotdeauna un caracter gratuit?
26. Cum pot fi calculate costurile (cheltuielile) relative pentru obtinerea unui
credit comercial?
27. Cum se manifesta influenta creditului comercial asupra situatiei financiare a
intreprinderii?

Testul individual 8
Verificati-va cunotintele din acest capitol prin alegerea unui raspuns pentru
fiecare dintre urmatoarele intrebari (afirmatii).
8.1.(0,25) Creanfele reprezinta:
a) atragerea mijloacelor in circuitul economic al intreprinderii;
b) extragerea mijloacelor din circuitul economic al intreprinderii;
c) nici una, nici alta.
8.2.(0,25) Extinderea perioadei de incasare a creanfelor:
a) influenteaza pozitiv situatia fmanciara a intreprinderii;
b) influenteaza negativ situatia fmanciara a intreprinderii;
c) nici una, nici alta.
8.3.(0,25) Intreprinderea este cointeresata:
a) in accelerarea vitezei de rotatie a creantelor;
b) in incetinirea vitezei de rotatie a creantelor;
c) in menfinerea aceluiai nivel de rotatie a creantelor.
Pentru a raspunde la intrebarile 4, 5 i 6 avefi nevoie de urmatoarele
informafii:
intreprinderea Omelia comercializeaza producfia conform condifiilor 2/10
- n/30. Volumul anual al vanzarilor constituie 8 000 000 lei, 60 % din clienfi
achita facturile in ziua a 10-a i beneficiaza de reduceri de pref, ceilalfi clienti, in
proportie de 40 %, achita facturile in medie peste 40 zile dupa procurarea
producfiei.
25
8

Capitolul 7. Analiza surselor de finantare a activelor

8.4.(1,25) Calculafi durata de rotatie a creanfelor in zile.


a) 22 zile;

b) 25 zile;

c) 19 zile.

8.5.(1,25) Care este valoarea medie a creanfelor?


a) 560 760,2 lei; b) 488 888,9 lei; c) 390 594,5 lei.
8.6.(1,25) Care va fi valoarea medie a creanfelor in cazul inaspririi masurilor fafa
de cumparatorii nedisciplinafi, in urma carora toti clienfii, care nu beneficiaza
de reduceri de pref, vor achita facturile in a 30-a zi?
a) 400 000 lei; b) 525 000 lei; c) 370 000 lei.
8.7.(1,25) Durata de rotafie a creanfelor comerciale ale intreprinderii X este de 53
zile. Determinafi valoarea creanfelor comerciale ale intreprinderii X, daca se
tie, ca volumul anual al vanzarilor constituie 1 323 000 lei.
a) 204 000 lei; b) 195 525 lei; c) 194 775 lei.
Urmatoarea informatie se refera la intrebarile 8, 9 i 10: intreprinderea Beta
efectueaza achizifii in volum de 3 000 000 lei anual conform condifiilor 2/10 n/30 i beneficiaza de reduceri de pref.
8.9.(1,5) Care este valoarea medie a datoriilor comerciale, cu excepfia reducerilor
de pref (Presupunem ca volumul total al achizifiilor constituie 3 061 224 lei
anual, suma reducerilor de pref - 61 224 lei, iar numarul de zile in anul 360)?
a) 83 333 lei; b) 74 633 lei; c) 92 566 lei.
8.10. (1,25) Calculafi valoarea medie a datoriilor pe termen scurt ale intreprinderii
Beta in cazul refuzului de la reducerile de pref.
a) 150 000 lei; b) 250 000 lei; c) 320 000 lei.
8.11. (1,5) Calculap preful anual estimativ ?i pretul in baza ratei efective a
creditului comercial in cazul refuzului de la reducerile de pret in conditiile
3/15 - n/60.
a) 27,57 % ?i 24,74 %;
b) 24,74 % i 27,57 %;
c) 28,35% i 31,12%.

25
9

Capitolul 7. Analiza surselor de finantare a activelor

Capitolul 9 Analiza fondului de rulment


net
Obiectivele capitoluiui:

Caracteristica notiunii fondului de rulment net i explicarea importantei


analizei acestuia.
Descrierea calculului i aprecierii dinamicii marimii reale a fondului de
rulment net.
Prezentarea modului de analiza factoriala a fondului de rulment net.
Examinarea respectarii normativului fondului de rulment net.

9.1. Notiunea fondului de rulment net i necesitatea analizei


acestuia
Una din conditiile fundamentale ale activitatii reunite a intreprinderii
constituie atingerea i mentinerea echilibrului financiar dintre patrimoniul i
sursele de finantare a activelor. Asigurarea echilibrului financiar are multime de
aspecte, dintre care cel mai important presupune concordanta dintre activele
curente i sursele de acoperire a lor.
Regula bunului ton a gestiunii financiare (managementului financiar) cere
ca activele pe termen lung sa fie finantate pe seama surselor stabile, adica pe
seama capitalului permanent (capitalului propriu i datoriilor pe termen lung).
Pomind de la aceasta premisa, regula echilibrului financiar minim poate fi
prezentata sub forma a doua egalitati:
Active pe termen lung = Capital permanent
Active curente = Datorii pe termen scurt

26
0

Capitolulechilibrului
7. Analiza surselor
de finantare
Respectarea regulii
financiar
minima activelor
adesea nu este suficienta,
deoarece stocurile pot sa se devalorizeze (sa deterioreze, sa-i piarda pretul, sa fie
rapite .a.), iar parte a creantelor sa nu fie achitate (din cauza falimentului
debitorului, satisfacerii reclamatiilor debitorilor, retumarii marfii livrate .a.).
Deci, este necesara oarecare marja de siguranta, adica trebuie ca marimea
activelor curente sa depaeasca marimea datoriilor pe termen scurt. Aceasta
marja de siguranta reprezinta, in sine, fondul de rulment net, care in literatura de
specialitate i-n activitatea practica este cunoscut, de asemenea, sub astfel
dedenumiri: active curente nete, capital circulant net, mijloace circulante proprii,
capital circulant propriu etc.

9.2. Calculul i aprecierea dinamicii marimii reale a fondului


de rulment net
In mod general, calculul fondului de rulment net este reflectat in figura de
mai j os.
A Active pe termen lung

Datorii pe termen lung P

Capital propriu

Fond

de rulment
f net i

Active
curente

Datorii pe termen
scurt

Figura 9.1. Calculul fondului de rulment net

Dupa cum rezulta din figura 9.1, pot fi formulate doua variante (modalitati,
metode) de determinare a fondului de rulment net.
Fondul de rulment net este depairea marimii activelor curente asupra
datoriilor pe termen scurt, adica:
Fond de rulment net = Active curente - Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment net este parte a capitalului permanent, indreptat spre


fmantarea activelor curente, adica:
Fond de rulment net = Capital permanent - Active pe termen lung

Este evident ca rezultatele obtinute prin ambele modalitaji de calcul al


fondului de rulment net trebuie sa fie absolut identice. Orice necorespundere
demonstreaza prezenta greelilor in calculele efectuate sau in Bilantul contabil.
26
1

a activelor
Exemplul 9.1 Capitolul 7. Analiza surselor de finantareintreprinderea
Respect S.A.
Vom efectua calculul mSrimii reale a fondului de rulment net al S.A. Respect". In
baza datelor Bilantului contabil vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 9.1
Calculul fondului de rulment net

_____i__________________________________________________________(in
lei)
Nr.
crt.
1

1.
1.1.
1.2.
1.3.
2.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.

Indicatori

La inceputul anului de La sfar$itul anului de


gestiune
gestiune
3
4

2
Prima varianta de calcul
Activele curente
Datoriile pe termen scurt
Fondul de rulment net (rd. 1.1 -1.2)
A doua varianta de calcul
Capitalul propriu
Datoriile pe termen lung
Capitalul permanent (rd.2.1.+ 2.2.)
Activele pe termen lung
Fondul de rulment net (rd.2.3 - 2.4)

10 962 764
5 475 304
5 487 460

12 701 959
7 696 886
5 005 073

34 806 158
2 233 069
37 039 227
31 551 767
5487460

34 026 366
1 967 394
35 993 760
30 988 687
5 005 073

Din calculele efectuate in tabelul 9.1 rezultS cS atat la sfaritul, cat i la fnceputul
anului de gestiune S.A. Respect dispune de un fond de rulment net pozitiv. TotodatS, se
constats tendinta de micorare a indicatorului fn cauza - fn decursul anului de gestiune
marimea fondului de rulment net s-a redus cu 482,4 mii lei (5 005,1 5 487,5). Ultimul fapt impune dezvSiuirea cauzelor ce au provocat scSderea surselor
proprii de formare a activelor curente.

De regula, in urma desfaurarii activitatii economice eficiente, intreprinderea


reuete sa majoreze marimea reala a fondului de rulment net. Scaderea brusca a
marimii acestui indicator sau aparitia valorii negative reflecta situatia fmanciara
nestabila a intreprinderii in vederea capacitatii de piata intr-o perioada scurta de
timp. In aceste conditii apare necesitatea efectuarii urmatoarei etape a analizei
fondului de rulment.

9.3.

Analiza factoriala a fondului de rulment net

Scopul acestei etape consta in determinarea cauzelor principale ce au


provocat modificari esenpale in marimea reala a fondului de rulment. Pentru
atingerea acestui obiectiv este facil sa fie utilizata cea de-a doua varianta de
calculare a fondului de rulment net:
r, , , . . . ^ .. , . , Datorii
Fond de rulment net = Capital propriu + A

Active
,
pe termen lung pe termen lung
Fiecare parte componenta din aceasta formula reprezinta factorul de gradul I
ce influenteaza fondul de rulment net. Avand in vedere legatura aditiva dintre
26
2

7. Analiza
surselor dein
finantare
a activelor
factorii influenti Capitolul
i indicatorul
rezultativ,
calitate
de cea mai convenabila
metoda pentru analiza factoriala in aceasta situafie se aplica metoda balan|iera.
Exemplul 9.2

fntreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza influentei factorilor de gradul I asupra fondului de rulment net al
S.A. Respect". In baza datelor din Bilant contabil vom alcStui tabelul analitic i vom
interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 9.2
Calculul influenfei factorilor de gradul I asupra modificarii
fondului de rulment net _______i__________________________________________
_____(in lei)
Nr.
Denumirea factorulul
La fnceputul La sfaritul Abaterea,
crt

anului
anului
.1
2
3
4
5
1. Modificarea capitalului
34 806 158
34 026 366
- 779 792
propriu
2. Modificarea datoriilor pe
2 233 069
1 967 394
- 265 675
termen lung
3. Modificarea activelor pe
31 551 767
30 988 687
- 563 080
termen lung
Fondul de rulment net
5 487 460
5 005 073
- 482 387
Verificare: - 779 792 + (- 265 675) + 563 080 = 5 005 073 - 5 487 460.

Influenta
factorului
6
- 779 792
- 265 675
+ 563 080
- 482 387

Din datele tabelului 9.2. se observS micorarea fondului de rulment net al


S.A. Respect a avut loc, Tn primul rind, din cauza reducerii capitalului propriu al
fntreprinderii cu 779,8 mii lei. De asemenea, spre scSderea indicatorului rezultativ a
influentat reducerea surselor fmprumutate de finantare pe termen lung. Din aceastS
cauzS fondul de rulment net s-a micorat cu 265,7 mii lei.
Influenfa factorilor nominalizap mai sus a fost partial diminuatS datoritS micorarii
investitiilor fn activele pe termen lung, ceea ce a permis majorarea finantarii activelor
curente cu 563,1 mii lei.

Studierea factorilor de gradul I nu este suficienta pentru aprecierea situatiei


cu privire la evolutia fondului de rulment net. De aceea in cadrul analizei se
efectueaza descompunerea, detalierea factorilor generali in parfile componente. in
acest scop in baza datelor Bilantului contabil fiecare factor de gradul I se prezinta
ca totalizarea factorilor de gradul II. Este de mentionat ca aceasta analiza poate fi
exeeutata cu nivelul diferit de detaliere: la nivelul subcapitolelor din Bilanful
contabil sau la nivelul posturilor separate de Bilant.
Exemplul 9.3

Intreprinderea Respect S.A.

Vom descompune influenta factorilor de gradul I asupra fondului de rulment net al


S.A. Respect in pSrtile componente. In baza datelor Bilanfului contabil vom alcatui
tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obpnute.
Tabelul 9.3
Calculul influentei factorilor de gradul II asupra fondului de rulment net
______________________________________________ (in lei)
Nr.
Denumirea factorului
Influenta
La La sfar?itul Abaterea,
i
crt.

fnceputul anului
factorului
anului
26
3

1
1.

1.1
1.2
2.

2.1
2.2
3.

3.1
3.2
3.3
3.4

de finantare
2Capitolul 7. Analiza surselor
3
4 a activelor 5
34 806 158 34 026 366
- 779 792
Modificarea capitalului
propriu - total
inclusiv modificarea
profitului nerepartizat
1 201 032
267 150
- 933 882
capitalului secundar
0
154 090
+ 154 090
2 233 069
1 967 394
- 265 675
Modificarea datoriilor pe
termen lung - total
inclusiv modificarea
1 015 431
- 1 015 431
creditelor bancare pe
termen lung
1 217 638
1 967 394
+ 749 756
datoriilor amanate privind
impozitul pe venit
31 551 767 30 988 687
- 563 080
Modificarea activelor pe
termen lung - total
inclusiv modificarea
38 834
65 555
+ 25 721
valorii de bilant a activelor
nemateriale
770 773
1 408 599
+ 637 826
activelor materiale Tn curs
de executie

terenurilor
850
+ 850
30
655
410
29
427
933
1
227
477
valorii de bilant a
mijloacelor fixe

- 779 792
- 933 882
+ 154 090
- 265 675

- 1 015
431
+ 749 756
+ 563 080

- 25 721
- 637 826
-850
+
1227477

Calculele efectuate in tabelul 9.3 atestS faptul cea mai mare influents asupra
reducerii fondului de rulment net al S.A. Respect" a exercitat-o rambursarea creditelor
bancare pe termen lung. Din aceastS cauzS indicatorul rezultativ s-a micorat cu 1
015,4
mii lei. Reducerea esentiala a fondului de rulment net a condiponat, de asemenea,
micorarea profitului nerepartizat i majorarea investitiilor in activele materiale Tn curs de
execupe. Influenta factorilor nominalizati a alcStuit 933,9 i 637,8 mii lei respectiv.
Printre factorii de gradul II cu efect de majorare, trebuie sS fie numita, Tn primul
rand, micorarea investipilor Tn mijloacele fixe i creterea datoriilor amanate privind
impozitul pe venit, ce a dus la mSrirea fondului de rulment net cu 1 227,5 i 749,8 mii lei
respectiv.

Factorii de modificare a fondului de rulment net stabiliti in baza informatiei


din Bilantul contabil in continuare pot fi detaliati cu aplicarea datelor evidentei
analitice. In tabelul 9.4 sunt reflectate cele mai probabile cauze ce pot conditiona
aparitia factorilor de gradul II.
Tabelul 9.4
Descompunerea factorilor de gradul II ai modificarii fondului de rulment net

Factorii de gradul II
1
Modificarea capitalului
statutar

Factorii de gradul 1
2
emisia actiunilor
anularea actiunilor
modificarea valorii nominale a actiunilor

26
4

Capitolul7. Analiza
surselor
de finantare
activelor
Modificarea capitalului
vanzarea
acfiunilor
la unapret
diferit de valoarea
suplimentar
nominala
diferente de curs valutar aferente aporturilor in
capitalul statutar
Modificarea capitalului rascumpararea acfiunilor
retras
vanzarea sau anularea actiunilor rascumparate
Modificarea rezervelor defalcari in rezerve
utilizarea mijloacelor din rezerve
Modificarea profitului obtinerea profitului
nerepartizat
utilizarea profitului
Modificarea diferentelor ecartul (reducerea) activelor pe termen lung
din reevaluarea activelor trecerea la venituri i cheltuieli a diferentelor
aferente activelor pe termen lung ie?ite
Modificarea creditelor obtinerea (atragerea) creditelor
bancare pe termen lung rambursarea creditelor
Modificarea datoriilor calcularea datoriilor
pe termen lung calculate achitarea datoriilor
Modificarea valorii de intrarea activelor nemateriale
bilant a activelor
amortizarea activelor nemateriale
nemateriale
reevaluarea activelor nemateriale
ieirea activelor nemateriale
Modificarea valorii de intrarea mijloacelor fixe
bilant al mijloacelor fixe uzura mijloacelor fixe
reevaluarea mijloacelor fixe
ieirea mijloacelor fixe
1
2

Modificarea investitiilor alocarea mijloacelor in investifii


pe termen lung in parti reevaluarea investitiilor
legate
ieirea investitiilor
Modificarea creanfelor aparitia, achitarea creanfelor
pe termen lung
Modificarea avansurilor acordarea avansurilor
acordate
restituirea avansurilor
trecerea in cont a avansurilor
trecerea avansurilor la cheltuieli
Modificarea altor active formarea cheltuielilor anticipate pe termen lung
pe termen lung
trecerea acestora la consumurile i cheltuielile
perioadei
In procesul efectuarii analizei factoriale a fondului de rulment net i
alcatuirii concluziilor analitice corespunzatoare atentie deosebita se acorda
factorilor care pot provoca sau deja au conditional aparitia fondului de rulment
net negativ:
26
5

surselor de finantare a activelor


formarea Capitolul
activelor7. Analiza
pe termen
lung pe seama surselor de finantare pe
termen scurt (procurarea mijloacelor fixe fara acumularea anticipata a
sumei de finantare necesare etc.);
retragerea esenfiala a capitalului propriu (rascumpararea actiunilor,
cotelor parfi);
dividendele platite in avans in lipsa profitului;
rambursarea creditelor atrase asupra nivelului de siguranta.

9.4. Analiza concordantei dintre fondul de


rulment net i volumul vanzarilor
in urma efectuarii analizei factoriale a fondului de rulment net, nu trebuie sa
se formeze impresie greita ca se apreciaza pozitiv orice cretere a acestui
indicator. Dimpotriva, fiecare intreprinzator este cointeresat in reducerea ciclului
operational datorita accelerarii vitezei de rotatie a partilor componente ale
fondului de rulment. In asemenea conditii, pentru mentinerea i majorarea
voiumului vanzarilor este necesara suma mai mica de investitii in fondul de
rulment net.
De aici reiese ca ritmul creterii vanzarilor, in mod normal, trebuie sa
depaeasca ritmul creterii fondului de rulment net. Ca rezultat, are loc eliberarea
mijloacelor plasate pentru formarea fondului de rulment net. in caz contrar apare
fenomenul imobilizarii (inghefarii) mijloacelor sub forma de stocuri de marfuri
i materiale, precum i creanfe.
In acest context, devine actuala studierea detaliata a evolutiei mijloacelor
investite in fondul de rulment net sub influenfa modificarii vitezei de rotape a
parfilor de formare a acestuia. Ca instrumente operationale aplicabile pentru
atingerea scopului propus, teoria i practica economica recomanda coeficientii
component de rotape a activelor curente i datoriilor pe termen scurt.
In particular, suma eliberarii (+) sau imobilizarii (-) mijloacelor investite in
fondul de rulment net, din cauza accelerarii sau mcetinirii vitezei de rotape a
stocurilor de marfuri i materiale, se stabile?te pe baza relapei;
AFRNsmm = (Dsmm cur. D SMM baza

)^

VV.
360

unde:
- modificarea valorii medii a fondului de rulment net sub influenza
evolupei duratei de rotape a stocurilor de marfuri i materiale,
Dsmm - durata medie de rotape a stocurilor de marfuri i materiale, VV veniturile din vanzari.
AFRNsmm

La randul sau, durata medie de rotape a stocurilor de marfuri si materiale se


determina prin formula:
26
6

7. Analiza
de finantare
a activelor
Capitolul
_ Stocuri
medii surselor
de marfuri
?i materiale
smm
Venituri din vanzari: 360

in caz de necesitate durata medie de rotape a stocurilor de marfuri i materiale


poate fi divizata in parple componente, corespunzator poate fi studiata variapa
investipilor in fondul de rulment net sub influenta modificarilor in rotapa:
stocurilor de materiale;
producpei in curs de execupe;
produselor finite;
marfurilor.
in mod similar se calculeaza suma eliberarii sau imobilizarii mijloacelor in
fondul de rulment net din cauza evolupei vitezei de rotape a creanfelor:
---------------------

AFRNCTS = (Dcrscur. - Dcrrsbaza) x~

vv

unde:
AFRNCTS- modificarea valorii medii a fondului de rulment net sub influenfa
evolupei duratei de rotafie a creanfelor pe termen scurt,
DCTS - durata medie de rotatie a creanfelor pe termen scurt.
Daca accelerarea procesului de producere i incasare duce la reducerea
(scurtarea) ciclului operational, atunci micorarea perioadei de achitare a
datoriilor pe termen scurt acfioneaza invers asupra duratei acestui ciclu. Cu alte
cuvinte, intreprinderea poate obtine reducerea ciclului operational prin majorarea
necritica a perioadei de achitare a datoriilor pe termen scurt. In aceste conditii se
folosete urmatoarea formula de calcul al eliberarii (+) sau imobilizarii (-)
investitiilor in fondul de rulment net:
AFRNdTS = (DDTSCUT. - DDTSbaza ) X ' ^ x (~ 1)

unde:
AFRNdts- modificarea

valorii medii a fondului de rulment net sub influenta


evolutiei duratei de rotafie a datoriilor pe termen scurt, DDTS - durata medie de
rotafie a datoriilor pe termen scurt.
Aplicarea practica a formulelor prezentate mai sus este ilustrata in exemplul
9.4.
Exemplul 9.4

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom studia evolutia investitiilor in fondul de rulment net al S.A. Respect" sub
influenfa modificarii vitezei de rotatie a activelor curente i datoriilor pe termen scurt. Jn
baza datelor Bilanfului contabil i Raportului privind rezultatele financiare vom alcStui
tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 9.5
Calculul modificarii valorii medii a fondului de rulment net
26
7

Capitolul
7. Analiza
surselor
de finantarede
a activelor
sub influenta
schimbarii
rotatiei
elementelor
formare a acestuia

(in lei)
Nr Elemente de
.
formare a
crt fondului de
.
rulment net
1
2
1. Stocuri
de
mSrfuri
i
materiale

Modul de calcul

Eliberarea (-),
imobilizarea (+)
investitiilor in fondul

3
(6 941813 + 10 060 234): 2
|_ 16 412 320:360 (1901 002 + 3
755 027): 2 1
21361294:360 16 412 320

de rulment
net
4

+ 3 191 588

--------------------

360
3

2. Creante pe
termen scurt

'(3 755 027 + 2 569 788): 2 X


16 412 320:360 (1901002 + 3
755 027): 2
21361294:360
16 412 320 x
360

3. Datorii pe
termen scurt

'(5 475 304 + 7 696 886): 2


16 412 320:360 (7 473 534 +
5 475 304): 2
21361294:360
16 412 320 X X 1) 360

4
+ 989 754

- 1 611 599

La S.A. Respect marimea medie a investitiilor fn fondul de rulment net a crescut de


la 3 394 227 lei [(1 301 094 + 5 487 460) 2] fn anul precedent la 5 246 267 lei [(5 487 460
+ 5 005 073) : 2] fn anul de gestiune. AceastS cretere se explica, fn primul rand, prin
fncetinirea vitezei de rotatie a activelor curente stocate, ce a cerut investitii suplimentare
pentru mSrirea stocurilor fn suma de 3 198 588 lei.
In anul de gestiune s-a mSrit fn comparatie cu anul precedent i suma medie a
mijloacelor retrase din circuitul fntreprinderii fn decontarile cu debitorii. Din cauza creterii
perioadei de fncasare a creantelor fntreprinderea a fost nevoita sa majoreze suma
mijloacelor plasate pentru formarea fondului de rulment net cu 998 754 lei.
Creterea perioadei de achitare a datoriilor pe termen scurt a permis fntreprinderii
sS micoreze valoarea medie a mijloacelor investite fn fondul de rulment net cu 1 611 599
lei. Dar asemenea reducere se apreciazS pozitiv numai fn cazul lipsei datoriilor cu
termenul de achitare expirat, ce nu se confirms prin datele Anexei la Bilanful contabil.
Nota: Necoinciderea modificSrii valorii medii a fondului de rulment net (5 246 267 lei
- 3 394 227 lei = 1 852 040 lei) cu suma totals a modificSrilor calculate fn tabelul 9.5 (+ 3
198 588 + 998 754 - 1 611 599 = 2 576 743 lei) se explicS prin urmStorul fapt: la
determinarea fondului de rulment net fn calcul se ia suma totals a activelor curente,
inclusiv mijloacele bSneti i alte active, ceea ce nu se ia fn considerare la aplicarea
coeficientilor particulari de rotatie.
26
8

Capitolul 7. Analiza surselor de finantare a activelor


9.5. Analiza respectarii
normativului
fondului de rulment net

Analiza factoriala a fondului de rulment net ofera informatii importante cu


privire la evolutia indicatorului in cauza, dar nu poate acorda posibilitatea de a
aprecia suficienfa fondului de rulment net. De exemplu, creterea marimii
fondului de rulment net nu intotdeauna inseamna satisfacerea nevoilor curente ale
intreprinderii. In aceasta privinja devine necesara analiza respectarii normativului
fondului de rulment net.
Aceasta etapa de analiza a fondului de rulment net este foarte importanta din
punct de vedere al gestiunii activelor curente. Esenfa analizei consta in
confruntarea marimii reale a fondului de rulment net cu normativul acestuia,
adica cu fondul de rulment net programat (necesar, optim).
In teoria i practica economica se utilizeaza mulfime de metode pentru
determinarea normativului fondului de rulment net, fiecare caracterizandu-se prin
avantajele i dezavantajele sale. Una din cele mai simple i frecvent aplicate in
practica economica metode constituie metoda de calculare a normativului
fondului de rulment net in baza duratei ciclului financiar.
Pentru aplicarea acestei metode in componenta ciclului operational
(comercial-industrial) se evidenjiaza cateva componente, prezentate in figura de
mai jos.
Ptasareacomenzii pentru Intrarea
material materialului

Ciclul operational

Incasarea piafii
de la cumparStor

Van zarea iei finite


producj
Perioada de rotate a creanfelor

Perioada de rotafie a stocurilor

zile
Perioada de rotate a datoriilor

Ciclul financiar

Ach itarea
matei ialului
Figura 9.2. Concordanta dintre ciclul operational fi cel financiar

Din figura 9.2 rezulta ca ciclul financiar reprezinta perioada dintre momentul
achitarii materialelor procurate i momentul incasarii mijloacelor baneti de la
realizarea productiei fabricate, in decursul careia intreprinderea trebuie sa posede
active curente suficiente.
Continutul metodei se prezinta in felul urmator: pentru determinarea
normativului fondului de rulment net la perioada rotatiei stocurilor se adauga
perioada incasarii creantelor i se scade perioada achitarii datoriilor pe termen
scurt, iar rezultatul obtinut se inmultete cu vanzarile zilnice.
26
9

Capitolul 7. fondului
Analiza surselor
de finantare
activelor
Calculul normativului
de rulment
net apoate
fi efectuat prin doua
modalitati:
conform datelor referitoare la stocurile de mSrfuri i materiale i
decontarile pe termen scurt, ce se atribuie nemijlocit procesului de
producere;
conform datelor despre suma totala a stocurilor de marfuri i materiale i
decontarilor pe termen scurt cu debitorii i creditorii.

In calitate de sursa de informafii, in ambele cazuri, servete Planul de


afaceri. Calcularea normativului fondului de rulment net presupune aplicarea
coeficientilor particulari de rotatie pentru efectuarea urmatoarelor etape.
1. Se determina viteza de rotatie a stocurilor de marfuri i materiale (SMM) In
zile:
Durata medie _ Stocul mediu al SMM a
rotatiei SMM Costul vanzarilor zilnice
2. Se calculeaza viteza de rotafie a creanfelor pe termen scurt (CTS) in zile:
Durata medie _ Soldul mediu al CTS de incasare a CTS
Vanzarile medii zilnice cu piata
amanata (in credit)
3. Se determina viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt (DTS) in zile:
Durata medie__________________Soldul mediu al DTS_____________
de achitare a DTS Cheltuielile operationale medii zilnice

Nota: in formulele prezentate mai sus numaratorul i numitorul se iau In


calcul In mod coordonat:
creanfele, care se exprima in prefuri de vanzare, se raporteaza la volumul
vanzarilor zilnice;
stocurile, care se evalueaza dupa cost, se iau in corelafie cu costul
producfiei, vandute intr-o zi;
datoriile, evaluate in prefuri de procurare, se coordoneaza cu cheltuielile
medii zilnice al bunurilor i serviciilor procurate.
4. Se determina durata ciclului financiar in zile:
Durata ciclului _ Durata medie Durata medie
Durata medie
financiar a rotafiei SMM de incasare a CTS de achitare a DTS
5. Se calculeaza normativul fondului de rulment net in lei:
Normativul fondului Durata ciclului Volumul vanzarilor
=
X -------------------------------------de rulment net
financiar
360

Exemplul 9.5

Intreprinderea Respect S.A.

27
0

7. Analiza
surselor
de finantare
a activelor
Vom determinaCapitolul
normativul
fondului
de rulment
net al
S.A. Respect prin metoda
duratei ciclului financiar. fn baza datelor din Planul de afaceri prezentate in tabelul 9.6
vom efectua calculele necesare la sfSritul anului de gestiune.
Tabelul 9.6
Date inipale pentru calcularea normativului fondului de rulment
Nr.
Indicatori
Suma in lei
crt.
1
2
3
1. Venituri din vanzSri nete total
15 605 064
1.1. Inclusiv cu piata am&natS (in credit)
12 484 051
2. Costul vanzSrilor
11 849 716
3. Suma totals a cheltuielilor operafionale (costul vanzSrilor,
16 869 192
cheltuielile perioadei, cheltuielile privind impozitul pe venit)
4. Soldul mediu al stocurilor de mSrfuri /' material
9 728 322
5. Soldul mediu al creanfelor pe termen scurt
2 482 556
6. Soldul mediu al datoriilor pe termen scurt
7 524 635 '
Tabelul 9.7
Calculul normativului fondului de rulment in baza duratei ciclului financiar
Nr.
Indicatori
crt
.1
2
1. Viteza de rotafie a stocurilor de mSrfuri i
materiale (fn zile)
2. Viteza de rotafie a creanfelor pe termen
scurt (fn zile)
3. Viteza de rotafie a datoriilor pe termen scurt
(fn zile)
4. Durata ciclului financiar (in zile)
5. VSnzSrile medii zilnice (fn lei)
6.
Normativul fondului de rulment (fn lei)

Calculul

Rezultatul

9 728 322 11
849 716:360
2 482 556 12
484 051: 360
7 524 635 16
869 192: 360
296 + 72- 161
15 605 064 : 360
207 x 43 347

296
72
161
207
43 347
8 972 829

fn baza informatiei din tabelul 9.7 putem concluziona pentru desfSurarea


normals a activitStii operafionale S.A. Respect in cursul anului de gestiune are nevoie de
un fond de rulment net in suma totals de 8 972 829 lei.
A

In continuare in cadrul analizei se examineaza asigurarea intreprinderii cu


fondul de rulment net. In urma confruntarii marimii reale a fondului de rulment
net cu normativul acestuia, se stabilesc trei diferite situatii. varianta optima se
considera cazul cand valoarea efectiva a fondului de rulment net coincide cu
marimea programata. Aceasta situafie ideala se observa destul de rar in practica
economica. Mai frecvente sunt urmatoarele abateri:

27
1

excedentul fondului de rulment net, in cazul cand valoarea lui depaete


Capitolul 9. Analiza fondului de rulment net
marimea necesara;
- deficitul fondului de rulment net, in cazul cand valoarea lui este mai mica
decat marimea necesara.
Este de menfionat faptul ca ambele abateri (excedentul i deficitul) influenteaza
negativ asupra situafiei financiare a intreprinderii.
Deficitul fondului de rulment este mult mai periculos i nedorit, pentru ca poate
erea:
stafionari in procesul desfaurarii activitatii operafionale din cauza lipsei
resurselor materiale;
greve din cauza retinerii salariilor;
amenzi, penalitati de platit creditorilor, fumizorilor, bugetului in legatura cu
incalcarea termenelor de achitare;
faliment.
Excedentul fondului de rulment, cu toate ca este mai preferabil, are, de asemenea,
serie de urmari financiare negative:
micorarea rentabilitatii (capitalul investit in stocurile activelor curente peste
norme nu aduce profit);
invechirea, deteriorarea i pierderea stocurilor excedente de marfuri i
materiale;
cheltuieli suplimentare privind pastrarea i asigurarea stocurilor excedente de
marfuri i materiale.
Exemplul 9.6

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom aprecia asigurarea S.A. Respect cu fondul de rulment net. In baza datelor din Bilanful contabil
i mSrimii normativului fondului de rulment din Planul de afaceri vom completa tabelul analitic i vom
interpreta rezultatele obtinute.

Tabelul 9.8
Analiza respectarii normativului fondului de rulment net
_____________________________________________________________________________(tn lei)
Nr.
Indicatorii
La sfaritul anului
La inceputul
crt
anului
.1
2
3
4
1. Suma efectivS a fondului de rulment net
5 487 460
5 005 073
2. Normativul fondului de rulment net
5 010 420*
8 972 829
3. Excedentul fondului de rulment net
+ 477 040
4. Deficitul fondului de rulment net
- 3 967 756
* Conform Planului de afaceri pentru anul precedent.
Din datele tabelului 9.8 se observS cS la fnceputul anului de gestiune la
S.A. Respect" a existat excedentul fondului de rulment net fn comparafie cu normativul fn
sumS de 477 mii lei. In cursul anului de gestiune situatia s-a mrSutSpt brusc i la sfSritul
perioadei la intreprindere se constats deficitul considerabil al fondului de rulment net. Suma
reals a indicatorului supus analizei la aceastS datS este cu 3 968 mii lei mai micS fn
comparatie cu normativul prestabilit fn baza datelor din Planul de afaceri. Acest fapt
condiponeazS necesitatea apelSrii la surse de finantare din exterior (fn particular, majorarea
creditelor bancare atrase) i provoacS aparitia datoriilor pe termen scurt cu termenul expirat.
|

272

In prezenta abaterilor esenfiale ale fondului de rulment net de la normativul


Capitolul 9. Analiza fondului de rulment net
prestabilit apare necesitatea determinarii cauzelor aferente. Unele cauze de acest gen
sunt prezentate in tabelul 9.9.
Cauzele posibile ale abaterilor fondului de rulment net (FRN) de la normativ
Elementele

Excedent de FRN

Tabelul 9.9

Deficit de FRN
3

1. Stocuri de
materiale

Micforarea voiumului productiei


Majorarea voiumului producfiei fabricate
fabricate In comparafie cu Planul de
in comparafie cu Planul de afaceri
afaceri
Supraconsumul
materialelor
(neres
Economia materialelor (micforarea
pectarea normelor de consum)
consumului fata de norme)

Reducerea prefurilor de procurare a

Crefterea preturilor de procurare a


materialelor in comparafie cu
materialelor in comparafie cu Planul de
Planul de afaceri
afaceri

Livrarea insuficienta a marfurilor ?i


Anularea comenzilor cumparatorilor dupa
materialelor de la furnizori in
momentul procurarii stocurilor de marfuri f i
comparafie cu prevederile
materiale
contractelor incheiate

Pastrarea stocurilor de marfuri f i


Pierderea fi lipsa materialelor
materiale invechite, netrebuincioase, cu Reducerea
procurarilor
din
cauza
calitatea pierduta.
insolvabilitafii

2.
finite

Produse

Majorarea voiumului producfiei fabricate Micforarea voiumului producfiei fabricate


in comparafie cu Planul de afaceri
in comparafie cu Planul de afaceri
Creterea costului produselor finite in
Scaderea costului produselor finite in
comparatie cu Planul de afaceri
comparafie cu Planul de afaceri
Deficitul de ambalaje i mijloace de

Crefterea cererii la produsele


transport
fabricate
Scaderea cererii pe piata fi capa- citafii
Micforarea preturilor pentru
de piata a cumparatorilor
produse ca politics conftienta
Majorarea prefuri lor in comparatie cu
(intenfionata) de prefuri
concurenfii
Producerea produselor lipsite de cerere
peste contracte de livrare
2

Calitatea scazuta a produselor In


comparajie cu calitatea concurentilor
Retumarea produselor de la consumatori

273

3.Creanfe pe Creterea voiumului vanzSrilor in comparatie


Scaderea voiumului vanzarilor in
Capitolul 9. Analiza fondului de rulment
net cu Planul de afaceri
termen scurt cu Planul de afaceri
comparatie
Majorarea preturilor de vSnzare in compara{ie
Reducerea preturilor de vSnzare in
cu Planul de afaceri
comparatie cu Planul de afaceri

Creterea cotei produselor vandute cu

Cre$terea cotei produselor vandute


piata amanata (in credit)
cu piata prealabila (in avans)

Incapacitatea de piata a cumpMtorilor


Accelerarea vitezei de efectuare a
incetinirea vitezei de efectuare a decontarilor decontarilor in sistemul bancar (reducerea
in sistemul bancar (crejterea ciclului de ciclului de circulate a documentelor)
circulate a documentelor)

4. Datorii pe
termen scurt

Crejterea preturilor de procurare a

bunurilor serviciilor in comparatie cu


Planul de afaceri
Intarzierea
achitarii
datoriilor
din
insolvabilitatea intreprinderii

Creterea cotei procurarilor cu piata


prealabila (in avans)
Atragerea creditelor $i impru- muturilor peste
nivelul necesar

Scaderea preturilor de procurare a


bunurilor i serviciilor in comparatie
cu Planul de afaceri
Crejterea cotei procurarilor cu piata
amanata (in credit)

Este evident ca informapile din tabelul 9.9 nu sunt depline, adica pot fi
suplimentate, dar i din acestea se observa ca cauzele devierii fondului de rulment net
de la normativ sunt foarte variate. Depistarea acestor cauze in cadrul analizei fondului
de rulment net reprezinta etapa prealabila necesara pentru elaborarea deciziilor
aferente gestiunii activelor curente. In special, masurile de insanatoire fmanciara cu
privire la aducerea marimii fondului de rulment net la normativ pot prevedea:

Micforarea duratei de rotatie a stocurilor de marfuri i materiale prin


- micforarea voiumului achiziponarilor stocurilor de marfuri i materiale
sau amanarea termenului de procurare;
- introducerea sistemului procurare exact la termen;
- realizarea s.m.m. netrebuincioase i plusurilor;
- impulsionarea vanzarilor produselor finite acumulate i marfurilor pe
calea politicii damping al preturilor.
Micforarea duratei de incasare a creanfelor datorita
- aplicarii politicii de discont;
- vanzarii cu piata prealabila (in avans);
- calcularii penal itatii pentru plafile intarziate;
- incasarii datoriilor prin adresarea la organele judiciare.
Majorarea necritica a duratei de achitare a datoriilor prin
- atragerea creditelor fi imprumuturilor suplimentare;
amanarea platii, restructurarea datoriilor;
- procurarea s.m.m. in rate.

274

Elaborarea oportuna a masurilor indicate, presupune necesitatea analizei operative


Capitolul 9. Analiza fondului de rulment net
a fondului de rulment in comparatie cu normativul prestabilit.

Bibliografie selectiva:
1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

A. Nederifa, N. Tiriulnicov, V. Paladi, L. Gavriliuc. Recomandari practice privind


intocmirea notei explicative la raportul financiar anual - revista Contabilitate fi
audit, nr.4, 1999, p.52, 71.
H. , H. .
2001 - revista Contabilitate fi audit, nr.3,
2002, p.31.
V. Balanufa. Diagnosticul fi estimarea surselor de constitute a patrimoniului
intreprinderii fi eficientei utilizarii pasivelor - revista Contabilitate fi audit, nr.
10, 1999, p.43-44.
A. Iffanescu, C. Stanescu, A. Bacufi. Analiza economico-fmanciara. Bucurefti,
Editura Economica, 1999, p.236-239.
N. Tabara, E. Horomnea, C. Toma. Analiza contabil-fmanciara. Iafi, TIPO
Moldova, 2000, p. 145-154.
JI.A. . . .:
, 1996, .398-401, 418-419.
. . . .: , 2002, .167-168,
431-437.
.. . . :
, 2000, .616-621.

275

Intrebari de recapitulare:
Capitolul 9. Analiza fondului de rulment net
1. Care este scopul formarii fondului de
rulment net?
2. Ce deosebire exista intre doua variante
(modalitafi, metode) de determinare a fondului de rulment net in baza datelor
Bilanfidui contabill
3. Care este sensul economic al fondului de rulment net potrivit ambelor variante de
calculare a acesteia?
4. Ce factori de gradul I provoaca modificarea fondului de rulment net?
5. Ce metoda se aplica pentru calcularea influentei factorilor de gradul I asupra
fondului de rulment net?
6. La ce nivel de detaliere poate fi efectuata analiza influentei factorilor de gradul II
asupra fondului de rulment net?
7. Cum se va modifica fondul de rulment net la efectuarea urmatoarelor operatiuni
economice: emisia actiunilor, rascumpararea actiunilor, utilizarea mijloacelor din
rezerve stabilite de legislate, obtinerea creditelor, procurarea mijloacelor fixe?
8. Ce factori pot provoca aparitia fondului de rulment net negativ?
9. De ce un intreprinzator este cointeresat in depairea ritmului creterii vanzarilor
asupra ritmului creterii fondului de rulment net?
10. Ce coeficienti de rotatie (generali, component sau particulari) se aplica pentru
studierea modificarii mijloacelor investite in fondul de rulment net?
11. In ce mod poate fi calculata suma eliberarii sau mobilizarii mijloacelor in fondul de
rulment net din cauza evolutiei vitezei de rotafie a creanfelor?
12. Cum va influenfa asupra mijloacelor plasate in fondul de rulment net majorarea
perioadei de achitare a datoriilor pe termen scurt?
13. La ce etapa de analiza a fondului de rulment net se apreciaza suficienfa acestuia?
14. Care este confinutul metodei de calculare a normativului fondului de rulment net in
baza duratei ciclului financiar?
15. Ce sursa informationala se folosete pentru calcularea normativului fondului de
rulment net?
16. Care coeficienfi de rotafie (generali, componenfi sau particulari) se aplica pentru
determinarea normativului fondului de rulment net in baza duratei ciclului
financiar?
17. Ce situafii pot fi stabilite in urma confruntarii valorii efective a fondului de rulment
net cu normativul acestuia?
18. In ce condifii se constata deficitul sau excedentul fondului de rulment net?
19. Care situafie (deficitul sau excedentul fondului de rulment net) este mai preferabila
pentru intreprindere?

276

20. De ce este periculos i nedorit deficitul fondului de rulment net?


Capitolul 9. Analiza fondului de rulment net
21. Ce consecinte poate erea excedentul fondului de rulment net?
22. Din ce cauze poate sa se formeze deficitul fondului de rulment net?
23. Ce situapi (deficitul sau excedentul fondului de rulment net) poate provoca
supraconsumul materialelor fa{a de norme, creterea voiumului vanzarilor,
creterea cotei procurarilor cu piata amanata (in credit)?
24. De ce este necesara depistarea cauzelor devierii fondului de rulment net de la
normativ?
25. Ce masuri pot fi intreprinse pentru aducerea marimii fondului de rulment net la
normativ?

TestuI individual 9
Verificap-va cunotintele din acest capital prin alegerea unui raspuns pentru fiecare
dintre urmatoarele intrebari (afirmapi).
9.1.(0,5) Fondul de rulment net reprezinta:
a) depairea marimii activelor curente asupra datoriilor pe termen lung;
b) depairea marimii activelor curente asupra datoriilor pe termen scurt;
c) depairea marimii activelor pe termen lung asupra datoriilor pe termen lung;
d) depairea marimii activelor pe termen lung asupra datoriilor pe termen scurt.
9.2.(0,5) Gasip raspunsul fals printre modalitaple de determinare a fondului de rulment
net:
a) Fondul de rulment net = Active curente - Datorii pe termen scurt;
b) Fondul de rulment net = Capital propriu + Datorii pe termen lung - Active pe
termen lung;
c) Fondul de rulment net = Capital propriu - Datorii pe termen lung + Active pe
termen lung.
9.3.(1,5) Daca capitalul propriu al intreprinderii alcatuiete 170 mii lei, suma datoriilor
pe termen lung - 80 mii lei i suma datoriilor pe termen scurt - 70 mii lei, atunci
valoarea fondului de rulment net constituie:
a) 320 mii lei; b) 40 mii lei;
c) 160 mii lei; d) 180 mii lei.

277

9.4.(0,5) Cea mai potrivita metoda pentru analiza factoriala a fondului de rulment net
Capitolul 9. Analiza fondului de rulment net
este:
a) metoda diferentelor absolute;
b) metoda diferentelor relative;
c) metoda balantiera;
d) metoda participarii prin cota.
9.5.(0,5) Gasifi raspunsul fals printre factorii ce pot provoca aparitia fondului de
rulment net negativ:
a) Retragerea esenfiala a capitalului propriu (rascumpararea actiunilor, cotelor
parti);
b) Incasarea creantelor pe termen lung;
c) Dividendele platite in avans in lipsa profitului;
d) Rambursarea creditelor atrase asupra nivelului de siguranta.
9.6.(2) Daca perioada medie de achitare a datoriilor pe termen scurt in anul precedent a
alcatuit 45 zile, in anul curent - 50 zile, iar vanzarile zilnice in anul curent - 15 mii
lei, atunci suma investitiilor in fondul de rulment net se va schimba cu:
a) +75 mii lei;
b) - 75 mii lei.
9.7.(2) Conform informatiei din Planul de afaceri al intreprinderii, perioada medie de
rotatie a stocurilor de marfuri i materiale alcatuiete 100 zile, durata medie de
incasare a creantelor - 35 zile, perioada medie de achitare a datoriilor pe termen
scurt - 50 zile, vanzarile zilnice - 20 mii lei. Normativul fondului de rulment
constituie:
a) 1 700 mii lei; c) 2 300 mii lei;
b) 300 mii lei; d) 3 700 mii lei.
9.8.(1,5) Daca normativul fondului de rulment net alcatuie?te 30 mii lei, iar valoarea
efectiva a acestui indicator - 35 mii lei, atunci la analiza suficientei fondului de
rulment net se constata:
a) deficitul fondului de rulment net in suma de 5 mii lei;
b) excedentul fondului de rulment net in suma de 5 mii lei.
9.9. (0,5) Excedentul fondului de rulment net poate condifiona:
a) invechirea mijloacelor fixe;
b) cheltuielile suplimentare privind formarea portofoliului de investitii pe
termen lung;
c) micorarea rentabilitatii activelor intreprinderii,
9.10. (0,5) Deficitul fondului de rulment net poate fi cauzat de :
a) crefterea preturilor de vanzare a produselor fabricate in comparatie cu Planul
de afaceri',
b) crefterea cotei produselor vandute cu piata amanata (in credit);
278

c) crefterea cotei procurarilor cu piata amanata (in credit).

Capitolul 9. Analiza fondului de rulment net


Capitolul 10 Analiza
lichiditatii

Obiectivele capitolului:

Caracteristica continutului economic al lichiditatii i explicarea importantei


analizei acesteia.
Ilustrarea clasarii activelor i surselor de formare a acestora pentru analiza
lichiditatii.
Examinarea modului de apreciere a lichiditatii in cadrul analizei exprese.
Prezentarea tehnicii de analiza factoriala a lichiditatii.
Descrierea analizei lichiditatii cu aplicarea normativelor de reduceri.
Expunerea analizei lichiditatii sub aspect dinamic.

10.1.

Continutul economic i importanta analizei lichiditatii


9

Analiza lichiditatii Bilantului contabil ocupa un loc central in aprecierea situatiei


financiare a firmei. Calcularea i interpretarea coeficientilor lichiditatii in mod
obligatoriu sunt incluse practic in orice materiale analitice, ca de exemplu: nota
explicativa la Raportul financiar anual; raportul conducerii intreprinderii catre
adunarea generala a proprietarilor cu privire la rezultatele activitatii in perioada
raportata; proiectul de investitii (pentru fondarea activitatii mixte etc.); prospectul
ofertei publice a valorilor mobiliare (prospectului de emisie a actiunilor etc.);
documentele de lucru ale auditorului privind aplicarea procedurilor analitice; studiul
cererii de credit etc.
Importanta deosebita a lichiditatii decurge din natura economica a acestui indice.
In cadrul echilibrului financiar capacitatea de piata, lichiditatea, solvabilitatea
caracterizeaza una din cele mai importante condifii de existenta a intreprinderii pe piata
- posibilitatea de a-i onora obligatiile de piata la termenele scadente.
Din punct de vedere notional (punct de vedere al continutului economic)
problematica lichiditatii, solvabilitatii i capacitatii de piata este suficient de complexa,
fiind tratata in mod diferit in lucrari tiintifice de specialitate i metodici (sisteme)
practice. Notiunile mentionate sunt foarte apropiate ?i, de aceea, deseori se confunda in
cadrul analizei Rapoartelor financiare. Totodata, intre ele exista unele deosebiri,
prezentate in figura 10.1.

279

Capacitatea de piata:

Capitolul 9. Analiza fondului de rulment net

capacitatea intreprinderii de a-i


onora obligajiile de piata

Lichiditatea

Lichiditatea

Solvabilitatea pe

Bilantului
contabil:

activelor:

termen lung: 1
1
capacitatea 1
intreprinderii L
de a face fata
datoriilor pe
perioada mai
lunga de timp 1

capacitatea
intreprinderii de
a-i achita
datoriile pe
termen scurt

proprietatea
elementelor
patrimoniale de a
se transforma in
mijloacele
baneti

Figura 10.1. Conexiunea no|iunilor capacitatea de piata, lichiditatea


;i solvabilitatea

Din aceasta figura rezulta ca lichiditatea activelor vizeaza proprietatea elementelor


din componenta patrimoniului intreprinderii de a se transforma in bani i servete in
calitate de criteriu de grupare a posturilor in activul Bilantului. Capacitatea de piata,
tratata sub aspect general, reflecta abilitatea intreprinderii de a face fafa obligatiilor
sale, adica de a-i onora plafile la termenele scadente. La aprecierea capacitatii de piata
intervine comparatia intre elemente de activ i de pasiv, respectiv mijloace de piata i
datorii.
Fiind examinata pe perioada scurta ori mai indelungata de timp, capacitatea de
piata semnifica corespunzator lichiditatea Bilantului contabil sau solvabilitatea pe
termen lung.
La definirea lichiditatii Bilanfului contabil pot fi evidentiate doua aspecte: static i
dinamic. Aadar, lichiditatea Bilanfului contabil poate fi defmita ca forma specifica a
echilibrului financiar, care exprima:
sub aspect static - stare de proportionalitate intre mijloacele de piata
disponibile la un moment dat i obliga^iile de piata exigibile la aceeai data;
sub aspect dinamic - stare de concordanta intre fluxurile monetare pozitive,
adica incasari, i cele negative - plafi.

10.2. Clasarea activelor i surselor de formare a


acestora pentru analiza lichiditatii
Pentru objinerea rezultatelor veridice in procesul analizei lichiditatii totalitatea
activelor intreprinderii se grupeazS in functie de capacitatea acestora de a se transforma
280

in mijloace baneti. In teoria i practica economica se aplica abordari numeroase in


Capitolul 9. Analiza fondului de rulment net
privirtta clasarii activelor disponibile dupa acest criteriu. Vom examina una din posibile
variante de clasare conform careia se evidentiaza urmatoarele grupe de active:
Aj - cuprinde active perfect lichide, precum sunt mijloacele baneti. Uneori in
aceasta grupa se includ i investitiile pe termen scurt care nu intotdeauna este
acceptabil in condifiile pietei insuficient dezvoltate de valori mobiliare;
A - confine active uor realizabile: produse finite, marfuri, investitii i creante pe
termen scurt;
A3 - integreaza active lent realizabile, precum sunt stocurile de marfuri i
materiale, alte active curente. in aceasta grupa deseori se includ i investifiile
pe termen lung;
A - include active greu realizabile, la care se refera activele pe termen lung.
2

Concomitent cu gruparea activelor disponibile, analiza lichiditatii implica clasarea


surselor de finantare reflectate in pasivul Bilanfului contabil. In dependenta de
necesitatea achitarii la termenele scadente, se deosebesc urmatoarele grupe de pasive:
Pi - contine datorii urgente, adica cele scadente cu termenul de piata expirat;
P2 - cuprinde datorii curente cu termenul de piata neexpirat;
P3 - integreaza datorii pe termen lung;
P4 - include capital propriu.
Clasarea activelor i pasivelor intreprinderii in functie de aceste criterii,
examinarea corelatiilor existente dintre grupele evidentiate permite aprecierea
lichiditatii Bilantului contabil. .

281

Capitolul 10. Analiza lichiditiipi

Bilanful contabil se considera absolut lichid, daca se respecta urmatoarele


relatii:
Ai>Pi; 2>; >.

In urma menfinerii acestor inegalitafi se ivete inca relate: A4 < P4.


Inegalitatea indicata are, pe de parte, un caracter rezultant, iar pe de alta parte, un
confinut economic foarte profund. Indeplinirea acestei condifii semnifica faptul ca
la intreprindere exista fondul de rulment net pozitiv.
Exemplul 10.1

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom clasa activele S.A. Respect" in functie de capacitatea acestora de a se


transforma fn mijloace bSneti. Concomitent vom grupa sursele de finantare fn dependents
de necesitatea achitSrii la termenele scadente. In baza datelor Bilanfului contabil i Anexei
la acesta vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 10.1
Clasarea activelor in functie de gradul lichiditatii i pasivelor dupa scadenta
___________________________________________(in lei)
Nr.
Grupe de active i pasive
La Inceputul La
sfaritul
crt.
anului
anului
1
2
3
4
1.
Total active
42 514 531
43 690 646
inclusiv
1.1. A1 - mijloace bSnesti
216 095
63 369
1.2. A2 - investitii si creante pe termen scurt
3 755 027
2 569 788
1.3. A3 - stocuri de mSrfuri i materiale, alte active
6 991 642
10 068 802
curente
1.4. A4 - active pe termen lung
31 551 767
30 988 687
2.
Total pasive
42 514 531
43 690 646
inclusiv
2.1. P1 - datorii urgente (pe termen scurt cu termenul 1 653 632
4 456 374
expirat)
2.2. P2 - datorii curente (pe termen scurt cu termenul 3 821 672
3 240 512
neexpirat)'
2.3. P3 - datorii pe termen lung
2 233 069
1 967 394
2.4. P4 - capital propriu
34 806 158
34 026 366
' Nota: Randul 2.1 din tabelul 10.1 se determinS prin fnsumarea datoriilor cu termenul
expirat in baza datelor Anexei la Bilantul contabil, iar randul 2.2 - ca diferenta dintre suma
datoriilor pe termen scurt din Bilant contabil i randul 2.1 din tabelul 10.1.
Studierea informapei prezentate fn tabelul 10.1 permite de a conchide urmStoarele.
Atat la fnceputul, cSt i la sfSritul anului, suma activelor perfect lichide

28
6

Capitolul 10. Analiza lichiditatii


este mult mai redusS in comparafie cu datoriile urgente, ce atestS nerespectarea
condifiei A1 >Pb
Aceeai concluzie este valabilS fn privinta activelor uor realizabile in concordats cu
datoriile curente, adicS se constats necorespunderea condifiei A 2 > P2. TotodatS, se
observS depSirea considerabilS a activelor lent realizabile In comparafie cu datoriile pe
termen lung (respectarea condifiei A3 > P3), ce au condifionat formarea fondului de rulment
net pozitiv, adicS corespunderea condifiei A4 < P4.

10.3.

Analiza lichiditatii Tn cadrul analizei exprese

Clasarea activelor in functie de capacitatea acestora de a se transforma in


mijloacele baneti i gruparea surselor de fmanfare in dependenta de necesitatea
achitarii la termenele scadente permite calcularea coeficienfilor de lichiditate.
Din definitia lichiditatii Bilantului contabil formulata in paragraful 10.1. poate
fi dedusa formula de baza a acestui indice:

u-j-t t
Mijloacele de piata disponibile
IC i l a ea Obligatiile de piata pe termen scurt

In funofie de componenta numaratorului i numitorului formulei de baza, pot fi


constituite numeroase variante de indicatori ai lichiditatii. In continuare vom
examina trei din cele mai frecvent folosite sisteme (metodici). Este de menfionat
faptul ca fiecare din aceste sisteme are anumita sfera de aplicare, avantaje i
dezavantaje.

Primul sistem (metoda) de apreciere a lichiditatii Bilantului contabil este


multilateral examinat in literatura de specialitate i se folosete pe larg in cadrul
analizei exprese a situatiei financiare a intreprinderii.
Particularitatea metodei consta in faptul ca calcularea coeficienfilor se
efectueaza sub aspect static i exclusiv in baza datelor Raportului financiar.
Conform acestui sistem se calculeaza i se interpreteaza 3 coeficienfi de lichiditate.
Caracteristica fiecarui coeficient include urmatoarele aspecte:
denumire (variante de denumiri) 1;
formula (modul) de calcul1;
semnificafie (sensul economic);
parametri de apreciere (intervalul optim, recomandat, cerut, nivelul teoretic
suficient, de siguranfa);
cauze i consecinfe ale neincadrarii in intervalul optim;
situatii de aplicare.
Este de menfionatca in literatura de specialitate i activitatea practice exista
confuzii numeroase i semnificative tn privinfa denumirilor coeficientilor de
lichiditate. Adica se utilizeaza diferite denumiri pentru exprimarea coeficientilor
idehtici i invers, denumiri similare pentru identificarea dif^njilor coeficienfi. Din
1

1 Aceste aspecte tn mod succint sunt prezentate In tabelul 10.2.


28
7

Capitolul 10. Analiza lichiditatii

punct de vedere practic, mult mai important este* sensul ecopornic, modul de
calculare i apreciere a coeficientilor/Din aceste jcOnsiderente, este rezonabil ca
materialele analitice sS contina fomiula de calcul a coeficientilor aplicati.

Tabelul 10.2

Calculul coeficientilor de lichiditate in cadrul analizei exprese


Nr.
Denumirea
Modul de calcul
Sursa
de Intervalul
crt
coeficientului
optim
inform atie
.1
2
3
4
5
1. Lichiditatea curenta,
Active curente Datorii pe rd.460 f. 1 2-2,5 1
generala, de gradul
-2,5 >2
termen scurt
rd.970 f.1
III, coeficientul de
acoperire, coeficientul total (general) de
achitare
2.
Mijloace baneti +
rd.440 + + 0,7-0,8 > 1
Lichiditatea
intermediara, restransa, + Investitii pe termen scurt + rd. 390 + +
de gradul II, testul + Creante ne termen scurt rd.350f.l
Datorii pe termen scurt
rd.970 f.1
acid
3. Lichiditatea
Miiloace banesti* Datorii pe rd.440
f.1 0,2-0,25
absoluta, urgenta,
termen scurt
rd.970 f.1
0,05 - 0,1
rapida, imediata, de
* In condifiile
gradulpietei
I suficient dezvoltate de valori mobiliare pot fi luate in calcul i hartii dc valoare u$or
realizabile (negociabile).

Unui dintre neajunsurile lichiditatii curente consta in faptul ca aceasta nu tine


cont de cpmponenfa (structura) activelor curente. Intr-adevar, ele pot sa aiba
dimefisiune suficienta, dar structura inadecvata. Este evident ca
mijloaceleb&neti sau creanfele sunt mai uor disponibile pentru stingerea
datoriilor decat stocurile de marfuri i materiale. in acest context, analiza
lichiditatii curente se completeaza prin calcularea i interpretarea lichiditatii
intermediare i lichiditatii absolute.
Lichiditatea intermediara reprezinta un caz particular al lichiditatii curente,
condifionat de faptul excluderii din componenta activelor lichide a stocurilor de
marfuri i materiale, precum i a altor active curente.
Sensul economic ai lichiditatii intermediare: acest coeficient reflecta cota
datoriilor pe termen scurt care intreprinderea este capabila sa achite prin
mobilizarea mijloacelor baneti, investitiilor pe termen scurt i creanfelor pe
termen scurt.
V/' Cel mai strict i dur criteriu de apreciere a lichiditafii il reprezinta coeficientul
lichiditatii absolute, in cadrul calcularii acestuia, se compara cele mai lichide
active curente cu datorii pe termen scurt.
28
8

Capitolul 10. Analiza lichiditatii

Dupa confinutul sau economic, acest coeficient caracterizeaza cota datoriilor


pe termen scurt care intreprinderea este capabila sa achite imediat utilizand numai
mijloacele baneti disponibile la moment.
in literatura de specialitate exista diferite pareri in privinfa parametrilor de
apreciere a lichiditafii care sunt prezentate In ultima coloana din tabelul 10.2.
Nivelul insuficient al coeficienfilpt lichiditafii poate cauza un ir de consecinfe
negative care au fost prezentate in paragraful 9.5. al acestui manual la caracteristica
consecinfelor formarii fondului de rulment net in comparafie cu normativul
acestuia.
)Q Ca un factor pozitiv se apreciaza creterea lichiditafii, dar pana la nivelul
maximal recomandat. Cu alte cuvinte, creterea excesiva a coeficienfilor nu este
binevenita. Depairea nivelului maximal recomandat reflecta structura irafionala
a activelor intreprinderii, cand parte de mijloace sunt inghefate in stocuri
anormale i nejustificate, care nu aduc venit.
x,/) Cauzele i consecinfele negative probabile ale excesului lichiditatii curente
peste limita de sus sunt reflectate in figura de mai jos.
Cauzele posibile

Consecinfele probabile
Figura 10.2. Cauzele $i consecinfele negative ale depa$irii coeficientului lichiditdfii
curente peste limita de sus

Este evident ca cauzele i consecintele indicare in figura 10.2 in mod mai


restrans se refera i la cazurile depafirii lichiditatii intermediare, precum i a celei
absolute peste limitele de sus ale intervalelor optime.
Exemplul 10.2Intreprinderea Respect S.A.

28
9

Capitolul 10. Analiza lichiditatii


Vom examina nivelul i evolufia coeficientilor HchiditBtii S.A. Respect sub aspectul static prin
aplicarea analizei exprese. In baza datelor din Bilant contabil vom alcStui tabelul analitic i vom
interpreta rezultatele obtinute.

\/

Tabelul 10.3

Calculul coeficientilor lichiditafii iri/cadrul analizei exprese


Nr.
1

Denumirea
coeficientului
2

1.

Lichiditatea
curentS

2.

Lichiditatea
intermediarS

3.

Lichiditatea
absolutS

\ Calculul coeficientului
la inceputul anului
3\
10 962 764 Ng 5 475
304 \
216095 + 3 755 027 \
-------------------------= 0,73
5 475 304
216 095
--------------= 0,04
5 475 304

la sfarsitul anului
4
12 701959 ,
---------- =1,65

7 696 886
63 369 + 2 569788 _______
-----------------------= 0,34
7696 886

63 369

-------------= 0,01

7 696 886

~T

L.

Din calculele efectuate in tabelul 10.3 rezultS la S.A. ,,Respep?fn decursul anului de
gestiune s-a evit tendinta negativS de scSdere a coeficipeplor lichiditStii. fn particular,
lichiditatea curentS {active curente /datorii pe termensdurt) care la inceputul anului curent se
incadra in intervalul optim (2-2,5) spre firfele anului de gestiune a scSzut pana la 1,65. Acest
fenotnen negativ se expligs prin faptul cS ritmul creterii datoriilor pe termen scurt
depSete considerabil ritfntil creterii activelor curente.
Din cauza micorSrii sumei mijloacelor bSpeti i creantelor in conditiile creterii
datoriilor pe termen scurt a scSzut ekerijfial i lichiditatea intermediarS [(mijloace baneti +
investitii pe termen scurt + pe termen scurt)/datorii pe termen scurt]. DacS la
inceputul anului de gestiune 'acest coeficient se incadra in intervalul optim (0,7-0,8), atunci
in decursul anulurlichiditatea intermediarS s-a micorat pana la 0,34.
La cel mai scSzut nivel, in comparafie cu interval optim (0,2-0,25), se situeazS
coeficientul lichiditatii absolute (mijloace bSneti /datorii pe termen scurt). Este de
mentionat cS acest coeficient nu corespunde cerintelor atSt la inceputul (0,04), cat i la
sfaritul anului de gestiune (0,01) demonstrSrid evolutia negativS in urma reducerii sumei
mijloacelor bSneti disponibile in condifiile creterii datoriilor pe termen scurt.

In calitate de avantaje ale sistemului de apreciere a/lichiditatii in cadrul analizei


exprese, pot fi numite:
/
simplitatea i u$urinta calcularii coeficientilor'
accesibilitatea sursei informationale - Bilantului contabil.
Avantajele mentionate condifioneaza utiliziirea frecventa a acestui sistem in
practica economica. Situatiile de aplicare a coeficientilor lichiditatii sunt foarte
variate. Vom mentiona\cele mai probabile cazuri de utilizare a acestor coeficienti:
\
/
la cererea creditului bancar: dpairea coeficientilor lichiditatii fata de
nivelul minimal cerut constftuie un grad corespunzator de siguranfa pentru
acordarea credituluf, in caz contrar, creditorul prudent va cere garanfii
29
0

Capitolul 10. Analiza lichiditatii

suplimentare aje rambursarii creditului (gajul, leasing-ul, garanfia de la terti


etc.);
la acordarea avansului (plafii prealabile) pentru activele ce urmeaza a fi
primite i lucrarile (serviciile) ce urmeaza a fi executate (prestate). De
exemplu, titularul (beneficiarul) construcfiei va analiza lichiditatea
antreprenorului;
la acordarea creditului comercial (transmiterea activelor, acordarea
serviciilor cu piata amanata). De exemplu, fumizorul prudent va aprecia
lichiditatea consumatorului i, in cazul nivelului insuficient al lichiditafii,
va insista ca in contract de livrare sa fie inclusa conditia
achitarii in avails;
\

la procurarea valorilor mobiliare (acfiunilor, obligatiunilor etc.)


cumparatorul potential va analiza lichiditatea emitentului (in orice caz) i
vanzatorului (daca se cere piata in avans);
la primirea cambiilor in contul achitarii activelor (serviciilor vandute).

In cazurile menfionate i in alte situafii asemanatoare, persoana care suporta


riscul financiar alege criteriul de apreciere a lichiditatii contragentului pomind de la
urmatoarele considerente: cu cat mai scurta este perioada de creditare, imprumutare,
avansare, investire etc. cu atat mai strict i dur criteriu va fi aplicat.
Printre dezavantajele (neajunsurile) sistemului de apreciere a lichiditatii in
cadrul analizei exprese pot fi menfionate urmatoarele aspecte:
concordanfa statica a mijloacelor i obligafiilor de piata la un moment dat
nu asigura corespunderea acestor elemente in viitor;
caracterul subiectiv al parametrilor de apreciere care nu sunt argumentafi in
mod logic i s-au stabilit finand cont de practica activitafii mtreprinderilor
in condifiile piefei dezvoltate i aplicarii
S.I.C.;
ignorarea gradului diferit de lichiditate a activelor reflectate in Bilant in
componenfa elementului patrimonial unic (produse finite stocate la depozit
din insuficienfa ambalajului sau din insuficienfa cererii, calitafii scazute
etc.).

10.4. Analiza factoriala a lichiditatii


Necorespunderea coeficienfilor de lichiditate parametrilor recomandafi,
existenta tendinfelor negative in evolutia acestor coeficienfi impune depistarea
cauzelor ce au condifionat modificarea lichiditafii. In acest scop se efectueaza
analiza de tip factorial. Vom examina metodica corespunzatoare in baza
coeficientului lichiditafii curente.
29
1

Capitolul 10. Analiza lichiditatii

Modificarea lichiditafii curente poate fi provocata de creterea (scaderea)


activelor curente i/sau datoriilor pe termen scurt. In acest sens lichiditatea curenta,
ca indicatorul rezultativ, depinde de doi factori generalizatori de gradul I (vezi
figura 10.3).

29
2

Capitolul 10. Analiza lichiditatii

Indicator rezultativ: Lichiditatea curenta

Stocuri de marfuri ?i
materiale m

Creante $i investitii
pe
termen scurt

Datorii financiare pe
termen scurt

Datorii comerciale pe
de gradul
I'
FactoriFactori
de gradul
II
termen scurt

Mijloace banejti

Datorii pe termen scurt


calculate

Datorii pe termen scurt

Din figura 10.3. se observa ca factorii de gradul I, la randul lor, se afla sub
influenta factorilor detaliati (de gradul II).
In procesul analizei, in primul rand, se determina influenta factorilor de
gradul I asupra lichiditatii. in acest scop se aplica metoda de substitutii in lant:
Influenta modificarii activelor curente
^ Ccur

DTS

baza

DTS

^^baza

baza

unde
Figura 10.3. Dependenta dintre lichiditatea curenta $i factorii influenti

AC - activele curente,
DTS - datoriile pe termen scurt.

Influenta modificarii datoriilor pe termen scurt


DTSb

AC

DTS

29
3

ACr

Exemplul 10.3

Intreprinderea Respect S.A.

Vom efectua analiza influentei factorilor de gradul I asupra lichiditStii curente a


S.A. Respect. In baza datelor Bilantului contabil vom alcStui tabelul analitic i vom
interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 10.4
Calculul influentei factorilor de gradul I asupra modificarii lichiditatii curente
Factori influenti, lei
Nr.
Active
curente
substiDatorii pe
tutiei
termen scurt
____i
1
2
3
0
10 962 764
5 475 304
1

12 701 959

5 475 304

12 701 959

7 696 886

Lichiditatea
Curenta

Influenta factorului,
coeficient

4
10 962 764
-----------= 2,00
5 475 304
12 701959
--------------= 2,32
5 475 304
12 701 959
--------------= 1,65
7 696 886

2,32-2.00 - + 0.32
1,65-2,32 = -0,67

Calculele efectuate in tabelul 10.4 aratS cS, fn urma creterii activelor curente,
nivelul lichiditStii curente la sfSritul anului de gestiune s-a majorat cu 0,32 puncte fn
comparatie cu fnceputul. Totodata, creterea considerabilS a datoriilor pe termen scurt a
conditionat reducerea indicatorului rezultativ cu 0,67.
Concluzia generala constS fn urmStoarele: din cauza depairii esenUale a ritmului
creterii datoriilor pe termen scurt asupra ritmului creterii activelor curente s-a format
tendinta negativa de scadere a lichiditStii curente.

In continuare prin metoda participarii prin cota (repartizarii proporfionale)


influenta factorilor de gradul I se descompune
in profilul factorilor de
gradul II. In acest scop se aplica formulele:
ALCi(AC) ALC AC x

(
AAC
ADTS

ALCj(DTS) ALCDTS x-"~~^r


unde
ALQ(ac) - modificarea lichiditatii curente sub influenfa factorului i din
componenta activelor curente;
ALCAC - modificarea lichiditatii curente sub influenta activelor curente;

Capitolul 10. Analiza lichiditafii


AACj - modificarea partii componente a activelor curente;
A AC - modificarea totala a activelor curente;

ALCj(DTS) - modificarea lichiditatii curente sub influenfa factorului j din componenta datoriilor
pe termen scurt;
ALCDTS - modificarea lichiditatii curente sub influenfa datoriilor pe termen scurt;
ADTSj - modificarea partii componente a datoriilor pe termen scurt; ADTS - modificarea totala a

datoriilor pe termen scurt.


Exemplul 10.4

Intreprinderea Respect S.A.

Vom descompune influenta factorilor de gradul I asupra lichiditStii curente a


S.A. Respect" in pSrtile componente. In baza datelor Bilantului contabil i informatiei din
exemplul 10.3 vom alcStui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 10.5
Calculul influentei factorilor de gradul II asupra modificarii lichiditatii curente

Denumirea factorului La inceputul La $far$itul Modificare


anului, lei
anului, lei
absoluta,
in lei

Cota
Influenta
factorului factorului
de gradul
,
II,
coef.
%
4
5
6
+ 1 739 195
100,00
+ 0,32

1
2
3
1. Active curente
10 962 764 12 701 959
inclusiv
6 991 642
10 068 802 + 3 077 160
+ 176,93 + 0,57
1.1. Stocuri i alte
active curente
3 755 027
2 569 788
- 1 185 239
- 68,15
-0,22
1.2. Creante pe
termen scurt
1.3. Mijloace b3ne$ti
216 095
63 369
- 152 726
-8,78
-0,03
5
475
304
7
696
886
+
2
221
582
100,00
-0,67
2. Datorii pe termen
scurt
2 515 102 + 2 515 102
+ 113,21
-0,76
2.1.Datorii financiare
pe termen scurt
2 243 665
+ 568 778
+ 25,60
-0,17
2.2. Datorii comerciale 1 674 887
pe termen scurt
2 938 119
- 862 298
-38,81
+ 0,26
2.3. Datorii pe termen 3 800 417
scurt calculate
Note: ' + 176,93 = (+ 3 077 160) : (+ 1 739 195) x 100; ** + 0,57 = (+ 0,32) x (+ 176,93): 100
sau
+ 0,57 = (+ 0,32) x(3 077 160): (+ 1 739 195).
Rezultatele obpnute in tabelul 10.5 reflects influenta diversS (cu orientarea in diferite
directii) a factorilor de gradul II asupra lichiditStii curente a S.A. Respect", fn particular, fn
urma caiculelor efectuate s-a evidenfiat influenta negate asupra indicatorului rezultativ a
creterii datoriilor financiare i comerciale pe termen scurt, precum i scaderii creantelor,
investitiilor pe termen scurt i mijloacelor bneti. Actiunea sumarS a factorilor numiti a
provocat reducerea lichiditatii curente cu 1,18 puncte (0,76 + 0,17 + 0,22 + 0,03).

29
5

Capitolul 10. Analiza lichiditafii


Influenta negativS a factorilor de gradul II a fost partial diminuata datoritS creterii
stocurilor de mSrfuri i materiale, precum i scSderii datoriilor pe termen scurt calculate.
Sub influenta acestor factori lichiditatea curentS a crescut cu 0,83 puncte (0,57 + 0,26).

10.5.
Analiza lichiditatii cu aplicarea
normativelor de reduceri
Neajunsurile considerabile ale metodei de apreciere a lichiditatii in cadrul
analizei exprese (indicate in paragraful 10.3 al prezentului capitol) au conditionat
aparitia altor metode care sunt menite sa inlature unele din aceste neajunsuri. in
particular, rezultatele mai veridice cu privire la nivelul lichiditatii pot fi obpnute
prin metoda cu aplicarea normativelor de reduceri.
Esenfa metodei consta in recunoaterea imposibilitatii transformarii unor
elemente patrimoniale in forma baneasca, ca de exemplu: creanfele consumatorilor
insolvabili (falifi), materiale deteriorate i inutile, comenzi anulate, produse finite
i marfuri fara cerere, hartii de valoare nerealizabile, mijloacele baneti la
conturile bancilor falite etc. Pornind de la aceste considerente, la determinarea
coeficientilor de lichiditate in calculul se ia numai parte din valoarea totala a
anumitor elemente patrimoniale pentru care se aplica normativele de reduceri.
Normativele corespunzatoare se stabilesc avand in vedere studierea datelor medii
statistice cu privire la lichiditatea diferitelor posturi ale Bilantului contabil.
Aceasta metoda de analiza a lichiditatii Bilantului contabil i-a gasit aplicare
practica in sistemul bancar autohton pentru aprecierea credibilitatii (bonitatii)
solicitantului de credit.
Modul de calculare a coeficientilor de lichiditate cu ajutorul normativelor de
reduceri, precum i nivelul cerut (recomandat, de suficienfa) al coeficientilor in
cauza este prezentat in tabelul de mai jos.
Tabelul 10.6
Calculul coeficientilor de lichiditate
9

cu aplicarea normativelor de reduceri in cadrul aprecierii


credibilitatii (bonitatii) debitorului (solicitantului de credit)
Nr.
crt.
1
1.

Denumirea
coeficientului

Modul de calcul

Sursa de informatie

Coeficientul
acoperire

de Mijloace bane$ti + Investitii pe termen rd.440 + rd. 390 + +


scurt + 70 % din creante i alte active + 0,7 x (rd.350 + +
80 % din stocuri de marfuri si materiale rd.450) + 0,8 x x
Datorii pe termen scurt
rd.250 f.1 rd.970 f.1

29
6

Nivelul
cerut
5
>2

Capitolul 10. Analiza lichiditafii


2.

3.

Coeficientul
lichiditatii
gradul )

Mijloace baneti + Investitii pe termen rd.440 + rd. 390 + +


(de scurt + 70 % din creanfe + 80 % din 0,7 x rd.3 50 + + 0,8 x
produse finite +
(rd.230 + + rd.240) f.
+ 80 % de marfuri Datorii pe termen
1 rd.970 f.1
scurt

Coeficientul
lichiditafii
absolute

Miiloace banesti Datorii pe termen


scurt

rd.440 f.1 rd.970 f.1

>1,3

>0,2

Dupa cum se observa din ultima coloana a tabelului 10.6, din punctul de
vedere al creditorului este important ca coeficientii de lichiditate a solicitantului
de credit sa fie egali ori sa depaeasca nivelul corespunzator de suficienta. In
aceasta privinta, limita de sus nu se examineaza. Totodata, este de mentionat
faptul ca la aplicarea acestui sistem de analiza a lichiditatii se inainteaza cerintele
mai dure fata de coeficienti i se constata aprecierile mai stricte in comparatie cu
prima metoda practicata in cadrul analizei exprese.
Exemplul 10.5

intreprinderea Respect S.A.

Vom examina nivelul i evolutia coeficientilor lichiditatii S.A. Respect fn scopul


aprecierii credibilitatii fntreprinderii la cererea creditului bancar. In baza datelor din
Bilantul contabil vom alcatui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 10.7
Calculul coeficientilor lichiditatii in cadrul aprecierii
credibilitatii (bonitatii) clientului bancar
Nr Denumirea
.
coeficientu
cr
lui
t
1
2
1. Coeficientul

de acoperire

Calculul coeficientului
la fnceputul anului
la sfaritul anului
3

216 095 - 0,7 x (3 755 027 + + 49 829) + 0,8x6


941 813
5 4 75 304

2. Coeficientul

lichiditatii (de
gradul II)

63 369 + 0,7 x (2 569 788 + + 8 568)+


0,8x10060 234

216 095 + 0,7 x 3 755 027 +

+ 0,8 x(1 862 778 + 3 843 315) 5 475 304

7 696 886
63 369 + 0,7 x 2 569788 +
+ 0,8x(3 890 959 + 436 595)

------- ----------------------------

7 696 886

3.

Coeficientul
lichiditatii
absolute

216 095

- 1,29

= 0,69

63 369

--------------= 0,04

--------------= 0,01

5 475 304

7 696886

Din calculele efectuate in tabelul 10.7 rezultS , din punctul de vedere al


creditorului, coeficientii de lichiditate la S.A. Respect" nu corespund nivelului de
sigurantct i demonstreazS In dinamicS tendinta negativa de scSdere. Aceasta situatie

29
7

Capitolul 10. Analiza lichiditafii


reflecta creterea riscului de creditare din care, fn mod firesc, rezultS fn aplicarea
conditiilor mai dure (gaj, leasing, garanpe etc.) la acordarea creditelor.

Ca concluzie generala putem constata ca metoda de analiza a lichiditatii cu


ajutorul normativelor de reduceri reprezinta variatie a primei metode ce se
aplica in cadrul analizei exprese. Este natural ca avantajele i neajunsurile
inerente acestor metode apropiate sunt, in mare parte, identice. Totodata, a doua
metoda este menita sa Mature ultimul dezavantaj al primei metode, cu toate ca
alte neajunsuri raman valabile.
Aprecierea mai exacta a nivelului lichiditatii devine posibila in cazul
examinarii datelor privind fluxurile plafilor i incasarilor.

10.6.
\/

Analiza lichiditatii sub aspect dinamic

In calitate de cea mai perfecta metoda de apreciere a lichiditatii Bilantului


contabil este general recunoscuta analiza acesteia sub aspect dinamic. Aceasta
metoda este frecvent utilizata in tarile cu economie dezvoltata pentru scopurile
interne.
/
Particularitatea metodei consta in aprecierea lichiditafii, luand in considerare
fluxurile plafilor i incasarilor. Aplicarea acestei metode presupune efectuarea
urmatoarelor lucrari prealabile:
gruparea creanfelor i datoriilor pe termen scurt dupa termenul de
scadenfa, adica termenul de achitare (realizare) prevazut (prescris) - vezi
tabelul 10.9 din exemplul 10.6. In practica economica aceasta grupare
este cunoscuta ca graficul de incasari previzionate i plafi exigibile. Ea
nu trebuie confundata cu gruparea creantelor i datoriilor pe termen scurt
dupa durata de intarziere la incasare (piata), adica dupa expirarea
termenului de achitare care este reflectata in Anexa la Bilantul contabil;
din componenta fiecarui element patrimonial, care se ia in calcul la
determinarea lichiditatii, se exclude valoarea elementelor nelichide.
7

Dupa executarea lucrarilor pregatitoare, devine


coeficientilor de lichiditate prezentafi in tabelul 10.8.

Nr.
crt.
1

posibila

Calcului coeficientilor de lichiditate sub aspectul dinamic


Coefi
Modul de calcul
Sursa de informafie
cientul
2

29
8

calcularea
Tabelul 10.8
Nivelul
cerut
5

Capitolul 10. Analiza lichiditafii


l.:

'3/

Lichidi
tatea
curenta

Mijloace bane$ti + Investitii pe


rd.440 + rd.390 + rd.250 +
termen scurt + Stocuri de marfuri + rd.450 f.1 + total creanfe din col.l
i materiale + Alte active curente + tab. 10.9 Total datorii din col.l tab.
Creante realizabile Tntr-un an
10.9
Datorii realizabile intr-un an

Lichiditatea
Mijloace baneti + Investitii pe
rd.440 + rd.390 + rd.230 +
inter- mediara termen scurt + Marfuri i produse + rd.240 f.1 + (total creante din col.2
finite + Creanfe realizabile in 90
+ total creanfe din col.3) tab. 10.9
zile Datorii realizabile in 90 zile (Total datorii din col.2 + total datorii
din col.3) tab. 10.9
Lichidi
tatea
absoluta

Mijloace banejti + Creante


realizabile in 30 zile Datorii
realizabile in 30 zile

rd.440 f. 1 + total creanfe din col.2


tab. 10.9 Total datorii col.2 tab. 10.9

>1

>1

>1

Obiectivitatea aprecierii lichiditatii conform acestei metode este cea mai


inalta. Nivelul cerut (teoretic suficient) in toate cazurile il constituie unitate
avand in vedere ca mijloacele de piata trebuie sa acopere pe deplin datoriile de
piata.
Exemplul 10.6

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom examina nivelul coeficientilor lichiditatii S.A. Respect la sfiritul anului de


gestiune sub aspect dinamic. In baza datelor din Bilantul contabil i tabelul 10.9 vom
efectua calculele In tabelul 10.10 i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 10.10
Calculul coeficientilor lichiditatii la sfar$itul anului de gestiune sub aspect dinamic
Nr.
Denumirea
crt
coeficientului
.1 2
1. Lichiditatea
curenta
2. Lichiditatea
intermediara
3.

Lichiditatea
absolutS

Calculul
Coeficientului
3
63 369 + 10 060 234 + 2 569 788 + 8 568 7
696 886
63 369 + 436 595 +
+ 3 890 959 + 2 553 373+ 11 325 4 986 238 +
2 710 648
63 369 + 2 553 373 4 986 238

Marimea
coeficientului
4
1,65
0,90

0,52

Calculele efectuate Tn tabelul 10.10 atestS faptul la S.A. Respect" va surveni


insuficienta mijloacelor disponibile necesare pentru achitarea datoriilor scadente la
termen pana la 30 i 90 zile. Aceasta concluzie rezultS din nivelul subunitar al
coeficientilor lichiditStii absolute i intermediare (0,52 i 0,9 respectiv).
Totodata, se constata depSirea considerabila a lichiditStii curente peste nivelul critic
unitar, de unde urmeazS concluzia privind capacitatea intreprinderii de a-i onora
obligatiile de platS la termenele scadente peste 90 zile panS la un an.

29
9

Capitolul 10. Analiza lichiditafii

Aceasta metoda de apreciere a lichiditafii constituie pentru intreprindere un


instrument operativ de control asupra capacitatii de piata. In baza datelor obtinute
in urma analizei, conducerea poate sa intreprinda masuri de sincronizare a
incasarilor cu platile (in cazul nivelului subunitar al lichiditafii): atragerea
creditelor i imprumuturilor; reducerea voiumului aprovizionarilor; decalarea
activelor aflate in stoc peste necesar; impulsionarea desfacerilor prin politica de
discont, prefuri de demping i alte masuri examinate in mod mai detaliat in
capitolul 9 al prezentei lucrari. Realizarea oportuna a acestor masuri permite
ameliorarea situafiei financiare a intreprinderii.
In calitate de neajunsuri ale metodei in cauza, putem mentiona urmatoarele
aspecte:
aplicarea surselor numeroase de informafii cu caracter intern;
manopera inalta a lucrarilor pregatitoare.
Ultimul dezavantaj poate fi depart in condifiile folosirii tehnicii de calcul.

inclusiv cu termen de scadenta


Articole de creante i datorii pe termen scurt Sold
la
Sursa de informatii privind
sfiritul anului pana la 30
termen prescris
de la 30 zile
peste 90 zile
zile
pana la 90 zile pana la 1 an
A
1
2
3
4
5
Creante oe termen scurt
Creante aferente facturilor comerciale
inclusiv: S.A. Sibtorg" (exped. 5.12)
2 800
2 800

Contract de livrare a productiei


S.A. Sibtorg (exped. 30.12)
3 700

3 700

Creante ale personalului


2 760
230
460
2 070
Decizia organului de conducere a
inclusiv: P. Crudu privind recuperarea daunei
intreprinderii
materiale
Creante aferente veniturilor calculate
inclusiv S.A. Comptit" privind arenda
780
780
Contract de arenda

...............
Total creante pe termen scurt
Datorii oe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt
inclusiv: Moldindconbanc
Avansuri pe termen scurt primite
inclusiv: 1.1. Lungu privind executarea
11 de reparatie
Datorii aferente decontarilor cu bugetul
inclusiv: pe bunuri imobiliare
Alte datorii pe termen scurt
inclusiv: S.R.L. Jmracomprivind pretentii
primite
Total datorii pe termen scurt

2 569 788

2 553 373

11 325

2 515 102

2 515 102

1 111

1 111

5 090

Contract de credit (grafic de


rambursare a creditului)
Contract de executare a lucrSrilor

4 472

4 472

1 300

1 300

7 696 886

4 986 238

2 710 648

30
0

Codul fiscal
Hotararea organului iudecatoresc

Capitolul 10. Analiza lichiditafii

Bibliografie selectiva:
1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

^oBfjjjjjjj||jjjj|j|

A. Nederita, N. Tiriulnicov, V. Paladi, L. Gavriliuc. Recomandari practice privind


intocmirea notei explicative la raportul financiar anual - revista Contabilitate i
audit, nr.4, 1999, p.56, 72-73.
H. , H. .
2001 - revista Contabilitate i audit, nr.3,
2002, p.31.
V. Balanufa. Diagnosticul i estimarea potentialului economico-financiar al
intreprinderii in contextul analizei exprese - revista Contabilitate i audit, nr.3,
1999, p.41.
. , . .

- revista Contabilitate i audit, nr.4, 2000, p.6465.
A. Ifanescu, C. Stanescu, A. Bacui. Analiza economico-fmanciara. Bucureti,
Editura Economica, 1999, p.242-244.
N. Tabara, E. Horomnea, C. Toma. Analiza contabil-financiara. Iai, TIPO
Moldova, 2000, p. 162-163.
JI.A. . . .:
, 1996, .397423.
.. . . :
, 2000, .636-649.

Intrebari de recapitulare:
8. in ce consta particularitatea metodei de apreciere a lichiditafii in cadrul analizei
exprese?
9. Cum se determina coeficientii de lichiditate in cadrul analizei exprese?
10. Care este sensul economic al coeficientilor de lichiditate in cadrul analizei
exprese?
11. Ce parametri de apreciere se aplica la interpretarea coeficientilor de lichiditate in
cadrul analizei exprese?
12. Ce consecinte economice poate cauza nivelul insuficient al coeficientilor
lichiditafii?
13. Ce cauze pot condifiona depairea coeficienfilor de lichiditate peste limita de sus a
intervalului optim de apreciere?
14. De ce nu este binevenita depairea coeficientilor de lichiditate peste limita de sus a
intervalului optim de apreciere?
15. Care sunt avantajele sistemului de apreciere a lichiditatii in cadrul analizei
exprese?

30
1

16. In ce situatii practice se aplica coeficientii de lichiditate?


17. Ce neajunsuri sunt inerente sistemului de apreciere a coeficientilor de lichiditate in
cadrul analizei exprese?
18. Sub influenta caror factori de gradul I se modifica lichiditatea curenta?
19. Prin ce metoda poate fi calculata influenfa factorilor de gradul I asupra lichiditatii
curente?
20. Ce factori de gradul II provoaca modificarea lichiditafii curente?
21. Ce metoda se aplica pentru calcularea influenfei factorilor de gradul II asupra
lichiditatii curente?
22. Care este esenta metodei de analiza a lichiditafii cu aplicarea normativelor de
reduceri?
23. in ce scop mai des se aplica metoda de analiza a lichiditafii cu aplicarea
normativelor de reduceri?
24. Cum se apreciaza coeficientii de lichiditate calculafi cu aplicarea normativelor de
reduceri?
25. Ce metoda de analiza a lichiditafii ofera rezultatele cele mai exacte i veridice?
26. in ce consta particularitatea metodei de apreciere a lichiditafii sub aspect dinamic?
27. Ce lucrari prealabile sunt necesare pentru aplicarea metodei de apreciere a
lichiditatii sub aspect dinamic?
28. Care este nivelul cerut (suficient) al coeficientilor de lichiditate calculafi sub aspect
dinamic?
29. Ce dezavantaje sunt inerente metodei de apreciere a lichiditafii sub aspect
dinamic?

Capitolul 10. Analiza lichiditafii

30, In ce scopuri se aplica in practica economica metoda de apreciere a lichiditafii


sub aspect dinamic?

Testul individual 10
Verificafi-va cunotintele din acest capitol prin alegerea unui raspuns pentru
fiecare dintre urmatoarele intrebari (afirmafii).
10.1. (0,5) Notiunea de lichiditate a Bilantului contabif poate fi definita in felul
urmator:
a) lichiditatea Bilantului contabil reflecta capacitatea intreprinderii de a-i
onora datoriile pe termen lung;
b) lichiditatea Bilantului contabil reflecta capacitatea intreprinderii de a-i
onora datoriile pe termen scurt;
c) lichiditatea Bilantului contabil reflecta capacitatea mtreprinderii de a-i
onora toate datoriile (pe termen lung ?i scurt).
10.2. (0,5) Pentru analiza lichiditatii activele intreprinderii se claseaza in funcfie de:
a) durata de funcfionare utila;
b) capacitatea de a se transforma in mijloace baneti;
c) capacitatea de a aduce venit.
10.3. (1,0) Gasifi raspunsul fals printre criteriile (condifiile) de recunoatere a
Bilantului contabil ca absolut lichid:
a) valoarea activelor perfect lichide depaete suma datoriilor urgente;
b) valoarea activelor uor realizabile depaete suma datoriilor curente;
c) valoarea activelor lent realizabile dep3ete suma datoriilor pe termen lung;
d) valoarea activelor greu realizabile dep3ete suma capitalului propriu.
10.4. (2,0) Daca suma mijloacelor baneti alcatuiete 5 mii lei, creanfelor pe termen
scurt - 120 mii lei, creanfelor pe termen lung - 60 mii lei, stocurilor de marfuri i
materiale - 400 mii lei, datoriilor pe termen scurt - 250 mii lei, atunci
coeficientul lichiditafii intermediare (de gradul II) in cadrul analizei exprese
constituie:
a) 2,34;
c) 0,50;
b)0,74;
d) 0,02.

30
3

Capitolul 10. Analiza lichiditafii

10.5. (0,5) La incheierea contractului de livrare a unei partide mari de material,


fumizorul prudent, in baza datelor Bilantului contabil al consumatorului, va
aprecia:
a) lichiditate absoluta;
b) lichiditate intermediara;
c) lichiditate curenta.
10.6. (2,0) Daca din cauza scaderii activelor curente cu 700 mii lei, coeficientul
lichiditafii s-a micsorat cu 0,16, atunci creterea stocurilor de marfuri i
materiale cu 200 mii lei a conditional.
a) creterea lichiditafii cu 0,05;
b) scaderea lichiditafii cu 0,05;
c) creterea lichiditatii cu 0,56;
d) scaderea lichiditafii cu 0,56.
10.7. (2,0) Daca suma mijloacelor baneti alcatuiete 5 mii lei, creanfelor pe termen
scurt - 120 mii lei, creanfelor pe termen lung - 60 mii lei, stocurilor de marfuri i
materiale - 400 mii lei, datoriilor pe termen scurt - 250 mii lei, atunci
coeficientul lichiditafii curente calculat cu aplicarea normativelor de reduceri
constituie:
a) 1,52;
b) 1,64;

c) 1 ,68 ;
d) 1,48.

10.8. (0,5) Gasiti raspunsul fals printre consecintele negative ale depairii
lichiditafii curente peste limita de sus a intervalului optim:
a) reducerea rentabilitatii activelor in legatura cu inghefarea activelor in
stocuri, care nu aduc venit;
b) suportarea cheltuielilor suplimentare legate de pastrarea stocurilor
excesive;
c) riscul crefterii stationarilor de diferita natura in procesul de producfie;
d) riscul invechirii i deteriorarii activelor stocate.

IV

10.9. (0,5) Pentru aprecierea lichiditafii sub aspect dinamic, creantele i datoriile
pe termen scurt trebuie grupate in funcfie de:
a) termenul de formare;
b) termenul de intarziere la incasare (piata);
c) termenul de scadenta (de achitare prescris).
10.10.
(0,5) Lichiditatea absoluta calculata sub aspect dinamic trebuie sa
corespunda urmatoarelor cerinte:
a) 0,2b) 0,25;
30
4

Capitolul 10. Analiza lichiditafii

c) >1.

30
5

Capitolul 10. Analiza lichiditafii

Capitolul 11 Analiza fluxurilor mijloacelor


baneti
Obiectivele capitolului:

Caracteristica esenfei fluxurilor mijloacelor baneti i explicarea necesitatii


analizei acestora.
Aprecierea generala a fluxurilor mijloacelor bane?ti.
Examinarea i ilustrarea modului de analiza structurala a fluxurilor
mijloacelor baneti.
Prezentarea tehnicii de analiza factoriala a fluxurilor mijloacelor baneti.
Descrierea analizei fluxurilor mijloacelor baneti prin metoda ratelor.
Expunerea modului de analiza a concordantei dintre rezultatele financiare i
fluxurile mijloacelor baneti.

11.1.
Esenta fluxurilor mijloacelor baneti i
necesitatea analizei acestora
Desfaurarea activitatii economice a intreprinderii genereaza permanent micarea
mijloacelor baneti. In Rapoartele financiare pentru reflectarea acestei micari se
aplica notiunea de fluxul mijloacelor baneti. In literatura de specialitate i practica
economica se mai utilizeaza i alte denumiri, ce desemneaza acelai fenomen: fluxul
de disponibilati, de lichiditafi, de numerar, de trezorerie etc.
Dupa esenfa economica, fluxurile mijloacelor baneti reprezinta incasariie
(afluxurile) i platile (retragerile) mijloacelor baneti efectuate in cursul perioadei de
gestiune respective. Diferenta dintre suma incasarilor i plafilor constituie fluxul net
de mijloace baneti.
Necesitatea analizei fluxului mijloacelor baneti este determinata de urmatoarele
condifii:
utilizarea principiului specializarii exercifiilor, in baza caruia se determina
rezultatul financiar i se intocmesc toate Rapoartele financiare in afara de cel
privindfluxul mijloacelor bane$ti;
apari}ia modific&rilor in marimea stocurilor de materiale, creanfelor si
datoriilor;

30
6

Capitolul 10. Analiza lichiditafii

efectuarea diverselor operatiuni economice nemonetare, de exemplu: uzura


mijloacelor fixe, amortizarea activelor nemateriale, amanarea impozitelor etc.

Condifiile nominalizate mai sus creeaza decalajul dintre rezultatul financiar i


fluxul mijloacelor baneti, adica intreprinderea poate fi profitabila conform datelor
Raportului privind rezultatele financiare i, totodata, insolvabila. De aici rezulta
necesitatea prezentarii i analizei Raportului privind fluxul mijloacelor baneti care,
spre deosebire de alte Rapoarte financiare, se intocmete in baza principiului de casa.
Analiza fluxului mijloacelor baneti ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare
posibilitatea de a raspunde la urmatoarele intrebari:
Ce sume au fost incasate in urma activitafii operafionale?
De unde provin alte mijloace baneti incasate?
- Pentru ce au fost utilizate mijloacele baneti obfinute in cursul activitatii
economice?
- In ce masura investifiile intreprinderii sunt finanfate pe seama mijloacelor
baneti provenite din activitatea operafionala proprie i pe seama surselor
exterioare?
Ce parte din suma totala a mijloacelor baneti, obfinute din surse exterioare
reprezinta capital propriu i care parte se refera la surse imprumutate?
Pe seama caror surse se ramburseaza credite i se rascumpara acfiuni, *
obligatiuni?
Cum se utilizeaza mijloacele baneti obtinute in urma emisiunii valorilor
mobiliare?
- Poate intreprinderea sa plateasca dividendele anuntate sau din cauza fluxului
negativ operafional este nevoita sa stopeze piata lor?
De ce, in conditiile creterii profitului, soldul mijloacelor baneti disponibile
scade?

11.2. Aprecierea generala a fluxurilor


mijloacelor baneti
La etapa initiala a analizei se studiaza modificarile survenite in marimile absolute
i relative ale fluxurilor mijloacelor baneti in comparafie cu perioada precedenta i
nivelul prognozat.
La efectuarea acestei directii de analiza, pe langa informatia din Raportul privind
fluxul mijloacelor bane?ti, se aplica datele din Planul de afaceri.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul la analiza marimii i evolufiei fluxurilor
mijloacelor bane^ti pot fi determinate: abaterea absoluta a acestora (fafa de perioada
precedenta i Planul de afaceri), ritmul creterii, sporul creterii, procentul
indeplinirii planului ?i procentul abaterii de la plan.

30
7

Capitolul 10. Analiza lichiditafii

Aprecierea informatiilor obtinute se efectueaza pomind de la urmatoarele


considerente:
Desfaurarea reuita a activitatii operafionale trebuie sa genereze fluxul net
pozitiv.
Menfinerea i dezvoltarea potentialului economic ai intreprinderii
conditioneaza fluxul net negativ din activitatea de investitii .
Fluxurile pozitive din activitatea operationala i cea fmanciara (in caz de
necesitate) trebuie sa compenseze fluxul negativ din activitatea de investifii.
Nerespectarea primei i ultimei condifii provoaca scaderea soldului mijloacelor
baneti i insolvabilitatea intreprinderii. Neglijarea celui de-al doilea aspect
determina reducerea potenfialului intreprinderii in perspective
Exemplul 11.1

fntreprinderea Respect S.A.

Vom efectua aprecierea generals a fluxurilor mijloacelor baneti la S.A, Respect. In


baza datelor din Raportul privind fluxul mijloacelor bSneti pentru ultimii doi ani i Planul de
afaceri prezentate fn tabelul 11.1 vom alcStui concluzia analiticS.
Tabelul 11.1
Evolup'a fluxurilor mijloacelor bane^ti i realizarea Planului de afaceri

^_____

_____________________________(in lei)
Nr.
crt.
1
1.
2.
3.
4.

Tipuri de activitate
2
Activitatea operationalS
Activitatea investitionalS
Activitatea financiarS
IncasSri (pISp) exceptionale
Fluxul net total

Perioada
precedenta

Perioada raportata
programat

realizat

3
331 270
6 687
(10 070)

4
188 029
10 700
(75 256)

5
(280 847)
6 688
118 240

327 887

123 473

(155 919)

Informatiile din tabelul 11.1 afirmS existenfa tendinjelor negative fn situatia cu fluxurile
mijloacelor bSneti. In primul rand, atrage atentia aparifia fluxului net negativ din activitatea
operaponalS. DacS fn perioada precedents S.A. Respect in urma activitStii operaponale a
reuit sS genereze fluxul net pozitiv fn sumS de 331 mii lei, atunci in perioada de gestiune
platile operafionale au depait mcasSrile de acest tip cu 281 mii lei.
Din datele tabelului 11.1 rezultS, de asemenea, ca fntreprinderea nu fndreapta mijloacele
baneti fncasate pentru procurarea mijloacelor fixe, ceea ce, fn mod normal, ar fi reflectat prin
fluxul net negativ din activitatea de investifii. Lipsa de atenfie cuvenitS fata de acest aspect
poate erea dificultSfi fn procesul desfaurSrii activitatii operafionale din insuficienfa
potenfialului tehnic.
Fluxul net pozitiv provenit din activitatea financiarS fn sumS de 118 mii lei nu a compensat
pe deplin efectul negativ din activitatea operational. In consecinfS, la
S.A. Respect" fn perioada de gestiune s-a constatat depairea pIStilor bSneti asupra
incasarilor in suma totals de 156 mii lei.
30
8

Capitolul 10. Analiza lichiditafii


Incapacitatea fntreprinderii de a forma fluxul net pozitiv din activitatea sa economicofinanciara impune dezvSluirea cauzelor respective prin efectuarea analizei structurale i
factoriale.

11.3.
Analiza structurala a fluxurilor
mijloacelor baneti
Analiza structurala ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare informatii detaliate
cu privire la provenienta incasarilor i utilizarea mijloacelor baneti incasate. In cadrul
analizei se examineaza corelatia dintre diferite canale de incasare i directii (scopuri)
de piata a mijloacelor baneti. Analiza structurala permite aprecierea contributiei
fiecarui element component al plafilor i incasarilor la formarea fluxului net al
mijloacelor baneti.
In teoria i practica economica se aplica doua modalitati tehnice de efectuare a
analizei structurale a fluxului mijloacelor baneti. Esenfa primei modalitati consta in
analiza separata a structurii incasarilor ?i platilor cu calcularea ponderii fiecarui
element component in suma totala a incasarilor sau respectiv a plafilor. La aplicarea
acestei modalitafi in procesul pregatirii materialelor analitice frecvent se construiesc
diagrame de tip circular, cu ajutorul carora se prezinta intr-o forma accesibila structura
fluxurilor mijloacelor baneti (vezi exemplul 11.2).
Exemplul 11.2.

Intreprinderea "Respect" S.A.

Vom efectua analiza structuralS a fluxurilor mijloacelor bSneti la S.A. Respect" prin
examinarea separatS a fncasSrilor i plSfilor. In baza datelor Raportului privind fluxul
mijloacelor bSneti pentru ultimii doi ani vom alcatui tabelul analitic, vom construi diagramele
i vom interpreta rezultatele obfinute.

30
9

Capitolul 10. Analiza lichiditafii


Tabelul 11.2
Analiza separata a structurii incasarilor i platilor mijloacelor baneti
__________________________________________________(fn lei)
Fluxurile mijloacelor baneti
Perioada precedent
Perioada raportata
Suma, lei
Cota, %
Suma, lei
Cota, %
1
2
3
4
5
Incasari banesti
1. Incasari bane$ti din vanzSri
9 678 886
74,85
15 538 149
73,64
2, Alte fncasSri operationale
3 245 233
25,10
3 801 192
18,02
3. Dividende fncasate
6 687
0,05
6 688
0,03
4. Incasari sub formS de credite
1 753 488
8,31
Total incasari bSne$ti
12 930 806
100,00
21 099 517
100,00
Plati banesti
1. PISfi bSnesti
5 661 227
44,92
9 303 190
43,77
2. Plafi bSnesti furnizorilor
salariafilor
1 446 522
11,48
3 121 396
14,69
3. Plata dobanzilor
102 808
0,82
293 815
1,38
4. Plata impozitului pe venit
102 240
0,81
20 156
0,09
5. Alte plafi operafionale
5 280 052
41,89
6 881 631
32,38
6. PISfi banesti privind creditele
10 070
0,08
1 058 252
4,98

7. Plata dividendelor
576 996
2,71
Total plSfi bSne$ti
12 602 919
100,00
21 255 436
100,00
Folosind informafiile din coloana 5 a tabelului 11.2, vom prezenta structura fluxurilor
mijloacelor bSneti la S.A. Respect fn perioada raportatS cu ajutorul diagramelor de tip
circular (figura 11.1).
Structura plafilor bine?ti, %
Structura incasarilor baneti, %

1.

incasSri din vanzSri (73,64 %)

2.

Alte TncasSri operafionale (18,02 %)

3. Dividende incasate (0,03 %)

4. Credite incasate (8,31 %)

01. PI3fi furnizorilor (43,77 %)


@2. PISfi salariafilor (14,69 %)
03. Plata dobSnzilor (1,38 %)

4. Plata impozitului pe venit (0,09 %) 5.


Alte pISfi operafionale (32,38 %)

6. PISfi privind credite (4,98 %)


07. Plata dividendelor (2,71 %)

Figura 11.1. Structura incasarilor i platilor


baneti la S.A. Respect
In anul de gestiune

31
0

Capitolul 10. Analiza lichiditafii


Din datele tabelului 11.2. i informapile prezentate in figura 11.1 rezultS ca elementul
formator principal al fluxului mijloacelor baneti la S.A. Respect" fl reprezintS incasSrile
bSneti din vanzSri. Pe seama acestui canal au fost obtinute
74,85
% de fncasSri realizate fn perioada precedents i 73,64 % fn perioada de raportare. /
Ca components stabilS a fluxului mijloacelor bSneti la S.A. Respect poate fi
apreciata fncasarea dividendelor/cu toate cS contributia acestui canal de intrare a mijloacelor
bSneti la formarea sumei totale a fncasSrilor nu este fnsemnata (0,03 % fn perioada de
raportare). Variatia structurii fncasSrilor se caracterizeazS prin aparitia fncasSrilor sub forms
de credite care au alcStuit 8,31 % din afluxul anului raportat.
Componenta platilpr bSneti la S.A. Respect are un caracter comparativ stabil cu
predominarea plhtilor furnizorilor, salariatilor i altor plSfi operaponale. Cota directiilor
menponpte de ieire a mijloacelor bSneti alcStuiete fn perioada de raportare 43,77 %,
14,69% i 32,38 % respectiv din totalul pISplor bSneti. Printre modificSrile structurale se
evidenfiazS aparitia pIStii dividendelor fn anul de gestiune (din profitul/anului de gestiune) cota
cSrora constituie 2,71 % din totalul retragerilor bSneti. /

/
Examinarea separata nu permite de a aprecia corelatiile existente intre diferite
elemente componente ale platilor i incasarilor, in acest scop se aplica alta modalitate
de studiere a structurii fluxurilor mijloacelor baneti.
Analiza imbinata a structurii fluxurilor mijloacelor baneti presupune efectuarea
urmatoarelor etape:
j 1. Toate posturile Raportului privind fluxul mijloacelor banesti se unesc j in doua
grupe: incasarile i platile.
2. Suma totala a incasarilor banesti se compara cu suma totala a plafilor banesti
i cea mai mare dintre acestea (la modul) se prezinta ca 100 %.
3. Fiecare postura a Raportului privind fluxul mijloacelor banesti se exprima in
procente la suma nominalizata mai sus.
4. Totalul incasarilor i plafilor baneti se egaleaza prin fluxul net total _ pozitiv sau
negativ.
Pentru ilustrarea rezultatelor analizei imbinate a structurii fluxului mijloacelor
banesti pot fi construite diagrame atat de tip circular, cat i de coloana (vezi exemplul
11.3).
Exemplul 11.3

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom efectua analiza fmbinatS a structurii fluxurilor mijloacelor bSneti la


S.A. Respect. In baza datelor Raportului privind fluxul mijloacelor bSneti pentru ultimii doi
ani vom alcStui tabel analitic, vom construi diagrama i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 11.3
Analiza Tmbinata a structurii fluxurilor mijloacelor baneti
__________________________________________________________(fn lei)
Fluxurile mijloacelor baneti
Perioada precedents
Perioada raportata
Suma, lei
Cota, %
Suma, lei
Cota, %
1
2
3
4
5
Incasari banesti

31
1

Capitolul 10. Analiza lichiditafii


1. fncasSri bSne$ti din vanzSri
2. Alte fncasSri operationale
3. Dividende Tncasate
4. JncasSri sub formS de credite
Total mcasari banesti
Fluxul net total negativ
Plati banesti
1. PISti bSne$ti furnizorilor
2. PISti bSne$ti salariatilor
3. Plata dobSnzilor
4. Plata impozitului pe venit
5. Alte pISti operationale
6. PISti bSne$ti privind creditele
7. Plata dividendelor
Total pISti bSne$ti
Fluxul net total pozitiv

9 678 886
3 245 233
6 687

74,85
25,10
0,05

12 930 806

100,00

5 661 227
1 446 522
102 808
102 240
5 280 052
10 070

43,78
11,19
0,80
0,79
40,83
0,07

12 602 919
327 887

97,46
2,54

15 538 149
3 801 192
6 688
1 753 488
21 099 517
155 919

73,10
17,88
0,03
8,26
99,27
0,73

9 303 190
3 121 396
293 815
20 156
6 881 631
1 058 252
576 996
21 255 436

43,77
14,69
1,38
0,09
32,38
4,98
2,71
100,00
-

Folosind informapile din coloana 5 a tabelului 11.3, vom prezenta structura fluxurilor
mijloacelor b3neti la S.A. Respect fn perioada raportatS cu ajutorul diagramei de coloanS
(figura 11.2).
1

3
7
5 9 11
I *j jjfljjgj [ i
1 6 8 H 12
. 4 _____ __ _ _ .
10

31
2

Capitolul 10. Analiza lichiditafii


8
0
6
0
4
0
20

0
20

4
0

1. Incasari din vanzari (73,1 %)

2. PISfi furnizorilor (43,77 %)

3. Alte mcasari operafionale (17,88 %)

4. PISfi salariafilor (14,69 %)

5. Dividende Incasate (0,03 %)

6. Plata dobSnzilor (1,38 %)


7. Incasarea creditelor (8,26 %)
08. Plata impozitului pe venit (0,09 %)

9. Fluxul net total negativ (0,73 %) 010. Alte plSfi operafionale (32,38 %)

11. PISfi privind creditele (4,98 %)

12. Rata dividendelor (2,71 %)

Figura 11.2. Structura fluxurilor mijloacelor banesti la S.A. Respect Tn anul de


gestiune (Tn % la totalul mcasirilor)

31
3

Din datele tabelului 11.3 se observS cS S.A. Respect tn cursul anului precedent a
obtinut din vanzarea produselor, mSrfurilor i serviciilor mijloace bSneti, care au alcStuit
74,85
% de la suma totals a fncasSrilor, dividende (0,05 %) i alte fncasSri operaponale
(25,10%). Pe parcursul acestei perioade fntreprinderea a cheltuit 97,46% din suma totals a
fncasSrilor. Direcpile principale de ieire a mijloacelor bSneti le-au constituit pIStile
furnizorilor (fn acest scop fntreprinderea a fndreptat 43,78 % din sume fncasate), pISti
bSneti salariaplor (11,19%) i alte pISti operaponale (40,83 %).
DacS fn perioada precedents S.A. Respect" a generat fluxul net pozitiv, care a alcatuit
2,54 % de la suma totals a fncasSrilor, atunci fn anul de raportare, dupS cum se observS din
figura 11.2, situapa este inversS. Suma totals a ieirilor mijloacelor bSneti, care pe 43,77 %
este constituitS din pISp furnizorilor, pe 14,69 % - din pISp salariaplor, pe 4,9 % - din pISp
creditorilor, pe 2,71 % - din piata dividendelor i pe 32,38 % - din alte pISp operaponale, nu
este pe deplin acoperitS prin fncasSri. In particular, cu fncasSrile provenite din vanzSri
fntreprinderea fi asigura plaple pe 73,1 %, cu fncasSrile sub formS de credite - pe 8,26 %,
cu alte fncasSri operaponale - pe 17,88 %. Jn consecinta numai 99,27 % din suma totals a
pISplor este compensate prin fncasSri i 0,73 % constituie fluxul net negativ.

11.4.
Analiza factoriala a fluxurilor
mijloacelor baneti
Scopul acestei etape consta in determinarea cauzelor principale ce au provocat
modificari esentiale in fluxurile mijloacelor banesti, Pentru atingerea acestui obiectiv
se folosete metoda balanfiera, intrucat exista legatura aditiva dintre indicatorul
rezultativ (fluxul net total de mijloace baneti) i factorii influenti (incasarile i
platile banesti):
FNMB = (iMBO - PMBO) +
+ (iMBI - PMBI) + (IMBF - PMBF) + (IMBE - PMBE),
unde:
FNMB - fluxul net total de mijloace banesti,
IMBO - incasarile baneti operationale,
PMBO - platile baneti operafionale,
IMBI - incasarile banesti din activitatea de investifii,
PMBI - plafi banesti din activitatea de investifii, iMBF incasarile baneti din activitatea fmanciara,
PMBF - plati banesti din activitatea fmanciara,
iMBE - incasarile banesti excepfionale,
PMBE - plafi baneti excepfionale.
Dupa cum se observa din formula prezentata mai sus, la aplicarea acestei metode
pentru simplificarea calculelor in cadrul fiecarui tip de activitate fluxurile de mijloace
baneti se unesc in doua grupe: incasari i plafi. Influenfa
modificarii incasarilor asupra fluxului net total este egala cu abaterea absoluta a
incasarilor fafa de perioada de comparafie. Pentru determinarea influentei
modificarii plafilor baneti asupra indicatorului rezultativ la abaterea absoluta a
platilor fafa de perioada de comparafie se inverseaza semnul. jllustrarea practica a

analizei fluxului mijloacelor baneti prin metoda balanfiera este prezentata in


exemplul 11.4.
Exemplul 11.4
fntreprinderea Respect S.A.
Vom studia influenfa factorilor asupra fluxului mijloacelor bSneti la S.A. Respect prin
metoda balantierS. in baza datelor Raportului privind fluxul mijloacelor bSneti vom alcatui
tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 11.4
Calculul influentei factorilor asupra fluxului net de mijloace banesti
______________________________________________________
(in lei)
Perioada
Perioada
Abateri
Influenta
Fluxuri mijloacelor banesti
r
precedenta
raportata

pe tipuri de activitati
asupra
fluxului net
1
2
3
4
5
Activitatea operationala 9 678 886 3
15 538
+ 5 859 263 + 5 859 263 +
fncasSri baneti din vanzSri 245 233
149 3 801
+ 555 959 555 959
Alte fncasSri operationale
192
PISti baneti furnizorilor PISti 5 661 227 1 9 303 190
+ 3 641 963 - 3 641 963
bSneti salariatilor Plata
446 522 102 3 121 396
+ 1 674 874 - 1 674 874 dobSnzilor Plata impozitului 808 102 240
293 815
+ 191 007 - 191 007
pe venit Alte pISti
5 280 052
20 156 6
82 084 + 1
+ 82 084
operationale
881 631
601 579 - 1 601 579
331 270
(280 847)
-612 117
-612 117
Fluxul net din activitatea
operationala
Activitatea de investitii
6 687
6 688
+1
+1
Dividende incasate
Fluxul net din activitatea de
investitii
Activitatea financiara
IncasSri bSneti sub formS de
credite i imprumuturi

6 687

PISti bSneti privind credite


Plata dividendelor
Fluxul net din activitatea
financiara
Fluxul net total

10 070

6 688
1 753 488

(10 070)
327 887

1 058 252
576 996
118 240
(155 919)

+1

+1

+ 1 753 488

+ 1 753 488

+ 1 048 182 - 1 048 182 + 576 996 576 996


+ 128 310
+ 128 310
- 483 806

Din datele tabelului 11.4 rezultS la S.A. Respect" cea mai considerable influents asupra
modificSrii fluxului net de mijloace bSneti fn comparatie cu perioada

precedents a exercitat-o majorarea fncasSrilor bSneti din vanzSri. DatoritS acestui factor,
fluxul net a crescut cu 5 859 mii lei. De asemenea, a influentat pozitiv asupra indicatorului
analizat incasarea creditelor i creterea altor fncasSri operationale. Sub influenfa factorilor
nominalizafi fluxul net a crescut cu 1 753 mii lei i 556 mii lei respectiv.
TotodatS, fn perioada de raportare s-a constatat majorarea platilor bSneti fn
comparafie cu perioada precedents, ceea ce a conditional scSderea fluxului net de mijloace
bSneti. fn particular, din cauza mSririi pIStilor furnizorilor fluxul net s-a micorat cu 3 642 mii
lei, din cauza majorarii altor pISti operafionale i rambursSrii creditelor- cu 1 602 i 1 048 mii
lei respectiv.
Creterea pIStilor depaete considerabil creterea fncasSrilor. In consecintS, fluxul net
total a scSzut cu 484 mii lei fn comparatie cu perioada precedents.

11.5.
Analiza fluxurilor mijloacelor banesti
prin metoda ratelor
Aceasta metoda este frecvent utilizata in practica analitica de peste hotare pentru
aprecierea situafiei cu fluxurile mijloacelor banesti. Particularitatea metodei consta in
calcularea coeficientilor fmanciari, care reflecta diferite corelatii intre obtinerea i
utilizarea mijloacelor banesti. Aceti coeficienti sunt multipli i variati, dar, in
majoritatea cazurilor, caracterizeaza capacitatea mtreprinderii de a satisface unele sau
altele nevoi prin mijloacele baneti disponibile.
In particular, utilizand aceasta metoda in cadrul analizei fluxului mijloacelor
baneti, pot fi calculafi urmatorii coeficienfi.
Coeficientul (rata) suficientei fluxului mijloacelor banesti permite aprecierea
capacitafi intreprinderii de a-i acoperi necesitafile creterii potentialului productiv
i platii dividendelor prin autofinanfare (disponibilul banesc obfinut in urma
activitafii operafionale). Calcularea coeficientului in cauza se efectueaza conform
formulei:
Rata suficientei fluxului
mijloacelor = baneti

_
.

_________________________________Fluxul
operationala_______________________
. . Sporirea stocurilor nl
Procurarea activelor , r , r
, Plata
pe termen lung
.,
dividendelor

net

din

activitatea

+ de marfuri si + ,. .. , ,
materiale

Pentru aplicarea acestei formule sporirea stocurilor de


marfuri si materiale poate fi determinata in baza datelor Bilantului contabil ca
diferenfa dintre valoarea stocurilor la sfaritul i inceputul perioadei. De menfionat
ca in calcul se ia numai cre$terea (majorarea) stocurilor. Restul parfilor componente
ale formulei pot fi gasite in Raportul privind fluxul mijloacelor baneti.

La aprecierea ratei de suficienta a mijloacelor banesti se iau in considerate


urmatoarele aspecte:
Marimea coeficientului egala cu sau mai mare decat 1 semnifica faptul ca
intreprinderea are posibilitatea de a satisface nevoile mentionate in numitorul
formulei de calcul fara finantare din exterior.
La scaderea coeficientului sub nivelul unitar, se trage concluzia ca sursele
interne ale mijloacelor banesti devin insuficiente pentru piata dividendelor i
dezvoltarea potentialului intreprinderii.
A

In cazul fluxului net negativ din activitatea operafionala se constata


insuficienta fluxurilor mijloacelor banesti indiferent de marimea altor parti
ale formulei de calcul.
Daca marimea numitorului formulei de calcul este nula, adica intreprinderea
nu folosete mijloacele baneti pentru procurarea activelor pe termen lung,
sporirea stocurilor i piata dividendelor, atunci se indica inutilitatea i
imposibilitatea calcularii ratei de suficienta a mijloacelor baneti.
Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor banesti indica posibilitatea
recuperarii sumelor datorate prin disponibilul banesc obtinut in urma activitatii
operationale. La calcularea acestui coeficient apelam la urmatoarea relate:
Rata de acoperire a
, , ,. ,. ,
..
, A ... ' _ .
Fluxul net dm activitatea operationala
datoriilor cu fluxul =7------------------7----------:--------7rf-1---------------------
... , ,
Datorii
pe termen lung + Datorii pe termen scurt
r
mijloacelor banesti
or

Dupa cum se observa din formula de calcul, la determinarea coeficientului in


cauza fluxul net generat 111 procesul activitatii operationale i reflectat in Raportul
privind fluxul mijloacelor banesti se compara cu suma datoriilor indicata in Bilantul
contabil. Inversarea rezultatului calcularii arata numarul perioadelor de activitate
necesare mtreprinderii pentru acumularea mijloacelor baneti suficiente pentru
recuperarea datoriilor existente la anumita data.
Acest coeficient frecvent se folosete in practica occidentaia pentru aprecierea
credibilitatii intreprinderii in special in cazul acordarii creditelor pe termen lung. Rata
de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor banesti se aplica i pentru clasarea
(rating-ul) obligatiunilor emitentului. Este evident ca rata mai ridicata de acoperire a
datoriilor permite clasarea credibilitatii clientului bancar sau siguranta investitiilor in
obligafiunile emitentului la un nivel mai inalt. Totodata, marimea negativa a acestei
rate (in cazul fluxului net negativ din activitatea operafionala) indica riscul inalt de
creditare i investire.
Durata (perioada) achitarii dividendelor anunfate indica numarul de zile in
decursul carora intreprinderea poate achita dividendele anuntate in suma deplina fara
fmanfare din exterior. In scopul calcularii acestui indicator se folosete relatia:
Durata achitarii _ ____________Dividende anuntate__________
dividendelor anuntate Incasari baneti operafionale medii pe zi

Pentru aplicarea acestei formule suma dividendelor anunfate poate fi determinata


pe baza informatiilor din Anexa la Bilanful contabil ca produsul dintre marimea
dividendelor anunfate (planificate pentru piata) pentru acfiune ordinara i numarul
actiunilor ordinare. In cazul lipsei informatiilor necesare in Anexa la Bilantul
contabil, in calitate de sursa informaponala servete procesul-verbal al adunarii
generale a acfionarilor cu privire la piata dividendelor.
Incasarile baneti operafionale medii zilnice se calculeaza conform datelor
Raportului privind fluxul mijloacelor banegti in felul urmator: incasarile baneti din
vanzari se aduna cu alte incasari operafionale ale mijloacelor baneti i rezultatul se
imparte la 360 zile.
Aprecierea duratei de achitare a dividendelor anunfate este importanta, in primul
rand, pentru proprietarii reali ai intreprinderii, pentru investitorii potenfiali,
specialitii piefei de valori mobiliare. Rezultatul calculului se compara cu perioada
stabilita de legislate in vigoare. De exemplu, actualmente Legea privind societafile pe
acfiuni prevede ca termenul de piata a dividendelor nu poate fi mai mare de 3 luni de
la data luarii deciziei cu privire la piata lor. Aceasta, practic, inseamna ca durata
achitSrii dividendelor anunfate mai mare decat 90 zile indica incapacitatea societafii
pe acfiuni de a plati dividende fara fmanfare din exterior. Daca atragerea surselor
exteme este pufin probabila, achitarea dividendelor va fi stopata i amanata.
Rata suficienfei activelor perfect lichide arata numarul de zile in decursul carora
intreprinderea poate lucra, folosind exclusiv disponibilitafile baneti absolut lichide
fara atragerea surselor de fmanfare din exterior. Nivelul acestei rate se calculeaza cu
ajutorul formulei:
Rata suficienfei _ Mijloace banegti disponibile activelor perfect lichide Plafi baneti
operafionale medii pe zi
La aplicarea acestei formule in calculul se ia suma mijloacelor baneti reflectata
in activul Bilantului contabil. Plafile baneti operafionale medii zilnice se determina
conform datelor Raportului privind fluxul mijloacelor banesti in felul urmator: se
aduna toate tipurile de plafi in cadrul activitatii operafionale i rezultatul se imparte
la 360 zile.
Pentru managerii intreprinderii aceasta rata servete in calitate de instrument
operafional de dirijare a activitafii curente, intrucat permite stabilirea momentului de
aparifie a nevoii de finantare din exterior.
Coeficientul reinvestirii mijloacelor baneti reflecta cota mijloacelor banesti,
care au fost obfinute in urma activitafii operafionale i refinute (lasate) la
intreprindere in decursul perioadei, din suma mijloacelor plasate pe termen lung in
activele disponibile. Calcularea coeficientului in cauza se efectueaza conform
formulei:

Coeficientul reinvestirii Fluxul net din activitatea operafionala - Plata dividendelor mijloacelor banejti
Total active - Datorii pe termen scurt

Parfile componente ale numaratorului formulei de calcul se determina pe baza


Raportului privind fluxul mijloacelor banesti, iar ale numitorului - pe baza
Bilantului contabil.
In practica mondiala nivelul reinvestirii in intervalul de 8-10% se considera
satisfacator.
Exemplul 11.5

Intreprinderea Respect S.A.

Vom studia situapa cu fluxurile mijloacelor bSneti la S.A. Respect" prin metoda ratelor.

In baza datelor din Raportul financiar vom efectua calculele necesare i vom interpreta
rezultatele obpnute.

Tabelul 11.5
Analiza ratelor fluxului mijloacelor bineti
Nr
.
cr
1

Denumirea
ratei

2
1. Rata suficientei
mijloacelor
baneti, coef.
2. Rata de acoperire
a datoriilor cu
fluxul mijloacelor
bSneti, coef.

Perioada precedenta
3
337 270

Perioada curenta
4
-280 847

--------------------------------= 409
0 +(6 941813 6 860 908)+ 0
331270
U,U4
2 233 069 + 5 475 304

--------------------------------------= -0,08
0 +(10 060 234 6941813) + + 576 996
- 280 847

U, C/s?
1967 394 + 7 696 886

3. Durata
756 996*
achitSrii In cursul anului precedent dividendele
-------------------------- _ 107
dividendelor
nu au fost anuntate i platite
anuntate, zile
(15 538149 + 3 801192): 360
1
2
4. Rata
suficienfei
activelor perfect
lichide, zile

5.

Coeficientul
reinvestirii

3
216 095

4
63 369

......... 6,18

(5 661 227 +1 446 522 +


+ 102 808 + 102 240 +
+ 5 280 052): 360
(331 270 0)x 100

= 1,16

(9 303 190 + 3 121 396 + +


293 815 + 20156 +
+ 6 881631): 360
(-280 847 - 576 996) x 100

= - 2,38

42 514 531-5 475 304


43 690646 7 696 886
mijloacelor
banesti, %
* fn cursul anului de gestiune au fost anunfate i platite dividendele anuale din profitul anilor
precedenti fn marime de 0,33 lei pe acfiune ordinara. Numarul acpunilor ordinare In circulatie
constituie 1 774 987 (indicatorul 8 din date generale fn componenta Anexei la Bilanf contabil).

Rezultatele analizei atestS faptul cS la S.A. Respect a scSzut brusc rata suficienfei
mijloacelor baneti. DacS fn anul precedent fntreprinderea a generat fn urma activitktii
operationale un flux pozitiv de lichiditSfi care a depSit de 4 ori necesitatea fntreprinderii fn
mijloace bSneti pentru majorarea stocurilor de mSrfuri i materiale, atunci fn anul de
gestiune se evidenfiazS insuficienfa fluxului mijloacelor baneti.

Calculul ratei de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor bSneti aratS cS fn cursul


anului precedent fntreprinderea prin disponibilul bSnesc obfinut fn urma activitSpi
operafionale a recuperat 4 % din sumele datorate la sfSr$itul anului. Situatia fn anul de
gestiune se caracterizeazS prin incapacitated absolutS de recuperare a datoriilor fSrS
finantare din exterior.
Durata achitSrii dividendelor anunfate reflects capacitatea ipoteticS a fntreprinderii de a
respecta prevederile legislafiei fn vigoare privind piata dividendelor frttr-un termen nu mai
mare de trei luni. Mobilizand toate fncasSrile operafionale (cu condifia stoparii oricSror plati
operationale), S.A. Respect" a avutposibilitatea sSplSteascS dividendele anunfate fn 11 zile.
La un nivel foarte scSzut se situeazS rata suficienfei activelor perfect lichide i fn
dinamicS se observS diminuarea acestui coeficient. La sfaritul anului de gestiune
fntreprinderea dispune de active perfect lichide ce ar permite fntreprinderii efectuarea plStilor
baneti operafionale fn decurs de 1,16 de zi.
Din calculele efectuate fn tabelul 11.5 rezultS cS coeficientul de reinvestire a mijloacelor
baneti in anul precedent (894 %) a depSit cu mult nivelul recomandat (8-10 %). Dar fn
anul de gestiune reinvestirea mijloacelor bSneti nu a avut loc din cauza formSrii fluxului net
negativ din activitatea operafionalS.
Examinarea fluxului mijloacelor bSneti prin metoda ratelor permite formularea unei
concluzii generale despre agravarea situatiei fn comparafie cu perioada precedents.

11.6.
Analiza concordantei dintre rezultatele
financiare i fluxurile mijloacelor baneti
La etapa finala se examineaza conexiunea dintre rezultatele financiare obtinute i fluxurile
mijloacelor baneti generate in cadrul activitatii economice a intreprinderii. In urma acestei analize apare
raspunsul la intrebarea: de ce, in conditiile createdi profitului, soldul mijloacelor baneti disponibile scade?

Pentru studierea acestui aspect al activitafii intreprinderii pot fi calculate


abaterile absolute i/sau relative (evaluate in procente) ale fluxurilor mijloacelor
banesti de la rezultatele financiare. Aprecierea rezultatelor obtinute se efectueaza in
comparafie cu situafia optima:
data cu creterea stabila a profitului trebuie sa aiba loc i nu mai putin
intensa cre$tere a fluxului net pozitiv.
Exemplul 11.6

Intreprinderea Respect S.A.

Vom studia concordanta dintre rezultatele financiare obtinute i fluxurile mijloacelor


bSneti generate In cadrul activitatii economice a S.A. Respect. Jn baza informatiei din
Raportul privind rezultatele financiare i Raportul privind fluxul mijloacelor baneti vom
construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obfinute.
Tabelul 11.6
Analiza corelape! dintre rezultatele financiare i fluxul mijloacelor baneti

(fn li)
Tipuri
activitati

de

Anul precedent

Anul raportat

Rezultat
financiar

Fluxul net

Rezultat
financiar

Abaterea fluxului net fata de


rezultatul financiar, +/Fluxul net
Anul
Anul
precedent
raportat
5

1. Activitatea 4 082 576


operationalS
2. Activitatea 19 349
de investitii
3. Activitatea (185 689)
financiara
Total
3 916 236

331 270

496 179

(280 847)

- 3 751 306

- 777 026

6 687

(316 854)

6 688

- 12 662

+ 323 542

(10 070)

(41 753)

118240

+ 175 619

+ 159 993

327 887

137 572

(155 919)

- 3 588 349

- 293 491

Din datele tabelului 11.6 rezultS S.A. Respect fn anul de gestiune a obtinut profit
panS la impozitare fn suma tota/ de 137,6 mii lei. TotodatS, la fntreprindere s-a format fluxul
net negativ de mijloace bSneti fn de 155,9 mii lei, fn urma cruia a scSzut
considerabil soldul disponibilitStilor.
Deci fn urma analizei informatiei prezentate se constats decalajul dintre rezultatele
financiare obtinute i fluxul mijloacelor bSneti. Jn suma absolutS acest decalaj alcStuiete
293,5 mii lei [137,6 - (-155,9)]. Concluzia trasS este valabilS pentru toate tipurile de activitSti
fn decursul ultimilor doi ani financiari i impune dezvSluirea cauzelor respective privind
disconcordanta indicatorilor financiari examinafi.

Existenfa devierilor considerabile dintre dinamica rezultatelor financiare


obtinute i evolufia fluxurilor mijloacelor baneti poate fi efectul diverselor cauze
cu caracter obiectiv i subiectiv. Pentru depistarea acestor cauze se aplica
metodologia intocmirii Raportului privind fluxul mijloacelor banesti potrivit

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti

metodei indirecte. Vom examina unii dintre factorii principali ce pot condifiona
abaterea fluxului net de la rezultatul financiar obtinut.
In primul rand, la compararea indicatorilor financiari examinafi, din marimea
rezultatului financiar trebuie scazuta suma cheltuielilor (economiilor) privind
impozitul pe venit pentru obfinerea profitului net. Acest profit in continuare este
supus unui ir de corectSri (ajustari) care in sine, reprezinta cauzele (factorii)
decalajului dintre doi indicatori financiari examinafi.
Calcularea amortizarii activelor nemateriale, uzurii mijloacelor fixe, epuizarii
resurselor naturale diminueaza suma profitului, dar nu genereaza retragerea
mijloacelor banesti. Cu alte cuvinte, efectuarea acestori operafiuni nemonetare duce
la aparitia decalajului, adicS condifioneazS depairea fluxului net asupra profitului
obtinut. Din aceste considerente, pentru aducerea rezultatului financiar la fluxul net,
suma amortizarii, uzurii i epuizarii activelor pe termen lung se aduna la marimea
profitului net.
Creterea stocurilor de marfuri i materiale, inevitabil, genereaza retragerea
mijloacelor baneti dar marimea rezultatului financiar, cu alte conditii egale, nu se
modifica. Deci, majorarea stocurilor condifioneaza depairea rezultatului financiar
asupra fluxului net de mijloace baneti i invers, la diminuarea stocurilor fluxul net
intrece profitul. Acest fapt argumenteaza scaderea sumei majorarii i adunarea
diminuarii stocurilor la suma rezultatului financiar pentru transformarea acestuia in
fluxul net.
Astfel de comentarii sunt echitabile i in privinta modificarilor in marimea
creanfelor pe termen scurt, investifiilor pe termen scurt i altor active curente. De
exemplu, creterea creanfelor atesta faptul ca vanzarile nu au fost incasate, in
consecinfa, are loc depairea profirului asupra fluxului net. De aici urmeaza
necesitatea de a scadea majorarea i de a aduna micforarea creanfelor la suma
rezultatului financiar in cadrul transformarii acestuia in fluxul net.
Decalajul dintre marimea profitului i micarea mijloacelor banesti apare ?i in
urma modificarii datoriilor pe termen scurt. In particular, daca cresc datoriile privind
facturile comerciale, aceasta inseamna ca achizifiile depaesc plafile furnizorilor, ce
cu alte condifii egale va condifiona devansarea fluxului net in comparafie cu
marimea rezultatului financiar. Din aceste considerente, pentru transformarea
profitului in fluxul net, la marimea rezultatului financiar se aduna majorarea i se
scade micforarea datoriilor pe termen scurt.
incasarea creditelor i imprumuturilor ca i rambursarea acestora condifioneaza
afluxurile, i respectiv, retragerile mijloacelor baneti. Totodata, efectuarea acestor
operafiuni economice nu influenfeaza nemijlocit asupra rezultatului financiarcontabil, Prin urmare, se formeaza decalajul dintre profitul obfinut i fluxul net de
mijloace b3neti. De aici logic urmeaza adunarea incasarilor sub forma de credite i
scaderea plafilor baneti privind creditele i imprumuturile din suma rezultatului
financiar in cadrul transform arii acestuia in fluxul net.
5

32
2

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti

Plata dividendelor se trateazS ca activitatea financiarS la intocmirea Raportului


privind fluxul mijloacelor banesti i, totodata, nu se ia in considerate la alcStuirea
Raportului privind rezultatele financiare. In urma plafii dividendelor, rezultatul
financiar va depai cu alte condifii egale fluxul net. Deci, suma dividendelor piatite
trebuie adunatS la suma rezultatului financiar pentru transformarea acestuia in fluxul
net.
In tabelul 11.7 in mod succint se generalizeazS informafiile cu privire la cauzele
(factorii) decalajului dintre doi indicatori fmanciari examinafi. Este de menfionat cS
lista factorilor refiectafi in acest tabel nu este deplina i in procesul desfaurarii
activitafii economice pot aparea i alte cauze ce condifioneaza devierea fluxului net
de la marimea rezultatului financiar.

Tabelul 11.7
Factorii (cauzele) decalajului dintre rezultatele financiare i fluxul net de mijloace b&neti
Denumirea factorului

Sursa de informafii

Natura decalajului

1. Calcularea amortizarii,
Anexa
la
Bilanful
uzurii i epuizarii activelor pe contabil (rd.040 col.4;
termen lung
rd.140 col.4)
2. Modificarea activelor
Bilanful contabil
curente (cu excepfia
(rd.250,350,390,450)
mijloacelor b&neti):
_ II
2.1. Majorarea activelor
curente

Modul de luare tn
considerate
la
transformarea
rezultatului
financiar in fluxul
net
4
Se aduna (+)

Depairea fluxului net


asupra rezultatului
financiar
Dep3irea rezultatului
financiar asupra fluxului
Se scade (-) Se
net Depairea fluxului net
asupra rezultatului
financiar
aduna (+)

2.2. Diminuarea activelor


curente
3. Modificarea in marimea
datoriilor pe termen scurt:
3.1. Majorarea datoriilor pe
termen scurt

Bilanful
contabil DepSirea fluxului net
(rd.810, 860,960)
asupra rezultatului
Se aduna (+) Se
_M
financiar
Depairea rezultatului
financiar asupra fluxului
scade (-)
3.2. Diminuarea datoriilor pe
net
termen scurt

32
3

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti


4, Modificarea m marimea Raportul privind fluxul
creditelor i imprumutu- rilor mijloacelor b&neti:
atrase:
(rd.150)
4.1. Incasarile sub forma de credite
i impru- muturi
(rd.160)
4.2. Pla{i baneti privind creditele
i imprumuturile

5. Plata dividendelor

Depairea fluxului net


asupra rezultatului
financiar
Depajirea rezultatului
financiar asupra fluxului
net

Raportul privind fluxul Depairea rezultatului


mijloacelor banesti
financiar asupra fluxului
(rd.170)
net

Exemplul 11.7

Se aduna (+) Se

scade (-)

Se scade (-)

Intreprinderea "Respect" S.A.

Vom depista cauzele principale ale decalajului dintre rezultatele financiare obtinute i
fluxurile mijloacelor banesti generate in cadrul activitatii economice a
S.A. Respect" in anul de gestiune. In baza informatiei din Raportul financiar vom construi
tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 11.8
Analiza cauzelor decalajului dintre rezultatul financiar $i fluxul mijloacelor banesti
Indicatori
Suma, lei
Sursa de informatii, modul de
calcul
1
2
3
1. Profit la impozitare
Rd.130 f.2
137 572
Rd. 140 f. 2
2. Cheltuieli (economii) privind impozitul
- 438 366
pe venit
3. Profit net
(rd.130-rd.140)f.2
(300 794)
Rd.040 col.4 din anexa la f. 1 +13 012 +799
4. Calcularea
Rd. 140 col.4 din anexa la f. 1 758

Amortizarii activelor
nemateriale
10 060 234-6 941 813 2 569 -3 118 421 + 1
5. Modificarea activelor circulante:
788 - 3 755 027 8 568-49 829 185 239 + 41

Stocurilor de marfuri i
261
materiale
Creanfelor pe termen scurt
6. Modificarea
Altor active datoriilor
curente pe termen scurt:
2 243 665- 1 674 887 2 938 + 568 778 862 298
119-3 800 417

Datorii comerciale pe termen


scurt
7. Incasarea creditelor
Rd. 150 f. 4
+1 753 488
8. Rambursarea creditelor
Rd. 160 f. 4
-1 058 252
9. Plata dividendelor
Rd. 170 f. 4
-576 996
+1 399 306
W.AIfi factori (amSnarea impozitelor etc.)
Rd 240f.4-rd.150f.2- (corectri)
Rd 240 f.4

Fluxul net total

- 155 919

In baza datelor tabelului 11.8 pot fi fScute urmatoarele concluzii. Decalajul existent in
anul de gestiune dintre fluxul net de mijloace bneti i rezultatul financiar obtinut a fost
cauzat, in primul rand, de majorarea stocurilor de mSrfuri i materiale, ce a generat
retragerea mijloacelor bSneti in sumS de 3 118 mii lei. In aceeai directie a actionat
rambursarea creditelor, diminuarea datoriilor pe termen scurt calculate, piata dividendelor i
32
4

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti


impozitului pe venit, sub influenta cSrora decalajul a crescut cumulativ cu 2 935 mii lei (1 058
+ 862 + 577 + 438).
Influenta negativS a factorilor nominalizati mai sus a fost partial diminuata in urma
fncasSrilor sub forma de credite i micorrii creantelor pe termen scurt. Actiunea pozitivS a
acestor i a unui ir de alti factori asupra micorSrii decalajului dintre rezultatul financiar i
fluxul net de mijloace bSneti a alcatuit cumulativ 5 747 mii lei (1 753 + 1 185 + 800 + 41 +
569 + 1 399). TotodatS, aceasta nu a permis mtreprinderii sS compenseze pe deplin devierea
fluxului net de la rezultatul financiar obtinut.
Cum se observa, la intreprindere s-a creat situatie destul de periculoasa cand fn urma
activitatii operationale se genereazS retragerea neta a mijloacelor bSneti. PSstrarea i fn
viitor tendintei de finantare a activitatii operationale prin atragerea surselor imprumutate duce
la insolvabilitatea fntreprinderii, indiferent de constatarea profitului fn Raportul privind
rezultatele financiare.

Bibliografie selectiva:
1.

2.

3.

4.

5.

6.

-I

A. Nederita, N. Tiriulnicov, V.Paladi, L.Gavriliuc. Recomandari practice privind


intocmirea notei explicative la raportul financiar anual - revista Contabilitate i
audit, nr.4, 1999, p.56-57.
A. Ifanescu, C. Stanescu, A. Bacui. Analiza economico-fmanciara. Bucureti,
Editura Economica, 1999, p.257-259.
B. Needles, H. Anderson, I. Caldwell. Principiile de baza ale contabilitatii. ARC,
2000, p.731-763.
N. Tabara, E. Horomnea, C. Toma. Analiza contabil-fmanciara. Ia?i, TIPO
Moldova, 2000, p. 145-154.
Jl.A. . . .:
, 1996, .332-365,424-440.
.. . . :
, 2000, .645-649.

Intrebari de recapitulare:
1. cuprinde notiunea fluxurile mijloacelor banesti?
2. Ce conditii dicteaza necesitatea analizei fluxului mijloacelor baneti?
3. Care aspecte pot fi apreciate in cadrul analizei Raportului privind fluxul
mijloacelor banesti?
4. Descriefi tabelul analitic care poate fi construit pentru aprecierea generala a
fluxurilor mij loacelor baneti.
5. Conform caror considerente se apreciaza informapile confinute in tabelul
men|ionat mai sus?
6. Caracterizafi esenfa analizei structurale a incasarilor i plafilor banesti in I mod
separat?
32
5

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti

7. in ce scop se aplica analiza imbinata a structurii fluxurilor mijloacelor bSneti?


8. Ce tip de legatura exista intre fluxul net total de mijloace baneti i factorii j
influenfi?
9. Ce metoda poate fi aplicata pentru analiza factoriala a fluxului mijloacelor I
baneti?
10. Numiti coeficientii care pot fi calculap i interpretati la analiza fluxului j
mijloacelor baneti prin metoda ratelor.
I
11. Ce aspect se apreciaza cu ajutorul ratei de suficienta a fluxului mijloacelor
baneti?
12. Formulati modul de calculare a ratei de suficienta a fluxului mijloacelor baneti?
13. Ce surse informationale se aplica la calcularea ratei de suficienta a fluxului
mijloacelor baneti?
14. In ce mod se apreciaza marimea (nivelul) ratei de suficienta a fluxului mijloacelor
baneti?
15. La ce relafie apeiam pentru calcularea ratei de acoperire a datoriilor cu fluxul
mijloacelor banesti?
16. Ce reflecta rata de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor baneti i ce arata
inversarea marimii acestui coeficient?
A

17. In ce scopuri se aplica analiza ratei de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor


banesti?
18. Cum i in ce unitati de masura se determina durata achitarii dividendelor
anunfate?
19. in baza caror surse informationale poate fi calculata durata achitarii dividendelor
anunfate?
20. Cu ce se compara durata achitarii dividendelor anunfate la aprecierea acestui
indicator?
21. Prin ce formula se calculeaza rata suficientei activelor perfect lichide?
22. Care este sensul economic al ratei de suficienta a activelor perfect lichide?
23. Cine i in ce scopuri aplica rata suficientei activelor perfect lichide?

32
6

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti

24. Cum se calculeaza coeficientul reinvestirii mijloacelor bane?ti?


25. In ce mod se interpreteaza coeficientul reinvestirii mijloacelor baneti?
26. Din ce cauze la intreprindere poate sa se formeze decalajul dintre rezultatul
financiar i fluxul net de mijloace baneti?
27. Metodologia carei metode (celei directe sau indirecte) de intocmire a
Raportului privind fluxul mijloacelor banesti se aplica pentru dezvaluirea
cauzelor decalajului dintre rezultatul financiar i fluxul net de mijloace baneti?

Testul individual 11
Verificati-va cunotin|ele din acest
capitol prin alegerea unui raspuns pentru fiecare dintre urmatoarele intrebari
(afirmatii).
11.1. (0,5) Fluxul net de mijloace banesti constituie:
a) Suma incasarilor obtinute in cursul perioadei de gestiune;
b) Diferenta dintre suma afluxurilor i retragerilor mijloacelor baneti
efectuate in cursul perioadei de gestiune;
c) Diferenta dintre soldul mijloacelor bane?ti disponibile la sfaritul i
inceputul perioadei de gestiune.
11.2. (0,5) Gasiti raspunsul fals printre aspectele aprecierii generale a fluxurilor
mijloacelor banesti:
a) Desfa$urarea reuita a activitatii operationale trebuie sa genereze fluxul net
pozitiv;

b) Mentinerea i dezvoltarea potentialului economic al intreprinderii


conditioneaza fluxul net pozitiv din activitatea de investitii;
c) Fluxurile pozitive din activitatea operationala i cea financiara (in caz de
necesitate) trebuie sa compenseze fluxurile negative din alte tipuri de
activitate.
11.3. (0,5) Pentru analiza separata a structurii incasarilor i platilor mijloacelor
banesti se calculeaza valoarea fiecarui element component in procente la:
a) suma totala a incasarilor, i respectiv, platilor;
b) suma fluxului net total;
c) suma maxima dintre totalul incasarilor sau platilor.
11.4. (1,0) Daca platile baneti salariatilor in anul precedent au alcatuit 300 mii lei
i in anul de gestiune - 340 mii lei, atunci influenza modificarii platilor asupra
fluxului net de mijloace baneti constituie:
a) - 640 mii lei; b) + 40 mii lei; c) - 40 mii lei.
32
7

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti

11.5. (2,0) Dispunefi de urmatoarele informafii privind fluxurile mijloacelor


banesti: fluxul net din activitatea operationala alcatuiete + 45 mii lei, platile
pentru procurarea activelor pe termen lung - 20 mii lei, micforarea stocurilor de
marfuri i materiale - 5 mii lei, piata dobanzilor - 15 mii lei, piata dividendelor
-10 mii lei. Rata suficientei fluxului mijloacelor baneti in aceste conditii
constituie:
a) + 1;
b) + 1,13; c) + 1,8;
d) + 1,5.
11.6. (0,5) Pentru calcularea ratei de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor
baneti este necesara raportarea:
a) fluxului net din activitatea operafionala la suma datoriilor pe termen lung i
scurt;
b) fluxului net din activitatea financiara la suma datoriilor pe termen lung i
scurt;
c) fluxului net total la suma datoriilor pe termen lung i scurt.
11.7. (0,5) Durata achitarii dividendelor anuntate indica:
a) numarul perioadelor de activitate necesare mtreprinderii pentru acumularea
prin incasari a sumei mijloacelor banesti suficiente pentru piata
dividendelor anunfate;
b) numarul de zile in decursul carora intreprinderea poate achita dividendele
anuntate mobilizand incasari baneti operationale fara finantare din
exterior;
c) numarul de zile in decursul carora intreprinderea poate achita dividendele
anuntate, folosind exclusiv disponibilitafile banesti absolut lichide fara
atragerea surselor de finantare din exterior.
11.8. (0,5) Pentru a prognoza momentul aparifiei nevoii de fmanfare a activitatii
operafionale din exterior, managerii intreprinderii analizeaza:
a) rata suficienfei fluxului mijloacelor baneti;
b) rata de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor banesti;
c) durata achitarii dividendelor anuntate;
d) rata suficienfei activelor perfect lichide;
e) coeficientul reinvestirii mijloacelor banesti.
11.9. (2,0) Sa se calculeze coeficientul reinvestirii mijloacelor baneti in baza
urmatoarelor date: fluxul net pozitiv din activitatea operafionala alcatuiete 120
mii lei, fluxul net pozitiv din activitatea investifionala - 100 mii lei, piata
dividendelor - 20 mii lei, piata impozitului pe venit - 30 mii lei, totalul activelor
- 1 060 mii lei, datoriile pe termen scurt - 60 mii lei. Rezultatul calcularii
constituie:
a) 12,6%; b) 10,5 %; c)10,0%; d)8,0%.
32
8

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti

11.10. (2,0) Care din factorii numiti mai jos va conditiona cea
mai mare depaire a profitului obfinut asupra fluxului net
de mijloace banesti:
a) calcularea uzurii mijloacelor fixe in suma de 100 mii lei;
b) majorarea creanfelor pe termen scurt cu 90 mii lei;
c) plafile baneti privind creditele i imprumuturile in
suma de 80 mii lei;
d) diminuarea datoriilor comerciale pe termen scurt cu 70 mii lei.

Capitolul 12 Analiza pozitiei emitentului pe piata


valorilor mobiliare
Obiectivele capitolului:

Expunerea importanfei i scopurilor analizei pozifiei emitentului pe piafa


valorilor mobiliare.
Caracteristica valorii acfiunilor emitentului i ilustrarea tehnicii de analiza a
acesteia.
Examinarea modului de analiza a profitului pe acfiune.
Descrierea procedeelor de analiza a ratei pref/profit.
Prezentarea principalelor etape de analiza a politicii de dividende.

12.1.
Importanta analizei pozitiei emitentului pe piata
valorilor mobiliare
Printre diferite aspecte studiate in cadrul analizei Rapoartelor financiare, in
calitate de etapa speciala, se evidenfiaza analiza pozitiei emitentului pe piafa
valorilor mobiliare. Aceasta direcfie de analiza este relativ noua care s-a format
data cu aparitia i dezvoltarea piefei hartiilor de valoare.
De obicei, studierea i aprecierea pozifiei emitentului pe piafa valorilor
mobiliare se efectueaza ca etapa finaia (dupa consecutivitate, dar nu dupa
importanfa) de analiza a Rapoartelor financiare.
Necesitatea examinarii pozifiei emitentului pe piafa valorilor mobiliare rezulta
din insemnatatea rezultatelor analizei, in primul rand, pentru investitorii potentiali.
Luarea deciziilor cu privire la efectuarea investifiilor, adica procurarea acfiunilor
emitentului pe piafa primara sau cea secundara presupune, in mod necesar,
aprecierea atractivitafii obiectului investifiilor. In acest context, atractivitatea
investifionala reprezinta capacitatea acfiunilor de a aduce venit la oarecare nivel
determinat in condifiile unui anumit grad de rise.

32
9

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti

Deopotriva cu investitorii potenfiali, i definatorii reali de acfiuni examineaza


foarte atent evolufia pozifiei emitentului pe piafa valorilor mobiliare. Rezultatele
analizei in acest caz sunt necesare pentru determinarea strategiei adecvate cu privire
la gestiunea portofoliului de investifii. Deciziile intemeiate cu privire la pastrarea,
majorarea (micforarea) sau vanzareapachetului de acfiuni depind, in mare parte, de
imbunatafirea (inrautafirea) pozifiei de piafa a emitentului respectiv.
Deosebit de importanta este analiza atractivitafii investifionale a acfiunilor
pentru aa-numifii investitori institufionali (fonduri de investifii, companii fiduciare,
companii de brocheraj). in activitatea curenta a acestor agenfi economici, analiza
pozifiei de piafa a emitentului servete in calitate de instrument operafional pentru
determinarea strategiei i tacticii comportamentului pe piafa valorilor mobiliare.
Acfiunile pot nimeri in proprietatea persoanei nu numai in urma efectuarii
investifiilor directe, dar i in urma operafiunilor de schimb (barter), gajului, mo?
tenirii etc. Este evident , i in aceste situafii, proprietarul acfiunilor are de examinat
cu atenfie pozifia de piafa a emitentului respectiv.
Evolufia favorabila a pozifiei de piafa reprezinta un interes strategic i pentru
conducerea emitentului, mai ales la efectuarea operafiunilor de fuziune (prin unirea
sau absorbfia societafilor pe acfiuni) sau de convertirea acfiunilor preferenfiale (ori
datoriilor emitentului) in acfiunile ordinare. in asemenea situafii apare necesitatea de
a stabili raportul cuvenit de schimb al acfiunilor, care in mod direct este influenfat de
pozifia de piafa a emitentului.

12.2. Analiza valorii actiunilor


Determinarea valorii acfiunilor are importanfa primordiaia pentru
A

>

aprecierea pozifiei emitentului pe piafa valorilor mobiliare. In teoria 1 practica


economica se aplica varietate larga a nofiunilor aferente valorii acfiunii. Vom
examina in mod succint principalele i cele mai frecvent utilizate nofiuni.
Valoarea nominala reprezinta parte de capital social al societafii ce revine unei
acfiuni plasate. Aceasta valoare se aproba de adunarea generala a acfionarilor i se
indica in documentele juridice ale societafii (act de constituire, statut).
Valoare de subscriere (de emisiune) este preful de procurare a acfiunii la prima
plasare a acesteia de catre emitent. Valoarea de subscriere poate s-o depaeasca pe
cea nominala. Diferenfa dintre valorile menfionate, multiplicata cu numarul
acfiunilor plasate, formeaza capitalul suplimentar al societafii.
Valoarea de piafa (venala) corespunde prefului cu care acfiunile sunt schimbate
cu ocazia tranzacfiilor pe piafa secundara, unde are loc circulafia valorilor mobiliare.
Valoarea de rascumparare (dobandire) este suma piatita pentru acfiune
rascumparata (dobandita) de emitentul de la acfionarii sai.

33
0

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti

Valoarea de lichidare reprezinta suma care proprietarii acfiunilor vor obfine


pentru acfiune la lichidarea societafii in urma comercializarii patrimoniului i
satisfacerii revendicarilor creditorilor.
Valoarea de bilant pe actiune reprezinta evaluarea contabila a patrimoniului net
(activelor nete) ce revine unei acfiuni.
Din varietatea notiunilor menfionate pentru analiza pozitiei emitentului pe piafa
valorilor mobiliare i aprecierea atractivitafii acfiunilor, in primul rand, se aplica
valoarea de piata a acfiunii. In acest context, se deosebesc cursul (cotarea) acfiunilor
i preful real al tranzacfiilor.
Cursul (cotarea) acfiunilor apare doar in cazul cand acfiunile emitentului sunt
admise spre circulafie la bursa sau pe piafa organizata extrabursiera (in sistemul
nafional electronic de circulafie a valorilor mobiliare). In asemenea condifii se
evidenfiaza:
Preful cumparatorului (cererii) - cel mai inalt pref la care investitorii
potenfiali sunt dispu?i sa cumpere acfiunile emitentului respectiv;
Preful vanzatorului (ofertei) - cel mai mic pref la care detinatorii reali sunt de
acord sa vanda aceste acfiuni.
Echilibru dintre cererea i oferta reflecta preful real al tranzacfiei la care au
convenit ambele parti. Importanfa informafiilor aferente prefurilor de piafa pentru
acfiunile emitentului este atat de esenfiala, intrucat prefurile de piafa minime,
maxime i medii pentru anul respectiv, in mod obligatoriu, se reflecta in Darea de
seama rezumativa a societatii pe acfiuni de tip deschis publicata tn presa.
Cursul de piafa al acfiunilor depinde de varietate larga de factori cu caracter
atat economic, cat i politic. Totodata general recunoscut este faptul ca cursul
acfiunilor este direct proporfional cu marimea dividendelor platite i invers
proporfional cu rata dobanzii bancare.
in baza prefurilor de piafa ale acfiunilor emitentului se determina varietate
larga de coeficienfi i, in primul rand, coeficientul de corelafie (variafie).
Coeficientul de corelafie (variafie) Preful maximal (ofertei) a
preturilor de piafa
Preful minimal (cererii)
Comparafia diapazonului de prefuri ale acfiunilor unui anumit emitent cu
variafia prefurilor altor actiuni permite caracterizarea tipului acfiunilor: reprezinta,
oare acestea un obiect de investitii strategice sau de speculafii. Este general acceptata
opinia potrivit careia cu cat mai mare este fluctuafia prefurilor, cu atat mai scazuta
este calitatea investifionala a acfiunii. Marimea coeficientului in cauza, calculata in
baza prefurilor ofertei, caracterizeaza diferenfa dintre ateptarile vanzatorilor i
cumparatorilor acfiunilor emitentului respectiv.
Urmatorul indice reflecta intensitatea circulafiei acfiunilor emitentului in
perioada respectiva.

33
1

Capitolul 11. Analiza fluxurilor mijloacelor bdne$ti


Volumul tranzactiilor cu acfiunile in cursul perioadei Numarul acfiunilor
Coeficientul circulatiei
acfiunilor

Preful mediu al acfiunii


emitentului in circulafie

pentru perioada

Este de menfionat ca la calcularea coeficientului in cauza


se iau in considerate atat tranzacfiile bursiere, cat i cele extrabursiere. Inexactitatea
acestui indicator consta in faptul ca in volumul tranzacfiilor cu acfiuni pot fi incluse
multiple operafiuni speculative aferente cantitatii reduse a acfiunilor.
In practica se aplica coeficientii la calcularea carora se combina informafiile cu
privire la prefurile de oferta cu cele reale. In calitate de exemplu al coeficientului de
acest tip servete urmatoarea relafie:
Volumul ofertei acfiunilor in cursul
Coeficientul lichiditafii _ ________________________perioadei_________________
acfiunilor la bursa de valori Volumul vanzarii acfiunilor la bursa
in cursul perioadei

Acest coeficient caracterizeaza capacitatea acfiunilor de a fi transformate in


mijloace banesti in cadrul tranzacfiilor bursiere.
Exemplul 12.1

Intreprinderea Respect S.A.

Vom calcula i vom interpreta coeficientii preturilor de pia ale emitentului Respect
S.A. in baza informatiei bursiere i datelor registratorului independent.
Tabelul 12.1
Informatii cu privire la volumul tranzactiilor i preturile de piata ale actiunilor S.A.
Respect"

(in lei)

33
2

Capitolul 12. Analiza pozitiei emitentului pe piata valorilor mobiliare


Nr.
crt.
1

Indicatori

2
Datele bursiere
1. Pretul minimal
2. Pretul maximal
3. Volumul ofertei actiunilor la bursS
4. Volumul tranzactiilor
Datele registratorului independent
5. Pretul minimal
6. Pretul maximal
7. Pretul mediu
9. inclusiv pe piafa extrabursiera
10. NumSrul actiunilor in circulafie*

Anul de raportare

Anul precedent

1,15
1,73
140 600
78 550

0,56
1,22
35 800
21 600

0,71
2,45
1,55
15 700
1 774 987

0,36
1,49
0,99
7 950
1 774 987

Nota: * Conform Datelor generale din componenta Anexei la Bilantul contabil (indicatorul 8).

Tabelul 12.2
Nr.
crt
.1

Calculul coeficienplor prefurilor de piafS


Denumirea
Anul precedent
Anul de raportare
coeficientului
2

41

1. Coeficientul
variafiei
prefurilor bursiere

1,22

1,73

0,56

1,15

2. Coeficientul
acfiunilor

29 550

circulafiei

3. Coeficientul
lichiditSfii
acfiunilor la bursa de
valori

-----= 2,18

-----= 1,50
94 250

U,U
1774 987 x 0,99
35 800
---------= 1,66
21 600

--- u, uo
1 774 987x1,55
140 000

----------- - 1i61
78 550

Actiunile S.A. Respect sunt admise spre circulate la bursa de valori, unde se
efectueazS majoritatea tranzacfiilor cu acfiunile acestui emitent. Cota tranzactiilor
extrabursiere s-a redus esenfial fn dinamicS: de la 26,9 % in anul precedent la 16,7 % Jn
anul de raportare.
Calculul coeficienplor prefurilor de piafS ale acfiunilor emitentului Respect" S.A. aratS
amplitudinea de fluctuafie a prefurilor s-a micorat In dinamicS. Astfel, dacS in anul
precedent preful maximal inregistrat fn cursul tranzacfiilor bursiere l-a depSit pe cel minimal
mai mult de 2 ori, atunci In anul curent coeficientul corelafiei dintre preful maximal i minimal
a constituit numai 1,5.
Majorarea coeficientului circulafiei acfiunilor fn dinamicS reflects creterea intensitSfii
tranzacfiilor cu acfiunile emitentului fn cauzS. In particular, cota vSnzSrilor acfiunilor fn anul
de raportare constituie 8 % din valoarea de piafS a numSrului total al acfiunilor aflate fn
circulafie.
Coeficientul lichiditSfii acfiunilor la bursa de valori s-a micorat de la 1,66 fn anul
precedent panS la 1,61 fn anul de raportare, ceea ce reflects tendinfS de cretere a
capacitSfii acfiunilor S.A. Respect de a fi transformate fn mijloace bSneti fn cadrul
circulafiei bursiere.

33
3

Capitolul 12. Analiza pozifiei emitentului pe piata valorilor mobiliare

Tofi coeficientii prezentafi mai sus i mulfi alfi indici calculafi in baza
informatiei cu privire la prefurile de piafa fac parte din analiza tehnica a valorilor
mobiliare. Acest tip de analiza studiaza dinamica prefurilor, cererea i oferta
existenta, volumul vanzarilor i alfi parametri aferenfi situafiei de pe piafa cu scopul
prognozarii cererii i ofertei pe viitor.
Adepfii doctrinei tehnice studiaza piafa valorilor mobiliare izolat de criteriile de
activitate ale emitentului. Aceasta abordare este greu aplicabila, daca acfiunile
emitentului pentru prima data se propun spre vanzare i nu exista istoria
tranzacfiilor. De asemenea, limitarea la analiza tehnica este pufin argumentata in
condifiile piefei nedezvoltate a valorilor mobiliare, cand raritatea tranzacfiilor i
lipsa transparenfei la efectuarea acestora nu permit aprecierea adecvata a situafiei de
pe piafa.
Adversarii doctrinei tehnice in analiza pietei valorilor mobiliare considera ca,
pentru aprecierea atractivitafii investifionale a acfiunilor, este necesara studierea
minufioasa a Rapoartelor financiare ale emitentului respectiv, examinarea profunda
a rezultatelor activitafii i situafiei financiare.
In cadrul acestei abordari se aplica, in primul rand, valoarea de bilanf pe
acfiune, care se determina conform relafiei:
Valoarea de bilanf _ Active nete la valoarea de bilanf (Capital propriu) pe
acfiune
Numarul acfiunilor aflate in circulafie
De menfionat ca in cazul daca in componenfa capitalului statutar al emitentului
exista actiunile privilegiate, atunci la calcularea coeficientului prezentat mai sus din
valoarea de bilanf a activelor nete in prealabil se scade suma dividendelor cuvenite
definatorilor acfiunilor privilegiate. In consecinfa, formula de calcul capata
urmatoare forma:
.
Suma dividendelor aferente acfiunilor
Valoarea de bilanf pe _
____________________privilegiate____________
acfiune ordinara Numarul acfiunilor ordinare aflate in circulafie
1Ve ne e

situafie de aplicare a valorii activelor nete pe acfiune a fost ilustrata in


exemplul 5.6, dei practica de utilizare a acestui indicator este mult mai variata.
In cadrul combinarii datelor din Rapoartele financiare i informafiei privind
preful de piafa al acfiunilor se construiete urmatorul coeficient:
Coeficientul corelafiei dintre preful Preful de piafa a acfiunii de piafa i
valoarea de bilanf Valoarea de bilanf pe acfiune
Acest indice compara preful acfiunilor emitentului, format pe piafa valorilor
mobiliare, cu evaluarile contabile. Marimea supraunitara a acestui coeficient indica
faptul ca investitorii la procurarea acfiunilor piatesc pentru aceasta un pref, care
depaete valoarea patrimoniului net, revenit la aceasta acfiune. In cazul depairii
33
4

Capitolul 12. Analiza pozitiei emitentului pe piata valorilor mobiliare

considerabile de acest tip, investirea mijloacelor in procurarea acfiunilor emitentului


se apreciaza ca mai riscanta.
Totodata, nu este binevenita i situafia diametral opusa, tipica pentru piafa
nedezvoltata a valorilor mobiliare. Subevaluarea acfiunilor in acest caz reflecta
interesul foarte scazut a investitorilor in acest tip de investifii.
Exemplul 12.2

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom studia valoarea de bilanf pe acfiune i corelafia acesteia cu preful de piafS al


acfiunilor S.A. Respect". In baza datelor Raportului financiar i datelor registratorului
independent (tabelul 12.1) vom complete tabelul analitic 12.3 i vom interpreta rezultatele
obfinute.
Tabelul 12.3
Calculul valorii de bilanf pe acfiune i coeficientului de corelafia dintre preful de piafa
i valoarea de bilanf
Nr.
Denumirea
Anul precedent
Anul de raportare
crt coeficientului
.
1
2
3
4
1.

Valoarea de bilanf 42514 531-2 233 069- -5 475 304


pe acfiune
1774 987

2.

Coeficientul
de
corelafie
dintre
preful de piatS i
valoarea de bilant

43 690 646-1967 394- -7 696 886


1774 987

0,99

-------= 0,05
19,61

1,55

--------= 0,08
19,17

fn urma calculelor efectuate s-a depistat fn dinamicS are loc tendinta negativa de
scSdere a valorii de bilant a activelor nete revenite pe actiune a S.A. Respect. Indicatorul
mentionat s-a micorat de la 19,61 lei in anul precedent la 19,17 lei in anul de
raportare.
La un nivel foarte scSzut se situeazS coeficientul de corelatie dintre preful de piafa i
valoarea de bilant pe actiune. Calculele aratS la incheierea tranzacfiilor investitorii pe
parcursul anului de raportare au fost dispui sS plateascS numai 8 bani pentru 1 leu activelor
nete ale emitentului.

12.3.
Analiza profitului la actiune i ratei
pret/profit
In centrul atentiei investitorului permanent ramane nivelul profitului care poate
aduce un tip sau altul de investifii. Este firesc faptul ca printre indicatorii care
frecvent se aplica la aprecierea pozifiei de piafa a emitentului se evidenfiaza
coeficientul profit la acfiune.
Dupa cum rezulta din denumirea indicatorului, acesta reflecta marimea
profitului revenit unei acfiuni aflate in circulafie. Orice investitor cu deosebita
atentie studiaza nivelul i evolutia profitului la acfiune din mai multe considerente.

33
5

Capitolul 12. Analiza pozifiei emitentului pe piata valorilor mobiliare

In primul rand, profitul este sursa principala de piata a dividendelor, de aceea,


de nivelul profitului pe acfiune, in mod direct, depinde marimea dividendelor care
emitentul poate plati actionarilor proporfional numarului acfiunilor definute. In al
doilea rand, mare parte din profit, care nu se repartizeaza sub forma de dividende,
se reinveste$te, ceea ce contribuie la majorarea potentialului tehnic i economic al
intreprinderii i capacitatea de a genera profit in viitor.
in final, marimea profitului pe acfiune esenfial influenfeaza cursul de piafa al
acfiunilor i, ca urmare, condifioneaza modificarea venitului investitorului sub
forma de diferenfa intre preful de procurare i cel de vanzare.
In teoria i practica economica se deosebete profitul pe actiune:
primar;
complet diluat.
Primul indicator reprezinta raportul dintre profitul net (micorat cu suma
dividendelor cuvenite definatorilor actiunilor privilegiate) i numarul acfiunilor
ordinare in circulate. Formula de calcul al acestui indicator este urmatoarea:
r, .

Profit net - Dividende aferente actiunilor privilegiate

Profit pe actiune =--------;:- - -:---------- - -^ , : ---Numarul acfiunilor ordinare in circulafie


Aceasta rata poate fi calculata cu diferit nivel de exactitate in dependenta de
componenfa numitorului din raportul prezentat mai sus. Ca varianta cea mai simpla
se aplica numarul acfiunilor ordinare aflate in circulafie la sfaritul anului. Este
evident ca aceasta modalitate permite obfinerea unui rezultat aproximativ, mai ales
in cazurile emisiunii suplimentare, rascumpararii i revanzarii acfiunilor retrase.
Un rezultat mult mai exact, care reflecta mai adecvat situafia reala cu profitul
pe acfiune, asigura luarea in calcul a numarului mediu de acfiuni ponderat cu
perioada de timp in cursul careia acfiunile s-au aflat in circulafie.
Exemplul 12.3

Intreprinderea Vis S.A.

Vom determina profitul pe actiune a emitentului Vis" S.A. Tn baza urmtoarelor date
initiale:
S.A. Vis" la fnceputul anului a avut In circulatie 1 000 actiuni ordinare. La 1 aprilie a
avut loc emisiunea suplimentarS a 500 acfiuni ordinare. La 1 august S.A. Vis" a
rascumpSrat de la actionarii si 245 actiuni ordinare, din care 35 actiuni au fost revandute la
1 octombrie i 145-la 1 noiembrie.
La finele anului S.A. Vis a inregistrat profitul net in sumS totala de 173 mii lei din care
22 mii lei au fost repartizate sub forma de dividende intre deiinatorii acpunilor privilegiate
emise de S.A. Vis.
Tabelul 12.4
Calculul numarului mediu ponderat al
actiunilor ordinare aflate in circulatie
Numarul actiunilor i Zile de aflare Tn circulatie t
Data
Produsul
ordinare in circulatie
"numarx
zile"

33
6

Capitolul 12. Analiza pozitiei emitentului pe piata valorilor mobiliare


1
1.01.
1.04.
1.08.
1.10.
1.11.

2
1 000
1 500
1 255
1 290
1 435
Total

3
90 (31 +28 + 31)
122 (30 + 31 +30 + 31)
61 (31 + 30)
31
61 (30 + 31)
365

33
7

4
90 000
183 000
76 555
39 990
87 535
477 080

NumSrul mediu ponderat al acpunilor


ordinare aflate fn circulape
173 000-22 000 = 115,53 le i.
1 307

Profit pe acpune =

De mentionat ca posibilitatea de
a manipula nivelul profitului pe
actiune
prin
intermediul
rSscumpSrSrii actiunilor proprii i
datorita acestui fapt de a influenta
preful de piata al acfiunilor frecvent
se folosete in gestiunea fmanfelor
in scopurile stabilizarii cursului
descrescStor.
Profitul primar pe acfiune este
suficient in calitate de instrument
operafional la analiza pozifiei de
piafa a emitentului, structura
capitalului social al caruia este
comparativ simpla. In cazul
structurii
simple,
capitalul
emitentului este prezentat exclusiv
de acfiunile ordinare i privilegiate
neconvertibile. $i corespunzator,
structura
complexS
presupune
existenfa cel putin unuia din
urmatoarele cazuri:
acfiunile privilegiate convertibile in
acfiuni simple;
obligafiuni convertibile in acfiuni
simple;
opfionul de a cumpara
acfiunile simple de la
emitent la preful mai mic
decat cel de piafa.
Condifiile nominalizate mai sus
au un potential de diluare a
profitului pe acfiune ordinara,
adica de micorare a acestuia din

cauza sporirii numarului total de


acfiuni ordinare aflate in circulafie.
Atunci cand un emitent are
structura complexa de capital la
analiza pozifiei de piafa este nevoie
de determinat pe langa profitul pe
acfiune primar i profitul pe
acfiune complet diluat. Spre
deosebire de profitul primar care se
calculeaza in baza datelor reale,
profitul diluat are un caracter de
prognoza. Ultimul reflecta profitul
maxim redus cu condifia convertirii
acfiunilor
privilegiate
i
obligafiunilor
sau
exercitSrii
opfiunilor de cumparare a acfiunilor
de la emitent.
in dependenfa de gradul de
complexitate
a
capitalului,
determinarea profitului pe acfiune
complet diluat necesita efectuarea
diferitelor corectari. Vom examina
situafie comparativ mai simpla.
Exemplul 12.4
Intreprinderea Cosmos S.A.
Vom determina profitul pe
acpune a emitentului Cosmos S.A. fn
baza urmStoarelor date inipale:
S.A. Cosmos" a emis 8 000
acpuni ordinare i 3 000 acpuni
privilegiate convertibile (o acpune
privilegiatS se converseazS fn 2 acpuni
ordinare). Profitul net al S.A. Cosmos"
alcStuiete 35 mii lei. Dividendele fixate
pe acpune privilegiatS constituie 5 lei.
Converf/rea acpunilor este posibilS
dupS piata dividendelor.

Capitolul 12. Analiza pozifiei emitentului pe piata valorilor mobiliare


r,
..
35 3 x 5 I
Profit pe acpune primar =-----------8 000---------Presupunem top depnStorii acpunilor privilegiate vor converti acestea fn acpunile
ordinare. Atunci:
Profit pe acpune 35 - 3 000 x 5 _?1 .
complet diluat 8 + (3 000:2)
Din calculele efectuate rezultS convertirea probabilS a acpunilor privilegiate fn
cele ordinare va micora (dilua) profitul revenit pe actiune ordinarS cu 0,39 lei (2,502,11).

Este de menfionat ca importanta informatiei privind profitul pe actiune


pentru investitorii dicteaza dezvaluirea obligatorie a acesteia in Raportul
financiar anual (indicatorul 9 din Date generale in componenta Anexei la Bilantul
contabil).
In baza profitului pe actiune i a pretului de piafa al acfiunii se determina
una din cele mai importante rate ce se aplica pentru analiza pozifiei emitentului pe
piafa valorilor mobiliare i aprecierea atractivitafii investifionale a acfiunilor rata pret/profit.
Aceasta rata determina legatura dintre preful acfiunii ce s-a format pe piafa
valorilor mobiliare i profitul net al emitentului revenit la acfiune ordinara in
circulafie. Coeficientul in cauza, des numit multiplicatorul profitului se
determina in baza relafiei:
Rata pret/profit _ Preful de piafa a acfiunii
(multiplicatorul profitului) Profit pe acfiune
Semnificafia acestei rate poate fi formulata in felul urmator: coeficientul arata
cat este dispus sa plateasca investitorul pentru unitate baneasca (1 leu) din
profitul net generat de emitent.
De menfionat ca acest coeficient devine util in comparafie cu nivelul altor
emitenfi, mediu pe ramura, mediu pe piafa sau in dinamica. Anume atunci rata
pref/profit permite a masura aprecierea pe care investitorii formuleaza asupra
perspectivelor de profituri ale emitentului respectiv.
Un rezultat mai ridicat comparativ cu alfi emitenfi semnifica anticipari mai
favorabile din partea investitorilor asupra rezultatelor financiare viitoare. Adica
investitorii ateapta ca profitul acestui emitent va create mai repede decat profitul
altor companii. Aceste previziuni (care nu intotdeauna se realizeaza) se reflecta in
acordul sa plateasca un pref mai ridicat in raport cu nivelul profitului actual. i
invers, un grad comparativ mai scazut al ratei "pref/profit" inseamna ca
investitorii au ateptari mai putin optimiste cu privire la perspectiva obtinerii
profitului de acest emitent.

34
0

Capitolul 12. Analiza pozifiei emitentului pe piata valorilor mobiliare

Daca profitul complet diluat defera mult de profitul pe actiune primar,


calcularea ratei pret/profit se exercita pentru ambele cazuri.
intrucat rata pret/profit servete in calitate de instrument indicativ al cererii
pentru actiunile emitentului respectiv, ea se include in majoritatea comunicatelor
bursiere i altor materiale analitice cu privire la situatia pe piata valorilor
mobiliare.
fntreprinderea Respect" S.A.

Exemplul 12.5

Vom studia rata pret/profit a emitentului Respect S.A. in comparatie cu anul


precedent. Jn baza datelor Raportului financiar i informatiei registratorului independent
(din tabelul 12.1.) vom completa tabelul analitic 12.5. i vom interpreta rezultatele
obtinute.
Tabelul 12.5
Calculul ratei pret/profit
Nr.
Indicator
crt
.1
2
1. Pretul mediu de piatS al actiunii ordinare,
lei
2. Profit net, lei
3. NumSrul mediu al actiunilor ordinare
aflate in circulatie, buc.
4. Profit pe actiune primar, lei
5. Rata pret/profit, coef.

Anul precedent

Anul de raportare

3
0,99

4
1,55

3 791 380
1 774 987

(300 794)
1 774 987

2,14
0,46

-0,17
-9,12

Calculele efectuate permit a concluziona cu privire la anumita cretere a cererii de


actiuni ale S.A. Respect" din partea investitorilor. Jn particular, in anul precedent
cumpSratorii actiunilor a fost de acord s plateascS numai 0,46 lei pentru un leu al
profitului net revenit la actiune procurata. Dei in anul de raportare S.A. Respect" a
inregistrat rezultatul financiar negativ, preful mediu de piatS al actiunilor acestui emitent a
crescut, practic, investitorii au platit 9,12 lei pentru fiecare leu de pierderi nete suportate
de intreprindere. Acest fapt inseamnS cS investitorii apreciazS destul de inalt
perspectivele obtinerii profitului de acest emitent in viitor.

in teoria i practica economica se aplica i varianta inversa a


multiplicatorului profitului - aa-numita rata profit/pret:
,
Profit pe actiune
Rata profit/pret = D
'
Preful de piafa a acfiunii
De menfionat ca aplicarea simultana a acestor doi coeficienfi reciproc
substituibili pentru aprecierea atractivitafii acfiunilor emitentului i pozitiei
acestui pe piata valorilor mobiliare nu este rafionala.

34
1

Capitolul 12. Analiza pozifiei emitentului pe piata valorilor mobiliare

12.4.

Analiza politicii de dividende

Este firesc faptul ca detinatorii acfiunilor intotdeauna cu mare atentie


urmaresc procesul repartizarii profitului pentru piata dividendelor. In consecinfa,
politica de dividende promovata de emitent devine unui din cei mai decisivi
factori, ce, in mod direct, influenteaza cursul de piafa al acfiunilor.
Politica de dividende a emitentului ca obiect de studiere din partea
proprietarilor reali i cei potenfiali cuprinde foarte variate aspecte. in continuare
vom examina cele mai esenfiale dintre acestea aplicand metoda ratelor.
Indicatorul primar al politicii de dividende este marimea dividendelor pe
acfiune. Anume acest indicator constituie un punct de pornire pentru studierea
altor aspecte ale politicii de dividende.
Din punct de vedere tehnic, acest indicator se determina in baza relafiei:
Suma profitului distribuit pentru
_. .. .
.
piata dividendelor
Dividende pe actiune = r - : ; : ---------Numarul acfiunilor in circulafie
De menfionat ca efectuarea calculelor conform acestei formule din partea
definatorilor de acfiuni nu aste necesara, pentru ca, potrivit legislafiei in vigoare,
in hotararea organului imputernicit al societafii pe acfiuni cu privire la piata
dividendelor, se indica cuantumul dividendelor pe acfiune de fiecare clasa aflata
in circulafie. Importanfa informatiei cu privire la marimea dividendului pe acfiune
condifioneaza reflectarea obligatorie a acesteia in raportul financiar anual
(indicatorul 10 din Date generale in componenfa Anexei la Bilantul contabil).
Totodata, in majoritatea cazurilor in momentul intocmirii i prezentarii
raportului financiar anual inca nu exista decizia acfionarilor privind repartizarea
profitului anului de gestiune. De obicei, adunarea generala a acfionarilor adopta
asemenea decizie dupa prezentarea rapoartelor anuale. Din aceasta cauza, partea
preponderenta a rapoartelor financiare nu confine informafii cu privire la marimea
dividendului pe acfiune.
Marimea dividendelor care se platesc pe acfiune se confrunta in cadrul
analizei cu preful de piafa al acfiunii in consecinfa obfinand rata ce poarta
denumirea randamentului sau rentabilitafii acfiunii.
_ , , ... Dividende pe actiune
Randamentul actiunn =------~
Pretul de piata a actrnnu
Acest coeficient semnifica randamentul capitalului plasat in acfiuni, adica
permite aprecierea rentabilitatii investifiilor in acfiuni. Este evident ca investitorii
reali i potenfiali compara randamentul acfiunii unui anumit emitent atat cu
indicatorul analogic al altor emitenfi, cat i cu rentabilitatea investifiilor de alt tip.
De exemplu, rentabilitatea acfiunii exprimata in procente des se compara cu rata

34
2

Capitolul 12. Analiza pozifiei emitentului pe piata valorilor mobiliare

depozitelor bancare, ce contribuie la determinarea politicii investifionale optime


din partea investitorilor.
Unui din indicatorii principali ce caracterizeaza politica de dividende
promovata de emitent este rata distribuirii dividendelor:
Suma profitului distribuit
Rata distribuirii pentru piata dividendelor Dividende pe acfiune
dividendelor
Total profit net
Profit pe acfiune
Acest coeficient reflecta cota relativa a profitului generat intr-o anumita
perioada de emitentul i repartizat intre actionari sub forma de dividende. Anume
rata distribuiri dividendelor in mod succint caracterizeaza esenfa politicii de
dividende a emitentului. In practica economica ca tendinfa generala (totodata, nu
singura posibila) se observa aplicarea politicii de menfinere a ratei de distribuire a
dividendelor la un nivel comparativ scazut in companiile care se dezvolta in mod
accelerat. in acest caz, rata scazuta a distribuirii dividendelor corespunde nivelului
ridicat al reinvestirii profitului. Totodata, companiile stabile cu creterea
economica moderata sunt predispuse la distribuirea cotei mai mari a profitului sub
forma de dividende.
Exista excepfii numeroase de la regula menfionata mai sus. in primul rand,
rata scazuta a distribuirii dividendelor nu intotdeauna este insofita de procesul
reinvestirii profitului. Plata dividendelor este una din direcfiile posibile ale
consumului profitului obfinut deopotriva cu sponzorizarea, remunerarea
membrilor organelor de conducere etc. Deci, sunt probabile situafiile cand, in
condifiile ratei scazute de distribuire a dividendelor, profitul totui nu se
reinvestete.
Alt caz de excepfie reprezinta compania nou-creata in stadiu de dezvoltare,
conducerea careia tinde sa atraga investitorii potenfiali (mai ales in ajunul
emisiunii suplimentare de acfiuni) prin piata majorata a dividendelor.
Sunt, de asemenea, situafii cand conducerea companiilor care se confrunta cu
dificultafi de diferit tip in activitatea economica incearca (fiind neincrezatoare in
posibilitatea creterii eficienfei prin reinvestirea profitului) sa pastreze increderea
acfionarilor prin piata stabila (sau ridicata) a dividendelor.
Mai sus au fost examinate principalele rafionamente de care se conduc
managerii emitentului la determinarea politicii de dividende. Totodata, i

34
3

Capitolul 12, Analiza pozitiei emitentului pe piata valorilor mobiliare

actionarii au anumite preferinte la stabilirea acesteia. In particular, pentru


actionarii strategici, cu pachete de acfiuni de proportii mari sunt binevenite rate
mai scazute ale distribuirii dividendelor ce permite de a reinvesti profitul cu scopul
asigurarii creterii economice a companiei, in timp ce detinatorii pachetelor mici
de actiuni tind spre majorarea ratei de distribuire a dividendelor.
Politica de dividende a emitentului cuprinde nu numai stabilirea cuantumului
dividendelor pe actiune in baza ratei mai scazute ori mai ridicate de distribuire,
dar i determinarea mijloacelor (formelor) de piata a dividendelor. In practica
economica dividendele se platesc contra mijloacele banesti, marfurile, produsele
sau alte active, actiunile altor emitenfi detinute de companie, acfiunile proprii
emise de compania care platete dividende. Varietatea larga a formelor de piata
presupune determinarea cotei unei sau altei forme in suma totala a dividendelor
spre piata. In acest context, pentru studierea politicii de dividende se determina, de
exemplu:
Fluxul mijloacelor banesti
Cota dividendelor platite pentru piata dividendelor contra
mijloacele baneti Suma profitului distribuit
pentru piata dividendelor
Cota dividendelor
Valoarea acfiunilor proprii distribuite intre
platite contra acfiunile actionari pentru achitarea dividendelor anunfate
proprii
Suma profitului distribuit pentru piata
dividendelor
La aprecierea politicii de dividende a emitentului este necesar sa se ia in
considerafie faptul ca anunfarea (calcularea) dividendelor nu intotdeauna se
realizeaza in realitate din diferite motive cu caracter obiectiv sau subiectiv.
Pentru examinarea aspectelor aferente capacitatii emitentului de a plati
dividendele anunfate, se calculeaza i se interpreteaza varietate de coeficienti.
Ca instrumente operafionale in cadrul analizei pozifiei emitentului pe piafa
valorilor mobiliare se aplica, in primul rand:
Capacitatea de acoperire
Profit net
a dividendelor cu profitul Dividende anunfate
Capacitatea de acoperire piuxuj net din activitatea operationala
a dividendelor cu fluxul _--------------------- --------- ----
mijloacelor banesti
Dividende anunfate
Aceti coeficienfi reflecta capacitatea emitentului de a genera in urma
activitafii economice suma de profit (fluxul net al mijloacelor banesti) suficienta
pentru achitarea dividendelor anunfate. Din acest punct de vedere, nivelul

34
4

Capitolul 12. Analiza pozifiei emitentului pe piata valorilor mobiliare

coeficienfilor in cauza caracterizeaza posibilitatea de a asigura randamentul


capitalului investit in acfiunile emitentului.
Urmatorii doi coeficienfi - rata de acoperire imediata a dividendelor cu
mijloacele baneti disponibile i durata achitarii dividendelor anunfate - permit
aprecierea aspectelor mai practice aferente capacitatii de piata a dividendelor.
Rata de acoperire a dividendelor Mijloacele banesti disponibile cu
mijloacele baneti disponibile
Dividende anunfate
Potrivit confinutului sau economic aceasta rata reflecta cota dividendelor
anunfate (calculate) care pot fi platite imediat.
Al doilea coeficient - durata achitarii dividendelor anunfate - indica numarul
de zile in decursul carora emitentul poate achita dividendele anunfate in suma
deplina fara fmanfare din exterior. Modul de calculare i interpretare a acestui
coeficient a fost examinat in paragraful 11.5 al prezentului manual.
In cadrul examinarii politicii de dividende se compara suma dividendelor cu
valoarea totala sau neta a activelor cu ajutorul carora dividendele au fost castigate.
In consecinfa, apare urmatoarea rata:
Rata corelafiei dintre Dividende anunfate
dividendele i activele Total active (active nete)
Acest coeficient este asemanator cu randamentul (rentabilitatea) acfiunii, dar,
in cazul de fafa, in numitorul ratei in calculul nu se ia preful de piafa al acfiunii, ci
valoarea activelor emitentului. Este firesc faptul ca preful de piafa este evaluare
mai actuala in comparafie cu valoarea inifiala a activelor, reflectata in Bilanful
contabil. Totodata, corelafia dintre dividendele anunfate i valoarea activelor a
caror folosire a condifionat obtinerea acestora este destul de rafionala pentru
aprecierea pozifiei emitentului pe piafa valorilor mobiliare i atractivitafii
acfiunilor aflate in circulafie, mai ales in condifiile lipsei informafiei cu privire la
prefurile de piafa.
Exemplul 12.6

Intreprinderea Respect" S.A.

Vom examina politica de dividende a emitentului Respect" S.A. in anul precedent (in
anul curent din cauza constatSrii pierderilor nete dividendele nu au fost anuntate). in baza
datelor raportului financiar i informatiei registratorului independent (din tabelul 12.1) vom
completa tabelul analitic 12.6 i vom interpreta rezultatele obtinute.
Tabelul 12.6
Calculul ratelor de apreciere a politicii de dividende
Nr.
crt
.1

Indicator

Anul precedent

34
5

Capitolul 12, Analiza pozitiei emitentului pe piata valorilor mobiliare


1. Dividende pe acfiune, lei
576 996
----------- = 0,33
1 774 987
2. Randamentul acfiunii, %

0,33x100

3. Rata distribuirii dividendelor, %

0,99
576 996x100

---------------= 33,33

---------------------= ?5,22

3 791 380

4. Cota dividendelor pIStite contra mijloacele


baneti, %

576 996* x100


= 100,00
576 996

5. Capacitatea de acoperire a dividendelor


cu profitul, coef.

---------------= 6,57

6. Capacitatea de acoperire a dividendelor


cu fluxul mijloacelor bSneti, coef.

-------------= 0,57

7. Rata de acoperire imediatS a dividendelor


cu mijloacele baneti disponibile, %
8. Durata achitSrii dividendelor anunfate, zile
9. Rata corelatiei dintre dividendele i
activele totale, coef.

3 791 380
576 996

331 270
576 996

216 095x100 _ 4g 576 996


10,7**
576 996

------------------------------------------= o,01
(42 514 531 + 43 690 646): 2

Note: * Conform Raportului privind fluxul mijloacelor baneti pentru anul urmator. **
Vezi exemplul 11.5.
Examinarea politicii de dividende a S.A. Respect permite formularea urmStoarelor
concluzii. Emitentul in cauzS nu reuete sS promoveze politics stabila de dividende in
dinamicS din cauza fluctuatiilor considerabile ale rezultatelor financiare obtinute. Astfel,
constatarea fn anul precedent a profitului net fn suma totals de 3 791 380 lei a permis
emitentului sS anunte dividende fn mSrime de 33 bani pe actiune ordinarS aflatS fn
circulafie, repartizand pentru aceste scopuri 15,22 % din totalul profitului net.
Marimea dividendelor anuntate constituie 33,33% de la pretul mediu de piatS al
actiunilor S.A. Respect. Confruntarea randamentului actiunilor cu rata medie pentru
depozite bancare fn valutS nationals (de exemplu, 12,18%) indicS eficienta destul de
inalta a investifiilor fn acfiunile acestui emitent.
Studierea aspectelor aferente capacitStii de platS a dividendelor anuntate indicS
puternicia emitentului de a achita imediat mai mult de treime (38 %) din suma totala a
dividendelor anuntate. Nivelul capacitStii de acoperire a dividendelor cu profitul, de
asemenea, se situeazS la un nivel destul de inalt (6,57 ori), iar durata achitSrii
dividendelor anuntate (11 zile) cu rezervS considerable se incadreazS fn limita (3 luni)
stabilita fn legislatie.
Comparatia ratei de corelatie dintre dividendele i activele totale ale emitentului (0,01)
cu acelai indicator la principalii emitenti, actiunile cSrora s-au cotat fn perioada respective
la bursa de valori (de exemplu, 0,002 - 0,068), semnificS eficienta moderatS a investitiilor
fn activele emitentului fn cauza.
34
6

Capitolul 12. Analiza pozifiei emitentului pe piata valorilor mobiliare


Totodata, politica de dividende a S.A. Respect nu poate fi caracterizata ca stabila fn
dinamica. Constatarea pierderilor nete fn anul de gestiune nu a permis emitentului sa
anunte dividende, ceea ce, fn mod firesc, a exercitat influenta negativS asupra pretului
de piata al actiunilor.

Bibliografie selective:
1. B. Needles, H. Anderson, J. Caldwell. Principiile de baza ale contabilitatii.
Chiinau, ARC, 2000, p.786-789.
2. JI.A. . . .:
, 1996, . 197-202, 316-317, 471, 614-615.
3. . , . .
2001 - revista Contabilitate
si audit, nr.3, 2002, p.35-36.
4. .. . . :
, 2000, .575-578.
5. . . JI.J1. . ,
2001, .453-503.

Intrebari de recapitulare:
1. In situatii utilizatorii rapoartelor financiare ale emitentului au nevoie sa
aprecieze pozifia acestuia pe piata valorilor mobiliare?
2. Ce notiuni aferente valorii actiunilor se aplica in cadrul analizei pozifiei de
piata a emitentului?
3. Care coeficienti pot fi calculafi in baza prefurilor de piafa pentru acfiunile
emitentului?
4. Cum se calculeaza coeficientul ce se aplica pentru studierea fluctuafiei
prefurilor pentru acfiunile emitentului?
5. Ce legatura exista intre calitatea investifionala a acfiunii i fluctuafia prefului
de piafa al acesteia?
A

6. In ce mod se determina coeficientul cu ajutorul caruia se apreciaza intensitatea


circulafiei actiunilor emitentului?
7. Cum se calculeaza coeficientul menit sa caracterizeze capacitatea acfiunilor de
a fi transformate in mijloace baneti?
8. Care este sensul economic al valorii de bilanf pe acfiune?
9. Cum se determina valoarea de bilanf pe acfiune, daca in componenta
capitalului statutar al emitentului exista acfiuni privilegiate?
10. In baza caror surse informa(ionale se calculeaza coeficientul corelafiei dintre
preful de piata i valoarea de bilanf pe actiune?

34
7

Capitolul 12, Analiza pozitiei emitentului pe piata valorilor mobiliare

11. Cum se interpreteaza situafia cand coeficientul corelafiei dintre preful de piafa
i valoarea de bilanf pe acfiune atinge nivelul supraunitar?
12. De ce in centrul atenfiei acfionarilor permanent ramane indicatorul Profit pe
acfiune?
13. In ce mod se determina profit pe acfiune primar?
14. Cum se determina numarul mediu al acfiunilor ordinare aflate in circulafie
pentru calcularea mai exacta a profitului pe acfiune?
15. Ce influenfa exercita rascumpararea acfiunilor asupra profitului pe acfiune i
cursului de piafa al acfiunii?
16. in ce conditii analiza profitului primar pe acfiune este suficienta in cadrul
aprecierii pozifiei de piafa a emitentului?
17. Prin ce se caracterizeaza structura complexa de capital a emitentului i cu care
indicator se completeaza calcularea i interpretarea profitului pe acfiune?
18. Ce reflecta profitul pe acfiune complet diluat?
19. in care compartiment al Raportului financiar anual se reflecta profitul pe
acfiune?
20. Ce rata servete in calitate de instrument indicativ al cererii pentru acfiunile
emitentului?
21. In ce mod se determina coeficientul multiplicatorul profitului?
22. Cum poate fi caracterizata semnificafia ratei pref/profit?
23. in ce mod se calculeaza i in ce compartiment al Raportului financiar anual se
reflecta dividendele pe actiune?
24. Cum se determina randamentul acfiunii?
25. In ce mod cu ajutorul randamentului acfiunii poate fi apreciata avantajarea sau
defavoarea investifiilor in acfiuni in comparafie cu investifiile de alt tip
(depozite bancare etc.)?
26. Care este sensul economic ratei de distribuire a dividendelor?
27. De care rafionamente se conduc managerii i proprietarii emitentului la
stabilirea ratei de distribuire a dividendelor in componenfa politicii de
dividende?
28. Ce coeficienti se aplica pentru examinarea formelor de achitare a
dividendelor anuntate?
29. Cu ajutorul caror indicatori poate fi analizata capacitatea emitentului de a
plati dividendele anuntate?
30. Ce asemanare i ce deosebire exista intre randamentul (rentabilitatea)
actiunii i rata de corelafie a dividendelor i activelor emitentului?

Testul individual 12
Verificafi-va cunotinfele din acest capitol prin alegerea unui raspuns pentru
fiecare dintre urmatoarele intrebari (afirmafii).
34
8

Capitolul 12. Analiza pozifiei emitentului pe piata valorilor mobiliare

a)
b)
c)
d)
e)

12.1. (0,5) Preful de procurare a acfiunii la prima plasare a acesteia de catre


emitent reprezinta:
valoarea nominala;
valoarea de subscriere;
valoarea venala;
valoarea de rascumparare;
valoarea de lichidare.

12.2. (0,5) Capacitatea acfiunilor de a fi transformate in mijloace banesti in


cadrul tranzacfiilor bursiere se reflecta cu ajutorul coeficientului:
a) de corelatie (variafie) a preturilor de piafa;
b) circulafiei acfiunilor;
c) lichiditafii acfiunilor la bursa de valori.
12.3. (1,5) Daca preful minim al acfiunii in cursul perioadei a alcatuit 2,5 lei,
maxim - 20,5 lei, mediu ponderat - 10,5 lei, numarul acfiuni