Sunteți pe pagina 1din 16

Anul I, nr.

9
octombrie 2007 Preþ: 50 de bani
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins
Îngerii,
„Vrednic este!“
pãzitorii noºtri
Cine sunt îngerii, aceste
fiinþe cu o prezenþã discretã care
ne sunt mereu aproape? (pag.7)

Fumatul,
pãcatul sinuciderii
La fiecare 10 secunde, cine-
va moare din cauza fumatului.
În momentul de faþã, produsele
tabagice omoarã 3 milioane de
persoane pe an. (pag.14)

Pomenirile pentru
morþi ºi parastasele
Ca rãspuns la întrebãrile
cititorilor noºtri legate de
pomenirile celor rãposaþi, câte-
va precizãri menite a fi lãmuri-
toare în acest sens. (pag.6)
pag. 3
Editorial de Pr. Ovidiu Bostan zilelor noastre nu mai au preocuparea de ghelia ne învaþã cã trebuie sã-i stãm
a-ºi stãpâni pornirile, de a-ºi folosi fa- împotrivã cu blândeþea ºi rãbdarea.
Creºtinul în faþa violenþei cultãþile sufleteºti în mod constructiv. Domnul nostru Iisus Hristos ne învaþã ceea
În lumea de astãzi În Sfânta Scripturã nu gãsim locuri în ce El însuºi a împlinit pe dealul Golgotei:
vedem, fãrã a ne dori acest care sã se vorbeascã despre violenþã, aces- Dacã te loveºte cineva peste obrazul drept,
lucru, multiple moduri în ta fiind un termen modern. Însã atât în întoarce-l ºi pe celãlalt. Iubiþi pe vrãjmaºii
care se manifestã violenþa. cuprinsul Vechiului Testament cât ºi în voºtri, binecuvântaþi pe cei ce vã blestemã,
Violenþa e prezentã în lumea paginile celui Nou vedem în nenumãrate faceþi bine celor ce vã urãsc ºi rugaþi-vã
realã sau virtualã, e prezentã pe stradã sau rânduri împrejurãri în care oamenii s-au pentru cei ce vã vatãmã ºi vã prigonesc.
pe micile ecrane, ne înconjoarã. Întâlnim manifestat în mod violent. În scrierile Dar puterea sufletului de a se mânia ne
violenþa verbalã, dar ºi pe cea fizicã, Sfinþilor Pãrinþi gãsim capitole întregi în este de mare folos atunci când este supusã
extrema întunecatã a acestei violenþe fiind care se vorbeºte despre mânie. De la ei a- raþiunii ºi este îndreptatã împotriva pãcatu-
uciderea; întâlnim atât violenþa individului flãm cã mânia este una dintre cele trei pu- lui ºi a demonilor. Ba chiar putem spune cã
cât ºi pe cea colectivã, aceasta din urmã teri sufleteºti naturale cu care ne-a înzestrat fãrã aceastã putere ºi fãrã ajutorul lui
purtând generic numele de rãzboi. Dumnezeu. Orice suflet omenesc are put- Dumnezeu nu ne putem arãta biruitori.
Dar ce este violenþa? Dacã ar fi sã o defi- ere gânditoare (raþiunea), putere poftitoare Suntem chemaþi sã o folosim în rãzboiul
nim am putea spune cã ea este manifesta- (dorinþa) ºi putere mânioasã, impulsivã sau nevãzut, în rãzboiul cu patimile din noi.
rea mâniei în mod negativ ºi brutal. Mânia, irascibilã (potenþa). Pãcatul vine întotdeau- Deci de fiecare datã când ne manifestãm în
o însuºire a sufletului uman care nu este rea na din reaua întrebuinþare a acestor puteri mod violent asupra oamenilor, fiinþelor sau
în sine, atunci când nu este stãpânitã de sufleteºti, atunci când nu sunt folosite în obiectelor dovedim cã suntem lipsiþi de
raþiune ºi este îndreptatã spre semeni poate scopul în care au fost create, atunci când nu autocontrol, dovedim cã nu ºtim sã ne
da naºtere la violenþã. Dacã vedem tot mai sunt folosite dupã voia lui Dumnezeu. folosim puterea sufleteascã a mâniei,
des excese de furie manifestate în mod vio- Reaua mânie ºi violenþa ca manifestare a aceastã armã datã nouã de Dumnezeu ca sã
lent, acest fapt ne demonstreazã cã oamenii acesteia este un pãcat despre care Evan- putem sta împotriva rãutãþilor.
2 Actual
ÎPS Laurenþiu a împlinit 60 de ani continuã studiile la Institutul
Teologic Universitar din Sibiu.
La terminarea facultãþii se cãsã-
Pãrintele nostru Mitropolit, Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu, a toreºte cu Eugenia Stanciu din
împlinit vineri, 12 octombrie, 60 de ani. Momentul a fost marcat Olteþ, asistentã medicalã, apoi este
la Catedrala mitropolitanã din Sibiu, unde Înalt Prea Sfinþitul a hirotonit preot în parohia Lisa. Pe
oficiat Sfânta Liturghie ºi slujba de Te-Deum, împreunã cu PS lângã grija pentru parohie ºi pentru
Visarion Rãºinareanu. La slujbã a participat un impresionant familie, urmeazã în acelaºi timp ºi
sobor de preoþi, alcãtuit din consilieri, profesori ai Facultãþii de cursurile de doctorat la Bucureºti. În
Teologie din Sibiu ºi foºti studenþi, dar ºi sute de credincioºi. 1976 pleacã la Sibiu, unde intrã în
Un destin aparte care avea doar 6 aniºori. învãþãmântul universitar. Obþine
Stâlpul familiei a rãmas titlul de Doctor în Teologie, dupã ce
Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu Streza, urmeazã ºi cursuri post universitare
fãgãrãºean de origine, s-a nãscut pe 12 mama, Viorica, o femeie
deosebitã. Vremurile în Elveþia. Din 1986 este titularul
octombrie 1947 în localitatea Sâmbãta de Catedrei de Liturgicã la Facultatea
Sus, primind la Botez numele Liviu. grele i-au adus tinerei de
30 de ani multe îndem- de Teologie din Sibiu.
Familia era foarte apropiatã de Mãnãstirea
Brâncoveanu, pãrinþii sãi fiind ucenici ai nuri de a se recãsãtori pentru a-ºi putea Chemarea lui Dumnezeu
pãrintelui Serafim Popescu. Vocaþia întreþine cei trei copii, dar ºi pe cei trei
bãtrâni care fãceau parte din familie. În anul 1992, o nouã încercare
viitorului preot era vizibilã încã de la o deosebit de grea îi marcheazã familia:
vârstã fragedã. Cei apropiaþi povestesc Femeia a rãmas surdã la îndemnurile oa-
menilor, dar ºi-a ascultat cu sfinþenie duhov- soþia, Eugenia, trece la cele veºnice.
cum bãiatul de doar 2-3 aniºori îºi fãcea Dumnezeu pãrea greu de înþeles atunci
singur o cãdelniþã dintr-o ulcicã legatã cu nicul, pãrintele Serafim Popescu, care a spri-
jinit-o în dorinþa ei de a rãmâne vãduvã pentru oameni, când a chemat-o la El pe
o sfoarã, iar legãnatul acesteia era jocul lui preoteasa model, mamã a 5 copii, dintre
preferat. Când era întrebat de ce face aºa, pânã la moarte. Credinþa puternicã a mamei
ºi rugãciunile ei au marcat ºi viaþa copiilor. care ultimul - o fetiþã de doar 3 ani. Înalt
rãspundea: „Eu mã fac pãrinte Serafim!“. Prea Sfinþitul Serafim Joantã prevestea
Anii de liniºte nu au fost însã prea însã în cuvântarea sa de la înmormântare
mulþi pentru tânãra familie Streza. Tatãl a Preot ºi cadru universitar destinul special al acestei familii.
suferit un grav accident de muncã ºi a Astfel, la absolvirea Liceului „Radu Cei cinci copii au rãmas în grija tatãlui
murit lãsând în urmã trei copii orfani: Negru“ din Fãgãraº în 1965, tânãrul Liviu ºi a bunicii, însã nu pentru mult timp. În
Liviu - de 13 ani, Maria - de 8 ani ºi Elena, Streza dã curs chemãrii sale lãuntrice ºi îºi 1996, datoritã activitãþii desfãºurate în
Bisericã, vãduv fiind, Colegiul Electoral al
Chemat la slujire în satul BOR l-a ales ºi chemat la episcopat ca ie-
rarh al Episcopiei Caransebeºului, unde
pãrintelui Stãniloae s-a remarcat printr-o activitate bogatã: a
înfiinþat 18 noi mãnãstiri ºi schituri, a avut
Parintele Ionuþ Ilea, pânã nu demult paroh în o puternicã iniþiativã social-filantropicã
Ohaba ºi redactor al revistei noastre, a fost chemat la prin crearea multor centre de asistenþã
slujire în satul de origine al pãrintelui profesor socialã a persoanelor defavorizate, s-a
Dumitru Stãniloae. Cu o activitate frumoasã în cei ocupat de învãþãmântul teologic, dar ºi de
aproape trei ani de slujire, pãrintele Ionuþ a plecat viaþa culturalã a eparhiei.
acum sã-ºi continue misiunea în parohia Vlãdeni ºi Dupã trecerea la cele veºnice a Înalt
sã punã în aplicare experienþa câºtigatã în perioada de Prea Sfinþitului Antonie Plãmãdealã, a fost
pãstorire a parohiei Ohaba. ales în noiembrie 2005 Arhiepiscop al
Instalarea sa în noul loc de pãstorire a avut loc sâmbãtã, 15 septembrie, iar cere- Sibiului ºi Mitropolit al Ardealului. În
monia a avut loc dupã oficierea Sfintei Taine a Maslului. Pe lângã soborul numeros de scurta perioadã de când a revenit pe me-
preoþi slujitori au participat pãrinþii protopopi Ioan Ciocan, protopop al Fãgãraºului ºi leagurile natale, Pãrintele Mitropolit ºi-a
Pr. Gheorghe Colþea, protopop de Bran-Zãrneºti. Pãrintele protopop Ioan Ciocan a avut fãcut simþitã prezenþa prin suflul înnoitor
cuvântul de deschidere, cuvânt apreciativ care a subliniat calitatea activitãþii pastorale care se simte în activitatea Mitropoliei, dar
a pãrintelui Ionuþ, regretul cã Protopopiatul Fãgãraº pierde un slujitor de nãdejde, dar ºi prin grija sa, pãrinteascã dar ºi autori-
ºi bucuria cã satul pãrintelui Stãniloae se va bucura de un asemenea preot. tarã, pentru Biserica lui Hristos de aici.
Pãrintele protopop de Bran-Zãrneºti a continuat urându-i bun venit pãrintelui ºi o La împlinirea a ºase decenii de viaþã,
activitatea la fel de rodnicã, dupã care i-au fost înmânate alãturi de Înalt Prea Sfinþia Sa suntem ºi
noului preot paroh din Vlãdeni însemnele investirii ca noi, preoþii ºi credincioºii din Þara
preot paroh: cheile bisericii, Sfânta Cruce ºi Sfânta Fãgãraºului, ºi ne rugãm ca Dumnezeu
Evanghelie. sã-i dãruiascã viaþã lungã cu sãnãtate, pãs-
Noi îi dorim pãrintelui Ionuþ pãstorire cu înþelepciune torire binecuvântatã ºi plinã de roade.
ºi bucurie, sperãm cã Þara Fãgãraºului îi va rãmâne mereu Întru mulþi ºi fericiþi ani, Înalt Prea
în suflet ºi nãdãjduim sã rãmânã un colaborator apropiat Sfinþite Pãrinte!
al publicaþiei noastre. Pr. Marius Corlean Natalia Corlean
Eveniment 3
„Vrednic este!“ pregãtirea de tineri
teologi, astfel încât fiecare
localitate sã aibã preot slu-
jitor. A înfiinþat astfel peste
Din 12 septembrie, Biserica Ortodoxã Românã are un nou patriarh: 300 de parohii în localitãþi
Prea Fericiul Daniel Ciobotea. Dintre candidaþii la scaunul patriarhal a ºi zone unde oamenii nu
fost ales detaºat Mitropolitul Moldovei. Acesta a obþinut 95 de voturi din aveau preot.
partea Colegiului electoral, iar celãlalt candidat, ÎPS Bartolomeu al Ca activitãþi liturgice ºi
Clujului, 66 de voturi. Cel de-al ºaselea patriarh al românilor are 56 de misionare, s-a remarcat
ani, iar în cei 17 ani de pãstorire a Mitropoliei Moldovei a reuºit sã trans- prin înfiinþarea a 40 de
forme cea mai sãracã zonã a þãrii din punct de vedere economic în cea mãnãstiri, iniþierea ºi
mai bogatã regiune duhovniceascã, unde au loc anual sute de activitãþi susþinerea construirii a
caritativ-sociale, misionare, culturale ºi educaþionale. peste 250 de biserici. Din
O zi istoricã naº de cãlugãrie pe pãrintele Ilie 1992 a inaugurat obiceiul
Noul patriarh a fost întronizat Cleopa. Între 1988 ºi 1990 a fost devenit acum tradiþie ca de
duminicã, 30 septembrie, în Catedrala consilier patriarhal ºi conferenþiar la hramul Cuvioasei Parascheva de la Iaºi sã
patriarhalã din Bucureºti. În cadrul slujbei Catedra de Misiune Creºtinã a Institutului mijloceascã aducerea moaºtelor unor
de Te-Deum, oficiatã dupã Sf. Liturghie, Teologic Universitar din Bucureºti. sfinþi ºi a unor relicve sfinte, pelerinajul
Prea Fericirea Sa a primit, din partea celor În martie 1990, protosinghelul Daniel din 14 noiembrie devenind cel mai de
Ciobotea a fost ales Episcop-Vicar al amploare din þara noastrã.
ºapte mitropoliþi români, însemnele patri-
Arhiepiscopiei Timiºoarei, iar în luna Pe lângã toate acestea ºi-a continuat ºi
arhale: mantia, crucea, cele douã engol- iunie a aceluiaºi an mitropolit al Moldovei
pioane cu chipul Maicii Domnului ºi al ºi Bucovinei. În 12 septembrie 2007 a fost activitatea ºtiinþificã ºi publicisticã, fiind
Mântuitorului, culionul ºi camilafca albã ales patriarh al Bisericii Ortodoxe autorul mai multor cãrþi ºi a sute de arti-
cu cruce. Toiagul arhipãstoresc i-a fost Române, fiind întronizat în 30 septembrie. cole de specialitate publicate în mai multe
înmânat de ÎPS Laurenþiu, Mitropolitul limbi.
Ardealului, care l-a ºi condus pe noul Bilanþ uimitor Iubit ºi preþuit de
patriarh spre tronul patriarhal, împreunã
cu ÎPS Mitropolit Bartolomeu. La Bilanþul celor 17 ani de pãstorire a moldoveni
înmânarea fiecãrui însemn, toþi cei Mitropoliei Moldovei ºi Bucovinei este În cei 17 ani cât a pãstorit Mitropolia
prezenþi au rostit într-un glas cântarea uimitor: a înfiinþat peste 300 de parohii, 40 Moldovei ºi Bucovinei, Înalt Prea Sfinþitul
„Vrednic este!“. de mãnãstiri ºi schituri, 5 protopopiate, a Daniel a fost cunoscut prin realizãrile sale
iniþiat ºi susþinut construirea a peste 250 de de credincioºii din întreaga þarã (mai ales
Studii de prestigiu biserici noi, a reactivat învãþãmântul teo- prin postul ortodox de radio Trinitas, care
La 22 iulie 1951, în satul Dobreºti din logic ºi a înfiinþat zeci de instituþii social- are acoperire naþionalã), dar a fost preþuit
judeþul Timiº, în familia învãþãtorului caritative, de la cantine pentru sãraci, dis- ºi iubit mai ales de pãstoriþii sãi.
Alexie Ciobotea, se nãºtea al treilea copil, pensare, centre sociale pentru bãtrâni ºi Moldovenii îl descriu ca un om cu o
Dan-Ilie. Acesta a urmat cursurile ºcolii copii pânã la brutãrii ºi cabinete stomato- þinutã intelectualã aleasã ºi trãire spiritualã
primare în satul natal, iar gimnaziul în logice, toate aflate sub patronajul Bisericii. profundã, împletite cu un spirit manage-
Lãpuºnic. În 1970 a absolvit liceul în În planul educaþional-cultural, fostul rial rar întâlnit, o prezenþã impozantã, care
Lugoj ºi a intrat la Institutul Teologic Mitropolit al Moldovei a reînfiinþat facul- îºi impune autoritatea fãrã mãcar sã ridice
Universitar din Sibiu. Tânãrul teolog a tatea de teologie de la Iaºi, cinci seminarii, tonul. Legãtura aparte între ierarh ºi pãs-
urmat apoi cursurile doctorale la Institutul diverse ºcoli ºi centre, un centru de peleri- toriþii sãi s-a vãzut la întoarcerea sa la Iaºi
Teologic Universitar din Bucureºti, sub naj dar ºi Institutul Cultural-Misionar Trini- dupã alegerea ca patriarh, când la aeroport
îndrumarea mentorului sãu, pãrintele pro- tas, care cuprinde radio, editurã, tipo- l-au aºteptat cu flori ºi cuvinte emoþio-
fesor Dumitru Stãniloae, dupã care ºi-a grafie, studio de producþie video ºi librãrii, nante mulþime de oficialitãþi, preoþi ºi
continuat studiile în strãinãtate: doi ani la iar de anul acesta ºi un post de televiziune. credincioºi. Cu bucurie cã Moldova dã din
Facultatea de Teologie Protestantã a Este ºi fondatorul a mai multe publicaþii nou þãrii un patriarh, dar ºi cu inima plân-
Universitãþii de ªtiinþe Umane din (printre care ºi primul cotidian creºtin din sã cã pãrintele lor duhovnicesc îi va pãrãsi
Strasbourg ºi doi ani la Universitatea România – „Lumina“), organizatorul a în curând, cei prezenþi i-au mulþumit mi-
„Albert Ludwig“ din Freiburg im zeci de manifestãri culturale ºi educative. tropolitului lor pentru tot ce a fãcut pentru
Breisgau, Facultatea de Teologie Catolicã Pe plan social-caritativ este fondatorul Biserica din Moldova. Surprins de gestul
(Germania). Primeºte titlul de doctor în mai multor instituþii ºi un susþinãtor activ ieºenilor, emoþionat aºa cum niciodatã nu
teologie în 1979 la Strasbourg ºi apoi în al lor; dintre ele enumerãm mai multe can- l-au vãzut aceºtia, noul patriarh, cu lacrimi
1980 la Bucureºti. tine pentru sãraci, dispensare, un cabinet în ochi, le-a mulþumit pentru dragostea lor:
Din 1980 este lector la Institutul stomatologic, Centrul de diagnostic ºi „Nu m-am aºteptat la aceastã primire! Vã
Ecumenic de la Bossey - Elveþia, fiind ºi tratament „Providenþa“, un centru de edu- mulþumim din inimã ºi purtãm toatã viaþa
profesor asociat la Geneva ºi Fribourg caþie ºi informare medicalã, dar ºi brutãrii în suflet nu gândul la realizãri, ci gândul la
(Elveþia). cu caracter social. cât am primit din Moldova, ca iubire,
În 1987 se cãlugãreºte la Mãnãstirea În domeniul administrativ-bisericesc o preþuire ºi ajutor.“
Sihãstria cu numele Daniel, avându-l ca preocupare deosebitã a avut-o pentru Natalia Corlean
4 Chipuri pentru veºnicie
fost atât de consistente pe timpului
O viaþã în slujba aproapelui regimului de tristã amintire, ele au
demarat dupã Revoluþia din 1989. În
anul 1993 s-a reparat turnul bisericii,
Pãrintele Ilarie Morariu a slujit Biserica strãbunã timp împreunã cu globul ºi conul, s-a refã-
de 47 de ani. În primãvara anului trecut s-a retras la pen- cut în parte acoperiºul, s-a tencuit bi-
sie. Aproape trei decenii ºi-a desfãºurat activitatea ca preot serica în exterior cu terasit, iar în interi-
paroh în satul Ucea de Sus, remarcându-se prin blândeþea or am pardosit-o cu parchet, am refãcut
ºi diplomaþia cu care a ºtiut sã-i apropie pe oameni de drenul bisericii, cãci apãruserã fisuri în
Hristos ºi Biserica Sa, dar ºi de a menþine în acest colþ al dreptul altarului. Cu sprijinul credincio-
Þãrii Fãgãraºului o viaþã duhovniceascã deosebitã. ºilor ºi a organelor locale am refãcut
Pãrintele Ilarie Morariu s-a nãscut la care mulþi dinte ei fosta bisericã greco-catolicã, pentru cã
24 iulie 1932 în judeþul Sibiu, în satul ªo- se hrãneau. era într-o avansatã stare de degradare.
martin din comuna Brui, din pãrinþii Ilarie Cum aþi reuºit sã-i câºtigaþi? Pentru întreaga activitate depusã am
ºi Maria. A urmat ºcoala primarã în satul Am avut mult de luptat cu mentalitãþi, primit diverse distincþii ºi acte de recu-
natal, liceul "Radu Negru" din Fãgãraº, apoi cu obiceiuri, cu tradiþii locale adânc noaºtere din partea organelor bisericeºti.
Facultatea de Matematicã-Fizicã din Timi- înrãdãcinate. Parte din cântãreþi nu mã Care a fost momentul cel mai greu
ºoara. În 1954 s-a înscris la Institutul Teolo- ascultau, îmi boicotau slujbele, oamenii din viaþã?
gic de grad universitar din Sibiu, pe care l-a erau dezbinaþi, dar cu mult tact ºi rãbdare Momentul cel mai greu a fost când soþia
absolvit în 1958. Licenþa o elaboreazã sub am încercat sã mi-i apropii pe toþi. Chiar a fost chematã la Domnul în anul 1994. Era
coordonarea Pr. Prof. Nicolae Neaga, având cineva îmi zisese nu de mult: "Dumneata, într-o duminicã dupã-amiazã ºi veneam de
ca temã "Moise - viaþa ºi activitatea". În pãrinte, ai cucerit lumea prin blândeþe ºi la copiii noºtri, din oraºul Victoria. Pe
ianuarie 1959 se cãsãtoreºte cu Maria prin faptul cã ai fost popular cu noi". drum soþiei i se fãcuse rãu, iar în câteva
Dãnilã, de profesie educatoare, cu care a Venind aici, am gãsit un cor deja for- minute avea sã moarã chiar în braþele
avut trei copii: Gabriela, Remus ºi Cris- mat pe patru voci. Desigur, la început erau mele. A fost un moment cutremurãtor pen-
tina. A slujit 18 ani la Jibert ºi 29 de ani la mai dezorganizaþi, dar prin eforturile vred- tru mine. Cea cu care împãrþisem atâtea
Ucea de Sus, de unde s-a ºi pensionat. nicului de pomenit dirijor Victor Ghindea, necazuri ºi atâtea bucurii în viaþã, cea care
Pãrinte, unde v-aþi început activi- am reuºit sã-l punem pe picioare. Am fãcut mi-a fost mereu alãturi când mi-a fost cel
tatea pastoralã? cu ei multe excursii prin þarã, pe la mãnãs- mai greu, cea care mã îmbãrbãta, mã încu-
Dupã câteva luni de la cãsãtorie am tirle din nordul Moldovei, Timiºoara, raja, mã lãsase acum singur într-un sat fãrã
fost repartizat în comuna Jibert din judeþul Oradea ºi chiar în Maramureº, la Sãpânþa. tatã, fãrã mamã, fãrã rude, în mijlocul
Braºov. La Jibert m-am ocupat în primul Ucea de Sus este acum o parohie strãinilor, pot sã zic aºa... Pentru cã preo-
rând de consolidarea bisericii, pe care am frumoasã ºi înfloritoare, cum aþi reuºit tul, chiar dacã e în mijlocul tuturor, el tot
pictat-o, apoi am împrejmuit cimitirul mã- acest lucru? singur rãmâne. Toþi sunt cu neamurile, cu
rindu-l cu 2 hectare de pãmânt, datoritã spri- În toatã activitatea mea de 29 de ani rudele lor, dar când tu, ca preot, dai de un
jinului Consiliului Popular de atunci. Soþia, aici la Ucea am cãutat sã-i þin pe oameni necaz, de o supãrare, nu ºtiu câþi dintre ei
fiind preoteasã, cu greu a fost angajatã ca aproape de Bisericã. Pe cei ce nu o frecven- te înþeleg sau pot sã te înþeleagã…
educatoare, iar financiar ne descurcam des- tau, mã interesam care era cauza ºi îi sfãtu- Dar mulþumesc lui Dumnezeu pentru
toate. Numai cu ajutorul Lui, cu sprijinul
tul de greu. Oamenii, mulþi fiind pensionari, iam pe cei ce veneau la Taina Spovedaniei
copiilor ºi al nepoþilor, cu cãldura credin-
cu greu îºi achitau contribuþia cãtre Bisericã. sã-i determine ºi pe cei din casã sã facã pa- cioºilor pe care i-am pãstorit atâþia ani, îmi
Cum aþi ajuns la Ucea de Sus? sul acesta spre Bisericã, spre Spovedanie, spre duc viaþa cea de toate zilele pânã ce glia de
Am venit la Ucea de Sus în 13 martie Împãrtãºanie. Sfintele slujbe le-am fãcut re- pãmânt se va aºterne peste mine
1977. Era Postul Mare, Duminica Sfintei gulat ºi ori de câte ori am fost solicitat pe În mai 2006 aþi ieºit la pensie. Cum
Cruci. Mitropolitul Nicolae Mladin mã la casele credincioºilor, am mers la orice orã. e viaþa dumneavoastrã acum?
alesese din 13 candidaþi; mã cunoºtea În toþi aceºti 47 de ani de când m-am Dupã pensionarea mea la cârma parohiei
foarte bine, fiindu-i ºi student. Iniþial am ostenit în ogorul Bisericii am cãutat sã am aþi venit dumneavoastrã. Chiar dacã la înce-
fost numit într-un cartier din Mediaº, iar la o þinutã demnã de un preot ºi sã fie o put au fost niºte neînþelegeri între noi, alimen-
Ucea a fost numit altcineva. Acestuia însã armonie între preot ºi credincioºi. Mãrturie tate de cei care nu doreau liniºtea Bisericii,
i se stârniserã în sat niºte vorbe rele ºi a stau toþi aceºti ani, cãci atât la Jibert cât ºi acum totul a intrat în normalitate. Dupã pã-
renunþat a mai veni aici. Înalt Prea Sfinþitul la Ucea de Sus nu au fost secte sau alte rerea mea sunteþi un om care-ºi face dato-
Mladin a zis sã facem schimb, aºa cã eu culte ca sã biruiascã sau sã zdruncine ria din conºtiinþã iar eu vã ajut cum pot, venind
am venit la Ucea iar el s-a dus la Mediaº. credinþa noastrã strãmoºeascã. la bisericã atât cât puterile mã ajutã. În rest,
Cum aþi fost primit de ucenii de sus? În ceea ce priveºte locaºul de cult, în timpul îl petrec cu treburile prin gospodãrie,
Am fost primit cu multã rãcealã, chiar anul 1979 s-au pictat cele 50 de icoane unde copiii ºi nepoþii îmi sunt mereu alãturi.
ostilitate pot sã zic. Eram pentru ei "un vene- pentru catapeteasma bisericii. În 23 sep- Ce cuvânt adresaþi credincioºilor pe
tic". Cu numirea mea aici se rupsese o "tra- tembrie 1982 am avut bucuria sã-l primim care i-aþi pãstorit?
diþie localã", prin care preoþia se moºtenea în mijlocul nostru pe ÎPS Antonie Plãmã- Le mulþumesc cã au fost alãturi de mine,
din tatã-n fiu. Unii din sat care aveau câte dealã care a sfinþit biserica ºi a pus la picio- îi sfãtuiesc sã fie în continuare alãturi de Bi-
o fatã voiau ca ele sã se mãrite cu vreun rul Sf. Mese pãrticele din Sfinte moaºte, sericã ºi de preotul rânduit lor de Dumnezeu.
absolvent de teologie ºi sã fie preotese. biserica nefiind sfinþitã pânã atunci. Interviu realizat de
Venind eu, dãrâmasem aceste speranþe cu Dacã lucrãrile de înfrumuseþare nu au Pr. Alexandru Stanciu
Noi apostoli 5
„M-au fascinat de când eram mic calculatoarele“
Pãrintele Iulian Boac este absolvent al Facultãþii de Teologie din Sibiu, dar
ºi al unei facultãþi de informaticã. Un preot informatician deci, o combinaþie
interesantã pentru unii, dar extrem de beneficã în zilele noastre, când copiii au
ajuns sã înveþe sã foloseascã calculatorul încã de la grãdiniþã.
Pãrinte, ºtiu cã v-aþi dorit catedrã este foarte grea ºi cu o poate vizita virtual paro-
foarte mult sã deveniþi preot. responsabilitate imensã. Atunci hia Recea Nouã:
Cum e acum, cã v-aþi vãzut am realizat câtã rãspundere ai www.parohiarecea.lx.ro
visul împlinit? ca profesor în faþa elevilor, Cum faceþi faþã în
Au trecut doi ani de când conºtientizând tot atunci aceastã grea misiune
am primit aceastã mare tainã a responsabilitatea pe care o are care este preoþia, de
preoþiei ºi parcã doar ieri s-a preotul în faþa credincioºilor. unde vã vine sprijinul
întâmplat acest lucru. Este aºa În 1997 am intrat la Facul- cel mai puternic?
cum am aºteptat sã fie: o mare tatea de Teologie din Sibiu, Într-adevãr, chiar
împlinire sufleteascã, pentru cã unde mi-am continuat studiile dacã din afarã viaþa de
preoþia nu o obþii trecând doar teologice. Dupã terminarea preot pare uneori "foarte
prin uºile facultãþii, ci prin cele facultãþii am obþinut titulatura simplã ºi chiar uºoarã",
ale altarului. Aº spune cã e la o ºcoalã din Braºov, unde nu este aºa. Cel mai
chiar mai bine decât mã aºtep- am predat religia. Acolo am mare ajutor îl gãsesc în
tam, având în vedere armonia cunoscut-o ºi pe soþia mea, familia mea, la soþia
în care lucrez cu enoriaºii mei, cãsãtorindu-ne în 2002. mea, care, prin
pe toate planurile. În anul 2003, pentru cã pregãtirea pe care o are, Numele: Pr. Iulian Mihai Boac
Am încercat sã ocup ºi alte doream mult sã ajung preot, mi-a dat cele mai bune Data ºi locul naºterii: 3 noiem-
parohii dar, dupã cum a spus am hotãrât împreunã cu soþia sugestii ºi sfaturi folosi- brie 1976, Fãgãraº
pãrintele protopop în discursul sã ne mutãm undeva mai toare în activitatea mea, Studii: Seminarul Teologic
de la instalarea mea ca preot aproape de Fãgãraº. Astfel în mi-a ridicat moralul "Simion ªtefan" din Alba Iulia, pro-
paroh: "Aici a vrut Dumnezeu toamna acelui an ne-am luat când eram în momente moþia 1996; Facultatea de Teologie
sã ajungi preot". ªi nu îmi pare posturi de profesori în comuna de crizã ºi de deznãdãj- "Andrei ªaguna" din Sibiu, promoþia
rãu; din contrã, îi mulþumesc Recea, unde ne-am ºi mutat cu duire. De asemenea ºi 2001; Facultatea de Tehnologia
lui Dumnezeu pentru aceasta. locuinþa. Atunci nici nu visam din partea bunicilor mei, Informaþiei din Braºov, promoþia
Povestiþi-ne puþin care a cã peste doar doi ani am sã care m-au crescut ºi care 2007
fost traseul dumneavoastrã ajung sã pãstoresc aceastã ºi acum, deºi foarte în Familia: cãsãtorit cu Mihaela
pânã a ajunge la preoþie. comunitate de oameni. vârstã, mã susþin în tot Boac, nu au copii
Am urmat cursurile de Aþi absolvit între timp ºi ceea ce întreprind. Parohia în care slujeºte: Recea
pregãtire mai întâi pe bãncile facultatea de informaticã. Aveþi vreun model Nouã (Teleki Recea)
seminarului din Alba Iulia, Cum se împacã informatica pe care vã doriþi sã îl
plecând de acasã la o vârstã cu teologia? urmaþi? unui preot care intervii doar în
destul de fragedã. La 14 ani tre- Informatica pentru mine Nu pot spune cã am un momentele importante din
buia deja sã mã integrez într-un este un hobby, dacã pot sã o model, consider cã modelul pe viaþa lor.
colectiv de colegi pe care nu-i numesc aºa. M-au fascinat de care trebuie sã-L urmãm noi Ce vã doriþi pentru
cunoºteam, la o distanþã aºa de când eram mic calculatoarele ºi toþi este al Domnului nostru perioada urmãtoare?
mare de casã... Poate acest tot ceea ce este electronic. Dar Iisus Hristos ºi al sfinþilor. În Sã duc la bun sfârºit ceea
lucru mi-a dat în viaþã voinþã ºi iatã cã Dumnezeu nu mi-a ceea ce priveºte un model ce am început sã fac aici în
multã putere în tot ceea ce real- îngrãdit aceastã pasiune ºi ast- uman, am încercat sã preiau de parohie: construirea unei case
izez. Chiar dacã nu am fãcut fel, dupã atâþia ani, am putut sã la fiecare ceea ce este bun ºi parohiale, renovarea celor
apoi armata, viaþa pe care am urmez cursurile de informaticã folositor. douã biserici ºi grija faþã de
avut-o în cei cinci ani de semi- la Braºov, specializându-mã ºi Ce vã place sã faceþi, în credincioºii mei.
nar o pot compara cu o în acest domeniu. Dacã mã afarã de slujirea preoþeascã? Aveþi un mesaj pentru cei
pregãtire militarã, dar cu mare întrebaþi cum se împacã, ei Îmi place sã navighez pe care ne citesc?
accent pe instrucþia bine, chiar dacã par douã internet, sã fac miºcare ºi sã mã Sã urmeze învãþãtura Bise-
duhovniceascã. domenii diametral opuse, eu ocup cu apicultura, o îndeletni- ricii, sã fie mai îngãduitori cu
Dupã terminarea seminaru- consider cã ele se îmbinã per- cire plãcutã, albinele dând cei din jurul lor ºi mai iubitori.
lui am predat un an religie în fect în aceastã nouã epocã care exemplul poate cel mai Iar în viaþã sã aleagã întotdeau-
ªcoala Generalã Nr. 2 din Fãgã- devine de la zi la zi tot mai elocvent de cum ar trebui sã fie na partea plinã a paharului.
raº. A fost un alt ºoc al vieþii, informatizatã. Astfel mi-am o "parohie adevãratã". Tu, stu- (Interviu realizat de
pentru cã trecerea din bancã la creat ºi o paginã web unde se parul, te vezi atunci în postura Natalia Corlean)
6 Viaþa în Hristos
Pomenirile pentru morþi ºi parastasele
Biserica îl însoþeºte pe om de când vede lumina vieþii, pânã la moarte ºi chiar Postul Mare; 4) Joia Înãlþãrii Domnului
dincolo de ea. Ca rãspuns la întrebãrile cititorilor noºtri legate de pomenirile celor (pomenirea generalã a eroilor cãzuþi în
rãposaþi vom face câteva precizãri menite a fi lãmuritoare în acest sens. Dintre rãzboaiele pentru apãrarea patriei); 5) de
rugãciunile pe care cei vii le fac pentru cei care au trecut dincolo de mormânt, cele hram (pomenirea ctitorilor locaºului de cult).
mai des întâlnite sunt pomenirile la Sfânta Liturghie ºi parastasele. Se poate trece din iad în rai?
Biserica ne învaþã cã dupã
Comuniunea sfinþilor cei morþi, dupã înmor- moarte, sufletul merge la judecata
mântarea lor. El se sãvârºeºte particularã pentru a-ºi primi rãsplata
Învãþãtura Bisericii noastre are în centru fie la casa mortului (dupã
persoana Mântuitorului Hristos ºi actele sau pedeapsa, dupã binele sau rãul
înmormântare), fie la bisericã pe care l-a fãcut pe pãmânt, trecând
mântuirii sãvârºite de El (respectiv Întru- (dupã Sfânta Liturghie), fie la
parea, Jertfa, Învierea ºi Înãlþarea Sa la cer). prin aºa-numitele „vãmi ale vãz-
mormânt. La parastas se duhului”. Dar judecata particularã nu
Înainte de patima Sa, Domnul Hristos le-a aduc, spre pomenirea mortu-
spus ucenicilor la Cina cea de Tainã: „În are un caracter definitiv, aºa cum are
lui, colivã, colaci (ºi/sau prescuri), lumânãri judecata universalã, finalã, de la Parusie (a
casa Tatãlui Meu multe locaºuri sunt (..) Mã ºi vin, însoþite de un pomelnic cuprinzând doua venire a Domnului pe pãmânt). Astfel
duc sã vã gãtesc loc.” (Ioan 14, 2). Aºadar, ne-a numele celui pentru care se face parastasul. cei care în viaþã nu au manifestat o atitudine
asigurat cã existã locaºuri veºnice ºi cã mitul
morþii - ca punct terminus - a expirat. Mai mult, Termenele (soroacele) pentru parastas potrivnicã lui Dumnezeu, ci una mai mult de
El este într-o pãrinteascã aºteptare a noastrã Potrivit tradiþiei Bisericii Ortodoxe, indiferenþã faþã de El ºi care au arãtat cãinþã
în locaºurile pe care le-a gãtit. Înþelegând termenele pentru sãvârºirea parastaselor în ultimele clipe ale vieþii, vor putea ieºi din
aceste lucruri ne dãm seama cã nu existã o sunt: în ziua a treia (corespunde în general cu iad cu ajutorul rugãciunilor pe care Biserica
rupturã între cei care trãiesc pe pãmânt, în ziua înmormântãrii), în ziua a noua, a vie (de pe pãmânt) le face, precum ºi cu
trup, ºi cei care s-au despãrþit de trup, trecând patruzecea (la ºase sãptãmâni), apoi la trei mijlocirile îngerilor, sfinþilor ºi drepþilor.
în lumea nematerialã. Biserica foloseºte luni, la ºase luni, la nouã luni ºi la un an. Acesta este, de fapt, ºi unul din temeiurile
noþiunea de comuniune a sfinþilor pentru a Dupã împlinirea unui an se face parastas în pentru care Biserica vie se roagã necontenit
sublinia legãtura spiritualã dintre cei vii ºi cei fiecare an, de ziua morþii, pânã la împlinirea pentru cei adormiþi, fãcând pomeniri, paras-
morþi, care este una de comuniune, care-i a ºapte ani de la moarte. La 40 de zile ºi la un tase ºi milostenii. Dar cei ce nu vor putea ieºi
uneºte pe cei din lumea senzorialã cu cei din an parastasul se face cu masã (pomanã) ºi se din iad pânã la judecata universalã, nu vor
lumea de dincolo de simþuri. Cei vii fac rugã- împart diferite lucruri de pomanã pentru mai putea ieºi de acolo niciodatã. Aceastã
ciuni pentru cei morþi, iar cei morþi, mai ales sufletul mortului, pe care preotul le binecu- trecere nu se face prin voia omului, ci prin
sfinþii cãrora ne rugãm, mijlocesc pentru cei vinteazã printr-o rugãciune specialã, urmând hotãrârea lui Dumnezeu.
vii cu rugãciunile lor la Dumnezeu. ca cei care le-au adus sã le dea celor sãraci
spre pomenirea numelui celui adormit ºi ca O problemã delicatã
Pomenirile de la Sf. liturghie un act de milostenie pe care ei îl împlinesc în Ca semn al biruinþei vieþii asupra morþii,
Se fac în baza pomelnicului pentru morþi locul celui mort. Biserica a rânduit sã se aºeze crucea la
pe care credinciosul îl aduce la bisericã Când nu se fac parastase? cãpãtâiul fiecãrui mormânt, existând ºi o
(însoþit de cele mai multe ori de prescurã, Raportat la anumite momente mai rânduialã specialã de sfinþire a acesteia. În
uneori ºi de vin) ºi pe care preotul îl slujeºte importante ale anului bisericesc, existã ºi acest sens, familia celui adormit are datoria
la Proscomidie scoþând din prescuri pãrticele perioade când nu se fac parastase. Acestea de a-l înºtiinþa pe preotul paroh despre
(miride). Rostind numele celor trecuþi pe pomel- sunt: 1) între 20 decembrie ºi 7 ianuarie aºezarea crucii noi la mormânt. Problema
nic ºi aºezându-le pe Sfântul Disc în dreapta (datoritã bucuriei sãrbãtorii care nu trebuie delicatã o constituie datoria urmaºilor de a se
sa, lângã Sfântul Agneþ care-L închipuie pe ºtirbitã de doliul pentru cei morþi); 2) de la îngriji de mormintele înaintaºilor (întreþinân-
însuºi Hristos, el se roagã Domnului pentru sâmbãta Lãsatului sec de carne pânã la sâm- du-le, nelãsându-le în paraginã, cum de
sufletele celor adormiþi. bãta din sãptãmâna întâi a Postului Mare; 3) multe ori cu durere constatãm cã se întâm-
Simbolismul acestui act liturgic este unul de la sâmbãta Floriilor pânã la Duminica plã), cinstindu-le astfel amintirea ºi pãstrând
foarte profund. Pomenirea numelui unei per- Tomii (deoarece doliul din sãptãmâna vie legãtura dragostei ºi comuniunii cu cei
soane ne-o aduce pe aceasta în memorie, în dinaintea Paºtelui (Sãptãmâna Mare) este care s-au mutat în locaºurile cereºti.
mintea, inima ºi rugãciunea noastrã. De pentru patimile ºi moartea Mântuitorului, iar
asemenea, ea stabileºte o relaþie personalã sãptãmâna de dupã Paºti (Luminatã) este A trecut în nefiinþã?
între cel pomenit ºi Dumnezeu, relaþie arã- consacratã bucuriei Învierii); 4) duminica ºi În multe situaþii, atunci când se comu-
tatã ºi prin aºezarea celui pomenit lângã în zile de praznic. Facem, însã, precizarea cã nicã moartea cuiva auzim cuvintele „a trecut
trupul Domnului, pe sfântul disc. Pãrticelele în decursul timpului s-a nãscut obiceiul de a în nefiinþã”. Aceastã afirmaþie are o cono-
pe care preotul le scoate rostind numele celor se pune parastas duminica ºi în sãrbãtori taþie anticreºtinã (sau, cel puþin, de
adormiþi, scriºi pe pomelnice, îi reprezintã pe (altele decât cele menþionate mai sus), aces- inconºtienþã religioasã), deoarece ne spune
aceºtia ºi îi pune în legãturã cu Hristos, pe ta fiind un pogorãmânt pentru cei care nu pot despre cineva cã a încetat sã mai existe, cã
care preotul ºi credincioºii împreunã-rugã- veni la bisericã în zi de lucru. s-a ºters definitiv ºi irevocabil din viaþã. Ori,
tori Îl invocã sã le dãruiascã iertare de pãcate. Zilele de pomenire generalã Mântuitorul Hristos prin Înviere ºi Înãlþare a
Pentru pomenirea generalã a morþilor, fãcut dovada cã moartea nu e moarte în sen-
Parastasul Biserica a hotãrât urmãtoarele zile: 1) Sâmbã- sul literal al cuvântului, ci despãrþire a sufle-
Cuvântul „parastas” vine din limba ta dinaintea Duminicii lãsatului sec de carne tului de trupul biologic ºi naºtere pentru o
greacã (parastasis) ºi înseamnã mijlocire, (Moºii de iarnã); 2) Sâmbãta Rusaliilor nouã viaþã: viaþa veºnicã.
desemnând slujba de pomenire fãcutã pentru (Moºii de varã); 3) primele ºase sâmbete din Pr. Adrian Magda
Actual 7
Îngerii, pãzitorii noºtri "Îngerul lui Hristos, pãzitorul
meu cel sfânt ºi
acoperitorul su-
De când suntem mici am aflat poate despre îngeri mai
fletului ºi al tru-
repede decât despre Dumnezeu, pentru cã prima rugãciune pe
care o învaþã copiii de la cei apropiaþi este "Îngerelul". Din pãcate, pului meu, iartã-mi
pentru mulþi este ºi singura, chiar dacã între timp ei ajung la vârsta toate câte am greºit în
maturitãþii. Îngerii, aceste fiinþe cu o prezenþã discretã, sunt pãzitorii, ziua de azi ºi de toatã vicle-
cãlãuzitorii ºi prietenii noºtri. nia vrãjmaºului meu celui
Trimiºii lui Dumnezeu Dumnezeu, care alungã binecuvântarea potrivnic mã izbãveºte, ca sã nu
mânii cu nici un pãcat pe
Îngerii sunt menþionaþi de nenumãrate Lui de la noi. Îngerii se întristeazã atunci
ori în Sfânta Scripturã, de la crearea lumii când omul pãcãtuieºte ºi nu îl mai pot Dumnezeul meu; ºi te roagã pentru
ºi pânã la sfârºitul ei. În general rolul lor apãra. Fie cã e mânios, sau se îmbatã, sau mine, pãcãtosul ºi nevrednicul rob,
este acela de a-L slãvi pe Dumnezeu ºi de fumeazã, sau înjurã, omul care pãcãtuieºte ca sã mã arãt vrednic bunãtãþii ºi
a vesti oamenilor voia Lui sau marile îl alungã pe îngerul pãzitor ºi intrã sub milei Preasfintei Treimi ºi Maicii
evenimente care urmau sã se întâmple. Ca "protecþia" diavolului. Scopul acestuia Domnului meu Iisus Hristos ºi
slujitori, îngerii împlinesc uneori pedepse- este de a-l ispiti pe om ºi a-l îndemna la tuturor sfinþilor".
le lui Dumnezeu, cum a fost focul peste pãcat. Iar dacã omul îl ascultã, se învoieºte
Sodoma sau pedepsele peste Egipt, dar cel la pãcat ºi apoi îl ºi sãvârºeºte, diavolul îl înþelepciune ºi de tot felul de daruri. Dar
mai mult îngerii slujesc la apãrarea ºi câºtigã tot mai mult, iar îngerul pãzitor se Stãpânul cerului ºi al pãmântului i-a supus
cãlãuzirea oamenilor. Ei duc rugãciunile îndepãrteazã. unei încercãri prin care îngerii, cu voie
noastre la Dumnezeu, ocrotesc pe cei Dar pentru cã Dumnezeu nu ne
pãrãseºte niciodatã, nici îngerii nu se înde- liberã, sã-ºi dovedeascã ascultarea. ªi, în
drepþi, cum l-au ocrotit pe Lot de foc, pe aceastã încercare, o parte din îngeri, în
Ilie de Ahab, pe cei trei tineri care au fost pãrteazã pentru totdeauna, ci revin mereu
atunci când omului îi pare rãu de ce a fãcut frunte cu Lucifer, au crezut cã pot fi
aruncaþi în cuptorul din Babilon. Îngerii asemenea lui Dumnezeu. Mândria le-a
pãzitori sfãtuiesc de bine pe oameni prin ºi se roagã lui Dumnezeu sã îl ierte. Când fost fatalã, ei au cãzut imediat din rai ºi au
glasul conºtiinþei: tot ce este în noi bun, creºtinul se întoarce din toatã inima lui la devenit demoni. Cel care a condus lupta
curat, luminat, orice gând frumos, orice pocãinþã, Îl bucurã pe Dumnezeu ºi pe toþi împotriva demonilor la cãderea lor a fost
miºcare bunã a inimii, rugãciunea, îngerii din cer, apropie de sine pe îngerul Arhanghelul Mihail, al cãrui nume
pocãinþa, faptele bune, toate acestea se sãu ºi alungã de la el pe diavol. Faptele înseamnã "puterea lui Dumnezeu". El
nasc în noi ºi se înfãptuiesc din îndemnul care ni-i apropie pe îngeri ºi ne apropie pe poartã sabie de foc ºi are încredinþarea de
îngerului pãzitor. noi înºine de Dumnezeu sunt dragostea,
a pãzi legea lui Dumnezeu ºi de a birui
milostenia, rãbdarea, rugãciunea, postul,
puterea vrãjmaºilor.
Slujitorul omului smerenia, Spovedania deasã ºi
Împreunã cu Sfântul Arhanghel
Însã îngerii nu sunt prezenþi numai în Împãrtãºania. Mihail îl serbãm ºi pe Arhanghelul
Sfânta Scripturã, ci ºi în viaþa fiecãruia Model pentru oameni Gavriil. El este arhanghelul bunelor vestiri
dintre noi. Biserica ne învaþã cã îngerul de bucurie, care are misiunea de a trans-
pãzitor ne este dat la Botez, ca sã ne Îngerii nu sunt numai slujitorii omului, mite oamenilor taine dumnezeieºti.
cãlãuzeascã paºii în aceastã viaþã ºi sã ne ci ºi modele de urmat. Pãrintele Cleopa Plin de blândeþe dumnezeiascã,
pregãteascã pentru viaþa cea veºnicã. Pe spune cã bun lucru este a lãuda pe îngeri, Sfântul Arhanghelul Gavriil este cel care
lângã îngerul pãzitor, Dumnezeu trimite dar mai bine am face dacã le-am urma ºi aduce toate veºtile bune: el vestea
omului ºi alþi îngeri în viaþã spre a-l ajuta, exemplul, printr-o trãire sfântã, milostivirea lui Dumnezeu cãtre cei care
a-l îndrepta ºi a-l mângâia în ispitele ºi îngereascã. Deci, dacã vrem sã primim nu puteau avea copii, cum au fost Ioachim
încercãrile luptelor duhovniceºti prin care mai mult ajutor de la sfinþii îngeri, sã ne ºi Ana - pãrinþii Maicii Domnului, sau
trece omul de-a lungul vieþii. silim a-i imita prin fapte bune. Îngerii Elisabeta ºi Zaharia - pãrinþii Sfântului
Menirea îngerului pãzitor este de a-l neîncetat Îl slãvesc pe Dumnezeu, Ioan Botezãtorul.
pãzi pe credincios în chip nevãzut de împlinesc mereu cu dragoste voia Lui; Sfântul Arhanghel Mihail este protec-
ispitele diavolului ºi de cãderile în pãcat. îngerii se iubesc desãvârºit unii pe alþii, torul cãlugãrilor, al armatelor creºtine, al
El vorbeºte omului prin glasul conºtiinþei ascultã unii de alþii ºi toþi de Dumnezeu. voievozilor, care îi purtau icoana pe câm-
ºi îl îndeamnã mereu sã facã fapte bune, sã Sã fim ºi noi în toate acestea asemenea pul de luptã. Sfântul Arhanghel Gavriil
urmeze calea Bisericii, sã se roage. Tot el îngerilor ºi atunci vom fi ai lui Dumnezeu. este mai ales protectorul fecioarelor
îl mângâie ºi îi dã nãdejde atunci când este creºtine, al familiei creºtine, apãrãtorul
copleºit de necazuri, dar îl ºi fereºte pe om Sfinþii Arhangheli mamelor ºi al copiilor lor, cel care duce
în vreme de primejdie. Cei mai cunoscuþi dintre îngeri sunt rugãciunile cele fierbinþi la Dumnezeu ºi
Omul însã poate sã-ºi îndepãrteze arhanghelii Mihail ºi Gavriil, sãrbãtoriþi în aduce înapoi vestea cã cererile cele bune
ocrotitorul. Sfânta Scripturã ne spune cã 8 noiembrie. La început, toþi îngerii au fost au fost împlinite.
pãcatul este urâciune înaintea lui fãcuþi de Dumnezeu buni, strãlucind de Pr. Marius Corlean
CMYK
8 Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului

Mãnãstirea Dejani, popas în grãdina


Mãnãstirea de la Dejani atrage austro-ungar în secolul al XVIII-lea. cât ºi de cea de la Pojorta, unde pornise
mulþime de credincioºi, care urcã Astfel în 1761 cãlugãrii de la Dejani au pictura bisericii. La vremea hotãrâtã de
suiºul abrupt de pe valea Radului fost martirizaþi, doar câþiva fugind dincolo Dumnezeu, în mod providenþial, în anul
pentru a înãlþa imn de slavã lui de munþi, la mãnãstirile din Argeº. La 1992 au venit în aceste locuri cãlugãri din
Dumnezeu în aceste locuri. Prin hra- ruinele mãnãstirii au venit de-a lungul Moldova, de la mãnãstirile Sihãstria ºi
mul mãnãstirii, " Acoperãmântul vremii credincioºi ºi preoþi în pelerinaj, Sihla, reactivând vatra monahalã.
Maicii Domnului", poiana lãcaºului rugându-se pentru vremuri mai bune. Locul a fost defriºat ºi curãþat, s-au
s-a pãstrat peste timp ca o grãdinã a montat douã troiþe, Poiana Mãnãstirii
Maicii Domnului în care credincioºii
Reconstrucþia mãnãstirii redevenind loc de pelerinaj. Cu ajutorul
îi invocã ajutorul. Oamenii spun cã, Dupã 1989 a renãscut dorinþa refacerii credincioºilor din împrejurimi s-au con-
acestui centru monastic fãgãrãºean. Sub struit câteva chilii ºi un paraclis în care
de la venirea monahilor aici, în câteva ulterior s-a amenajat trapeza.
rânduri poiana s-a umplut pentru o oblãduirea Înalt Prea Sfinþitului Antonie,
Mitropolitul de atunci al Ardealului, epis- În anul 1994 s-a pus piatra de temelie
perioadã de timp de o mireasmã a noii biserici, ridicatã de meºterul Petre
copul vicar al acelei vremi - Prea Sfinþitul
negrãitã, foarte plãcutã. Toate aces- Serafim Fãgãrãºeanul - era în cãutarea Ciornei din Vatra Moldoviþei. Împreunã
tea sunt tâlcuite de cãlugãri drept unor monahi vrednici în a relua viaþa cu o echipã de 13 lucrãtori, renumitul
duh de rugãciune ºi de nevoinþã mãnãstireascã a Dejanului cu tot ceea ce meºter a construit biserica de la temelii, în
dãruit acestor locuri de vieþuitorii þinea de reconstrucþia mãnãstirii. timp de 36 de zile. Lãcaºul, o construcþie
care s-au jertfit aici cu secole în urmã. Primii paºi spre însemnarea acestui loc spaþioasã din lemn, în plan triconic, cu
cu o troiþã i-a fãcut, cu puþin timp înainte pridvor închis, pronaos ºi altar. Înãlþimea
Istoria mãnãstirii, argument sã moarã, pãrintele Aurel Popa din pânã în vârful turlei este de 19 m.
viu al dãinuirii credinþei Fãgãraº, parohul bisericii "Adormirea Pictura în frescã a fost real-
În secolul al XVIII-lea în Þara Maicii Domnului" din cimitir- izatã de Dorel Beºleagã
Fãgãraºului existau numeroase mãnãstiri ul vechi. Un efort susþinut din Sibiu în anul
mici, amplasate la marginea satelor, în ºi asiduu pentru revig- 1998. Catape-
pãdure sau în locuri de pãºunat. Erau un orarea ºi reconstrucþia teasma din lemn
fel de sihãstrii sãteºti, care purtau numele mãnãstirii a fost depus de stejar a fost
localitãþilor din apropiere. Nu se cunoaºte ºi de pãrintele Ioan sculptatã de meº-
cu exactitate când a fost ctitoritã mãnã- Ciocan, actualul pro- teri din Vânãtori-
stirea de la Dejani, documentele referi- topop al Fãgãraºului, Neamþ, la fel ºi
toare la aceasta fiind foarte puþine. legat pe atunci atât iconostasul ºi
Mãnãstirea apare în câteva însemnãri pe de parohia Dejani mobilierul.
cãrþi de cult de la începutul secolului al
XVIII-lea. În acestea apar numele a doi
monahi: preotul Ioan din Iaºi - viitorul
monah Isaia ºi preotul Dãnilã din Dejani -
viitorul monah Daniil. Istoria mai consem-
neazã faptul cã episcopul Inochentie al
Râmnicului a dãruit un Triod (Râmnic,
1733) schitului Dejani.
Mãnãstirea era atunci o modestã con-
strucþie de lemn, cu temelie din piatrã.
Locuinþele cãlugãrilor, mici colibe din
lemn, se pierdeau în ascunziºurile pãdurii.
Doar o cãrare de munte strãbãtea acest loc
izolat. Obºtea era constituitã din 5-6
cãlugãri cu viaþã asprã de pustnicie. În
pomelnicul mãnãstirii, alãturi de cei
menþionaþi anterior, mai apar ºi cãlugãrii
Augustin ºi Ivanichie.
Ca toate celelalte mãnãstiri fãgãrãºene,
apãrãtoare ale credinþei ortodoxe, mãnã-
stirea de la Dejani a fost distrusã de
armatele generalului Bukow, din ordinul
împãrãtesei Maria Tereza, cãzând victimã
a luptei de catolicizare dusã de Imperiul
CMYK
Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului 9
Aceasta era intactã. câteva din odoarele mãnãstirii la
Maicii Domnului Fântâna adâncã de 9m
s-a curãþat de mâlul
biserica parohialã a satului Dejani
sau în locuinþele sãtenilor. Odatã cu recon-
Biserica a fost sfinþitã cu hramul "Aco- depus de-a lungul timpu- strucþia mãnãstirii s-au recuperat câteva
perãmântul Maicii Domnului" chiar în lui, în strat de aproape 4m. din obiectele vechi. De departe cea mai
ziua de prãznuire, la 1 octombrie 2000, de Redescoperirea fântânii a fost un semn valoroasã este recuperarea icoanei
cãtre Prea Sfinþiul Visarion Rãºinãreanul, pentru binecuvântarea lui Dumnezeu de a Sfântului Ierarh Nicolae, o picturã pe lemn
episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. relua viaþa monasticã pe locul fostei în stil bizantin, care astãzi e aºezatã la loc
mãnãstiri. Fântâna din secolele XVII- de închinare în naosul bisericii.
Minuni ale mãnãstirii: XVIII, cu o apã tãmãduitoare, este în fapt Icoana Maicii Domnului
redescoperirea izvorului nesecat al cre- Aºezatã în naosul bisericii, icoana
Fântâna dinþei strãmoºeºti. Maicii Domnului este o copie dupã o icoanã
Odatã cu reluarea activitãþii monahale
în 1992, era absolut necesarã Temelii vechi, locaº nou fãcãtoare de minuni de la Sfântul Munte
aprovizionarea cu apã. Era folosit un mic Alegând pentru ridicarea bisericii un Athos din Grecia. Icoana a fost pictatã de
izvor de pe pantele pârâului mãnãstirii. loc ceva mai înalt din incintã, dupã Ioan Pintilie din Fãlticeni. În jurul acestei
S-au adus lucrãtori pentru a amenaja locul, primele sãpãturi s-a gãsit ºi temelia din icoane s-au petrecut multe întâmplãri
dar la îndemnul pãrintelui stareþ ºi cu spri- piatrã a vechii ctitorii. Pe pardosealã, în miraculoase, mãrturisite cu multã credinþã
jinul ºi curajul pãrintelui Ioan Ciocan, mijlocul actualei biserici este marcat locul de cãlugãrii vieþuitori ai mãnãstirii.
dimpreunã cu obºtea mãnãstirii, s-a ales vechiului locaº al mãnãstirii, ca o mãrturie Clopotul cel mic
un loc de sãpare a unei fântâni ceva mai peste timp. A fost recuperat de asemenea clopotul
sus pe pantã, într-o adânciturã a terenului, Icoana Sfântului Nicolae cel mic, datat la 1320. Chemarea sa adunã
fãrã brazi. Dupã un metru de sãpãturi s-a În faþa tãvãlugului armatelor lui ºi astãzi cãlugãrii ºi pelerinii la ceas de rugã-
ajuns la vechea fântânã, ziditã din piatrã. Bukow, credincioºii de atunci au salvat ciune. Pr. Cãtãlin Teulea
„Am venit aici la îndemnul pãrintelui Ilie Cleopa" cã s-a finalizat.
Care consideraþi a fi
Dialog cu pãrintele ieromonah Varlaam punctul forte al mãnãstirii?
În atmosfera înãlþãtoare a rugãciunilor închinate Maicii Domnului, cu ocazia Ca la orice mãnãstire,
hramului acestui aºezãmânt monahal, "Acoperãmântul Maicii Domnului", un lucrarea cea dintâi este
rugãciunea. Sub asculta-
sobor mare de preoþi în frunte cu Prea Sfinþia Sa Visarion Rãºinãreanul, epis- rea pãrintelui stareþ Ghe-
copul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, ne-am bucurat de intensitatea rontie, mãnãstirea respec-
duhovniceascã a acestui loc de pelerinaj ºi rugãciune. tã tipicul Sfântului Sava.
Pentru a ne îmbogãþi ºi mai mult documentaþia referitoare la aceastã mãnã- Cu binecuvântarea sa ne
stire, am reuºit sã stãm de vorbã cu pãrintele ieromonah Varlaam. Plin de do- bucurãm de toþi credincio-
rinþa de a ne transmite starea duhovniceascã a acestor locuri, pãrintele ne-a pus ºii ce calcã pragul acestei
la dispoziþie materialul documentar necesar ºi a fost deschis întrebãrilor noastre. mãnãstiri, ne rugãm pentru toþi,
Pãrinte, ce v-a adus pe Munte Athos, ne-a sugerat un Gherontie, ierodiaconul Chiril, iar pe cei ce solicitã sprijin duhov-
aceste meleaguri? loc tot atât de frumos, retras, monahul Serafim, fratele nicesc îi ºi spovedim. Dragostea
Am venit aici tocmai din numai bun pentru rugãciune Virgil ºi nu în cele din urmã ºi puterea rugãciunilor au fãcut
Moldova, dimpreunã cu pãrin- intensã ºi nevoinþã. Era vorba toþi ostenitorii ºi binefãcãtorii ca obºtea sã sporeascã încet, dar
tele ieromonah Gherontie, actua- tocmai de acest minunat loc în care sprijinã acest aºezãmânt. cu paºi hotãrâþi. Simþim cu toþii
lul stareþ al mãnãstirii noastre, care acum vieþuim sub Ce ne puteþi spune despre nevoinþa cãlugãrilor martirizaþi
la îndemnul pãrintelui Ilie Cleopa. ocrotirea Maicii Domnului. realizãrile ºi proiectele ºi ocrotirea Maicii Domnului.
Dânsul ne-a spus: "Mergeþi Ce altceva v-a mai legat mãnãstirii? Ce îndemnuri transmiteþi
acolo, faceþi un lucru bun!" de-a lungul timpului de Întreg ansamblul mãnãstirii credincioºilor?
Unii am venit de la mãnãstirea aceastã mãnãstire? este sub oblãduirea Maicii Îndemn pe toþi la mai multã
Sihãstria, alþii de la schitul Cu mare bucurie pot sã vã Domnului. Pe lângã biserica smerenie, la mai multã ne-
Sihla. Eu eram deja frate de spun cã sunt primul cãlugãr al sfinþitã la 1 octombrie 2000, voinþã ºi rugãciune. Sã þinem la
mãnãstire de doi ani, iar pãrin- acestei mãnãstiri revigorate. noul paraclis pentru slujbele de Sfânta Tradiþie ºi la învãþãtura
tele stareþ Gherontie era de 7 Aici m-a cãlugãrit, sus, la iarnã e gata ºi în stadiu de pic- Sfinþilor Pãrinþi. Acestea ni-L
ani în mãnãstirea Sihla. Altarul de varã, în anul 1993, turã. Poartã hramul "Schimba- aduc pe Dumnezeu în inimã.
ªi totuºi, cine v-a deter- Î.P.S. Sa Serafim Fãgãrã- rea la Faþã". Pictura executatã Vã mulþumim din suflet,
minat sã alegeþi acest loc? ºeanul, episcop vicar pe atunci. de Dumitru Ioan din Oltenia ºi pãrinte Varlaam, pentru
Dupã cum v-am spus, A fost chiar în Duminica de meºterul Constantin din bucuria la care ne faceþi
pãrintele Ilie Cleopa, dar un Tuturor Sfinþilor. Tot aici am Moldova ne bucurã, ne încântã pãrtaºi. Vã rugãm sã trans-
cuvânt hotãrâtor a avut ºi Înalt fost hirotonit ierodiacon ºi mai ºi sperãm ca la anul sã se miteþi urãrile noastre de bine
Prea Sfinþitul Serafim, pe atun- târziu ieromonah. Aceeaºi apropie de finalizare. De pãrintelui stareþ Gherontie ºi
ci episcop vicar la Sibiu. bucurie o am ºi pentru cei ce asemenea, corpul de chilii cu întregii obºti monahale.
Dumnealui, ºtiind cã noi s-au dedicat vieþuirii de aici: 16 camere ºi clopotniþã este o Interviu realizat de
vroiam sã plecãm în Sfântul pãrintele stareþ - ieromonahul altã lucrare de care ne bucurãm Pr. Cãtãlin Teulea
10 Fii tânãr cu Hristos
Pr. Savatie Baºtovoi (fragmente): "învingã" timiditatea. Aceastã ruºine ar fi
salvat-o ºi de alte situaþii jenante ºi, de ce
De ce se sting luminile în discoteci? nu, tragice, redând-o nevãtãmatã viitoarei
sale familii, copiilor ºi soþului.
Obsesia reuºitei în viaþã pare sã fi gãsit în nealã, trebuie sã te umpli de virtuþi. Acum Urmãriþi aceasta pe tinerii care vin din
vremea noastrã o rezolvare atât de simplã: însã e mult mai simplu. Vrei sã fii primul?
provincie la studii în oraºe. Minunaþi-vã de
persevereazã, impune-te! Cum vrei sã te Nici o problemã, cumpãrã bateriile DURA-
CELL ºi fumeaza KENT, dar, dacã nu-þi timiditatea lor de care râd prezentatorii TV.
respecte alþii, dacã tu însuþi nu te respecþi? Minunaþi-vã de roºeaþa din obraji atunci
Învinge-þi timiditatea, cauza tuturor ajung banii, cel puþin uitã-te la una din emi-
siunile PRO TV, toate îþi vor spune cã eºti când îºi cumpãrã un pachet de þigãri într-un
nereuºitelor. bar aglomerat. Minunaþi-vã de modestia cu
Psihologii moderni oferã o mulþime de primul!
Eºti gras? Bea FANTA ºi toate fetele se care stau pe tuºã în discotecile barbare,
metode de a scãpa de timiditate, aceasta a aºteptând sã vinã un blues ca sã-ºi invite la
devenit o preocupare centralã a pedagogiei vor îndrãgosti de tine! Eºti pipernicit ºi
colegii de clasã îþi dau bobârnace când te dans fata de care s-au îndrãgostit.
ºcolare ºi a familiilor tinere. Este curios V-aþi întrebat vreodatã de ce se sting
cum tânãrul "sociabil", care înainte de a se vad? Nu-i nimic, dã-te cu after shave
GILLETE "pentru bãrbaþi puternici" ! luminile în discoteci ºi de ce aceºti tineri se
prezenta trebuie sã spunã o glumã de care ruºineazã sã danseze?
râde singur, a înlocuit idealul nobilului Societatea de azi creºte o generaþie de
cumpãrãtori: cumpãrãtori de haine, Tânãrul trãieºte numaidecât acest con-
tãcut ºi sobru. Aceºti bufoni ai vremurilor flict: pe de o parte, toþi îi spun cã aceasta
noastre, tinerii descurcãreþi, care vând þigãri cumpãrãtori de computere, cumpãrãtori de
cãrþi, cumpãrãtori de contraceptive. E este bine, pe de alta, el simte o puternicã
la bucatã sau fac vreo altã afacere micuþã, îi împotrivire în adâncul fiinþei sale, pe care
fascineazã în mod curios pe înghiþitorii de nevoie de multã atenþie pentru a nu ne
transforma într-un robot comercial, care nu o poate explica. Glasul lãuntric îi spune
seriale ieftine. Ce simpatici sunt ei când cã e o neghiobie ca o mulþime de oameni sã
nu-ºi pot aminti cine a scris Faust sau spun cumpãrã fãrã discernãmânt lucruri de care
nu are nevoie. Dar mai ales sã fim atenþi sã se adune într-o halã mare ºi sã se miºte unul
cã Einstein a scris Sonata lunii. ªi ºtiþi ce-i în faþa altuia, pe de altã parte, asta-i provoa-
face atât de atrãgãtori? Faptul cã nu se ruºi- nu plãtim pentru aceste lucruri de nimic cu
propriile noastre virtuþi, cu propria, ade- cã plãcere. Atunci, pentru a le împãca pe
neazã deloc când li se spune cã sunt proºti. amândouã, se sting luminile în discoteci, iar
Dar aº propune sã ne întoarcem la grecii vãrata noastrã demnitate. (…)
Deºi pofta a biruit ºi a luat locul minþii, cei începãtori cu totul se ameþesc cu vin ca
antici, care trezesc de obicei multa admi- sã alunge senzaþia penibilã. Rãmâne doar
raþie chiar ºi la cei care nu ºtiu nimic despre totuºi ne dãm seama cã nu-i chiar bine ceea
ce facem. Altfel, de unde panica studentei plãcerea aceea înfricoºãtoare, goalã.
ei. Sã luam cea mai bunã variantã a bãrbat- Începãtorii sãvârºesc pãcatul cu lumina
ului timpurilor noastre: tânãr, cu bani, con- cãreia i s-a spus, pe neprins de veste, cã
i-au venit pãrinþii ºi sunt pe coridor, iar în stinsã. Ei nu numai cã se ruºineazã unul de
duce o afacere personala, unul din cei doi altul, dar, fãrã sã-nþeleagã, se ruºineazã de
care se întâlnesc în lift în reclamele la patul ei nestrâns mai este cineva? Dar ºi
mai expresivã este ruºinea de a se întâlni blândeþea omniprezentã a Ziditorului.
crema de ghete ºi se uitã la pantofii Obiceiul de a stinge lumina ni se trage de la
celuilalt. Unul din cei care, respectând fata cu pãrinþii bãiatului ºi invers. Dacã
nu-i nimic rãu în ceea ce faceþi, de ce vã Adam. Acesta, îndatã dupã sãvârºirea
recomandãrile psihologului sãu, începe pãcatului, a fugit sã se ascundã la umbra
întotdeauna primul vorba. Acum sã vi-l ruºinaþi? Când a fost sã se sãvârºeascã
pãcatul, pofta a alungat ruºinea, iar când unei tufe din Grãdina Raiului. De atunci noi
închipuiþi pe acest bãrbat al vremurilor repetãm gestul bietului Adam.
noastre nimerit în grãdina lui Pitagora, vine timpul sã mãrturisim, ruºinea se
îmbãþoºeazã. Noaptea se sãvârºesc furturile, violurile,
unde începãtorii tac în primii trei ani. Se e vremea prielnicã pentru pãcat. Tot
înþelege cã bãrbatul nostru, la prima încer- Intenþionat am pomenit tradiþiile altor
popoare ºi credinþe, pentru a nu mã face un noaptea a ieºit ºi Iuda de la Cina cea de
care de a se "pune în evidenþã", a fost alun- Tainã ca sã-L vândã pe Iisus.
gat de pitagoreici ca un bãdãran. apologet nesuferit al creºtinismului.
Virtuþile umane au fost ºi rãmân aceleaºi în Pentru cei care au cãpãtat obiceiul de a
Sã-l ducem, dar, la taoiºti, poate cã acolo
îl vor primi. Dar iatã cã Lao Zi nici mãcar toate timpurile ºi la toate popoarele. Ele lupta cu ruºinea existã totuºi o posibilitate
nu-ºi ridicã ochii spre vorbãria noului venit, sunt: modestia, blândeþea, înþelepciunea, de a ºi-l satisface. Luptaþi cu ruºinea pe care
el ºtie cã tãcând poþi spune toate. dragostea, care niciodatã nu cade. (I o simþim atunci când nu reuºim sã pãrem
L-am dus pe urmã la Confucius, dar ºi Corinteni 13, 8) ceea ce am fi vrut în faþa celorlalþi, aceasta
acesta, vãzând cât preþ pune acest strãin pe Ceea ce ne cãlãuzeºte spre virtute, ca un este o ruºine pãcãtoasa, izvorâtã din mân-
luciul pantofilor sãi, îi spune: "Înþelept este fir al Ariadnei, este sentimentul ruºinii, drie. Luptaþi cu ruºinea care ne vine atunci
cel care, fiind îmbrãcat în zdrenþe, poate sã care, dupã pãrerea Sf. Pãrinþi, este glasul când trebuie sã mergem la duhovnic sã ne
stea în adunarea celor îmbrãcaþi în haine Duhului Sfânt din noi. Ruºinea nu este mãrturisim pãcatele de care nu ne-am
scumpe, fãrã sã se ruºineze". prezentã la copii, atâta timp cât aceºtia se ruºinat când le fãceam. Luptaþi cu ruºinea
N-am sã continui aceastã cãlãtorie, dar vã aflã în starea de inocenþã fericitã, care este veninoasã care ne sufocã atunci când tre-
asigur cã bãrbatul nostru nu va fi primit în dincolo de virtute. Ea apare însã o datã cu buie sã spunem celuilalt: "Iartã-mã, n-am
nici una din tradiþiile popoarelor lumii. Acest primele miºcãri spre pãcat, când copilul avut dreptate". În rest, lãsaþi ruºinea sã vã
ideal este un produs al secolului nostru. aflã ce este binele ºi rãul. Fetiþa care pânã ºopteascã cele ce aveþi sã faceþi, ºi aºa veþi
Reclamele pe care le vedem pe stradã, în mai ieri îþi sãrea în braþe când te vedea, scãpa de ruºine.
ziare ºi la televizor, toate te îndeamnã sã fii dupã ce a vãzut un film cu bulinã roºie, E cam greu, ce sã faci? Lumea toata se
primul, sã fii cel mai bun. Sigur cã îndatã roºeºte ºi devine foarte tãcutã. Aceastã transforma într-o discotecã cosmicã.
apare întrebarea: cum sã fie toþi "primul"? ruºine este ceea ce o opreºte sã ajungã la Luminile sunt stinse. Totul este gata. În
În tradiþiile tuturor popoarelor pentru a pãcat, odatã cu vârsta, numai dacã nu se va întuneric, un glas cunoscut ne strigã pe
deveni "primul" e nevoie de multã oste- potrivi emisiunilor care o îndeamnã sã-ºi nume.
Pas în doi 11
Provocãrile cãsniciei
"Cel care nu iubeºte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru cã
tãþile lui ºi nu sã pierdem timpul cu
înlãturarea defectelor, pentru cã
oricum oamenii nu se schimbã la coman-
da noastrã. Fiecare trebuie sã se schimbe
Dumnezeu este Iubire" (Ioan 4, 8) pe sine în primul rând. Acceptarea
defectelor ºi încercarea înlãturãrii lor pe
În general, doi tineri ajung sã se cãsãtoreascã atunci când considerã cã parcurs, cu dragoste ºi rãbdare, ca ºi
se iubesc ºi o fac pentru a-ºi petrece viaþa împreunã, pentru a-ºi trãi conºtientizarea ºi înlãturarea propriilor
bucuriile ºi necazurile vieþii. Acesta este un punct de vedere oarecum laic defecte de cãtre fiecare dintre soþi este o
asupra cãsãtoriei. Cãsãtoria creºtinã are un scop mult mai înalt: dovadã a maturitãþii.
desãvârºirea în Hristos.
Libertate ºi comunicare
Greu, dar posibil ca sã primeºti aplauze.
Libertatea în cãsãtorie este iarãºi o
Iubirea activã sau vie este
ºi frumos o strãduinþã continuã de
problemã cu care se confruntã membrii
Apostolul de la slujba familiei. Deºi se iubesc, amândoi au
a-i iubi pe ceilalþi din prea-
Cununiei vorbeºte despre jma noastrã, din toatã nevoie sã se simtã liberi, ºtiind cã aparþin
unitatea dintre Hristos ºi inima, fãrã condiþii, dând partenerului, dar ºi lor înºiºi. Doza de viaþã
Bisericã ºi despre nesfârºita tot ºi neaºteptând nimic în personalã întreþine ºi tonificã legãtura din-
dragoste jertfelnicã a lui schimb. Este o lepãdare tre soþi, unitatea dintre ei. Cu acest duh îºi
Hristos pentru mireasa Sa, Biserica. Fie- continuã în favoarea celuilalt. pot permite unul altuia sã aibã preocupãri
care pereche cãsãtoritã e chematã sã trãiascã Cuviosul Paisie Aghioritul mai pome- care au o deosebitã importanþã pentru ei,
într-o desãvârºitã unire ºi armonie, astfel ca nea încã douã tipuri de dragoste: dragostea sau sã aibã prieteni pe care sã îi considere
legãtura lor sã oglindeascã legãtura lui Hris- ieftinã ºi dragostea scumpã (fierbinte). Dra- personali. Unele preocupãri importante
tos cu Biserica Sa. Nunta poate fi cu adevã- gostea ieftinã priveºte întotdeauna la interes, pentru unul dintre soþi pot fi plictisitoare
rat o cale spre sfinþenie pentru cei ce prin ha- e puþinã, are o limitã în vederea dobândirii pentru celãlalt, la fel ºi cu prietenii, ºi atuci
rul lui Dumnezeu o trãiesc aºa cum trebuie. celor ale lumii. Dragostea scumpã (fierbin- e mai bine sã se ofere libertate de alegere.
Luat astfel, drumul mântuirii ar fi sim- te) care se jertfeºte, înfierbântã inima ºi ne Desigur existã ºi riscul unei exagerãri, aºa
plu: tinerii se iubesc, se cãsãtoresc, trãiesc face sã ne dãruim mereu celorlalþi , fãrã sã aº- cum se întâmplã în multe cupluri. Oamenii
împreunã ºi ajung la sfârºitul vieþii sã se teptãm ca ceilalþi sã ni se dãruiascã nouã. maturi sunt întotdeauna capabili sã ºtie
mântuiascã. O cãsnicie seamãnã însã de Din toate cele trei direcþii vedem care când sã se opreascã, fapt ce stã la baza
multe ori cu niºte jucãrii dezasamblate e dragostea adevãratã: cea care se dãruieºte fiecãrei reuºite.
care trebuie armonizate, când adãugând, ºi se jertfeºte, fie cã se numeºte oblativã, Comunicarea în familie este un ele-
când ridicând, când tãind, când egalând, vie sau scumpã. Aceastã iubire trebuie sã ment de bazã. Un tatã, consilier în prob-
când completând, pânã se ajunge la ceva primeze ºi în cãsnicie pentru ca atunci când leme matrimoniale, o sfãtuia pe fiica lui sã
frumos, care sã-þi ofere bucurie pentru tot- apar probleme, acestea sã poatã fi rezolvate. respecte o listã de ºase imperative în priv-
deauna. Drumul care duce la mântuire în inþa comunicãrii:
cadrul familiei este dificil, însã toate pro- Dãruieºte ºi vei primi ?"trebuie" sã-þi întâmpini soþul cu
blemele au un rãspuns: iubirea. În "Sfat fecioarelor care vor sã se cãsã- bucurie atunci când se întoarce acasã;
Dragostea, între iluzie
toreascã", Tudor Arghezi spunea cã ferici- ? "trebuie" sã vã faceþi timp ca sã fiþi
rea adevãratã nu poate sã o aibã decât acela împreunã;
ºi adevãr care o dã. Ca sã o dai nu e neapãrat sã o ai, ? "trebuie" sã ºtii despre profesia
Psihologii identificã douã tipuri de trebuie sã începi prin a o da. Ar putea pãrea lui/ei cât mai multe;
iubire: iubirea captativã ºi iubirea oblativã. paradoxalã insistenþa asupra jertfei în cãsã- ? "nu trebuie" sã neglijaþi interesele
Iubirea captativã este acea iubire care torie. S-ar putea pune urmãtoarea întrebare: voastre comune;
solicitã cu insistenþã afecþiunea parteneru- de vreme ce doi tineri se iubesc atunci când ? "nu trebuie" sã încerci sã-l/o impre-
lui, pe când iubirea oblativã este ceva mult se cãsãtoresc de ce mai e nevoie de jertfã? sionezi cu ceea ce ºtii;
mai mãreþ. Este iubirea care se oferã, se dã Cãsnicia nu schimbã ca prin farmec un ?"nu trebuie" sã laºi necontrolatã
în întregime fãrã sã cearã nimic în schimb. om nedesãvârºit într-un om desãvârºit. Fie- limba ta.
Este acea iubire care se bazeazã pe jertfã. care dintre soþi are lipsurile lui, lipsuri pe ca- Pornind de la aceastã comunicare prin
În "Fraþii Karamazov", pãrintele re înainte de cãsãtorie cei doi nu ºi le prea cuvinte se poate ajunge cu timpul la comu-
Zosima vorbea ºi el de douã tipuri de cunosc reciproc. Orice om este suma cali- nicarea prin tãcere, comunicarea sufletelor,
dragoste: dragostea contemplativã ºi tãþilor dar ºi defectelor sale. Toate aceste care nu necesitã cuvinte, ci doar gesturi, pri-
dragostea vie. Iubirea contemplativã este defecte, lipsuri, pot duce la apariþia unor viri, uneori nefiind necesare nici acestea.
însetatã de fapte mari, de lucruri pe care sã neînþelegeri în familie. Aceasta ar fi ºi o pri- Iatã deci, libertatea soþilor în cãsnicie,
le înfãptuieºti numaidecât ºi în aºa fel încât mã problemã care apare dupã cãsãtorie: con- comunicarea, înþelegerea, sunt de fapt
toatã lumea sã le vadã. Iubirea contempla- statarea defectelor partenerului. Noi de cele forme ale iubirii adevãrate, jertfelnice, sin-
tivã te poate îndruma chiar sã-þi jertfeºti mai multe ori ducem o luptã asiduã pentru gura care menþine unitatea celor doi soþi ºi
viaþa, cu condiþia sã þi-o jertfeºti cât mai a schimba ceva la celãlalt. Important este îi conduce în drumul lor spre desãvârºire.
repede, ca pe o scenã, sub privirile tuturor, însã sã ne aducem mereu aminte de cali- Ramona Broscãþeanu
12 O poveste pentru tine
coºul s-a curãþat. Aºa se întâmplã
ºi cu mintea ta. Þi se pare cã nu
reþine nimic dar fiind prezent me-

reu în bisericã mintea ºi sufletul
liniºte profundã domnea deasupra o sã înþeleg mai multe, tãu se curãþeºte fãrã sã
întregului sat. Nici o adiere de vânt, atunci voi veni ºi eu. prinzi de veste, chiar ºi a
nici un foºnet de frunzã, nici un zumzet de Bunica îl sãrutã dulce pe dacã þi se pare cã nu int
albinã nu conturba liniºtea adâncã ce stã- frunte ºi aºezându-se lângã înþelgi nimic. Cãlugã- aju
pânea la acea orã satul lui Matei. Te aflai el îi spuse cu voce caldã: rul fãcu o metanie ma-
parcã într-o altã lume, într-o altã împãrãþie, - Matei, chiar dacã nu re ºi se întoarse la chilia
împãrãþia liniºtii. Totul în jur era înveº- înþelegi totul, nu înseamnã cã lui luminat. Când bãtu clo- foa
mântat într-o aurã de mister. Din moment mergi degeaba la bisericã. Tot potul de adunare fu primul Cu
în moment aºteptai sã se întâmple ceva. rãmâi cu ceva. care intrã în bisericã." visu
Parcã ºi timpul se oprise o clipã în drum ca - Cu ce sã rãmân bunico? Matei îºi ridicã ochiºorii zglobii
sã întâmpine pe cineva. Era o frumoasã zi - Se pare cã tu iar vrei sã mã pui sã-þi spre privirea bunicii. Înþelesese. Se am
de toamnã. Duminicã. "Dies Dominica", torc o poveste ca de obicei, ca sã înþelegi! spãlã, se îmbrãcã cu hainele de sãrbãtoare pre
cum spuneau latinii, adicã "Ziua Dom- Fii atent! ºi aº-teptând în prag îi spuse bunicii: întâ
nului". Ziua în care Dumnezeu îºi dãduse "Un bãtrân cãlugãr care-ºi petrecea - Sunt gata. Sã mergem la bisericã, sã cum
din nou întâlnire cu oamenii din sat în casa viaþa mai mult în rugãciune ºi meditaþie, vedem ce se poate întâmpla cu mine. Sã împ
aceea mare, cu turlã înaltã, înãlþatã cu mult s-a plâns într-o zi stareþului cã lui nu-i vedem cu ce rãmân. pre
timp în urmã pe dealul de la marginea sa- rãmâne nimic în cap din toate predicile ºi Slujba a fost lungã, dar frumoasã. prin
tului, ºi pe care oamenii o numesc bisericã. citirile din bisericã ºi cã ar cere sã fie scu- Matei era fascinat de ordinea ºi fru- ale
De fapt este Casa lui Dumnezeu, locul tit de a mai participa la ele. Stareþul a museþea din bisericã. De sfinþii pictaþi pe chia
unde Îl gãseºti întotdeauna pe Dumnezeu. socotit cã cererea lui e o cãlcare de rân- pereþi care cu privirile lor blânde îl tam
Deodatã, de dupã turla bisericii, agale, duialã ºi i-a dat un canon: - Sã iei Prea urmãreau ºi parcã încercau sã-i spunã în c
abia ridicându-ºi capul, de parcã îi era Cuvioºia Ta unul dintre aceste douã coºuri ceva, de vocea melodioasã a pãrintelui pe t
teamã ca nu cumva sã facã prea mult zgo- de nuiele, sã cari cu el trei zile apã de la care stãtea de vorbã cu Dumnezeu în altar
mot în aceastã împãrãþie a liniºtii, îºi fãcu izvor ºi sã uzi rãsadul de varzã din grãdi- spunându-i multe rugãciuni, de oamenii par
apariþia solul lui Dumnezeu, adicã soarele, na mânãstirii. Erau alãturi douã coºuri de care cu atitudine pioasã stãteau înge- pãr
care dorea sã anunþe cu razele sale jucãuºe nuiele, ambele murdare, pline de noroi. ªi nunchiaþi, cântând toþi împreunã într-un de
cã Ziua Domnului a început, cã Dum- apoi cum sã cari apã cu un coº de nuiele? glas o cântare ce venea parcã de sus, par
nezeu îºi aºteaptã oaspeþii în casa Lui. Bãtrânul se mâhni în sufletul sãu, dar îºi dintr-o altã lume, de mirosul plãcut al sã a
În clipa aceea, un sunet strident de toa- fãcu ascultãtor semnul crucii ºi, luând unul tãmâiei... Totul în jur emana liniºte ºi pace. rãu
cã de fier brãzdã liniºtea acelei dimineþi. dintre coºuri, porni sã împlineascã porun- Deodatã bunica îi ºopti la ureche cã tre- lui
- Pregãtiþi armele! ordonã Matei sol- ca spunându-ºi: - Ce-am cãutat am gãsit; buie sã meargã în faþa sfântului altar sã-ºi
daþilor din faþa sa. iatã cã am ajuns la bãtrâneþe sã car apã aprindã lumânarea ºi sã primeascã Sfânta fost
Dintr-o datã, glasul clopotelor din turla cu coºul. Trei zile cãrã apã fãcând drumul Împãrtãºanie. O emoþie profundã îi inundã pân
bisericii puse stãpânire peste liniºtea satului. de la izvor pânã la rãsadniþã, bineînþeles sufletul. Stãtea abia rãsuflând în faþa pãrin-
-La ataaaaaac! strigã poruncitor sol- ajungând de fiecare datã cu coºul gol. Nici telui care avea în mânã Sfântul Potir. pre
daþilor sãi. ªi Matei se nãpusti asupra mãcar o picãturã de apã nu ajungea la Deschise gura... ºi din clipa aceea o liniºte sem
cetãþii pe care urma sã o cucereascã. grãdinã. A treia zi, seara, aºezã coºul lân- profundã puse stãpânire pe el. Se uitã la plec
- Mateeeei! Trezeºte-te! E vremea sã ple- gã celãlalt ºi se duse la stareþ sã-i spunã cã oamenii din jurul sãu. Toþi îl priveau zâm- des
cãm la bisericã, se auzi glasul blând al bunicii. ºi-a împlinit canonul. Stareþul i-a ieºit bind. Era atâta liniºte, atâta pace, atâta
bui
Matei îºi deschise încet ochii ºi se înainte ºi s-au îndreptat amândoi spre locul bucurie! Parcã era în Împãrãþia Liniºtii…
Cum a ajuns acasã de la bisericã? Nici cole
întrebã nedumerit: dar unde sunt soldaþii unde erau cele douã coºuri. Stareþul îl cun
mei, ºi unde este cetatea furnicilor, ºi unde întrebã: - Ai înþeles acum care e rostul nu-ºi mai aducea aminte. Important era cã
ceva se schimbase în sufletul sãu. Intrã mar
sunt...? Aha. Cred cã am visat, îºi spuse. prezenþei tale în bisericã atunci când se lucr
Apoi îi veni în minte cuvintele bunicii: "E predicã sau se citeºte din cãrþile sfinte? grãbit în casã, cotrobãi prin cãmarã ºi
smulse grãbit cutia cu zahãr de pe raft ºi mu
vremea sã mergem la bisericã". Ce sã caut Bãtrânul cãlugãr ripostã mâniat: - Cum era izez
eu la bisericã? Ce sã fac acolo? Mã plicti- sã înþeleg? Am înþeles cã trebuie sã fac din câþiva paºi ajunse în mijlocul grãdinii,
în faþa muºuroiului de furnici pe care cu o apo
sesc atât de mult cã nu înþeleg nimic din ascultare. Atât. Altceva n-am înþeles nimic.
zi înainte fusese gata gata sã-l distrugã. Se avu
ceea ce se întâmplã acolo. Dacã nu înþeleg Ba mai mult, era cât pe ce sã rãmânem fãrã
nimic cred cã nu are rost sã merg. ªi mai varzã, cã era aproape sã se usuce. Stareþul aºezã în genunchi lângã el ºi turnã zahãrul nar
mult decât atât, nu mi-am terminat ieri îi arãtã cele douã coºuri ºi îl întrebã: - Oare la baza cetãþii furnicilor. Era atât de mulþu- pre
misiunea de a cuceri cetatea furnicilor din nu vezi nici o deosebire între cele douã mit, atât de fericit cã ieri nu avusese timp acc
grãdinã, îºi spuse el. coºuri? Bãtrânul se uitã atent la ele ºi deo- sã le distrugã cetatea. Nu ºtia ce se întâm- duh
- Bunico, trebuie neapãrat sã vin ºi eu datã faþa i se luminã. - Unul e murdar iar plase în dimineaþa aceea cu el, nu putea
cu tine la bisericã? ªtii, eu nu înþeleg celãlalt e curat. - Care e curat? - Cel cu înþelege, dar un singur lucru era important: lui
aproape nimic din ceea ce se întâmplã care am cãrat apa. - Vezi? - îi zise stareþul. trãia acum într-o altã lume, într-o altã ªco
acolo ºi cred cã dacã nu înþeleg nu are rost N-ai putut duce apã cu el fiindcã coºul împãrãþie. Intrase în Împãrãþia Liniºtii. raº.
sã merg. Uite, când o sã cresc mai mare, ºi n-a þinut apa, dar cãrând mereu apã cu el Pr. Iosif Ciolan pen
13

Îþi place sã colorezi? Dar povestea lui Noe o ºtii?

Noe
Aºa cum a fost creatã de
Dumnezeu, lumea era bunã, însã
devenea din ce în ce mai apãsatã
de rãutãþile oamenilor. Întristat,
Dumnezeu a hotãrât sã trimitã un
mare potop asupra oamenilor. În
vremea aceea un singur om
rãmãsese cu adevãrat credincios.
Numele lui era Noe. Dumnezeu a
dorit sã îl salveze împreunã cu
familia sa ºi i-a poruncit sã con-
struiascã o corabie mare. Atât de
mare, încât sã încapã în ea Noe cu
soþia lui, cei trei fii ai lor: Sem,
Ham ºi Iafet împreunã cu soþiile
lor ºi câte o pereche din fiecare
specie de pãsãri ºi animale de pe
pãmânt. Pe corabie trebuiau con-
struite ºi magazii pentru pãstrarea
hranei tuturor, pentru o vreme
îndelungatã.
Noe a fãcut aºa cum i-a spus Dumnezeu, iar când a
terminat s-a dezlãnþuit potopul. Râurile s-au revãrsat ºi
apa s-a împrãºtiat pe tot pãmântul, iar curând totul a fost
acoperit de ape. Nimeni ºi nimic, în afara celor de pe
corabie, nu a supravieþuit.
Dupã ce potopul a încetat ºi apele au început sã scadã,
Noe a dat drumul unui porumbel.
Voia sã ºtie dacã
pãmântul era sufi-
cient de uscat ca
ei sã poatã pãrãsi
corabia. Porumbelul
s-a întors cu o
ramurã de
mãslin în cioc,
semn cã apele
s-au retras. Peste
puþin timp corabia
s-a oprit pe vâr-
ful unui munte.
Dumnezeu i-a
spus lui Noe cã
venise vremea
ca ei toþi sã
iasã din corabie
ºi sã înceapã
o nouã viaþã,
într-o lume nouã.
14 Trup ºi suflet
gelui ºi facilitând formarea cheagurilor de
Fumatul - pãcatul sinuciderii sânge. Fumãtorii cu afecþiuni coronare au
un risc de deces de trei ori mai mare decât
La fiecare zece secunde, cineva moare din cauza fumatului. În momentul nefumãtorii afectaþi.
de faþã produsele tabagice omoarã aproximativ 3 milioane de persoane pe an, Reducerea circulaþiei sângelui ºi deterio-
iar numãrul acestora este în creºtere. Un fumãtor din doi riscã sã moarã rarea arterelor poate sã provoace tulburãri
într-o bunã zi din cauza þigãrilor. În cazul în care tendinþele actuale se menþin, serioase în alte organe. Fumatul mãreºte
se apreciazã cã numãrul victimelor va ajunge la 10 milioane pe an cãtre anii riscul de a face un accident vascular cere-
2020-2030. Riscurile pentru sãnãtate datorate tutunului sunt mult subesti- bral, în care o parte din creier îºi pierde ali-
mentarea cu sânge. Efectul va fi determinat
mate de cãtre public ºi chiar de o bunã parte dintre cei însãrcinaþi cu protecþia de zona de creier afectatã. Pacienþii pot fi
ºi promovarea sãnãtãþii publice. incapabili sã meargã din cauza paraliziei
Efectele tutunului injectat la 4000 de ºoareci, fiecare din unei pãrþi a corpului, sau nu mai pot vorbi.
aceºtia a contractat cancer ºi a murit. Fumatul este responsabil de mai mult de
asupra sãnãtãþii Poate filtrul sã elimine aceste substanþe 70% dintre cazurile de arteriopatie perife-
Fumul de þigarã este un amestec de cancerigene? Asupra filtrelor s-au fãcut ricã obstructivã, care înseamnã îngustarea
compuºi organici ºi anorganici produºi prin studii amãnunþite. Ele au fost rezumate de vaselor de sânge ale membrelor, de obicei
arderea tutunului ºi a aditivilor. Printre cãtre medicul ºef al Departamentului ale picioarelor, care face mersul dureros ºi
aceºtia se afla gudronul, care este alcãtuit Sãnãtãþii Publice al SUA: "Nici o metodã poate duce la amputaþie.
din peste 4000 compuºi chimici, incluzând de tratare a tutunului prin filtrarea fumului
mai mult de 60 substanþe cunoscute ca fiind nu a demonstrat sã fie eficace în reducerea De ce fumatul este un pãcat?
cancerigene. Un alt compus nociv este materialã a conþinutului sau în eliminarea Dintotdeauna fumatul a fost considerat
nicotina, care introdusã în organism este ºansei cancerului pulmonar". un pãcat, deoarece este o sinucidere lentã,
distribuitã în toate þesuturile ºi organele. Ea O altã boalã obiºnuitã ºi serioasã produsã
influenþeazã funcþiile cerebrale (dispoziþia, un rãu fãcut trupului, o cãlcare a cuvintelor
de fumat este emfizemul. Aceastã stare Sfântului Apostol Pavel: "nimeni vreodatã
emoþiile, scãderea capacitaþii de concen- rezultã din "tusea tabagicã" care distruge
trare, somnolenþa, etc.), determinã creºterea nu ºi-a urât trupul sãu, ci fiecare îl hrãneºte
delicatele celule ale aparatului respirator. ºi îl încãlzeºte" (Efeseni 5;29). Fumatul
frecvenþei cardiace ºi a tensiunii arteriale. Emfizemul este chiar mai obiºnuit decât
Este factorul de risc principal pentru este o profanare a trupului, în care locuieºte
cancerul pulmonar ºi cu o perspectivã ºi Duhul lui Dumnezeu ºi care devine prin
apariþia aterosclerozei, contribuie la insta- mai întunecatã.
larea accidentului vascular cerebral, car- aceastã patimã sãlaº al necurãþiei: "Nu ºtiþi
În bolile de plãmâni, precum pneumonia, oare cã voi sunteþi templu al lui Dumnezeu
diopatiei ischemice (angina pectoralã, gripa, tuberculoza ºi astmul, procentul de
infarct miocardic acut), anevrismului aor- ºi cã Duhul lui Dumnezeu locuieºte în voi?
mortalitate al fumãtorilor este aproape de De va strica cineva templul lui Dumnezeu,
tic, boli vasculare periferice, BPOC (boala trei ori mai mare ca acel al nefumãtorilor.
pulmonarã obstructivã cronicã); este ºi fac- îl va strica Dumnezeu pe el, pentru cã sfânt
Fumatul este un factor important ºi în este templul lui Dumnezeu care sunteþi voi"
tor de risc în cancere, efecte gastro-intesti- producerea atacurilor fatale de inimã, pen-
nale, scãderea temperaturii pielii datoritã (1 Corinteni 3;15-17). La acestea se adaugã
tru cã reduce în mod simþitor circulaþia sân- pãcatul risipei banilor daþi de Dumnezeu,
vasoconstricþiei periferice, impotenþã. gelui, iar atacurile cardiace sunt accelerate pe care noi îi dãm pe ceva nefolositor nici
printr-o lipsã de sânge în vasele corona- pentru trup, nici pentru suflet: "Pentru ce
Boli coronare ºi cancere în riene. Un alt motiv al acestor atacuri de folosiþi argintii voºtri pentru un lucru care
pachete inimã este faptul cã nicotina atrage dupã nu vã hrãneºte ºi câºtigul muncii voastre
Peste 90% dintre cancerele la plãmân pot sine colesterolul, care formeazã depozite de pentru ceva ce nu vã saturã?" (Isaia 55;2).
fi atribuite direct fumatului. Fumatul a fost grãsime în interiorul vaselor de sânge,
pus în legãturã cu cancerele de ovar, col reducând în mod simþitor circulaþia sân- Oare ne putem lãsa de fumat?
uterin, uter ºi vezicã urinarã. Da! Cum? Printr-o hotãrâre
Existã, de asemenea, o legã- tare de a nu mai fuma. Trebuie ºtiut
turã între þigãri ºi cancerul la cã în fiecare creºtin sãlãºluieºte o
sân. Oricine îºi poate pune putere uriaºã, cu ajutorul cãreia bi-
întrebarea cum poate fumatul ruinþa este sigurã în lupta cu pa-
sã producã cancer în organism, timile, dupã cuvântul Mântuitoru-
ca de exemplu la vezica uri- lui: "Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi
narã care este aºa depãrtatã peste ºerpi ºi peste scorpii ºi peste
de þigãri. Dar oamenii de toatã puterea vrãjmaºului, ºi nimic
ºtiinþã au identificat acum în nu vã va vãtãma" (Luca 10;19).
fumul de þigarã opt substanþe Voinþa este una din cele trei fa-
chimice diferite care pot sã cultãþi ale sufletului omenesc, alã-
producã cancer atunci când turi de raþiune ºi sentiment, aces-
sunt injectate la animale. Ele tea fãcându-l pe om sã se deose-
sunt produse solubile, care beascã de animale. Voinþa noastrã
pot fi rãspândite în organism însã trebuie sã fie înclinatã spre bi-
prin circuitul sanguin. Una ne ºi nu sã fie subjugatã de patimi.
din aceste substanþe a fost Pr. Alexandru Stanciu
Viaþa în Hristos 15
Sfânta Muceniþã Filofteia la Curtea
Dor de pelerin de Argeº, Sfântul Grigorie
Decapolitul la Bistriþa ºi mulþi alþii; sfinþi
voievozi ctitori strãluciþi de biserici
Sfinþenia, darul lui Dumnezeu, este ºi mãnãstiri precum ªtefan cel Mare
lucrul cel mai vrednic de dorit pe ºi Sfânt, sau martiri precum Sfinþii
pãmânt. Dar nu "sfinþenia" ca idee, ci Brâncoveni, sfinþi pustnici precum
sfinþenia ca viaþã, aceea care ne umple marele Daniil Sihastrul ori
de bucurie curatã, de luminã ºi cãldurã, Cuvioasa Teodora de la Sihla, sfinþi
care ne transformã cum n-am fi crezut ierarhi ºi martiri, din timpuri mai
vreodatã cã se poate. Atunci când inima vechi, sau mai noi... În neamul
noastrã începe sã se deschidã ºi sã acesta Dumnezeu nu a încetat sã
primeascã darul sfinþeniei, ea intrã în ridice sfinþi în orice timp al istoriei...
rezonanþã cu toþi sfinþii, descoperã o Pelerin la Bine ne este nouã sã cercetãm
lume nouã, ºi începe sã perceapã într-un Locurile Sfinte,
fel aparte toate "urmele" sfinþeniei care, la Sf. Mormânt
de-a lungul timpului,
au presãrat pãmântul. Chilia sãpatã în piatrã în care s-a nevoit
De când Mântuito- Cuviosul Daniil Sihastrul
rul a vestit Evanghelia
mântuirii ºi le-a spus
ucenicilor Sãi ºi la tot
omul: "Fiþi sfinþi...",
nespus de mulþi sunt
cei care au primit cu-
vântul ºi s-au nevoit Schitul „Naºterea
sã-l urmeze. ªi Dom- Maicii Domnului“ de la
nul a primit nevoinþa ªinca Veche
lor ºi a adãpat setea astfel de locuri. Ele se aflã, unele mai
lor, umplându-i cu Racla cu sfintele moaºte ale aproape, altele mai departe, unele... chiar
darul necuprins al sfinþeniei. Nu este Sf. Ioan Rusul - insula Evia, Grecia la un pas de noi. Cãlãtori cum suntem în
un loc anume pe pãmânt ca sã ne aceastã viaþã, sã trãim aceastã condiþie a
sfinþim, ci orice loc, pe pãmânt, noastrã ºi la nivelul pelerinului care
poate deveni loc al mântuirii ºi al cerceteazã locuri sfinte. Dupã putere sã le
sfinþirii noastre. cãutãm, ºi sã cãutãm nu doar sã ne închi-
Existã însã locuri ºi oameni care nãm, ci sã ºi cunoaºtem istoria locului sau
s-au sfinþit ºi care, prin darul ºi viaþa sfântului respectiv. Fãrã îndoialã ne
bunãvoinþa lui Dumnezeu, au rãmas vom îmbogãþi!
în chip deosebit ca o mãrturie vie a Amalia Rãibuleþ
sfinþeniei, ºi de asemenea ca un
exemplu de urmat ºi o chemare pen- Poºta redacþiei
tru noi ceilalþi. Mulþumim unui „cercetãtor ano-
Un astfel de loc, sau mai degrabã nim“, cum este semnatã scrisoarea unui
locul prin excelenþã, este chiar patria Sãi, dovadã cã El este Viu ºi darul Lui cititor tocmai din Bucureºti. Ne bucurãm
Mântuitorului ºi leagãnul creºtinismului. lucreazã ºi se manifestã aievea pe pãmânt. cã revista noastrã a ajuns pe plaiuri atât
Noi îl ºi numim "Þara Sfântã" sau Multe sunt în lume locurile sfinte, iar de îndepãrtate deºi este o publicaþie
"Locurile Sfinte", ºi parcã nu se poate þara noastrã nu este deloc sãracã în astfel localã. Nu suntem vrednici de cuvintele
imagina îndeajuns binecuvântarea de a de locuri. În þara noastrã creºtinismul are o dvs. extrem de laudative, dar ne strãduim
ajunge pe meleagurile unde Domnul istorie lungã ºi bogatã, a cãrei cunoaºtere sã facem tot ce putem ºi vom reuºi cu
Hristos S-a nãscut ºi a copilãrit, unde a nu numai cã ne îmbogãþeºte sufletul ºi ne ajutorul lui Dumnezeu, cu rugãciunile
propovãduit ºi a fãcut atâtea minuni, unde întãreºte identitatea, dar ne ºi obligã la dvs. ºi ale tuturor celor ce ne citesc.
S-a rugat sau a pãtimit, unde a înviat ºi îngrijirea ºi creºterea acestei frumoase În ceea ce priveºte sugestia dvs. de a
S-a înãlþat la cer. moºteniri! Ce mãnãstire sã menþionezi menþiona ºi titlurile ºtiinþifice ale celor
Apoi, Maica Domnului, Sfinþii Apos- mai întâi, când pãmântul românesc e care scriu, noi am mers pe ideea cã aces-
toli, Sfinþii Mucenici ºi atâþia alþi nenumã- presãrat la tot pasul cu mândre mãnãstiri? tea ne pot oarecum îndepãrta de cititori.
raþi sfinþi s-au sfinþit prin darul Duhului Ce sfinte moaºte sã aminteºti mai întâi, Argumentul dvs. cum cã menþionarea lor
Sfânt ºi au sfinþit locurile unde au trãit. când þara noastrã are atâþia sfinþi mari care dã prestigiu ºi autoritate celor spuse este
Creºtinismul a ajuns pânã în cele mai înde- strãlucesc ca niºte sori în diferite zone din însã perfect valabil, de aceea am pus
pãrtate colþuri ale pãmântului, ºi, oriunde a România? Cuvioasa Parascheva la Iaºi, problema spre discuþie ºi vom lua o
ajuns, Dumnezeu S-a preaslãvit în sfinþii Sfântul Dimitrie cel Nou la Bucureºti, hotãrâre în acest sens.
16 Trecut ºi prezent
Aport cultural deosebit în Þara Fãgãraºului:
Seminarul Teologic „Constantin Brâncoveanu“
O instituþie ºcolarã importantã în peisajul învãþãmântului fãgã-
rãºean este ºi Seminarul Teologic „Constantin Brâncoveanu“, în-
zestrat acum cu o splendidã bisericuþã construitã în stil moldovenesc.
Seminarul a fost înfiinþat în 1996, la iniþiativa unui grup de pre-
oþi ºi intelectuali din zonã, iar povestea lui ne este împãrtãºi-
tã de sufletul acestei instituþii, pãrintele profesor Vasile Stan,
cel care este mereu prezent trup ºi suflet în aceastã lucrare
anevoioasã de modelare a tinerilor seminariºti.
Un Seminar Teologic
în Fãgãraº
Vãzând cã tot mai mulþi tineri fãgã-
rãºeni îºi îndreaptã paºii spre facultãþile de de cãtre Prea Sfin-
teologie, la îndemnul unui grup de preoþi þitul Visarion Rã-
ºi cu sprijinul directorului Liceului ºinãreanul, din în-
"Doamna Stanca", pãrintele vicar din credinþarea Î.P.S.
aceea vreme, Aurel Rãduleþ, fiu al Þãrii Antonie Plãmã-
Fãgãraºului, a fãcut demersurile necesare dealã. În vara ºi
pe lângã Înalt Prea Sfinþitul Mitropolit iarna anului 2004
Antonie Plãmãdealã, care ºi-a dat acordul. au fost finalizate
S-au obþinut aprobãrile necesare de la zidurile ºi ten-
Ministerul Învãþãmântului ºi Inspectoratul ta dispune acum de ºapte sãli de clasã plus cuiala interioarã. Biserica, cu hramul
ªcolar Judeþean Braºov ºi de la Sfântul dependinþele necesare: o bibliotecã cu Sfinþii Martiri Brâncoveni ºi Sf. Apostol ºi
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. 5200 de volume de beletristicã, cãrþi de Evanghelist Ioan, este unicã în Fãgãraº
Seminarul Teologic Liceal Ortodox specialitate ºi o serie de reviste teologice; prin arhitectura inspiratã din stilul
funcþioneazã astfel pe lângã Colegiul o cancelarie ºi birouri. Din 2006, la moldovenesc, dezvoltat mai ales în timpul
Naþional "Doamna Stanca" din Fãgãraº de aceastã formã de învãþãmânt au fost Sfântului ªtefan cel Mare, stil unic chiar ºi
la înfiinþarea sa în 1996, cu un rând de admise ºi fete, ele putând opta în viitor în Europa.
clase pentru fiecare an de studiu. Prima pentru asistenþã socialã, profesorat ºi Pentru finalizarea lucrãrilor mai sunt
generaþie ºi-a desfãºurat programul în sub- multe alte domenii. acum de executat tencuiala exterioarã, par-
solul liceului, unde este amenajatã acum o „Laborator spiritual" doseala, mobilierul ºi pictura ce trebuie sã
capelã înzestratã cu picturã, ce poartã hra- transforme lãcaºul de cult în imaginea
mul "Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil". pentru elevi cerului pe pãmânt.
Colegiul este astfel singura ºcoalã din Imediat dupã ce Seminarul Teologic a Aceastã sfântã bisericã s-a zidit prin
Fãgãraº dotatã cu "laborator spiritual". fost mutat în noul imobil, am fãcut demer- jertfa multor credincioºi din parohiile Þãrii
surile necesare pe lângã Arhiepiscopia Fãgãraºului precum ºi prin sprijinul unor
Un nou sediu Sibiului pentru a obþine arhiereasca sponsori, al Ministerului Culturii ºi
Cea mai frumoasã perioadã pentru ele- binecuvântare de construire a unei biserici Cultelor, Consiliului Judeþean, Consiliului
vii Seminarului Teologic "Constantin în incinta Seminarului, cu scop liturgic ºi Local Fãgãraº ºi al Primãriei Municipiului
Brâncoveanu" au început în anul 2000, de formare duhovniceascã a elevilor sem- Fãgãraº. Menþinerea credinþei strãmoºeºti
când imobilul de pe strada Nicolae inariºti. Dupã ce am obþinut ºi avizele de pe aceste meleaguri precum ºi a limbii ºi a
Bãlcescu nr. 20 a fost trecut din adminis- construcþie, lucrãrile impunãtoarei biserici culturii româneºti va fi continuatã ºi de
trarea Ministerului Apãrãrii Naþionale în de pe strada Nicolae Bãlcescu au început Seminarul Teologic, prin pregãtirea ºi for-
cea a Arhiepiscopiei Sibiului, în scopul pe data de 25 iunie 2003. Piatra de temelie marea viitorilor slujitori ai sfintelor altare.
desfãºurãrii ºcolii teologice. Astfel, aceas- a fost pusã în acelaºi an în 14 septembrie Pr. Prof. Vasile Stan
Str. Ion Codru Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan
Drãguºanu nr. 6 (Olteþ), Pr. Laurenþiu Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca
Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda (Victoria),
Tel. 211790
Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni)
Redactor ºef: Natalia Corlean Tehnoredactor: Natalia Corlean
Responsabil de ediþie: Pr. Ovidiu Bostan Aºteptãm întrebãrile sau sugestiile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL apostolat_in_tara_fagarasului@yahoo.com