Sunteți pe pagina 1din 1

"Am aproape 100 ani... Imi atept sfritul i inca m gndesc la nceputuri.

Sunt lucruri
despre care trebuie s-i spun...Oare m-ai asculta dac i-a povesti ct de repede trece
timpul?
Tu, nu iti poi imagina la varsta ta, cum se scurge, cum alearga, cum ne lasa in urma cu
trupul sfasiat si sufletul incarcat. Totui, i voi spune c te vei trezi ntr-o zi i vei afla c
viaa s-a scurs, a gonit pe lng tine cu o vitez imposibil i nemiloas. Momentele cele mai
intense i vor prea ieri intamplate i vei simti ca nimic n-a ters durerea i plcerea, gustul
si mirosul, sunetul sau imaginea, intensitatea nenchipuit a dragostei i exaltarea fericirii,
regretul pasiunilor nemprtite, ori neexprimate, ori nerezolvate, bucuria momentelor
unice, sentimentul ca viata e atat de lunga si ca poti face atat de mult.
E adevarat, cand ai 10-15-25-40 ani, viata iti pare o lunga si grea calatorie. Acum, aproape
de 100 ani, iti spun ca viata este o scurta calatorie care ar trebui si este atat de simplu sa fie
minunata...In viziunea unora, poate ca ar trebui sa eman intelepciune prin toti porii, insa ce
pot sa spun acum este ca pe masura ce imbtrneti i i dai seama c nu exist
rspunsuri, ci doar poveti.
Uita de intrebari, uita de frustrari, uita de tot ce-i rau si scrie povesti frumoase. Atat vei lua
cu tine! "