Analiza

a)
b)
c)

Functii

f : A B este injectiva daca :

, A din f()=f() =
Din f()f()
Orice paralela la axa OX dusa prin punctele codomeniului intersecteaza graficul functiei in cel mult
un punct.
)
f : A B este surjectiva daca :
a) y B cel putin un x A astfel incat f(x)=y. Altfel spus, f este surjectiva daca ecuatia f(x)=y
admite cel putin o solutie reala.
b) Orice paralela la axa OX dusa prin punctele codomeniului intersecteaza graficul in cel putin un
Siruri
punct.
Se numeste sir orice functie definita pe .
f:
Siruri marginite:
Se spune ca un sir () este marginit daca exista un interval [] care contine toti termenii sirului, , . Alfel
spus, sirul () este marginit astfel incat | |
Siruri monotone:
Se spune ca un sir () este crescator daca fiecare termen este cu succesorul sau, adica , , se noteaza
()
Se spune ca un sir () este descrescator daca fiecare termen este mai mare sau egal cu succesorul sau,
adica , , se noteaza ()
Sirurile crescatoare si descrescatoare se numesc siruri monotone
Limita unui sir. Siruri convergente:
Def. Spunem ca un numar a este limita unui () daca orice vecinatate a lui a contine toti termenii
sirului, exceptand(eventual) un numar finit de termeni.
Se numeste vecinatate a unui punct a, orice interval deschis care contine punctul.
Sirurile care au limita finita se numes siruri convergente. Celelalte se numesc divergente.
: Un sir convergent are o singura limita.
Proprietati ale sirurilor convergente:
Prin schimbarea ordinii termenior unui sir convergent se obtine tot un sir convergent catre
aceeasi limita.
Prin adaugarea sau inlaturarea unui numar finit de termeni ai unui sir convergent se obtine un
sir convergent catre aceeasi limita.
Daca (), ()sunt doua siruri convergente cu ()(), n,atunci .
Daca () este un sir convergent si atunci ().
Daca lim =a atunci si lim a, lim =a si in general lim =a , fixat.
Daca () este un sir de numere strict pozitive crescator nemarginit atunci 0.
: Orice sir monoton si marginit este convergent.
Daca () este un sir crescator si ()a atunci ()a . Altfel spus lim unui sir crescator este cu oricare
dintre termenii sirului.
Daca () si ()a atunci a , , limita unui sir descrescator este decat oricare dintre termenii
sirului.
Pentru a arata ca un sir este marginit este suficient sa ii gasim marginea superioara(la
dreapta) deoarece marginea inferioara(la stanga) o putem considera ca fiind primul termen.
Pentru a arata ca un sir este marginit este suficient sa ii gasim marginea inferioara deoarece
marginea superioara o putem considera ca fiind primul termen.
Operatii cu

Inegalitatea lui Bernoulli: Daca a>-1

Operatii fara sens :

Pentru adunare :
Pentru inmultire : sau

=
Pentru impartire : ;

Pentru puteri : ; ;

Fie = ,
lim =
=
Simbolul : 1).
Numarul e : 1).

2).
2).

3).

Limite remarcabile:

Criteriul clestelui : Daca si lim()=lim()=a => lim()=a

a
a

Cazurile de nedeterminare se rezolva conform

Criteriul raportului : Fie un sir de numere reale strict pozitive:
A. Daca lim( atunci lim;
B. Daca lim (atunci lim;
Obs. Daca lim ( criteriul raportului nu se poate aplica.
Lema Stolz-Cezaro : Fie doua siruri de numere reale. Daca:
A. Sirul este strict pozitiv si nemarginit
B. lim atunci
Consecinte ale Lemei Stolz-Cezaro:

1) Daca atunci
2) Fie un sir de numere strict pozitive cu atunci
3) Fie un sir de numere strict pozitive. Daca atunci

Limite de functii
Fie si

Problema comportarii functiei in se poate pune chiar daca functia nu este definita in ; in particular poate fi Pe
de alta parte, pentru a studia comportarea functiei in trebuie sa existe siruri formate din puncte ; ( . Un astfel de
punct se numeste punct de acumulare a multimii D.
Limite laterale:
Se spune ca un numar este limita la stanga a functiei in daca ,
Se noteaza =
Analog se defineste si limita la dreapta a functiei
Se noteaza =
Limitele polinoamelor in :
Fie P(x)=++
Limitele functiilor rationale in
Fie f(x)= ,
lim f(x)=

Limitele functiilor rationale in punctele in care se anuleaza numitorul:

Fie f(x)= si un punct astfel incat Q=0

In acest caz se face un studiu direct al functiei rationale calculand limitele laterale corespunzatoare.
Ex.

Daca este radacina si pentru numarator Q()=0 si P()=0 avem descompunerea P(x)=() si Q(x)=()

Nu merg cu LHospital !!!

numita functia lui Dirichlet nu are limita in nici un punct.

Functia se numeste functie de tip Dirichlet si se arata ca are limita
numai in punctele pentru care

Ex.

Functii
Functiile strict monotone sunt
injective.
Orice functie continua este
surjectiva.
O functie este inversabilaeste
bijectiva.
au aceeasi monotonie.
sunt simetrice fata de prima
bisectoare.

Ex.

Asimptote
Def. Se numeste asimptota o dreapta fata de care un grafic se apropie oricat de mult fara a o
intersecta, acolo unde ea este asimptota.
1) Asimptote verticale : Daca intr-un anumit punct , cel putin una din din limitele la stanga sau la
dreapta ale unei functii este infinita, spunem ca este asimptota verticala.
2) Asimptote oblice: Se spune ca dreapta este asimptota oblica in ramura spre a functiei daca
distanta dintre dreapta si grafic, masurata pe verticala, tinde catre zero cand , adica

Daca dreapta este asimptota orizontala.

Pentru calculul asimptotelor oblice se va considera mai intai . Daca atunci dreapta este asimptota
orizontala.

Ex. Gasiti asimptotele functiei:

=

Functii continue

Se spune ca este continua intr-un punct daca are limita in si aceasta limita este chiar ), adica
Se spune ca este continua pe o multime A inclusa in E daca este continua in fiecare punct din A.
Toate functiile elementare sunt continue pe domeniile lor de definitie.
Functii continue pe intervale:
Functiile continue au proprietatea importanta de a transforma un interval oarecare, inchis sau
nu, marginit sau nu, tot intr-un interval. Aceasta proprietate se numeste proprietatea lui
Darboux.
Daca este continua pe un interval si daca ia valori de semne contrare in 2 puncte a<b din ,
atunci ia valoarea 0 in cel putin un punct cuprins intre a si b. Altfel spus, o functie continua nu
trece de la o valoare la cealalta fara a lua toate valorile intermediare.
Daca este continua pe un interval si nu se anuleaza pe , atunci pastreaza semn constant pe
.
Punctele in care nu este continua se numesc puncte de discontinuitate.
Un punct se numeste punct de discontinuitate de prima speta(speta I) daca are limite laterale finite
in (adica nu are loc).
este punct de discontinuitate de speta a II-a daca nu este de speta I.
Ex. Studiati continuitatea functiei. Fie

{2}

Considerand in x=2, valoarea , spunem ca am prelungit prin continuitate functia

Functia avand nu poate fi prelungita prin continuitate in caci nu are limita in .

!
!

Fie o functie continua, atunci ecuatia: are cel putin o solutie in [0,1], adica astfel incat Acest punct se
numeste punct fix pentru
Ex. Aratati ca ecuatia are o unica solutie in intervalul [-1,1].
Fie
Ecuatia are cel putin o solutie pe [-1,1]

Deoarece functia pe [-1,1] este strict injectiva solutia este unica.

Ex. Aratati ca ecuatia are cel putin o solutie pe .
Ca o ecuatie sa admita cel putin o solutie pe , se va verifica relatia .

Daca o ecuatie are radacini reale simple atunci semnele functiei alterneaza.

Derivate

Fie f:E. Se spune ca f este derivabila intr-un punct E daca exista si este finita.
Daca limita raportului de mai sus este infinita se spune ca functia f are derivata in .
Se noteaza = ().
()=

()=
Daca functia f(continua in ) are derivata in punctul
), si
anume :
i. Daca derivata este finita, atunci coeficientul unghiular al tangentei
este m=() iar ecuatia tangentei in A este y-=m(x-); =f()
ii. Daca derivata este infinita atunci tangenta este paralela cu OY si are
ecuatia x=
: Orice functie derivabila intr-un punct este continua in acel punct. Reciproca acestei
teoreme nu este adevarata, adica nu orice functie continua intr-un punct este derivabila in
acel punct.
Se spune ca o functie f:E este derivabila pe o multime AE este derivabila in fiecare
pct din A
Notand , , respectiv multimea tuturor functiilor continue, derivabile si integrabile pe [a,b],
avem incluziunile
Punct de intoarcere
Def. Un punct A()) se numeste punct de intoarcere pentru graficul functiei f daca functia
este continua in si daca are derivatele laterale infinite si diferite.
In orice punct de intoarcere, graficul functiei admite o semitangenta comuna avand ecuatia
x=.
Punct unghiular
Def. A()) este punct unghiular pentru graficul lui f daca f este continua in si daca
derivatele laterale ale functiei in exista si cel putin una dintrele ele fiind finita, dar functia
nu este derivabila in .
Intr-un punct unghiular, cele 2 semitangente formeaza un unghi (0,).
Daca cele doua semitangente au pantele si , unghiul dintre ele este dat de tg()=.
Ex.
Fie f: f(x)=|Aratati ca punctele A(3,0) si B(-3,0) sunt puncte unghiulare pentru

Gf si scrieti ecuatiile semitangentelor in aceste puncte.

| = =
Se calculeaza continuitatea functiei in =-3 => f continua in =-3
(-3)= = = -6 ; = +6 => B(-3,0) este punct unghiular
Ecuatiile semitangentelor: y-0=-6(x+3) => 6x+y+18=0 si y-0=6(x+3) => 6x-y+18=0
La fel se procedeaza si pentru punctul A, se calculeaza derivata la stanga si la dreapta iar
daca se respecta definita punctul A este punct unghiular.

Derivatele functiilor elementare

1)
=0
2) =1
3) =
4) =
5) =
6) (
7) =cosx
8) = sinx
9) =
10) =
11) =+
12) =+++
13) =
14) =g+
15) =+++
16) =
17) =c
18) =
19) =
20) =
21) =
22)=
23) (n=1=> = )
24)=
25)=
26)=(u)
27)=

30)=
31)=cosu

32)= sinu
33)=
34)=
35)=
36) =
37)=
38) (y)=
39)=
40) =
41) =
42)=
43)=
44) = +
45)=
46)=
47)=
48)=
49)=
50)=
51)=
52)=

Teorema de derivare a functiilor inverse

Regula lui LHspital (R.L.)

Se stie ca in cazurile exceptate la teoremele asupra operatiilor cu limite de functii este necesar un
studiu direct pentru a stabili daca exista limita. In acest sens se foloseste R.L. aplicabila direct
cazurilor , toate celelalte cazuri de exceptie se reduc la acestea prin diverse artificii.
(R.L.) Daca :

CAZUL sau ;

CAZUL ; ;
CAZUL

Derivabilitatea functiilor de tip Dirichlet

Fie
Functia este derivabila in punctul si ))

Atunci

In calculul
limitelor de
functii se
recomanda
combinarea
metodelor
elementare cu
regula lui
lHospital.