Comunicarea

este un proces deosebit de important i complex, de care depinde structura reuitelor,

miracolelor sau a dezastrelor umane.
Indiferent de modul de abordare (ca act, sistem, cod sau mijloc) comunicarea st la baza
organizrii i evoluiei sociale, influennd raporturile, pe orizontal i pe vertical
ntreoameni, fiind considerat drept cea mai important competen social cu implicaii
nmanifestarea i dezvoltarea celorlalte.Teoria general a comunicrii precizeaz c orice
comunicare const n deplasareaunei cantiti de informaii de la un element la altul, cnd este
vorba de acelai sistem, sau de
la un sistem la altul cnd este vorba de sisteme diferite. Primul care s-a preocupat de teoria
modern a comunicrii, a fost N.Wiener (1948), care a stabilit i termenii sau factorii
eigenerali (emitor, receptor, canal de transmisie etc.).
Spre deosebire de animale, comunicarea interuman este axat, n primul rnd, pe o
relaie
ntre
parteneri
,
n context social
. Comunicarea
interuma
n se bazeaz pe un
ansamblu de procese psihomotorii specific umane, limbajul, n care un loc deosebit de
important revine componentei contiente, gndirii.(P. Popescu
-Neveanu, 1978).
Comunicarea pedagogic
reprezint un
transfer complex de informaii

ntre douentiti ce
i asum simultan sau succesiv rolurile de
emitor
i
receptor,
semnificnd
coninuturi dezirabile n contextul procesului instructiv
-educativ.
Comunicarea pedagogic
presupune o
interaciune de tip feedback
,
privind att explicaiile explicite ct i pe celeadiacente, intenionate sau formate pe parcursul
comunicrii. Noiunea de
comunicare
implic o anumit reciprocitate, fiind mai general i maicomplet dect informarea, aceasta
fiind doar o ipostaz a comunicrii. Comunicarea

presupune o procesualitate circular care se nscrie ntr

o anumit temporalitate de care inecont i care la rndul ei o modeleaz.
2.BLOCAJE I BARIERE N COMUNICARE
Ori de cte ori scriem sau vorbim, ncercnd s convingem, s explicm, s
influen
m, s educm sau s ndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului decomunicare
urmrim ntotdeauna cteva
scopuri
principale:
s fim receptai
(auzii sau citii),
s fim nelei, s fim acceptai, s provocm o reacie
(o schimbare de comportament sauatitudine).
Atunci cnd nu reuim s atingem nici unul dintre aceste obiective, nseamn c cevan
derularea comunicrii nu funcioneaz corespunztor, adic ceva
a interferat
ntransmiterea mesajelor. Orice interfereaz
cu procesul de comunicare poart denumirea de
barier
n calea comunicrii.
Barierele n comunicare se produc atunci cnd receptorul mesajului comunicat nu
recepteaz sau interpreteaz greit sensul pe care emitor a vrut s i
-l dea. Scopul studieriic
omunicrii este acela de a reduce cauzele care provoac aceste fenomene. Barierele pot
figsite n orice
sistem comunicaional
i de aceea e mai corect s spunem c mesajul transmisnu e niciodat mesaj receptat. Ideal ar
fi ca tot ce se emite s fie i
recepionat, dar practicasta e imposibil pentru c nu tot ce exist n inteniile emitorului se
regsete n ateptrilereceptorului, fiecare om avnd un cadru de referin propriu (i chiar
limitat), iar sensurile ncare se realizeaz comunicarea difer de la individ la individ.
Formarea competenelor comunicative
constituie un obiectiv major n cunoaterearealitii. Una dintre cile principale de antrenare a
comunicrii const n
identificarea

blocajelor
care reduc semnificativ fidelitatea sau eficiena transferului de mesaj. Blocajelecomunicrii
pot avea asemenea intensitate, nct ntre informaia transmis i
mesajul perceput s existe diferene vizibile.
Perturbaiile

pot fi de
natur intern
-fiziologice,perceptive, semantice, interpersonale sau intrapersonalei de
natur extern
aprute nmediul fizic n care are loc comunicarea (poluare fonic puternic, ntreruperi
succesive ale
procesului de comunicare etc.).Dea lungul timpului specialitii n acest domeniu au fost i sunt preocupai deabordarea anumitor
aspecte ale comunicrii ce ngreuneaz procesul de comunicare, cutndsoluii pentru
neutralizarea factorilor care le genereaz sau, cel puin diminuarea influenelor
acestora. Ei au realizat o serie de
taxonomii
care fac trimitere la personalitatea uman, n
ansamblul ei.
2.1Barierele comunicrii din perspectiva complexelor personale
n raporturile interumane
Edouard Limbos
identific patru tipuri de
bariere personale
care blocheaz c
omunicarea:
a. Bariere cauzate de contextul sociocultural
se refer la condiiile de trai ale
individului ntrun tip de societate sau mediu nesatisfctor pentru el.

Conflictul de valori i lipsa cadrelor de referin

apare atuncicnd persoanele nu pot
admite i adera la scrile de valori, la ideologiilesocietii n care triesc, deoarece nu se pot
regsi pe sine.

Condiionarea i manipularea prin mass

-media
apare dacindivizii nu dau dovad de spirit critic i de luciditate fa de informaiile
propuse de mass-media.

Prejudecile sau ideile gata confecionate

sunt raportate la
tradiiile ce i au rdcinile ntr
-

un trecut mai mult sau mai puin ndeprtat.Adoptarea unei atitudini nonconformiste fa de
norme i prejudeci conduce,
deseori, la o
comunicare neeficient.

Diferenele culturale.
O cultur diferit de cea n care a fostcrescut persoana constituie o viziune diferit asupra
lumii, un sistem diferit devalori i ideologii, ceea ce face dificil comunicarea.
b. Bariere cauzate de fric
a endemic.
Se refer la teama pe care o ncearc anumiimembri ai societii, de regul, cei mai
vulnerabili, cei care au unele sensibiliti personale.

nfruntarea
poate provoca unor indivizi reacii de team, adeseaimprevizibile. Acetia au tendina de a
considera interlocutorul un judector,un om cu atitudine critic, ceea ce conduce la timiditate.
Respectiva situaiedetermin persoanele s fie retrase, nchise i mereu gata s se apere.

Agresivitatea
face ca o comunicare s se transforme ntr
-o stare
conflictual.

Principiul competiiei
poate fi o barier n comunicare dacvizeaz n special dominarea, nvingerea i mai puin
progresul ca atare. ncazul cnd competiia este corect, constructiv, bazat pe valori
autentice, eaeste stimulativ,
condiionnd afirmarea i valorificarea interlocutorilor.

Rezistena la schimbare
apare deoarece orice modificare
provoac team, anxietate, implicnd necunoscutul i asumarea de riscuri.

Lipsa ncrederii n sine

se manifest datorit falsei idei despresine i despre interlocutor.
c. Bariere cauzate de atitudinile individualiste.
Sunt specifice indivizilor care pun
accentul pe propria persoan.
c.
Bariere de concepie:

existena presupunerilor;
exprimarea cu stngcie a mesajului de ctre emitor;
-concluzii pripite asupra mesajului;lipsa de interes a receptorului fa de mesaj;
-rutina n procesul de comunicare.
B. Sidney Shore
identific trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme n
realizarea procesului de comunicare.
a.
Blocaje de ordin emoional:
teama de a nu comite greeli, de a nu prea extravagant;
-teama
de a fi un pionier, de a fi n minoritate;
nencrederea fa de superiori, colegi, colaboratori;
-dificultatea de a schimba modelul de gndire;dependena excesiv de opiniile altora;
lipsa capacitii de a depune un efort susinut n rezolvarea unei
probleme: de
la identificarea ei pn la soluionare.
b.
Blocaje de ordin cultural:
dorina de a se conforma modelelor sociale, dorina de apartenen;
conformism la ideile vechi, dar i la cele noi;
-slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile.
c.
Blocaje de ordin perceptiv:
-incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;incapacitatea de a distinge ntre cauz i efect;
dificultatea de a determina o problem sau declinarea capacitii, refuzul de a
sesiza, de a releva;-incapacitatea de a defini lucrurile;ngustarea excesiv a punctului de vedere.Zgomotul (semantic, mecanic i de mediu) este
considerat, de asemenea, o barier n transmiterea mesajului.Dei mbrac forme diferite,
constituind reale perturbaii ale comunicrii, barierele nusunt de neevitat. Pentru nlturarea
lor se vor lua n considerare mai multe aspecte:

Se atac problema, i nu persoana

Trebuie evitat tendina de a judeca. Convingerea unor persoane c cei din jurul lor ivor
mbuntii comportamentul doar dac sunt criticai, constituie o barier n calea
uneicomunicri eficiente. n loc de:
Tu eti vinovat pentru aceast situaie
, se spune:
S
vedem cum putem rezolva problema
.

Se vorbete la concret, i nu la general

Nu se permite folosirea etichetelor n caracterizarea unei persoane care a greit sau aavut un
comportament neadecvat. Urmeaz s precizm locul, timpul i condiiile n care agreit.

Ascultarea suportiv

nseamn recepionarea mesajelor prinmodul de ascultare i prin reaciile de feedback. Felul

n care ascultm trebuies
i sugereze interlocutorului c suntem interesai de persoana sa, c irespectm sentimentele,
emoiile, gndurile i, chiar dac nu
mprtim punctul su de vedere, avem convingerea c acesta este important i valid
pentru el.

Exist i alte modaliti de a surmonta barierele de comunicare,de a evita declanarea i

meninerea situaiei conflictuale:

planificarea comunicrii;
-det
erminarea scopului fiecrei comunicri;
-alegerea momentului potrivit pentru comunicare;clasificarea ideilor naintea comunicrii;
-folosirea unui limbaj adecvat.
3. MODALITI DE AMELIORARE A COMUNICRII
Pentru o comunicare eficient trebuie s se
respecte o serie de reguli cum ar fi:s se utilizeze mesaje adresate la persoana I focalizate pe ceea ce simte emitorul i pe
comportamentul interlocutorului, prevenind relaiile defensive n comunicare. Procesul de
comunicare este mai complet, se pot
comunica emoiile i descrie comportamentele fr aface evaluri i atacuri la persoan;

s fim spontani n exprimarea opiniilor personale, s nu ne impunem punctul devedere.

Manipularea este i ea o form de comunicare ns transmite un mesaj de
non
acceptare i nencredere n deciziile luate.
s ascultm cu atenie, cci
ascultatul activ
este o modalitate de a asculta i arspunde, care duce la mbuntirea nelegerii reciproce i
la depirea obstacolelor n
comunicare.
Comunicarea empatic
conine mesaje de nelegere, compasiune i afeciunefa de interlocutor.
s evitm stereotipurile i prejudecile deoarece duc la opinii negative despre ceilali,sunt
cauze ce duc la discriminare i chiar la violen.
s utilizm mesaje care s ajute interlocutorul n gsirea de alternative, posibiliti noide
rezolvare a unei situaii. Uneori sfatul este perceput de cealalt persoan ca o insult
lainteligena sa, ca o lips de ncredere n capacitatea sa de a
i rezolva singur problema.
s
nu criticm interlocutorul. Critica nu duce neaprat la schimbarea celeilalte
persoane.s evitm ameninrile i pedepsele. Insistnd n aplicarea unei pedepse pentrurezolvarea unei
probleme ori situaii, se vor genera sentimente negative;
s nu fim
moralizatori deoarece aceasta cauzeaz sentimente de nelinite, stimuleazresentimentele i
blocheaz exprimarea sincer a celeilalte persoane;
s inem cont de factorii sentimentali, s ncercm s convingem prin argumentarelogic, fr
a duce la frus
trare, pentru a nu bloca comunicarea;s nu dm dovad de superioritate pentru c aceasta determin formarea unei
relaiidefectuoase de comunicare. Egalitatea nseamn acceptarea necondiionat i
respectareafiecrei persoane, indiferent de nivelul su
de cultur sau pregtire profesional;
s utilizm parafrazarea dar nu foarte des, aceasta fiind o metod care are rolul de a
clarifica mesajul, de a comunica mai eficient.s dm posibilitatea explorrii soluiilor alternative prin folosirea brainstor
ming-ului,

a ascultrii reflexive, a discutrii posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative etc.
s folosim tactica devierii cnd dorim s schimbm cursul conversaiei de la preocuprile
celeilalte persoane la propriile preocupri;
s cit
im limbajul corpului, concentrndune atenia pe factorii cheie: expresia feei,tonul, inuta corpului sau gesturile.

Ori de cte ori scriem sau vorbim, ncercnd s convingem, s explicam, s influenm, s
educm, sau s ndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare,
urmrim ntotdeauna patru scopuri principale:
s fim receptai (auziti sau citii);
s fim nelei;
s fim acceptai;
s provocm o reacie (o schimbare de comportament sau atitudine).
Atunci cnd nu reuim s atingem nici unul dintre aceste obiective, nseamn c ceva n
derularea comunicrii nu funcioneaz corespunztor, adic ceva a interferat n transmiterea
mesajelor. Orice interfereaz cu procesul de comunicare poart denumirea de barier,
dificultate sau noise.
Barierele n comunicare se produc atunci cnd receptorul mesajului comunicat nu recepteaz
sau interpreteaz greit sensul dorit de ctre emitor. Scopul studierii comunicrii este acela
de a reduce motivele care cauzeaz aceste fenomene. Aa cum am mai spus, nelesurile se
regsesc n oameni i nu n cuvinte, astfel c identificarea factorilor care conduc la
interpretri greite este primul pas spre a realiza o mai bun comunicare. Este vorba de:
oDiferene de perceptie modul n care noi privim lumea este influentat de experientele
noastre anterioare, astfel ca persoane de vrste diferite, nationalitati, culturi, educatie,
ocupatie, sex, temperamente etc. vor avea alte perceptii si vor interpreta situatiile n mod
diferit. Diferentele de perceptie sunt de multe ori numai radacina a numeroase bariere de
comunicare.
oConcluzii grabite deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa
auzim, evitnd sa recunoastem realitatea n sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune a
face doi plus doi sa dea cinci.
Stereotipii nvatnd permanent din experientele proprii, vom ntmpina riscul de a trata
diferite persoane ca si cnd ar fi una singura: Daca am cunoscut un inginer (student, maistru,
negustor, etc.) i-am cunoscut pe toti.
oLipsa de cunoastere este dificil sa comunicam eficient cu cineva care are o educatie
diferita de a noastra, ale carei cunostiinte n legatura cu un anumit subiect n discutie sunt
mult mai reduse. Desigur este posibil, dar necesita ndemnare din partea celui care comunica;
el trebuie sa fie constient de discrepanta ntre nivelurile de cunoastere si sa se adapteze n
consecinta.
oLipsa de interes este una din cele mai mari si mai frecvente bariere ce trebuiesc depasite.
Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de nteles, trebuie sa se actioneze cu abilitate

pentru a directiona mesajul astfel nct sa corespunda intereselor si nevoilor celui care
primeste mesajul.
Dificultati n exprimare daca emitatorul are probleme n a gasi cuvinte pentru a-si exprima
ideile, aceasta va fi sigur o bariera n comunicare si, inevitabil acesta va trebui sa-si
mbogateasca vocabularul.
oEmotii emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesaje poate fi de asemenea o bariera.
Emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii. O metoda
de a mpiedica acest blocaj consta n evitarea comunicarii atunci cnd emitatorii sunt afectati
de emotii puternice. Totusi, uneori, cel care primeste mesajul poate fi mai putin impresionat
de o persoana care vorbeste fara emotie sau entuziasm, considernd-o plictisitoare astfel ca
emotia poate deveni un catalizator al comunicarii.

oPersonalitatea nu doar diferentele dintre tipurile de personalitati pot crea probleme, ci,
deseori, propria noastra perceptie a persoanelor din jurul nostru este afectata si, ca urmare,
comportamentul nostru influenteaza pe acela al partenerului comunicarii.
oCiocnirea personalitatilor este una dintre cele mai frecvente cazuri ale esecului n
comunicare. Nu ntotdeauna suntem capabili sa influentam sau sa schimbam personalitatea
celuilalt dar, cel putin, trebuie sa fim pregatiti sa ne studiem propria persoana pentru a observa
daca o schimbare n comportamentul nostru poate genera reactii satisfacatoare.
Acestia sunt doar ctiva factori care pot face comunicarea mai putin eficienta, sau chiar sa
esueze complet. Potentialele bariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de
emitator, ci si de conditiile de comunicare pe care trebuie nu numai sa le cunoastem ci si sa le
controlam pentru ca procesul comunicarii sa capete sansa de a fi eficient.
ncercnd o clasificare a barierelor comunicationale. lund n considerare si motivele care le
genereaza, avem:
cea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba n special de barierele fizice: zgomot, lipsa
concentrarii (adica ndemnari nesatisfacatoare de a asculta / audia), surzenie, distorsiuni n
timpul transmiterii (atunci cnd se comunica prin telefon, radio),
ceea ce se aude nu poate fi nteles: ascultatorul poate auzi, dar ceea ce ntelege este
influentat de educatie cunostiintele tehnice asupra subiectului etc.; nentelegerea limbajului
semnifica incapacitatea de a interpreta cu acuratete mesajul si poate fi datorata erorilor de
traducere, de vocabular, de punctuatie, gesturilor non-verbale;
ceea ce este nteles nu poate fi acceptat: ascultatorul ntelege dar nu poate accepta datorita
unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti, sentimentele fata de
subiectul pus n discutie, lipsa de deschidere (sentiment ce care apare atunci cnd climatul
este formal, sentiment ce poate deveni o bariera n comunicare n momentul n care provoaca
nencrederea si sentimentul ca anumite informatii sunt pastrate secrete), prejudecati ca de
exemplu socul cultural sau etnocentrismul; Socul cultural semnifica incapacitatea de a
ntelege sau accepta persoane cu valori, standarde, stiluri de viata diferite. Etnocentrismul,
adica credinta ca propria cultura este superioara oricarei alteia apare ca bariera atunci cnd
comunicarea conduce la o atitudine de superioritate.
Oamenilor nu le este agreabil sa li se vorbeasca de sus sau sa li se spuna ca ideile lor sunt
interesante, dar gresite.
vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit , nteles, acceptat.
Barierele pot fi gasite n orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca

mesajul transmis nu e niciodata mesajul receptat.

Globalizarea mediului social, diplomatic, de afaceri necesita ca oamenii sa-si desfasoare o
activitate eficienta n cadrul diferitelor culturi. Comunicarea n acest context este foarte
complexa datorita variabilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturale
Barierele de comunicare reprezinta toate acele perturbatii care pot intervenii de-a lungul
procesului de comunicare si care reduc fidelitatea sau eficienta mesajului transmis. Important
este insa impactul pe care aceste bariere le au asupra mesajului transmis care, in unele situatii,
poate fi perturbat atat de puternic incat informatia ajunsa la destinatar sa fie cu totul diferita
fata de cea transmisa de emitent.
Bariere care apar pe traseul comunicarii
In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale comunicarii:
Bariere de limbaj apar dificultati de exprimare care duc la expresii sau cuvinte confuze
ori cu sensuri diferite pentru persoanele implicate in actul de comunicare. Nivelul de pregatire
al celor care comunica poate fi un impediment in intelegerea mesajului de specialitate emis de
unul dintre ei si imposibil de decodificat de celalat. De asemenea, si starea emotionala a
receptorului poate influenta negativ comunicarea, continutul mesajului transmis fiind
deformat. O alta cauza este produsa de folosirea unor cuvinte ori expresii confuze sau idei
preconcepute.
Bariere de mediu cele mai des intalnite sunt cele care tin de climatul de munca
necorespunzator, caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea, suportii
informationali necorespunzatori pot cauza perturbari ale mesajelor transmise.
Bariere determinate de pozitia emitatorului si receptorului de cele mai multe ori
acestea intervin atunci cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o are despre sine sau
interlocutor este una falsa, insotita de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice.
Perceptia eronata cu privire la subiectul sau situatia in care are loc comunicare poate produce,
de asemenea, confuzii.
Bariere de conceptie presupunerile, banuielile, concluziile pripite dar si rutina in
procesul de comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de
mesaj pot produce disfuncii in procesul de comunicare eficienta.
Metode de indepartare a acestora pornind de la cateva aspecte esentiale:
in primul rand comunicarea trebuie planificata;
determinarea precisa a scopului este impetuos necesara;
momentul in care trebuie desfasurata comunicarea trebuie atent ales;
ideile ce urmeaza a fi comunicate trebuie mai intai clarificate;
limbajul folosit trebuie sa fie unul adecvat situatiei dar si partenerului de comunicare.
Factorii perturbatori care pot influenta, la randul lor, comunicarea pot proveni din arii diferite.
Identificarea la timp a acestora, precum si minimalizarea efectelor pe care le pot avea in
procesul de comunicare sunt importante pentru asigurarea unei comunicari corecte.
Cultura, background-ul si influentele Intreaga noastra experienta poate influenta uneori
calitatea mesajelor emise sau receptate. Cultura, de exemplu, poate fi uneori un factor
perturbator al comunicarii, facand greoaie sau ineficienta intelegerea unui mesaj nou care nu
se incadreaza in contextul culturii de baza.
Propria persoana cand intr-o discutie unul dintre parteneri este vadit focusat pe propria
persoana, acesta rateaza ceea ce spune cealalta persoana, ajungandu-se intr-un final la

confuzii sau conflicte. Factorii care pot produce o astfel de situatie sunt: autoapararea (avem
senzatia ca in discutia respectiva partenerul de conversatie ne ataca), superioritatea (avem
senzatia ca noi stim mai mult si mai bine decat celalalt) si ego-ul (avem senzatia ca noi
suntem centrul discutiei).
Fond sonor unele echipamente sau chiar ambientul pot produce perturbari ale
comunicarii. Atat cel care emite un mesaj cat si cel care il primeste vor fi nevoiti sa faca un
efort suplimentar pentru a comunica eficient. De cele mai multe ori acestia fie obosesc, fie nu
au forta de a inlatura bruiajele si atunci comunicarea este compromisa.
Stresul se stie fapul ca stresul influenteaza puternic procesul comunicational in sensul ca
o persoana stresata nu mai percepe sau intepreteaza un mesaj la fel ca in situatiile normale.
Perceptia Atunci cand o persoana vorbeste prea repede, nu are fluenda in discurs, nu
articuleaza corect cuvintele etc. suntem tentati sa nu-i mai acordam toata atentia. Astfel,
atitudinea noastra preconceputa ne va afecta abilitatea de a asculta.
Ideal ar fi ca procesul de comunicare sa fie impecabil si sa existe un limbaj universal neutru
care sa asigure acuratetea procesului. Din pacate insa, asa ceva nu exista decat in situatii
particulare (comunitati restranse ca numar de indivizi, specializati intr-un anumit domeniu,
cum ar fi, de exemplu, laboratoarele stiintifice, departamentele de IT etc.). In situatiile
comune, factorii perturbatori sunt omniprezenti numai ca, printr-un efort sustinut si comun,
cei care participa la actul comunicational ii pot indeparta sau le pot minimiza influentele
asigurandu-se in finat o comunicare eficienta, ceea ce se doreste de la inceput.
Intre mesaj si contextul in care are loc comunicarea se stabileste o relatie care poate avea
caracter pozitiv sau care poate sa conduca la esec, in functie de dimensiunile fizice,
temporale, psihosociale ale contextului.
Un factor important al contextului comunicarii generat de dimensiunea psihosociala
este climatul comunicational, care exercita o influenta demna de a fi consemnata asupra
contextului comunicarii.
Atat emitatorul, cat si receptorul pot initia si dezvolta un climat comunicational, unde
fiecare priveste din proprie perspectiva tema abordata, de unde poate aparea uneori si un
conflict.
Climatul comunicational trebuie asigurat de organizatie, corespunzator necesitatilor
tuturor membrilor acesteia. Datorita provenientei si facturii diferite - origine sociala,
biografie, idealuri etc. - a membrilor, procesul de comunicare este ingreunat, lasand sa se
strecoare o pseudocomunicare.
Comunicarea privita procesual si progresiv impune si abordarea barierelor'
comunicationale ce tin de sistemul acesteia. Ele isi au originea in caracteristicile psihologice
ale emitatorului si receptorului, precum si in caracteristicile situatiilor concrete in care se
deruleaza comunicarea.
In opinia majoritatii specialistilor, cele mai semnificative bariere comunicationale se
refera la:
a.

bariere de limbaj, exprimare

-

folosirea necorespunzatoare a unor elemente ale procesului de comunicare (tonul

folosit, gesturi, expresia fetei, pozitia capului etc.);

b.

incapacitatea emitatorului de a-si stapani emotiile in transmiterea mesajului

informational;
aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru anumite persoane.
bariere de receptie
-

tendinta de a auzi numai ceea ce ne-am obisnuit sa auzim;

ignorarea informatiilor care sunt in dezacord cu ceea ce cunoastem;

evaluarea subiectiva de catre receptor a sursei obiective (emitatorul) de

transmitere a mesajului;

receptionarea, in moduri diferite, de catre diferite persoane din cadrul

institutiei, a aceluiasi mesaj.

c.bariere contextuale
- perceperea diferita a mesajelor in functie de presiunile exercitate de mediu
asupra receptorului (zgomot, climatul organizational etc.).
d. bariere mixte
- discernarea insuficienta a mesajelor relevante transmise sau primite de cele cu
semnificatie redusa sau nula. Feedback-ul este privit si el ca o componenta a comunicarii,
deosebit de importanta, fiind necesar pentru a determina masura in care mesajul a fost
inteles, crezut si acceptat.

Filtrele, zgomotele, barierele reprezinta perturbatiile ce pot interveni in procesul de

comunicare. Perturbarea mesajului transmis poate avea o asemenea intensitate, incat intre
acesta si mesajul primit sa existe diferente vizibile. Perturbatiile pot fi de natura interna factori
fiziologici,
perceptivi, semantici, factori interpersonali sau intrapersonali si
de natura
externa
care apar
in
mediul fizic in care are loc comunicarea (poluare fonica puternica, intreruperi succesive
ale procesului de comunicare).
In procesul de comunicare, bariera reprezinta orice lucru care reduce fidelitatea sau
eficienta transferului de mesaj.
In functie de caracteristicile pe care le au, barierele pot fi clasificate in bariere de limbaj,
bariere de mediu, bariere datorate pozitiei emitatorului si receptorului, bariere de conceptie.
Bariere de comunicare
In procesul de comunicare pot interveni urmatoarele bariere:
Bariere de limbaj:

aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane;

cel ce vorbeste si cel ce asculta se pot deosebi ca pregatire si experienta;

starea emotionala a receptorului poate deforma ceea ce acesta aude;

ideile preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea;

dificultati de exprimare;

utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.

Barierele de mediu sunt reprezentate de:

climat de munca necorespunzator (poluare fonica ridicata);

folosirea de suporti informationali necorespunzatori;

climatul locului de munca poate determina angajatii sa-si ascunda gandurile

adevarate pentru ca le este frica sa spuna ceea ce gandesc.
Pozitia emitatorului si receptorului in comunicare
bariera datorita:

poate, de asemenea, constitui o

imaginii pe care o are emitatorul sau receptorul despre sine si

interlocutor;

caracterizarii diferite de catre emitator si receptor a situatiei in

comunicarea;

despre
care

are

loc

sentimentelor si intentiilor cu care interlocutorii participa la comunicare.

O ultima categorie o constituie barierele de conceptie, acestea fiind reprezentate de:

existenta presupunerilor;

exprimarea cu stangacie a mesajului de catre emitator;

lipsa de atentie in receptarea mesajului;

concluzii grabite asupra mesajului;

lipsa de interes a receptorului fata de mesaj;

rutina in procesul de comunicare.

Desi imbraca forme diferite, constituind reale probleme in realizarea

procesului
de
comunicare, barierele nu sunt de neevitat, existand cateva aspecte ce trebuie luate in
considerare pentru inlaturarea lor:

- planificarea comunicarii;
- determinarea precisa a scopului fiecarei comunicari;
- alegerea momentului potrivit pentru efectuarea comunicarii;
- clarificarea ideilor inaintea comunicarii;
- folosirea unui limbaj adecvat.