ANATOMIE 6

CONF. CLAUDIU TURCULET

Structura Sistemului
Nervos
Cel mai complicat si inalt organizat dintre
sistemele organismului.
Este mecanismul responsabil cu corelarea
si integrarea diferitelor procese din
organism ca si pentru reactiile si adaptarea
organismului la mediul inconjurator.
In plus cortexul cerebral este responsabil
cu viata constienta.
Poate fi divizat in 2 parti: central si
periferic.

Sistemul nervos central

consta din encefal sau creier,
continut in craniu, si maduva
spinarii, adapostita de canalul
vertebral;
Cele doua portiuni se continua una cu
cealalta la nivelul marginii superioare
a atlasului.

Sistemul nervos periferic

Consta dintr-o serie de nervi prin care
sistemul nervos central este conectat cu
diversele tesuturi ale corpului.
Din motive descriptive nervii pot fi grupati
(arbitrar) in: cerebrospinali si simpatici.
Ambele grupe au nuclei de origine
(somatic eferent si simpatic eferent) ca si
nuclei de terminatie (somatic aferent si
simpatic aferent) in sistemul nervos
central.

Nervii cerebrospinali
43 de fiecare parte12 cranieni,
atasati creierului, si 31 spinali,
atasati maduvei spinarii.
Sunt asociati functiilor de simt
special si simturilor generale
si miscarilor voluntare ale corpului.

Nervii simpatici
Transmit impulsuri care regleaza miscarile
viscerelor, determina calibrul vaselor sanguine, si
controleaza fenomenul secretiei.
In legatura cu ei exista doua siruri de ganglioni
centrali, situati de fiecare parte a liniei mediane
anterior de coloana vertebrala; ganglionii sunt
intim conectati de maduva spinarii si de nervii
spinali, si sunt de asemenea uniti intre ei prin fibre
nervoase verticale care constituie trunchiurile
simpatice/ de la baza craniului la coccis.
Nervii simpatici care ies din ganglioni formeaza
trei mari plexuri prevertebrale pentru
viscerele toracice, abdominale, si pelvine;
La nivelul peretilor acestor viscere se gasesc
plexuri nervoase si numerosi ganglioni periferici.

Structura Sistemului
Nervos
Celulenervoase cu prelungirile lor si celule de
sustinere nevroglii,
Fibrele nervoase: prelungiri ale celulelor
nervoase, de mare importanta,.
Cu ochiul liber: substanta cenusie (mai ales
celule nervoase) si substanta alba (mai ales
fibre nervoase).
La nivelul substantei cenusii, impresiile
nervoase sunt primite si inmagazinate si
transformate in impulsuri eferente , conduse
prin substanta alba.

Neuroglia cells of brain.

A.Cell with branched processes.
B.B. Spider cell with unbranched processes.

Various forms of nerve cells. A. Pyramidal cell.

B. Small multipolar cell, in which the axon
quickly divides into numerous branches.
C. Small fusiform cell.
D and E. Ganglion cells
(E shows T-shaped division of axon).
ax. Axon. c. Capsule

Bipolar nerve cell from the spinal ganglion of the pike

Protectie
Intregul sistem nervos central necesit un aport substan ial
de snge,care furnizeaz oxigenul i substan ele nutritive.
este protejat de doua tipuri de nveliuri:.Primul este osos
(protectie mecanica):craniul,care adpostete creierul i
coloana vertebral,care adpostete mduva spinrii.Cel
de-al doilea este constituit din trei membrane fibroase
denumite meninge. Aceasta acoper n ntregime creierul i
mduva spinrii.
SNC beneficiaz de Bariera hematoencefalic protejeaz
creierul de virusuri sau substane care i pot duna; doar
cele mai mici molecule pot ptrunde n interiorul sau.

LCR
Lichidul cefalorahidian (LCR) este apos,
asemanator in compozitie plasmei
format in plexurile coroide
circula prin ventriculi in spatiul subarahnoidian
Este returnat sinusurilor venoase ale durei de
catre villi arahnoidieni
Primul scop al LCR este de suport si protectie al
creierului si de hrana a acestuia

Lichidul cefalorahidian
este un fluid limpede,apos,care circul n meninge,n
mduva spinrii i n ventriculii cerebrali.
efect de amortizare,ajungnd astfel la protejarea
esutului nervos vital fa de agresiuni.
este produs continuu din snge de ctre celulele
specializate ale plexurilor coroide din ventriculii cerebrali.
Spre deosebire de ventriculii inimii,care au nume
specifice,ventriculii cerebrali sunt
numerotai.Numerotarea ncepe de la emisferele
cerebrale n jos,ctre mduva spinrii,iar primii venticuli
sunt i cei mai mari.

Lichidul cefalorahidian
Lichidul circul de la ventriculii laterali, printr-un orificiu
ngust, n ventriculul al treilea i apoi,printr-un canal i
mai ngust, apeductul cerebral, n cel de-al patrulea,
care este puin mai larg.De aici iese prin orificii ale
planeului ventriculului n nite spaii,numite cisterne
pline cu lichid care nconjoar trunchiul cerebral la baza
creierului.Dup aceea,lichidul circul ctre partea
superioar a creierului (emisferele cerebrale)i este
reabsorbit de ctre proeminenele speciale,denumite
viloziti arahnoidiene,de pe arahnoid,una dintre cele
trei componente ale meningelui(piamater si duramater
fiind celelalte doua)..

LCR
Sinteza in
plexurile coroide
Curge prin
ventriculii I-IV
spre maduva
spinarii
Difuzie in LCR
maduva
spinarii

VVentric
ul
IV

Difuzie in LCR
creier

Spatiu
subarahnoidi
an
Curge din spatiul
subarahnoidian in
sinusul sagital superior
via granulatii
subarahnoidiene

CIRCULATIA LCR

Dezvoltare
Sistemul nervos central i are originile n placa neural,
o regiune din ectoderm, stratul exterior dintre straturile
embrionului.
Tubul neural se difereniaza progresiv, mai nti n
mduva spinrii (partea caudal) i n creier (partea
rostral),
apoi creierul se difereneaza n trunchiul cerebral i
prozencefal.
In final, trunchiul cerebral se divide n rombencefal i
mezencefal,
iar prozencefalul n diencefal i telencefal.

Maduva Spinarii
Formeaza o parte elongata, aproape cilindrica, a
sistemului nervos central
ocupa 2/3 superioare ale canalului vertebral.
Lungime medie- 45 cm la barbat, 42 - 43 cm la
femeie,
Greutate aprox -30 gm.
De la atlas la L1L2
Superior se continua cu creierul;
Inferior se termina conic, prin conus medullaris,/
din apexul acestuia coboara pana la primul segment
al coccisului un filament delicat, filum terminale

Sagittal section of vertebral canal to show the lower end of the

medulla spinalis and the filum terminale. Li, Lv. First and fifth lumbar
vertebr. Sii. Second sacral vertebra. 1. Dura mater. 2. Lower part of
tube of dura mater. 3. Lower extremity of medulla spinalis. 4.
Intradural, and 5, Extradural portions of filum terminale. 6.

 Este invelita de trei membrane protectoare, separate intre ele

de doua spatii concentrice: dura mater, arahnoida, si pia
mater.
Dura mater exterioara, puternica, fibroasa formeaza o
teaca tubulara ce se extinde dincolo de terminatia maduvei
spinarii intr-un fund-de-sac ascutit. Intre ea si peretele
canalului vertebral cavitatea epidurala (vene+ tesut
conjunctiv lax); intre dura mater si arahnoida cavitatea
subdurala ce contine o cantitate mica de lichid.
Arahnoida este subtire, transparenta, separata de pia mater
prin cavitatea subarahnoida, plina cu fluid cerebrospinal
(cefalorahidian).
Pia mater acopera intim maduva spinarii si trimite septuri
delicate in substanta ei;

 31 perechi de nervi spinali pornesc din maduva

spinarii,
fiecare nerv avand o radacina anterioara sau ventrala,
si una posterioara sau dorsala, / cea de a doua se
distinge prin presenta unui ganglion spinal, care
contine numeroase celule nervoase.

 Fiecare radacina consta din mai multe fascicule de fibre

nervoase,
Perechile de nervi spinali sunt grupate dupa cum urmeaza:
8 cervicali, 12 toracici, 5 lombari, 5 sacrali, 1 coccigian
Desi nu exxista vreo urma visibila de segmentatie
transversa pe suprafata maduvei, aceasta este privita ca o
suprapunere de segmente spinale sau neuromere,
fiecare cu o lungime echivalenta celei pe care se ataseaza
o pereche de nervi spinali. / dimensiunile sunt variabile in
functie de regiunea anatomica- cervicala aprox 13 mm,
medio-toracica aprox 26 mm, etc.

 Ca o consecinta a
inegalitatii in rata de
crestere a maduvei si
coloanei vertebrale,
radacinile nervoase,
devin din ce in ce mai
oblice de sus in jos,
astfel incat nervii
lombari si sacrali
coboara aproape vertical
pentru a-si gasi punctul
de iesire prin foramenul
intervertebral
corespunzator / cauda
equina

 Forma mduvei de cordon ingroat la capete

Intumescentia cervicalis i Intumescentia
lumbosacralis/ de aici pornesc nervii spinali ce
inerveaz membrele inferioare i superioare.
In partea inferioar (caudal) mduva se termin
cu o poriune ascuit Conus medullaris.

Maduva
spinarii

Cauda equina (mulaj)

Ventral i n fa, mduva prezint un an Fissura mediana anterior

pe partea opus Sulcus medianus posterior./ Aceste adncituri
(anuri) mpart mduva n cordoane: Funiculul anterior, Funiculul
posterior i ntre ele Funiculul lateral.
Rdcinile (originea) nervilor spinali sunt ntre cordonul lateral i cel
dorsal sau ventral

Structura
Mduva spinrii const din substan cenuie unde
predomin celulele nervoase i substan alb aici
predomin prelungirile nervoase (axonii) celulelor nervoase.
pe seciune transversal mduva apare ca un fluture cu
aripile anterioare Cornu anterius i aripile posterioare
Cornu posterius.
In regiunea toracal sau lombar apare i un corn lateral
Cornu laterale.
Ambele aripi sunt unite prin comisura cenusie
(Commissura grisea). In centrul comisurii se afl canalul
ependimar sau central Canalis centralis, care este plin cu
lichidul cefalorahidian.

Radacini
Ramurile cu nucleii nervilor senzitivi periferici se
afl n aripile dorsale, aceste informaii vor fi mai
departe transmise creierului.
Ramurile cu nucleii nervilor motori se afl n
aripile ventrale, aceti nervi prin axoni transmit
impulsul nervos muchilor determinnd
micarea.
In aripile laterale se afl neuronii nervilor
vegetativi simpatic i parasimpatic.

Radacini
Substana nervoas poate fi mprit n
10 straturi (laminae).
Pe lng rolul de a transmite informa iilor
creierului, sau preluarea comenzilor
acestuia, mduva spinrii mai poate
prelua n centrii din mduv independent
de creier controlul, lund n acest caz
reflexele nervoase.

Radacini
Impulsurile (senzitive) ascendente sunt
dirijate prin Fasciculus gracilis ( Gol) i
Fasciculus cuneatus (Burdach), situate n
Medulla oblongata impulsurile vor fi conduse
prin Tractus spinothalamicus n Thalamus
(Centrul simului de presiune, pipit,
temperatur, durere).
Tractus spinocerebellaris este traiectul lateral
spre creierul mic (cerebel) care furnizeaz
informaii n legtur cu poziia corpului.

Impulsurile (cile) descendente

sistemul piramidal prin (Tractus
corticospinalis) vin impulsurile motoare
din centrul motor din cortex.
ci motoare extrapiramidale sunt numite
cile motoare ce nu folosesc aceast cale
ca de exemplu: Tractus rubrospinalis,
Tractus vestibulospinalis i Tractus
reticulospinalis toate se termin n cornul
anterior

Radacinile Nervilor
Spinali
Fiecare nerv spinal poseda 2
radacini, una anterioara si una
posterioara, atasate de suprafata
maduvei spinarii vizavi de coloana
de substanta cenusie
corespunzatoare

Radacina Nervoasa
Anterioara (radix anterior)
consta din fibre eferente, care sunt axonii
celulelor nervoase din partea ventrala a
coloanelor anterioara si laterala.

Radacina Posterioara
(radix posterior)

este compusa din sase sau opt fascicule, atasate in

serii lineare in lungul santului postero-lateral.
Consta din fibre aferente care iau nastere din celule
nervoase intr-un ganglion spinal .
Fiecare celula ganglionara da o singura fibra care se
divide in T in doua ramuri, medial si lateral.
Ramurile laterale se extind la organele senzoriale
ale pielii, muschilor, tendoanelor, articulatiilor, etc.
(receptori somatici), si la organele senzoriale ale
viscerelor (visceral receptors). Ramurile mediale ale
celulelor ganglionare cresc in maduva spinarii ca
radacini posterioare ale nervilor spinali.

A spinal nerve
with its
anterior and posterior roots.

Posterior roots entering

medulla spinalis and dividing
into ascending and
descending branches. (Van Gehuchten.)
a. Stem fiber.
b, b. Ascending and descending limbs of bifurcation.
c. Collateral arising from stem fiber

ENCEFALUL
funcioneaz ca un sistem centralizat complex la un nivel
superior ce coordoneaz comportarea organismului n
funcie de informaiile primite.
nu toate informaiile de la nervii periferici ajung pn la
scoara cerebral,/ unele, prin plexuri nervoase sunt
reinute la centri nervoi externi din mduva spinrii sau
bulbul rahidian, (la unele informaii reacionm
incontient prin reflexe)./ sistemul nervos autonom ce
funcioneaz independent de sistemul nervos central
(din creier).

 sistemul nervos autonom coordoneaz mai rapid,

uureaz activitatea cerebral, care ar fi suprancrcat
de informaii, putnd ajunge la blocarea activiii
cerebrale (inhibiia cortical),
reflexe ale sistemului nervos vegetativ: respiraia,
activitatea cardiac, digestia, excreia, setea, reproducia
Funciunea creierului se realizeaz printr-o reea dens
de neuroni, aceast activitate a creierului se msoar
prin EEG (electro-encefalo-gram), ce stabilesc
intensitatea biocurenilor produi la acest nivel.
Diferenierea structural i funcional a celulelor
nervoase / cu diferite ierarhii pe scara evoluiei speciilor/
se manifest prin apariia inteligentei, i a capacitii de
a nva prin proprietile plastice neuronale.

Creierul sau Encefalul

Creierul este continut in craniu, si
constituie portiunea superioara, dezvoltata
a sistemului nervos central.
Embrionar precoce - 3 vezicule cavitare:
rhombencefal, mezencefal, si
prozencefal; partile derivate din fiecare
din acestea pot fi recunoscute la adult.

 Din rhombencefal se vor dezvolta: bulbul rahidian,

puntea, si cerebelul, in timp ce din cavitatea sa se
mareste pentru a forma al patrulea ventricul.
Mezencefalul va forma numai o mica parte din
creierul adult (corpii cvadrigemeni si pedunculii
cerebrali); cavitatea sa devine apeductul lui
Sylvius (cerebral), comunicare tubulara intre al
treile si al patrulea ventriculi;
Prozencefalul sufera modificari importante: partea
anterioara sau telencefal se largeste lateral in
forma a doua vezicule cavitare, ale caror cavitati
devin ventriculii laterali, in timp ce peretii din jur
formeaza emisferele cerebrale; cavitatea partii
posterioare sau diencefal formeaza cea mai mare
parte a celui de al treilea ventricul.

Rhombencefal
Ocupa fosa posterioara a cutiei
craniene sub un fald al durei mater,
tentorium cerebelli (cortul
cerebelos).

Medulla
Oblongata (bulb
rahidian)

forma unui trunchi de con

cu baza mare aezat
cranial, o lungime de circa
3 cm i o greutate de 6-7g.
de la marginea inferioara a
puntii la un plan ce trece
sub decusatia piramidala
corespunzator marginii
superioare ale atlasului
unde se continua cu
maduva spinarii.

Decussation of pyramids.
Scheme showing passage of various fasciculi from
medulla spinalis to medulla oblongata.
c. Decussation of the pyramids.

Bulbul rahidian
Pe fata anterioara este santul median ventral pe
laturile caruia sunt doua cordoane numite piramide
bulbare (pyramidum medullae oblongata), care se
gasesc in continuarea cordoanelor ventrale ale maduvei.
Ele sunt mai groase in partea craniala a bulbului si mai
subtiri in partea lui caudala. Pe partea laterala a fiecarei
piramide: santul colateral ventral.
Pe partile laterale ale bulbului, lateral de santul colateral
ventral, sunt cordoanele laterale ale bulbului
(funiculi laterale medullae oblongata) marginite posterior
de santul colateral dorsal. Fiecare cordon lateral se
termina cranial printr-o umflatura ovala cu axul mare
dispus longitudinal = oliva bulbara.

 Cele 2 piramide contin fibre motorii care trec de

la creier la medulla oblongata si medulla spinalis,
(fibre corticobulbare si corticospinale).
2/3 dintre ele parasesc piramidele in fascicule
successive si se incruciseaza (decuseaza) in
fisura anterioara mediana, formind decusatia
piramidala. Fibrele de pe partea larterala a
piramidei nu incruciseaza linia mediana.

 Pe fata posterioara: santul median dorsal. Pe laturile lui sunt

cordoanele formate de fasciculele lui Goll (gracilis) si Burdach
(cuneatus), separate intre ele prin santul intermediar dorsal.
In partea caudala a bulbului ele au aceeasi dispozitie ca in
maduva.
In jumatatea craniala a bulbului, cordoanele formate din
fasciculele lui Goll si Burdach se departeaza de linia mediana
orientandu-se oblic in sus si lateral si determinand in prelungirea
canalului ependimar formarea unei cavitati care se numeste
ventriculul al IV-lea.
De la acest nivel, fasciculul lui Burdach se continua cu o
formatiune care se numeste corpul restiform (corpus restiforme)
cu pedunculul cerebelos inferior, iar fasciculul lui Goll se continua
cu o formatiune numita piramida posterioara.

Ventricul al IV-lea
Structura bulbului rahidian are doua
caracteristici: existenta ventriculului al IV-lea si
dispozitia celor doua feluri de substante.
In interiorul bulbului rahidian, canalul ependimar
se largeste mult si formeaza partea bulbara a
ventriculului al IV-lea,
este o cavitate asezata intre bulb, punte si
cerebel;
forma rombica se mai numeste si fosa
romboidala.

Structura
Unele din fibrele nervoase care formeaza piramidele anterioare se
incruciseaza la nivelul bulbului; aceasta incrucisare se numeste
decusatia piramidelor si marcheaza limita caudala a bulbului.
La nivelul bulbului rahidian se incruciseaza si unele fibre
senzitive.
Din cauza acestor incrucisari, substanta alba a bulbului strabate
masa de substanta cenusie, pe care o fragmenteaza. Se formeaza
astfel fragmente de substanta cenusie inconjurate de fascicule de
substanta alba. Aceste fragmente se numesc centri sau nuclei
bulbari.
Din fragmentarea coloanelor ventrale se formeaza nuclei
motori,
Din fragmentarea coloanelor dorsale.... nuclei senzitivi,
Din fragmentarea coloanelor laterale.....nuclei vegetativi.

Nucleii
Nucleul hipoglos
Nucleul ambiguu: nucleul motor somatic al
nn. glosofaringian, vag si portiunea craniala
a n. Accesor.
Nucleul dorsal este nucleul terminal al
fibrelor senzitive ale nn glosofaringian si vag.
Nucleii nn cohlear si vestibular.
Nucleii olivari in numar de trei.
Nucleul arcuat

Nucleii de origine a
nervilor cranieni motori,
reprezentati schematic;
vedere laterala

Nucleii terminali primari ai nervilor

cranieni aferenti (senzitivi)
reprezentati schematic; vedere

Functia de conducere
Bulbul indeplineste functia de conducere si de
centru nervos.
Functia de conducere este realizata prin
fasciculele care trec prin bulb, venind de la
maduva sau encefal, sau care pornesc din bulb
spre maduva sau encefal.
conduce excitatiile care vin din maduva spinarii si
trec la diferite segmente ale encefalului;

Functia de conducere
conduce impulsurile motoare care iau nastere la
diferite niveluri ale encefalului si trec la maduva
spinarii pentru a ajunge la organele efectuare.
Conducerea se face incrucisat, adica trece
dintr-o parte in alta. Aceasta se poate constata
astfel: sectionand jumatatea dreapta a bulbului,
se produce paralizia muschilor din jumatatea
stanga a corpului.

Functia de centru nervos

realizeaza, prin centrii sai, functiile principalelor
organe ale corpului.
Particularitatea acestor centri este
automatismul sau capacitatea de a se excita in
urma modificarilor care au loc in celula nervoasa
insasi.
Cei mai importanti sunt:
centrii unor functii vitale (centrii respiratori,
centrii cardiaci, centrii vasomotori),

Functia de centru nervos

centrii unor functii digestive (centrul salivatiei,
centrul deglutitiei, centrul masticatiei, centrul
suptului),
centrii unor functii metabolice (centrul
glicozuric),
centrii unor reflexe de aparare (centrul
stranutului, centrul tusei, centrul clipitului),
centrii tonusului muscular.

Centrii respiratori
coordoneaza miscarile respiratoare.
un centru inspirator si un centru expirator.
Activitatea centrilor respiratori bulbari este
reglata, atat prin excitatiile primite pe calea
nervilor centripeti de la suprafata corpului sau
din plamani, cat si pe calea umorala prin nivelul
bioxidului de carbon din sange.
Centrii respiratori bulbari se gasesc in conexiune
cu centrii din partile superioare ale encefalului si
sunt influentati de acestia dupa cum si ei tin sub
control centrii respiratori medulari.

Centrii cardiaci
au actiune asupra ritmului si intensitatii
contractiilor cardiace.
un centru cardioinhibitor si un centru
cardioaccelerator.
centrii functioneaza prin actiunea unor excitanti
foarte variati: receptorii din sinusul carotidian
(prin variatiile presiunii sangelui, variatia
compozitiei lui chimice).
Activitatea centrilor cardiaci bulbari se gaseste
sub dependenta unor centri corticali.

Alti centrii
Centrii vasomotori : provoaca vasoconstrictia sau
vasodilatatia/ produc variatii in presiunea sanguina si in
distribuirea sangelui la organe.
functioneaza sub actiunea impulsurilor care vin din zonele
reflexogene ale sistemului cardio-vascular, adica din sinusul
carotidian si arcul aortic. Activitatea acestor centri se
gaseste sub influenta unor centri vasomotori diencefalici si
corticali si influenteaza functionarea centrilor vasomotori
medulari.
Centrul salivatiei determina salivatia. El intra in functiune
prin excitatiile primite la nivelul mucoasei bucale este
calea reflex-neconditionata dar poate fi pus in functiune si
prin activitatea unor centri corticali pe calea reflexconditionata.

Alti centrii
Centrul deglutitiei coordoneaza deglutitia. Ea este
declansata de excitatiile primite la nivelul faringelui si la
baza limbii. Centrul deglutitiei coordoneaza contractia
muschilor faringieni si esofagieni. Lezarea centrului bulbar
al deglutitiei provoaca accidente grave, bolul alimentar
putand sa ia drumul cailor respiratoare provocand asfixia.
Masticatia, miscarile de supt, varsaturile se
desfasoara de asemenea prin activitatea centrilor bulbari.
Centrul glicozuric regleaza metabolismul glucidic. (Daca
se inteapa acest centru bulbar apare hiperglicemie si
glicozurie)/. Activitatea acestui centru: influentata de
centrii encefalici.

Alti centrii
unele reflexe de aparare, cum sunt stranutul,
tusea, clipitul.
Reflexe conduse de centrii bulbari care
functioneaza prin actiunea unor excitanti care
actioneaza la periferie.
reflexe de mare importanta.
centrii sunt sub actiunea unor centri encefalici si
mai ales corticali. (reflexe ce pot fi oprite prin
interventia vointei)

Alti centrii
Centrii bulbari ai tonusului muscular au un rol
important in repartizarea tonusului muscular.
functie importanta in mentinerea pozitiei corpului,
(atat echilibrul static, cat si cel dinamic (in timpul
miscarilor).
centrii bulbari ai tonusului muscular tin sub
influenta lor centrii medulari ai tonusului muscular si
sunt influentati de centrii din partile superioare ale
encefalului.
o mare importanta: excitatiile care vin din organele
de miscare si din aparatul vestibular al urechii
interne.

Formatia Reticulara

Plasata pe zonele anterioare si laterale ale bulbului

posterior de piramide si oliva, extinzindu-se lateral cat
pedunculii inferiori,.
Apare prin intersectia fasciculelor de fibre cu traseu in
unghiuri drepte unul fata de altul, unele fiind longitudinale,
altele mai transversale in directie.
In zona anterioara: substanta reticulara alba iar in cea
laterala, unde sunt mai frecvente celule nervoase
substanta reticulara cenusie.
2 nuclei:nucleul central inferior (nucleus of Roller),si
nucleul lateral.

Formatia reticulara

Formatia reticulara a bulbului

(sectiune transversa prin
mijlocul olivei. (Testut.) 1.
Fisura mediana anterioara. 2.
Ventriculul al 4-lea. 3. Formatio
reticularis, cu 3, portiunea sa
interna (reticularis alba), si 3,
cea externa (reticularis grisea).

Puntea lui Varolio

provine din metencefal.
aspect cuboid,
banda de substanta nervoasa lata de 3 cm,
dispusa transversal de la o emisfera cerebeloasa
la alta, deasupra bulbului.
Are o fata anterioara, una posterioara, doua fete
laterale si doua margini (una inferioara si una
superioara).

Puntea lui Varolio

Fata anterioara: este strabatuta de un sant
median longitudinal, in interiorul caruia se
situeaza trunchiul cerebral bazilar (vas foarte
important). Pe marginile acestui sant se formeaza
doua intumescente: piramidele pontine, prelungiri
ale piramidelor bulbare.
Fetele laterale ale puntii se continua in sus cu
pedunculii cerebelosi.

Nucleii pontini
sunt legati de nucleii arcuati din bulb.
1. nucleul olivar superior
2. nucleii nervului trigemen - sunt 2: unul
motor si unul senzitiv.
3. nucleul nervului abducens.
4. nucleul nervului facial
5.nucleul nervului cohlear
6. nucleii nervului vestibular.

Human brain - anteriorinferior view

The three divisions of the
brainstem are seen here
in this anterior- inferior
view.
1. Cerebrum
2. Mesencephalon Midbrain
3. Pons
4. Medulla oblongata
5. Cerebellum

Description Human brainstem-thalamus posterior

view description.JPG Human brainstem and
thalamus - posterior view
1. Taenia choroidea (and lateral: Lamina affixa, Stria
terminalis)
2. Thalamus, Pulvinar thalami
3. (Ventriculus tertius)
4. Stalk of Glandula pinealis
5. Habenula
6. Stria medullaris
7. Colliculus superior
8. Brachium colliculi superioris
9. Colliculus inferior
10.Brachium colliculi inferioris
11.Corpus geniculatum mediale
12.Sulcus medianus
13.Pedunculus cerebellaris superior
14.Pedunculus cerebellaris inferior
15.Pedunculus cerebellaris medius
16.Tuberculum anterius thalami
17.Obex, Area postrema
A: Thalamus, B: Mesencephalon, C: Pons, D:
Medulla oblongata

Cerebelul
Constituie cea mai mare parte a rombencefalului.
Situat posterior de punte si bulb;
Intre portiunea sa centrala si aceste structuri:
cavitatea ventriculului al 4-lea.
Deasupra sa: tentorium cerebelli, un fald de dura mater
care il separa de suprafata tentoriala a cerebrumului.
Oval, turtit de sus in jos.
suprafata nu este convoluta ca cea a cerebrumului dar
este , traversata de numeroase santuri.
Greutate medie: aprox 150 g./ reprezinta 10 % din
volumul encefalului

Rombencefal

Cerebelul
Lobii
Cerebelul consta in trei parti, una mediana, mai
subtiata vermis si 2 laterale -emisferele ,
continue una cu alta formate din aceeasi
structura.
Emisferele sunt separate inferior si posterior de
incizura cerebeloasa posterioara si anterior
de incizura cerebeoasa anterioara, aflata
aproape de punte si bulb.

Suprafata
superioara

Suprafata
inferioara

Din punct de vedere filogenetic si functional , cerebelul se

imparte transversal in 3 lobi: lobul anterior situat pe
suprafata superioara a cerebelului, lobul posterior si
lobul floculonodular situat pe suprafata inferioara a
cerebelului.
Acesti lobi sunt delimitati de 2 santuri adanci de ordinul I numite fisuri: fisura primara si fisura posterioara.
Santuri mai putin adanci ,de ordinul II impart lobii in lobuli,
iar santuri superficiale de ordinul III,impart lobulii in folii sau
lame paralele.

 Lobul floculonodular: din punct de vedere

filogenetic = formatiunea cea mai veche a
cerebelului, / arhicerebelul. / Urmeaza
paleocerebelul,constituit din lobul
anterior si dintr-o portiune a lobului
posterior ( lobulii uvula, piramis si
declive )
Restul lobului posterior= cea mai noua
formatiune reprezentand neocerebelul.

Cerebelul
este alcatuit din substanta cenusie si alba.
Substanta cenusie: la suprafata cerebelului ,
scoarta cerebeloasa, iar in interiorul sau mai multi
nuclei nervosi.
Scoarta cerebeloasa este formata de la suprafata
catre profunzime din trei straturi: un strat
molecular, stratul celulelor Purkinje si un strat
granular.

Cerebelul
Substanta alba a cerebelului este alcatuita din
fibre nervoase intrinseci si din fibre extrinseci
Prin fibrele nervoase aferente scoarta cerebrala
este situata in derivatie pe toate caile importante
sensitive si motorii.
Centrii independenti de substanta cenusie4 de fiecare parte: unul mai mare, nucleul
dentat; celellalte, mult mai mici, situati media:
nucleul emboliform, nucleul globos, si
nucleul fastigial.

Cerebelul
este conectat la cerebrum, punte, si bulb,
dar si la maduva spinarii;
la cerebrum prin pedunculii superiori (prin
intermediul acestei cai este informat
cerebelul asupra comenzilor scoartei
cerebrale iar aceasta asupra modului de
executare a comenzilor respective),
la punte prin pedunculii mijlocii, si
la bulb prin pedunculii inferiori.

Functii
Arhicerebelul
prin situarea sa in derivatie pe calea
vestibulara, inhiba tonusul muscular
prin tractusul cerebelovestibular
continuat de cel vestibulospinal.
contribuie la mentinerea posturii
capului si a echilibrului corporal

Functii
Paleocerebelul
prin situarea sa pe calea sensibilitatii
proprioceptive inconstiente, dozeaza
stimuli care ajung la scoarta cerebrala si
inhiba tonusul muscular.
Contribuie la coordonarea reflexelor
musculare inclusiv a reflexelor posturale si
a celor de redresare, realizand astfel
echilibrul corporal

Neocerebelul
prin situarea sa pe una din caile motilitatii
involuntare extrapiramidale, intervine in
coordonarea miscarilor prin intensificarea
influxului motor, care coboara pe aceasta cale
din aria premotoare si motoare a scoartei
cerebrale la nucleii motori medulari.
Astfel asigura finetea, precizia miscarilor,
inclusiv a miscarilor reflexelor posturale si de
redresare, contribuind la pozitia de echilibru
a corpului