Procesarea limbajului natural

Procesarea limbajului natural permite masinii sa citeasca si sa inteleaga limbajele folosite de om.
Multi cercetatori spera ca un sistem suficient de puternic de procesare a limbajului, ar putea invata pe
cont propriu, prin accesarea bazelor de date de pe internet.
Unele aplicatii derivate de aici sunt serviciile de indexare a informatiilor si de traducere computerizata.
Robotica este apropiata de I.A. deoarece e necesara pentru ca robotii sa poata naviga si manipula
obiectele si sa rezolve sub-problemele adiacente de localizare (sa stie unde se afla), de cartografiere (sa
invete ce e in jurul sau) si de planuire a miscarilor si traseului (sa stie cum sa ajunga acolo).
Perceptia artificiala reprezinta abilitatea de a folosi input-ul produs de senzori (camere, microfoane,
sonar, etc.) pentru a deduce diverse aspecte ale lumii. Vederea computerizata reprezinta abilitatea de a
analiza input-ul vizual. Probleme mai deosebite se intalnesc la sub-probleme de tipul recunoasterea
vocala, faciala si a obiectelor.

Intelegerea limbajului natural i modelarea semantic (Caracteristica de baz a oricrui sistem de

ntelegere a limbajului natural o constituie reprezentarea sensului propozitiilor ntr-un anumit limbaj de
reprezentare astfel nct aceasta s poat fi utilizat n prelucrri ulterioare).
Inelegerea limbajelor naturale ofer cel mai mare potenial de utilizare din cauz c acestea vor
permite oamenilor s interacioneze cu calculatoarelor fr a fi necasare cunotiine de specialitate. Din
pcate sarcina de a programa calculatorul s neleag limbajele naturale s-a dovedit mult mai dificil
dect s-a crezut la nceput. Exist cteva sisteme care reusesc s fac traducerea automat dintr-un
limbaj n altul dar ele sunt departe de a fi la fel de bune ca traductorii umani. Sunt de asemenea
sisteme de recunoatere a vocii care pot converti sunetele pronunate n cuvinte scrise dar acestea nu
neleg ceea ce scriu; aceste sisteme sunt destinate numai dictrii. Chiar i aceste sisteme sunt destul
de limitate trebuie vorbit ncet i clar.

La nceputul anilor 1980 s-a crezut c sistemele expert vor constitui viitorul inteligenei artificiale i ale
calculatoarelor n general. Pn acum ns aceste sisteme n- au rspuns ateptrilor. Multe sisteme
expert ajut experii umani n diferite domenii cum ar fi medicina sau ingineria dar aceste sisteme sunt
foarte scumpe i sunt de folos doar n situaii speciale.
Astzi cel mai fierbinte domeniu al inteligenei artificiale este cel al reelelor neurale care sunt folosite
cu succes n anumite domenii cum ar fi recunoaterea vocii i procesarea limbajelor naturale.
Exist limbaje de programare care sunt cunoscute drept limbajele inteligenei artificiale deoarece
acestea sut folosite aproape exclusiv pentru aplicaii ale inteligenei artificiale. Limbajele de programare
mai cunoscute utilizate n acest scop sunt LISP i Prolog.
Inteligena artificial se mparte n dou clase: inteligen artificial tare (strong artificial intelligence) i
inteligen artificial slab (weak artificial intelligence).
Inteligena artificial tare se refer la domeniul n care calculatoarele pot gndi (cel puin) la fel ca
oamenii. Inteligena artificial slab se refer doar la elemente de gndire (raionamente) adugate
calculatoarelor n scopul de a le face ct mai folositoare i acest lucru este deja realizat prin sisteme
expert martor, comanda i conducerea automobilelor i programele de recunoatere a vorbirii.
Ce nseamn a gndi i a gndi ca este (nc) un domeniu pentru dezbateri aprinse de acum ncolo.