TEMA NR.

1-PARTE GENERALA
PARTICIPANII N PROCESUL PENAL

1. Consideratii generale privind participantii n procesul penal

Raporturile juridice procesual penale se solutioneaza prin rezolvarea conflictului aparut n
procesul de aplicare a normelor juridice penale, n cadrul distinct al unui proces penal ce se
compune dintr-un complex de acte succesive, ndeplinite de anumite organe si persoane ce au
diferite calitati procesuale.
Aceste organe si persoane care desfasoara o astfel de activitate ntr-o cauza penala poarta
denumirea de participanti n procesul penal.

2. Notiunea de participant n procesul penal

n literatura de specialitate, notiunea de participanti n procesul penal a fost analizata n sens larg
si n sens restrns .
n sens larg, notiunea de participanti ncorporeaza toate persoanele care iau parte, n price mod,
la desfasurarea activitatii procesuale penale, din rndul acestora facnd parte organele judiciare,
partile, aparatorii si alte persoane.
n sens restrns, aceasta notiune nglobeaza numai persoanele ce au drepturi si obligatii
procesuale n apararea intereselor societatii sau intereselor personale si pot dispune de mersul si
soarta procesului, din rndul acestora facnd parte organele judiciare, partile si aparatorii.
Persoanele fizice sau juridice care apar ca titulare de drepturi si obligatii, ce izvorasc din
exercitarea actiunii penale si a actiunii civile n procesul penal , capata calitatea de parti.
Spre deosebire de parti, care actioneaza pentru realizarea intereselor personale ce se nasc n urma
savrsirii infractiunii, exista si participanti care nu au interes n rezolvarea cauzei, dar care prin
participarea lor, ajuta la aflarea adevarului, capatnd calitatea procesuala de persoane n procesul
penal.
ntre organele judiciare si parti se situeaza, cu o pozitie procesuala speciala, aparatorii, deoarece
acestia nu actioneaza in interese proprii n cauzele penale, ci n interesele partilor carora le ofera
asistenta juridica.
n virtutea principiului oficialitatii care guverneaza desfasurarea procesului penal, subiectii
procesuali pot fi clasificati n subiecti oficiali si subiecti particulari. Astfel, subiectii oficiali sunt:
1

judiciari (judecatori, procurori, organe de cercetare) si extrajudiciari (persoane cu atributii de

inspectie, de control, comandanti de nave si aeronave etc.).

3. Partile n procesul penal

Au calitatea de parti, persoanele care au interes n rezolvarea cauzei penale, fiind att subiecti ai
raportului juridic penal ct si subiecti ai raportului juridic procesual principal.
Partile sunt acele persoane care au interes propriu n rezolvarea cauzei penale., au drepturi si
obligatii ce izvorasc n mod direct din exercitarea actiunii penale si civile n cadrul procesului
penal.
Partile n procesul penal au, de regula, interese contrare. Astfel, nvinuitul sau inculpatul
ncearca, de cele mai multe ori, sa nege fapta savrsita sau sa recunoasca o contributie ct mai
redusa la savrsirea ei, pentru a primi o sanctiune penala ct mai mica si a suporta o despagubire
ct mai redusa catre partea civila, iar partea vatamata sau partea civila are interesul sa se
stabileasca ntregul adevar n cauza, pentru tragerea la raspundere penala, n mod corespunzator,
a nvinuitului sau inculpatului sau pentru a fi despagubita proportional cu prejudiciul suferit n
urma infractiunii savrsite.
Pentru ca o persoana sa fie parte n procesul penal, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
a) partea civila, partea responsabila civilmente si inculpatul trebuie sa aiba, sub aspect
civil, capacitatea procesuala (legitimatio ad processum) att de folosinta, ct si de exercitiu.
Persoanele juridice care au calitatea de parte civila, dobndesc capacitatea de folosinta la data
autentificarii actului de constituire (statut sau contract) ori de la data actului de dispozitie care o
nfiinteaza. Capacitatea de exercitiu se dobndeste din momentul nmatricularii lor la registrul
comertului.
b) sa existe un interes al partii, pentru justifica astfel participarea sa la desfasurarea
procesului penal;
c) dreptul partilor care exercita actiunea civila sa nu fie supus unui termen sau unei
conditii suspensive;
Partile n procesul penal sau civil pot fi:

Inculpatul

Partea vatamata

Partea civila

Partea responsabila civilmente

A.

nvinuitul

Totalitatea activitatilor procedurale ce se desfasoara de catre organele judiciare n cadrul

procesului penal vizeaza fapta penala n vederea stabilirii adevarului, a identitatii faptuitorului si
a vinovatiei sau nevinovatiei acestuia, urmnd ca n raport de cele stabilite sa se hotarasca
aplicarea sau neaplicarea unei sanctiuni penale celui n cauza.
Cel care a savrsit o infractiune att n cursul ct si n afara procesului penal, poate avea
urmatoarele calitati:

faptuitor - din momentul comiterii infractiunii si pna n momentul nceperii

urmaririi penale;

nvinuit - din momentul nceperii urmaririi penale si pna n momentul punerii

n miscare a actiunii penale;

inculpat - din momentul punerii n miscare a actiunii penale si pna n

momentul ramnerii definitive a hotarrii judecatoresti;

condamnat - din momentul ramnerii definitive a hotarrii judecatoresti;

Calitatea de nvinuit dainuie pna la punerea n miscare a actiunii penale, cnd el se transforma
n inculpat.Potrivit legislatiei actuale, calitatea de nvinuit se dobndeste n momentul ncheierii
procesului-verbal sau al scrierii rezolutiei de ncepere a urmaririi penale.
n categoria drepturilor nvinuitului sau inculpatului specifice fazei de urmarire penala pot fi
incluse:
-

darea de declaratii;

refuzarea semnarii declaratiilor;

citarea;

solicitarea suspendarii urmaririi penale;

de a fi ncunostintat despre ncetarea urmaririi penale;

solicitarea continuarii procesului penal n caz de amnistie, prescriptie sau retragere

a plngerii prealabile ori de existenta a unei cauze de nepedepsire;

de a cunoaste nvinuirea;

de a i se aduce la cunostinta motivele retineriisau arestarii;

de a formula plngeri, chiar si mpotriva ordonantei de retinere sau a masurii de a

nu parasi localitatea sau tara;

de a cere ca un expert ales sa participe la efectuarea expertizei;

de a recuza procurorul sau organul de cercetare penala;

de a lua cunostinta de tot materialul de urmarire penala;

asistenta judiciara obligatorie.

Cu toate ca are drepturi, nvinuitul sau inculpatul are si obligatii, iar acestea sunt:
-

obligatia de a se prezenta la data la care este citat de catre organele de urmarire

penala;

obligatia de a prezenta nscrisuri sau obiecte, solicitate de organul judiciar;

obligatia de a se supune masurilor preventive;

obligatia de a plati cheltuielile judiciare avansate de catre stat.

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata au obligatia de a chema si asculta persoana
vatamata si de a-i atrage atentia ca declaratia de participare n proces, ca parte vatamata, se poate
face n tot cursul urmaririi penale, iar n fata primei instante de judecata, pna la citirea actului de
sesizare
Persoana care a suferit ca urmare a savrsirii unei infractiuni o vatamare fizica, morala sau
materiala, poarta denumirea de persoana vatamata, iar daca participa n procesul penal se
numeste parte vatamata.n timp ce persoana vatamata este subiect al raportului juridic penal de
conflict, partea vatamata este subiect al raportului juridic procesual penal.
Conceptul de persoana vatamata nu trebuie confundat cu notiunea de victima a infractiunii.
Aceasta, ntruct persoana vatamata poate fi att persoana fizica, ct si persoana juridica, pe cnd
victima nu poate fi dect persoana fizica.
Codul de procedura penala anterior recunostea calitatea de parte vatamata numai n cazul
infractiunilor pentru care actiunea penala punea n miscare la plngerea prealabila a persoanei
vatamate.Codul de procedura penala actual recunoaste calitatea de parte vatamata, oricarei
persoane care a suferit o vatamare materiala sau morala prin savrsirea infractiunii.
Pentru ca o persoana vatamata sa poata deveni parte vatamata, trebuie sa ndeplineasca,
cumulativ, trei conditii:
-

sa aiba vocative;

sa-si manifeste dorinta implicit sau explicit;

manifestarea de vointa trebuie sa aiba loc n termenul prevazut de lege.

Partea vatamata are dreptul sa formuleze cereri, sa ridice exceptii, sa participe la

administrarea probelor si de asemenea poate folosi caile de atac.
B. Partea civila
Persoana vatamata care exercita actiunea civila n cadrul procesului penal se numeste parte
civila.
Persoana vatamata devine parte civila din momentul manifestarii vointei sale exprese de a fi
despagubita pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat prin comiterea infractiunii, nsa poate renunta
oricnd la calitatea de parte civila, pastrndu-si calitatea de parte vatamata n aceeasi cauza, cu
mici exceptii.
Constituirea ca parte civila se poate face n cursul urmaririi penale, precum si n fata instantei de
judecata, pna la citirea actului de sesizare . Cererea de constituire ca parte civila poate fi
ndreptata mpotriva nvinuitului sau a inculpatului si dupa caz, a partii responsabile civilmente.
S-a decis, n practica judiciara si n literatura de specialitate, ca persoana vatamata nu se mai
poate constitui parte civila daca anterior, n cursul procesului penal, a declarat expres si
neechivoc ca nu pretinde despagubiri de la inculpat. Revenirea asupra declaratiei este totusi
posibila, daca se face dovada ca persoana vatamata a fost n eroare ori a fost supusa unui dol ori
unei violente care a determinat-o sa dea declaratia de neconstituire ca parte civila.
Cnd, prin savrsirea infractiunii, au fost cauzate prejudicii materiale sau morale, persoana
vatamata dobndeste n mod automat o serie de drepturi, care, de regula, sunt realizate n cadrul
procesului penal.
Cele mai importante drepturi sunt:
-

de a fi citat organele judiciare, de a i se pune n vedere ca are dreptul sa se

constituie parte civila n procesul penal;

de a se constitui ca parte civila n procesul penal;

de a solicita administrarea de probe;

de a formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii;

de a participa la efectuarea unor acte procesuale si procedural;

de a folosi caile de atac;

de a dispune de posibilitatea renuntarii la despagubiri.

ntruct partea civila poate renunta oricnd la calitatea sa, nu putem afirma ca are obligatii, ci
doar ndatoriri, adica:
-

de a se constitui parte civila n faza de urmarire penala sau cel mai trziu n fata
instantei, pna la citirea actului de sesizare;
de a respecta ordinea luarii cuvntului;
sa nu depaseasca termenul de 10 zile prevazut de lege pentru declararea apelului
sau recursului;
sa precizeze cuantumul despagubirilor materiale si morale.

C. Partea responsabila civilmente este persoana chemata n procesul penal sa raspunda potrivit
legii civile pentru pagubele provocate prin fapta nvinuitului sau inculpatului.
Persoana responsabila civilmente se constituie ca parte, fie prin introducerea n cauza la cererea
celor interesati sau din oficiu, fie prin interventia ei, atunci cnd considera necesar, putnd
participa personal sau fiind reprezentata.
Potrivit codului de procedura penala , introducerea n procesul penal a persoanei responsabile
civilmente poate avea loc, fie n cursul urmaririi penale, fie n fata instantei de judecata pna la
citirea actului de sesizare. Persoana responsabila civilmente poate interveni n procesul penal si
dupa citirea actului de sesizare, dar numai pna la terminarea cercetarii judecatoresti la prima
instanta, lund procedura din stadiul n care se afla n momentul interventiei
Dobndirea calitatii de persoana responsabila civilmente n procesul penal are loc pe trei cai:
.-

la cererea partii civile;

din oficiu;

la cererea persoanei responsabile civilmente, atunci cnd aceasta considera necesar.

Partea responsabila civilmente are dreptul de a folosi tot materialul de urmarire penala aflat la
dosar, poate apela la serviciile unui aparator n procesul penal sau se poate apara singura, poate
exercita caile de atac si are aceleasi drepturi pe care le are inculpatul, n latura civila a procesului
penal.Totodata, obligatiile partii responsabile civilmente sunt cele de a raspunde civil, n solidar
cu inculpatul si de a se prezenta la organele judiciare cnd este chemata.

D. Subiectii procesuali care pot nlocui partile n procesul penal

n procesul penal, partile pot fi nlocuite, n conditiile prevazute de lege, de catre alte persoane
care dobndesc calitatea de subiecti procesuali cu pozitii procesuale diferite.
a). Succesorii - sunt persoanele fizice sau juridice care, n conditiile legale, succed n drepturi
persoanele fizice decedate sau persoanele juridice reorganizate, desfiintate sau dizolvate.
n cazul savrsirii infractiunii n participatie, daca unii dintre inculpati au decedat, vor fi
introdusi n procesul penal succesorii, acestia avnd raspundere civila.
Succesorii devin parti prin succesiune n procesul penal si au aceleasi prerogative si facultati
procesuale ca si partile pe care le-au nlocuit, valorificnd nsa drepturi proprii ce decurg din
calitatea lor.
b). Reprezentantii. La desfasurarea procesului penal, prezenta unora dintre parti este necesara,
dar nu n mod permanent, ci numai pentru anumite acte. Pentru a nu mpiedica normala activitate
a organelor judiciare, dar si a activitatii cotidiene a partilor, legea a prevazut dreptul acestora de a
fi nlocuite prin reprezentare.
Reprezentatul este persoana care ndeplineste, n lipsa unei parti, dar n numele si interesul
exclusiv al acesteia, activitatea procesuala necesara pentru apararea intereselor legitime ale
acesteia.Cnd reprezentantul partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente
cumuleaza si calitatea de avocat, acesta are dreptul sa asiste la efectuarea actelor de urmarire
penala ce reclama prezenta clientului lor si poate formula cereri si depune memorii.
Reprezentantii n procesul penal sunt de doua feluri:
- reprezentanti legali;
- reprezentanti conventionali.
c). Substitutii procesuali - sunt subiectii care ndeplinesc activitati procesuale, n cazurile anume
prevazute de lege, n nume propriu, pentru realizarea unui drept al altei persoane.
Spre deosebire de reprezentant, care actioneaza n numele si interesul partii pe care o reprezinta,
fiind obligat sa actioneze potrivit mandatului primit si fiind raspunzator de ndeplinirea
obligatiilor asumate, substitutul procesual actioneaza n numele sau, dar n interesul partii, avnd
dreptul, si nu obligatia, sa actioneze, atunci cnd considera necesar.
Persoanele pentru care actioneaza substitutii procesuali pot infirma actele procesuale efectuate de
acestia (persoana pentru care s-a facut plngerea poate declara ca nu-si nsuseste plngerea),
organul judiciar urmnd sa nceteze urmarirea penala.

4. Persoanele n procesul penal

La desfasurarea procesului penal, pe lnga diferitele organe judiciare si parti mai participa si
unele persoane si anume martorii, interpretii, expertii si aparatorii, care spre deosebire de parti nu
au interes ca rezolvarea cauzei sa se faca n favoarea lor.
A.

Martorii

Martorul este persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo mprejurare de
natura sa serveasca la aflarea adevarului n procesul penal si este ascultata de organele judiciare
n aceasta calitate.
Pe lnga acesti martori n procesul penal mai pot participa si martori asistenti. Acestia sunt
persoane fizice solicitate de organele judiciare sa participe la efectuarea unor activitati
procedurale, acolo unde legea prevede, pentru a garanta ca rezultatul si modul desfasurarii
acestora este ntocmai cu cel consemnat n actele ntocmite.
B.

Interpretii

n situatia n care una din parti sau o alta persoana care urmeaza sa fie ascultata nu cunoaste
limba romna ori nu se poate exprima, iar organul de urmarire penala sau instanta de judecata nu
are posibilitatea de a se ntelege cu acesta, folosirea unui interpret este absolut necesara .
Interpretul este persoana chemata n procesul penal pentru a servi ca traducator cnd vreuna din
parti sau alta persoana care urmeaza sa fie ascultata nu cunoaste limba romna ori nu se poate
exprima, iar organul de urmarire penala sau instanta nu are posibilitatea de a se ntelege cu
acesta.
Interpretul poate fi desemnat sau ales de parti; n acest din urma caz, el trebuie sa fie un interpret
autorizat potrivit legii.
C.

Expertii

n activitatea de strngere a probelor, pentru stabilirea unor aspecte importante privind modul de
savrsire a infractiunii se pot ivi uneori probleme, fapte sau mprejurari pentru a caror elucidare
este necesara sa se apeleze la concursul unor specialisti din diverse domenii de activitate, care pe
baza dispozitiilor organului judiciar sau la cererea unei parti efectueaza expertize.
Ca o definitie, expertul este considerata o persoana fizica care poseda cunostinte temeinice ntrun anumit domeniu de activitate si care este solicitata de organele judiciare sau de parti pentru a
lamuri aspecte sau situatii de specialitatea sa, ce intereseaza cauza penala.
Pentru documentarea sa, expertul poate lua cunostinta de actele existente la dosar, dar nu-si poate
nsusi atributiuni ale organului judiciar. Totodata pentru activitatea desfasurata, expertul este
remunerat.

D.

Aparatorii

Aparatorul este persoana care datorita cunostintelor judiciare de specialitate, poate acorda
asistenta juridica partilor care apeleaza la serviciile lui.
Asistenta juridica se realizeaza prin acordarea de consultatii si ntocmiri de cereri sau alte acte cu
continut juridic, pentru apararea si reprezentarea persoanelor n toate fazele procesului penal.
Alte persoane care participa n cadrul procesului penal sunt: mandatarii, reprezentantii,
denuntatorii, grefierii etc..

5. Organele judiciare
5.1. Consideratii introductive
Organe judiciare sunt toate acele organe de stat nsarcinate cu cercetarea, urmarirea si judecarea
persoanelor implicate n savrsirea faptelor penale si anume: instantele judecatoresti, Ministerul
Public si organele de urmarire penala.
Sectiunea I. Organele de urmarire penala
Organele de urmarire penala sunt acele organe de stat care si desfasoara activitatea n prima faza
a procesului penal (urmarirea penala).
Referitor la activitatea de urmarire penala, legiuitorul a prevazut repartizarea legala a cauzelor
penale n competenta diferitelor organe de urmarire penala.
Urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de catre organele de cercetare penala care la
rndul lor sunt:
- organele de cercetare ale politiei judiciare;
- organele de cercetare special.
Sectiunea a II-a. Instanta judecatoreasca
Puterea judecatoreasca se exercita de catre nalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte
instante judecatoresti stabilite de lege.
Aceasta este separata si n echilibru cu celelalte puteri ale statului, avnd atributii proprii, ce sunt
exercitate prin instantele judecatoresti, n conformitate cu principiile constitutionale ale
independentei si inamovibilitatii judecatorilor, precum si cu celelalte dispozitii legale.
Instanta judecatoreasca ndeplineste functia de jurisdictie, care contine pe lnga puterea de a
dispune asupra condamnarii inculpatului si puterea de constrngere, prin supunerea
condamnatului la executarea pedepsei stabilite.
9

n cadrul activitatii de nfaptuire a justitiei n cauzele penale, instanta judecatoreasca ndeplineste

urmatoarele atributii:
-

verifica ntreaga activitate procesuala desfasurata de catre ceilalti

participanti la procesul penal, prin intermediul judecatorului delegat pentru
executarea pedepselor si a instantei de executare;

judeca toate procesele privind raporturile penale, dupa regulile de

competenta prevazute n Codul de procedura penala cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si n legi special;

solutioneaza cauza penala, realiznd prin hotarrea judecatoreasca

pronuntata, tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate de comiterea
infractiunilor prin aplicarea de pedepse si alte masuri penale celor n cauza, ori
cnd este cazul de ncetare a procesului penal sau achitarea inculpatului.

Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:

-

nalta Curte de Casatie si Justitie

Curti de Apel

Tribunale

Tribunale specializate:

tribunale pentru minori si familie

tribunale de munca si asigurari sociale

tribunale comerciale

tribunale administrativ-fiscale

Instante militare

Judecatorii

n Romnia functioneaza o singura instanta suprema, denumita nalta Curte de Casatie si

Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul n capitala tarii, care asigura interpretarea si
aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
La nivelul tarii noastre functioneaza un numar de 15 curti de apel, fiecare dintre acestea,
exercitndu-si competenta ntr-o singura circumscriptie, care cuprinde mai multe tribunale.

10

n fiecare judet functioneaza un tribunal, cu sediul n localitatea de resedinta a judetului. n

municipiul Bucuresti functioneaza de asemenea un tribunal. n circumscriptia unui tribunal sunt
cuprinse toate judecatoriile din judet, sau din municipiul Bucuresti.
Ca instante militare, pe teritoriul tarii noastre functioneaza patru tribunale militare (n
municipiile Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara), un singur tribunal militar teritorial si o
singura curte militara de apel (ambele cu sediul n Bucuresti.
Judecatoriile functioneaza n fiecare n fiecare judet si n municipiul Bucuresti.
Judecarea unei cauze penale parcurge doua etape:
-

judecata n prima instant;

judecata n caile de atac.

Judecarea cauzei n prima instanta are ca obiect stabilirea faptului daca infractiunea s-a comis
sau nu, de catre cine anume, gradul de vinovatie al inculpatului si n raport de acestea
pronuntarea unei hotarri.
Cauzele date, potrivit legii, n competenta primei instante a judecatoriei, tribunalului si curtii de
apel se judeca n complet format dintr-un judecator.
Judecata n caile de atac are ca obiect controlul asupra hotarrii judecatoresti pronuntate n prima
instanta si se realizeaza de catre instanta imediat superioara celei care a solutionat cauza n fond
si a carei hotarre a fost atacata.
Caile de atac prevazute de lege sunt:
-

ordinare (apelul, recursul);

extraordinare (contestatia n anulare, revizuirea, recursul n anulare si recursul n

interesul legii).

11

TEMA NR. 2-PARTE SPECIALA

ACORDUL DE RECUNOASTERE A VINOVATIEI IN INSTANTA
DE JUDECATA

Partea I: Aspecte teoretice

Consideraii preliminare
Procedura special a acordului de recunoastere a vinoviei reprezint o instituie cu caracter
de noutate n sistemul judiciar romn care presupune schimbarea modului de desfurare a
proceselor penale romneti, fiind reglementat aa cum reiese din Expunerea de motive a Legii
Nr. 135/2010 ca o soluie legislativ inovatoare ce va asigura soluionarea cauzelor ntr-un
termen optim i previzibil, fiind totodat un remediu pentru eliminarea unor deficiene majore
ale sistemului judiciar romn, respectiv durata desfurrii procedurilor judiciare 1. Cu alte
cuvinte, este o procedur menit a simplifica activitile din cadrul fazei de urmrire penal, a
reduce durata judecrii cauzei i, de asemenea, a reduce costurile de judecat att pentru statul
romn ct i pentru prile implicate n proces.
Titularii, condiiile, forma i coninutul acordului de recunoatere a vinoviei
Acordul de recunoatere a vinoviei poate fi ncheiat aa cum rezult din dispoziiile art. 478,
al. 1 NCPP, dup punerea n micare a aciunii penale i constituie o nelegere ntre inculpat i
procuror prin care inculpatul i recunoate vinovia i accept aplicarea sanciunii pentru
fapta svrit, iar de cealalt parte, procurorul este de acord cu aplicarea acesteia ntr-un anumit
fel, cuantum i form de executare acceptabile pentru inculpat.2
1 A se vedea Legea 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si
pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicat n
Monitorul Oficial nr. 515 din 14 august 2013.
2 A se vedea Petre Buneci, NOUL COD DE PROCEDUR PENAL; Note, Corelaii, Explicaii, edit, C.H.Beck, p.
575.

12

Din al.3 al art. 478 NCPP, reiese faptul c titularii acordului de recunoatere a vinoviei sunt
procurorul i inculpatul la iniiativa crora acest acord se poate ncheia. Unii autori ns,
consider c pe lng acetia, titulari ar fi i procurorul ierarhic superior i unele instane de
judecat.
Autorii care susin c procurorul ierarhic superior este i el unul dintre titularii acordului de
recunoatere a vinoviei i motiveaz opinia pe o anumit interpretare a celui de-al doilea
alineat al art. 478 NCPP, conform cruia efectele acordului de recunoatere a vinoviei sunt
supuse avizului procurorului ierarhic superior, astfel considernd c discuiile vor fi purtate
ntre procurorul de caz i inculpatul asistat de aprtor i vor fi consemnate ntr-un proiect scris
de acord de recunoatere a vinoviei asupra cruia procurorul ierarhic superior se va pronuna
n scris n sensul avizrii acestuia fie n forma propus, fie n alte limite stabilite de el.3
Ali autori includ printre titularii procedurii acordului de recunoatere a vinoviei i
instanele de judecat, respectiv cea creia i-ar reveni competena de a judeca fondul cauzei,
deoarece aceasta trebuie s se pronune asupra admiterii sau respingerii acordului i instana
de control judiciar datorit faptului c sentina pronunat n soluionarea cauzei poate fi
atacat cu apel.4
Procurorul ierarhic superior nu poate refuza ncheierea acordului, ci poate doar stabili alte limite
ale felului pedepsei, cuantumului i formei de executare, cu excepia situaiilor n care nu sunt
indeplinite cumulativ condiiile legale pentru ncheierea acestuia, reglementate n art. 480
NCPP, respectiv: (1) pedeapsa prevzut de lege pentru infraciune este amenda penal sau
nchisoarea de cel mult 7 ani; (2) din probele administrate s rezulte suficiente date cu privire la
existena faptei pentru care s-a pus n micare aciunea penal i cu privire la vinovia
inculpatului; (3) inculpatul s fie asistat juridic la ncheierea acordului. n situaia n care

3 A se vedea Petre Buneci, Gh. erban, I. Ciolc, I. Dragnea, A. Vasilache, S. Creu, A. Pichler, I. Vasilache, V.
Stoica, D. Tiian, M. Jiganic- erban NOUL COD DE PROCEDUR PENAL; Note, Corelaii, Explicaii, edit,
C.H.Beck, Bucureti 2014, pag. 575/576
4 A se vedea Ion Neagu, Mircea Damaschin, TRATAT DE PROCEDUR PENAL, PARTEA SPECIAL, N
LUMINA NOULUI COD DE PROCEDUR PENAL, edit. Universul Juridic, 1 aprilie 2014, p. 471

13

inculpatul nu este de acord cu limitele stabilite de procurorul ierarhic superior, atunci acordul nu
va mai fi ncheiat.
In al. 3 al art. 478 NCPP se precizeaz c acordul de recunoatere a vinoviei poate fi ncheiat
att la iniiativa procurorului ct i la cea a inculpatului.
Un aspect important este reprezentat de al. 5 al art. 478 NCPP, conform cruia atunci cnd
aciunea penal se va pune n micare fa de mai muli inculpai, se va ncheia un acord de
recunoatere a vinoviei cu toi inculpaii sau distinct cu fiecare dintre acetia, fr a se
aduce atingere prezumiei de nevinovie a inculpailor pentru care nu s-a ncheiat acord.
Totodat, urmtorul alineat al aceluiai articol interzice ncheierea acordului de recunoatere a
vinoviei cu inculpaii minori.
n situaiile n care se ncheie acord de recunoatere a vinoviei, procurorul nu va mai ntocmi
rechizitoriu cu privire la inculpaii cu care a ncheiat acord i nici cu privire la faptele pentru
care s-a ncheiat acordul, iar n toate situaiile n care acesta se va ncheia, va fi supus conditiei
de form scris pentru a putea fi verificat ulterior respectarea condiiilor prevzute de lege
pentru aceast procedur special.
Obiectul acordului de recunoatere a vinoviei este reprezentat de recunoaterea faptei de ctre
inculpat i acceptarea ncadrrii juridice pentru care a fost pus n micare aciunea penal i
privete felul i cuantumul pedepsei, precum i forma de executare a acesteia (art. 479 NCPP).
n situaia n care se pune n micare aciunea penal cu privire la mai multe fapte fa de
acelai inculpat, se poate ncheia acord de recunoatere a vinoviei doar pentru unele dintre
acestea, iar pentru celelalte se va proceda conform dispoziiilor art. 327 NCPP, respectiv:
procurorul va putea emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea n judecat dac din materialul
de urmrire penal rezult c fapta exist, c a fost svrit de inculpat i c acesta rspunde
penal sau va putea emite o ordonan prin care claseaz sau renun la urmrire.
Coninutul acordului de recunoatere a vinoviei prevede elemente similare coninutului
rechizitorului i anume: data i locul emiterii; numele, prenumele i calitatea celor ntre care se
ncheie; date privitoare la persoana inculpatului; descrierea faptei ce formeaz obiectul
acordului; ncadrarea juridic a faptei i pedeapsa prevzut de lege; probele i mijloacele de
prob; declaraia expres a inculpatului prin care recunoate comiterea faptei i accept
14

ncadrarea juridic pentru care a fost pus n micare aciunea penal; felul i cuantumul,
precum i forma de executare a pedepsei ori soluia de renunare la aplicarea pedepsei sau de
amnare a aplicrii pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord ntre procuror i inculpat;
semnturile procurorului, ale inculpatului i ale avocatului.
Procedura acordului de recunoatere a vinoviei n faza de judecat
Dup ce acordul de recunoatere a vinoviei a fost ncheiat cu avizul procurorului ierarhic
superior, procurorul de caz sesizeaz instana creia i-ar reveni competena s judece cauza n
fond i trimite acesteia acordul de recunotere a vinoviei nsoit de dosarul de urmrire
penal (art. 483 NCPP). Dac inculpatul a recunoscut preteniile civile i s-a ncheiat
tranzacie sau acord de mediere cu partea civil, procurorul nainteaz instanei unul dintre
actele mai sus menionate. Dac acordul a fost incheiat numai cu privire la unele fapte sau la
unii dintre inculpai, iar pentru celelalte fapte sau inculpai se dispune trimiterea n judecat,
sesizarea instanei se va face separat. n aceast situaie, procurorul va nainta instanei numai
actele de urmrire penal care se refer la faptele i persoanele care au fcut obiectul acordului
de recunoatere a vinoviei. (al. 2 art. 483 NCPP)
Dup sesizarea instanei, aceasta verific coninutul acordului, iar dac lipsete una dintre
meniunile obligatorii sau dac nu au fost respectate condiiile de ncheiere a acestuia din
urm, se va sesiza tot prin instan conductorul parchetului care a emis acordul i va dispune
acoperirea omisiunilor ntr-un termen de 5 zile.
Asupra acordului valabil ncheiat instana se pronun prin sentin, n edin public, n
urma unei proceduri necontradictorii n care au fost ascultai procurorul, inculpatul i avocatul
acestuia precum i partea civil - dac este prezent. Avnd n vedere c procedura este
necontencioas, ascultarea procurorului, inculpatului si avocatului se limitez la analiza
condiiilor de admisibilitate a acordului i la pedeaps, respectiv la modalitatea de executare a
acesteia.5

5 A se vedea Petre Buneci, Gh. erban, I. Ciolc, I. Dragnea, A. Vasilache, S. Creu, A. Pichler, I. Vasilache, V.
Stoica, D. Tiian, M. Jiganic- erban NOUL COD DE PROCEDUR PENAL; Note, Corelaii, Explicaii, edit,
C.H.Beck, Bucureti 2014, pp. 580/581.

15

Dup ce instana analizeaz acordul, ea va pronuna prin sentin una dintre urmtoarele
soluii: (1) va admite acordul de recunoatere a vinoviei putnd dispune condamnarea
inculpatului, renunarea la aplicarea pedepsei sau amnarea aplicrii pedepsei, soluie care ns
nu poate crea pentru inculpat o situaie mai grea dect cea asupra creia s-a ajuns la acord, dac
sunt ndeplinite condiiile, forma i coninutul cu privire la toate faptele reinute n sarcina
inculpatului, care au fcut obiectul acordului , sau (2) va respinge acordul de recunoatere a
vinoviei i va trimite dosarul procurorului n vederea continurii urmririi penale dac nu sunt
ndeplinite condiiile, forma i coninutul cu privire la toate faptele reinute n sarcina
inculpatului, care au fcut obiectul acordului, sau dac apreciaz c soluia cu privire la care s-a
ajuns la un acord ntre inculpat i procuror este nejustificat de bnd n raport cu gravitatea
infraciunii sau periculozitatea infractorului (art. 485 NCPP).
Atunci cnd se admite acordul, instana se pronun cu privire la restituirea cheltuielilor i
totodat cu privire la meninerea, revocarea, nlocuirea sau ncetarea de drept a unei msuri
preventive, dac aceasta a fost luat fa de inculpat pe parcursul procesului penal.
n situaia n care instana respinge acordul de recunoatere a vinoviei, din oficiu, instana
se poate pronuna i n privina strii de arest a inculpatului (art. 485, al. 3, lit. b)
Datorit faptului c instana poate pronuna sentin prin care admite acordul de recunoatere
a vinoviei, att procurorul ct i inculpatul au posibilitatea i dreptul de a declara apel cu
privire la felul i cuantumul pedepsei sau la forma n care aceasta se va executa.
Legat de problema soluionrii aciunii civile, prin art. 486 NCPP se prevede c aceasta are
importan doar n cazul admiterii acordului i, dac exist o nelegere cu privire la
preteniile civile, se va lua act de aceasta prin sentin, deoarece n cazul respingerii acordului,
instana, va lsa nesoluionat att aciunea penal, ct i aciunea civila, rezolvarea acesteia
din urm depinznd de prima i va restitui cauza procurorului pentru continuarea fazei de
urmrire penal.
Tot n legtur cu sentina pronuntat de ctre instan prin care aceasta poate admite sau
respinge acordul de recunoatere a vinoviei, menionm c mpotriva acesteia procurorul i
inculpatul pot declara apel n termen de 10 zile de la comunicare, cu meiunea c n cazul celei
de admitere a acordului se poate declara apel numai n legtur cu felul i cuantumul pedepsei
16

sau cu forma de executare a acesteia. La soluionarea apelului, dei au fost participante la

judecata n prim instan partea civil, partea responsabil civilmente sau partea vtmat,
acestea nu vor fi citate, legea dispunnd prin art. 485, al. 3 NCPP c la soluionarea apelului se
citeaz doar inculpatul.6 Instana de apel va putea respinge apelul i va menine sentina
primei instane dac apreciaz c apelul este tardiv, inadmisibil sau nefondat, sau va putea
admite apelul dac l consider ntemeiat i va proceda la una dintre urmtoarele aciuni: (1) va
desfiina n parte sentina prin care a fost admis acordul i va pronunva o alt soluie privind
felul, cuantumul pedepsei i forma de executare a acesteia i (2) va desfiina n totalitate
sentina prin care acordul a fost respins i va pronuna o soluie de admitere a acordului.
Partea a II-a : Aspecte practice
Aa cum s-a menionat in prima parte a prezentei lucrri, legiuitorul romn avut o serie de
motive pentru care a introdus aceast nou instituie de drept procesual penal in sistemul nostru.
Este deja bine-cunoscut faptul c procesul de urmrire penal i de judecat sunt procese
complexe, cu un grad de dificultate destul de ridicat. Din acest motiv, organele de cercetare
penal si instanele de judecat au adesea o incrctur prea mare de dosare aflate pe rolul lor.
Astfel, soluionarea cauzelor se poate ntinde pe o perioada mai ndelungat, iar costurile sunt de
obicei mai mari, nu doar pentru statul romn, ci pentru toate prile implicate n proces.
Pornind de la aceste raionamente i avnd n vedere obiectul legii procesual penale, legiuitorul a
preluat aceast procedur special i a adaptat-o n vederea integrrii acesteia n sistemul judiciar
romnesc, cu scopul de a simplifica procedurile n cadrul urmririi penale, de a responsabiliza
prile din proces i de a degreva instanele de judecat, respectiv de a economisi resurse bneti
i umane n cadrul procedurilor judiciare.7

6 A se vedea Petre Buneci, Gh. erban, I. Ciolc, I. Dragnea, A. Vasilache, S. Creu, A. Pichler, I. Vasilache, V.
Stoica, D. Tiian, M. Jiganic- erban NOUL COD DE PROCEDUR PENAL; Note, Corelaii, Explicaii, edit,
C.H.Beck, Bucureti 2014, p. 584
7 A se vedea Legea 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si
pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicat n
Monitorul Oficial nr. 515 din 14 august 2013

17

Odat intrat n vigoare reglementarea acordului de recunoatere a vinoviei, s-au semnalat mai
multe probleme legate de implementarea acesteia, unele dintre care contravin motivelor pentru
care a fost introdus. n acest sens, ne putem opri la dou alineate din reglementare, respectiv alin.
(5) al art. 478, conform cruia: dac aciunea penal s-a pus n micare faa de mai muli
inculpai, se poate incheia un acord de recunoatere a vinoviei distinct cu fiecare dintre acetia
, i alin. (2), Teza I a art. 483, care ne spune c n situaia n care se ncheie acordul numai cu
privire la unele dintre fapte sau cu privire la unii dintre inculpai, iar pentru celelalte fapte sau
inculpai se dispune trimiterea n judecat, sesizarea instanei se face separat.
Putem aprecia faptul c legiuitorul nu a condiionat incheierea acordului de recunoaterea tuturor
faptelor pentru care s-a pus n micare aciunea penal sau de toi inculpaii, deoarece
considerm c aceast condiie ar fi compromis insui obiectul aciunii penale, respectiv tragerea
la rspundere penal a persoanelor care au savrit infraciuni. Spre exemplu, dac ncheierea
acordului ar avea prevzut aceasta condiie sub sanciunea nulitaii acordului, inculpatul ar
putea fi pus in situaia de a recunoate inclusiv asupra unor fapte pe care nu le-a comis, spernd
la o pedeapsa mai mic, o forma de executare mai uoara a acesteia sau chiar la suspendarea
aplicarii ei. Astfel, prin admiterea acordului de ctre instan s-ar considera ca faptuitorul a fost
prins i judecat, sentina punnd capt urmaririi penale, context n care adevaratul faptuitor ar
ramane, de fapt, nepedepsit.
Pe de alt parte, din articolele mai sus menionate putem deduce faptul c sesizarea instanei se
face prin acordul de recunoatere a vinovaiei -ca act de sesizare- pentru faptele i inculpaii
pentru care s-a ncheiar acord, iar pentru celelalte fapte sau inculpai, conform procedurii
obinuite, prin rechizitoriu.
Pentru a sublinia problema ridicat de aceste articole vom mprumuta un exemplu din doctrin. 8
S ne imaginam situaia n care, n aceeai cauz, sunt cercetai mai muli inculpai pentru
comiterea mai multor infraciuni, iar acordul de recunoatere se ncheie numai cu privire la unele
fapte i la unii faptuitori. Date fiind dispoziiile art. 478, [...] vom avea attea acorduri ci
inculpai exist n cauz, vor opera tot attea disjungeri n cursul urmririi penale cte i n faza
8 A se vedea Sorina Siserman, ACORDUL DE RECUNOATERE A VINOVIEI. OBSERVAII CRITICE,
publicat in Revista de drept penal nr. 1/2012 , p.74.

18

de judecat cu privire la latura civil a cauzei, deoarece instanele nvestite separat nu vor avea
cum sa judece latura civil a cauzei atunci cnd raspunderea inculpailor este solidara.
O alt situaie mai poate fi imaginata pe baza dispoziiilor celor dou articole, respectiv cea n
care un inculpat recunoate toate faptele, ins la momente diferite in cursul urmririi penale, ceea
ce presupune, prin natura lucrurilor, incheierea mai multor acorduri cu acelai inculpat, de unde
poate rezulta o nou serie de sesizari separate ale instanelor de judecat. Din toate aceste
exemple reiese destul de clar riscul dobndirii opusului celeritii vizate de legiuitor.O posibila
soluie pentru aceste probleme reiese din interpretarea reglementrii realizata de ctre un autor 9,
care subliniaza libertatea procurorului de a respinge prin ordonan cererea formulat de inculpat
in vederea ncheierii unui acord de recunoatere a vinoviei, acesta nefiind obligat s demareze
procedura sau s sesizeze procurorul ierarhic superior in vederea obinerii avizului prealabil, iar
inculpatul neavnd dreptul de a obine incheierea acordului, ci doar dreptul de a solicita
ncheierea acestuia. Mai mult, autorul susine c procurorul de caz este singurul n masur a
decide dac acordul se va incheia sau nu, chiar i in situaia n care procurorul ierarhic superior
i-a dar avizul n vederea ncheierii acestuia.
nc un aspect din aceasta nou reglementare ne atrage atenia, i anume prevederea redat de
alin. (6) al art. 478, care interzice categoric ncheierea unui acord de recunoatere a vinoviei de
ctre un minor. Probabil c legiuitorul a pornit de la raiunea potrivit creia minorul nu are
capacitate deplina de exerciiu, ns putem aprecia c un astfel de acord i-ar fi putut profita
minorului, acesta putnd fi ncheiat cu ncuviinarea reprezentantului legal i n prezena unui
consilier de probaiune.
n ncheiere, vrem s amintim faptul c aceast procedur este reglementat pentru prima dat n
sistemul nostru judiciar, fapt ce motiveaz ntr-o oarecare msur inadvertenele din
reglementare ce pot conduce la producerea unor efecte juridice nedorite. Un ultim exemplu al
acestor inadverente este dat de Curtea Constituional a Romniei care, n data de 7 aprilie 2015,
a admis excepiile de neconstituionalitate a prevederilor art. 484 alin. 2 si ale art. 488 alin. 1-4
Noul Cod de Procedura Penal. Argumentele reinute n motivarea soluiei pronunate vor fi
prezentate n cuprinsul deciziei, care se va publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
9 A se vedea Mihail Udroiu. SINTEZE I GRILE. PROCEDUR PENAL. PARTEA SPECIAL, edit.
C.H.Beck, pp.407-408

19

Aceast decizie este definitiva i general obligatorie, ns va putea opera numai ulterior
publicrii.

BIBLIOGRAFIE

1. Petre Buneci, NOUL COD DE PROCEDUR PENAL; Note, Corelaii, Explicaii, edit.
C.H.Beck
2. Petre Buneci, Gh. erban, I. Ciolc, I. Dragnea, A. Vasilache, S. Creu, A. Pichler, I.
Vasilache, V. Stoica, D. Tiian, M. Jiganic- erban NOUL COD DE PROCEDUR PENAL;
Note, Corelaii, Explicaii, edit, C.H.Beck, Bucureti 2014
3.Ion Neagu, Mircea Damaschin, TRATAT DE PROCEDUR PENAL, PARTEA SPECIAL,
N LUMINA NOULUI COD DE PROCEDUR PENAL, edit. Universul Juridic, 1 aprilie
2014
4.Sorina Siserman, ACORDUL DE RECUNOATERE A VINOVIEI. OBSERVAII
CRITICE, publicat in Revista de drept penal nr. 1/2012
5.Mihail Udroiu. SINTEZE I GRILE. PROCEDUR PENAL. PARTEA SPECIAL, edit.
C.H.Beck

20