A trai fara-a iubi

A trai fara-a iubi,

Ma mir ce trai o mai fi !
A iubi far-a simti,
Ma mir ce dragoste-o fi !
A simti far-a dori,
Ma mir ce simtire-o fi !
A dori far-a jertfi,
Ma mir ce dor o mai fi ?

In rai fara tine, e moarte, e gheata

In rai fara tine, e moarte, e gheata !
S-in iad linga tine e bine, e viata !
S-in iarna cu tine sint toate-nflorite,
S-in vara cind nu esti, sint toate pierite.
Tu esti sufletire da duhuri istete,
S-ai fi mingiere d-ai fi cu blindete,
Esti inimi trufase in treaza placere,
Cu orice miscare si chiar cu tacere.

Ca un pom ce da da ploaie
Ca un pom ce da da ploaie
Si pa linga el sa moaie
Uscaciunea ce-l seca,
Tocma-asa fara-ndoiala
Cu fireasca orinduiala
Acum si inima mea
D-o dumnezeiasca stire
S-au mai dat si ea in fire
S-a-nceput a sa-ndrepta.

Durda
Primavara se iveste,
Sa vezi, muguru frunzeste
Si iarba cum incolteste,
Codrul cata, se-ndeseste,

Inima-mi zburda si creste!

Cucul a-nceput sa cante
Nu pe craci uscate, frante;
Micsuneaua cam plapanda
Altor flori miros cominda
Daleo, Doamne, ce oranda!
Roibul meu, iarna mai toata
N-a vazut vifor, nici zloata,
Ca-l tineam tot pe catare,
Pe bere si pe mancare,
Vai de draga lui spinare!
Roibule, mi te gateste,
Salele-ti intepeneste.
Sa ma duci peste pripoare.
Vai si coaste la stramtoare,
Pre poteca far' de soare.
Daleo, daleo, draga durda,
Fa-te-ncoacea, nu fii surda!
Vin' sa te-ngrijesc mai bine,
C-a-mpuiat greierii-n tine,
Daleo, durda, vai de mine.
Oleoleo! vremea-nviteaza
P-al cu inima viteaza,
Sa nu stea sa se cloceasca,
Ci-n sange sa balaceasca,
Pomina sa-si infloreasca.

Un pic da nadejde d-as sti c-o sa-mi vie

Un pic da nadejde d-as sti c-o sa-mi vie,
Si traiul mai dulce ca poate sa-mi fie,
Atuncea si viata mi-ar fi doar mai scumpa,
Si ata ce-o trage n-as vrea sa se rumpa.
Dar cind de nadejde da leac nu sa simte,
Si nici cum sa-mi vie nu-mi trece prin minte,
D-amor... nu e vorba, dar nici da viata,
S-au savirsit toate !... ah, rumpe-te, ata !
Si poate atuncea, de n-o fi simtire,
Sa fiu in odihna, sa am fericire.