Sunteți pe pagina 1din 24

CAPITOLUL 3.

PROGRAMELE DE RETEA
3.1 IERARHIILE DE PROTOCOALE
In proiectarea primelor retele de calculatoare, s-a acordat atentie in primul rand
echipamentelor, iar programele au fost gandite si structurate ulterior.
Majoritatea retelelor sunt organizate pe nivele. De la o retea la alta variaza:
- numarul de nivele,
- numele nivelelor,
- continutul nivelelor
- functia nivelelor.
Scopul unui nivel este de a oferi anumite servicii nivelelor superioare.
Conversatia intre doua masini se face pe nivele de acelasi tip astfel : nivelul n de pe o
masina converseaza cu nivelul n de pe alta masina folosind anumite reguli si
conventii numite protocoale. În realitate nu se transmit direct informa ii între nivelul
n al celor dou ma ini ci datele de pe nivelul n se transmit nivelului n-1, de aici
nivelului n-2 i a a mai departe pân la nivelul 1 sub care se afl nivelul fizic prin
care se produce comunicarea efectiv între cele dou ma ini.
Intre dou nivele adiacente exist o interfa care define te opera iile i serviciile
oferite de nivelul n nivelului n+1..
Deci, un protocol reprezinta o intelegere intre partile care comunica, asupra modului
de realizare a comunicarii.
Lista protocoalelor utilizate de un anumit sistem, cate un protocol pentru fiecare
nivel, se numeste stiva de protocoale.
O colec ie de nivele i protocoale de comunica ie se nume te arhitectur de re ea.

3.2 PROIECTAREA NIVELELOR


Proiectarea se refera la regulile pentru transferul de date, transfer care se poate
realiza :
- intr-un singur sens,
- in ambele sensuri.
Protocolul determina cator canale logice le corespunde conexiunea si care sunt
prioritatile acestora.
- Multe retele dispun de cel putin doua canale logice pe conexiune:
unul pentru date normale
unul pentru date urgente.
Deoarece o retea cuprinde in mod normal mai multe calculatoare, iar o parte dintre
ele detin mai multe procese, este necesara o modalitate prin care un proces de pe o
anumita masina sa specifice cu cine doreste sa comunice. De aceea, fiecare nivel are
nevoie de un mecanism pentru identificarea emitatorilor si receptorilor.
Deoarece circuitele fizice de comunicatii nu sunt perfecte o problema importanta este
controlul erorilor.
- Exista multe coduri detectoare si corectoare de erori, iar ambele capete ale
conexiunii trebuie sa se puna de acord asupra codului utilizat. Receptorul trebuie
sa poata sa-i spuna emitatorului care mesaje au fost primite corect si care nu.
O alta problema ce intervine la fiecare nivel se refera la evitarea situatiei in care un
emitator rapid trimite unui receptor lent date la viteza prea mare.
- Au fost propuse diferite rezolvari prin care receptorul informeaza emitatorul
despre starea sa curenta, iar altele limiteaza viteza de transmisie a emitatorului la
o valoare stabilita de comun acord cu receptorul. Aceasta problema se numeste
controlul fluxului.
O alta problema este incapacitatea proceselor de a accepta mesaje de lungime
arbitrara.
- Acest lucru necesita mecanisme de dezasamblare, transmitere si apoi
reasamblare a mesajelor.
Daca intre sursa si destinatie, exista mai multe drumuri, alegerea drumului se numeste
dirijare sau rutare
Atunci când este prea costisitoare alocarea unei conexiuni separate pentru fiecare
pereche de procese comunicante, nivelul implicat în comunicare poate utiliza aceea i
conexiune pentru mai multe conversa ii diferite. Aceast opera ie se numeste
multiplexare i demultiplexare, ea se realizeaz transparent, i poate avea loc la
orice nivel.
Elementele active ale unui nivel se numesc entit i. Entit ile aceluia i nivel dar de pe
ma ini diferite se numesc entit i pereche.
Prin serviciu în elegem un set de primitive pe care un nivel le furnizeaz nivelului de
deasupra. El spune ce opera ii poate oferi utilizatorilor s i f r s precizeze nimic despre
modul de implementare al acestor opera ii. Acesta este definit în contextul unei interfe e
între dou nivele
Dac entit ile nivelului n implementeaz un serviciu folosit de nivelul n+1, nivelul n se
nume te furnizor de servicii, iar nivelul n+1 utilizator de servicii. Entit ile pot fi:
- Entit i software (un proces)
- Entit i hardware ( un cip I/E inteligent).
Punctele nivelului n prin care nivelul n+1 are acces la serviciile oferite de acesta se
numesc SAP-uri (Service Acces Points - puncte de acces la servicii).

3.3 SERVICII ORIENTATE PE CONEXIUNI SI SERVICII FARA CONEXIUNI


Fiecare nivel poate oferi servicii nivelelor de deasupra sa. Serviciile pot fi:
- Servicii orientate pe conexiuni
- Servicii fara conexiuni.

3.3.1 Serviciul orientat pe conexiuni este modelat pe baza sistemului telefonic.


Exemplu: cand vrei sa vorbesti intai ridici receptorul, apoi formezi numarul, vorbesti si
inchizi. Analog serviciul orientat pe conexiuni: intai se stabileste o conexiune, se
foloseste si in final se elibereaza conexiunea. Conexiunea functioneaza ca o teava:
emitatorul introduce obiectele (bitii) la un capat, iar receptorul la celalalt capat le scoate
in ordinea in care au fost introduse.

3.3.2 Serviciul fara conexiuni este modelat pe baza sistemului postal.


Exemplu: scrisorile, mesaje care contin adrese complete de destinatie si fiecare mesaj
circula independent fata de celelalte.
Daca sunt trimise doua mesaje la aceeasi destinatie cel care a fost expediat primul are
doua variante:
- Sa ajunga primul la dstinatie,
- Sa intarzie si sa ajunga mai repede al doilea.
Aceasta situatie in cazul serviciilor orientate pe conexiune nu se poate intampla.

3.4 CALITATEA SERVICIULUI


Una dintre caracteristicile unui serviciu este calitatea serviciului.

3.4.1 Serviciu sigur


Este serviciul care nu pierde niciodata date. Acesta se implementeaza obligand receptorul
sa confirme primirea fiecarui mesaj, astfel expeditorul stie sigur daca mesajul a ajuns la
destinatie sau nu. Confirmarea mesajului introduce un timp suplimentar si intarzieri.

Serviciu sigur orientat pe conexiuni poate fi sub forma:


- Secventelor de mesaje (mentine delimitarea mesajelor) - daca sunt trimise 2
mesaje fiecare de cate 1024 de octeti atunci ele vor sosi sub forma a 2 mesaje
distincte de 1024 de octeti si nici o data ca un singur mesaj de 2048 de octeti.
- Fluxurilor de octeti (nu exista delimitari de mesaje) - daca receptorul primeste
2048 de octeti, nu exista nici o modalitate prin care sa-si dea seama daca este
vorba de un mesaj de 2048 octeti sau de 2 mesaje a cate 1024 octeti sau de 2048
de mesaje a cate 1 octet fiecare.

In cazul serviciilor sigure receptorul este obligat sa confirme primirea fiecarui mesaj, iar
intarzierile produse de aceste confirmari nu sunt acceptate de anumite aplicatii.
Exemplu: traficul de voce digitizata (abonatii telefonici prefera sa existe putin zgomot pe
linie sau sa existe cate o distorsiune decat sa se produca o intarziere din cauza asteptarii
confirmarii).
Nu orice aplicatie are nevoie de conexiuni.
Exemplu, un expeditor de publicitate prin posta electronica are nevoie doar de un mijloc
de a trimite un singur mesaj cu o probabilitate mare de a ajunge la destinatie,fara o
garantie in acest sens.

3.4.2 Serviciu nesigur


Prin analogie cu serviciul de telegrame, serviciul nesigur (neconfirmat) fara
conexiuni este numit si serviciul datagrama
Nu prevede trimiterea de catre receptor a unei confirmari la primirea unui mesaj.
Daca este necesara siguranta, se utilizeaza serviciul datagrama confirmat. Acesta este
asemanator cu trimiterea unei scrisori recomandata la care se face confirmare de primire.
Confirmarea asigura ca scrisoarea a ajuns la destinatia corecta si nu s-a pierdut pe drum.

Un alt tip de serviciu este serviciul cerere-raspuns - emitatorul trimite o singura


datagrama care contine o cerere, iar replica pe care receptorul o trimite este raspunsul.
Acest serviciu este folosit pentru a implementa comunicarea in modelul client/server :
clientul lanseaza o cerere si serverul raspunde la ea.
3.5 RELATIA DINTRE SERVICII SI PROTOCOALE
Formal, un serviciu este specificat printr-un set de primitive (opera ii), disponibile
entit ii care folose te acest serviciu. Aceste primitive comand serviciului s execute
anumite ac iuni sau s raporteze despre ac iunile executate de o entitate pereche. Cele
dou tipuri de servicii, orientat pe conexiuni i f r conexiuni, au primitive diferite.
Exemple de primitive pentru implementarea unui serviciu simplu orientat pe conexiune:
- LISTEN (ascult ) , blocheaz i a teapt o conxiune
- CONNECT (conecteaz ) stabile te conexiune cu o entitate pereche aflat în
a teptare
- RECEIVE (prime te) blocheaz în a teptare de mesaj
- SEND (trimite) trimite mesaj entit ii pereche
DISCONNECT (deconecteaz ) încheie conexiunea

Serviciile si protocoalele reprezinta concepte distincte.


Serviciu - set de primitive pe care un nivel le furnizeaza nivelului de deasupra sa.
- Serviciul spune ce operatii este pregatit nivelul sa realizeze pentru utilizatorii sai,
fara a specifica cum se realizeaza implementarea lor. Definirea unui serviciu se
face in contextul unei interfete intre doua nivele, nivelul inferior fiind furnizorul
serviciului si cel superior fiind utilizatorul acestuia.
(Specificarea formala a unui serviciu se face cu ajutorul unui set de primitive
(operatii). Acestea dau comanda serviciului sa execute sau sa raporteze despre
actiunile executate de o entitate perece).
- Cele doua tipuri de servicii, orientat pe conexiuni si fara conexiuni, au primitive
diferite.
Protocol - set de reguli care guverneaza formatul si semnificatia cadrelor, pachetelor
sau mesajelor schimbate intre entitatile pereche dintr-un nivel.
- Pentru definirea serviciului lor, entitatile folosesc protocoale. Ele isi pot schimba
protocoalele dupa cum vor, dar cu o singura conditie: sa nu modifice serviciul pe
care il vad utilizatorii.
Serviciile sunt legate de interfetele dintre nivele, iar protocoalele sunt legate de
pachetele trimise intre entitatile pereche de pe diferite masini.
Un protocol se refera la implementarea serviciului si nu este vizibil pentru utilizatorul
serviciului.
CAPITOLUL 4
MODELE DE REFERINTA

4.1 MODELUL ISO-OSI

O tehnologie noua, aduce cu ea numeroase produse ce utilizeaz tehnologia


respectiv . Cu trecerea timpului insa tehnologia se maturizeaza , pia a realizeaz o
selec ie naturala , r mânând doar produsele de calitate din care o comisie
interna ionala încearc s stabileasc un set de reguli i conven ii obligatorii pentru
to i cei ce dezvolta produse bazate pe tehnologia respectiva. Asa apare un standard.
Standardele sunt aprobate de organiza ii interna ionale, cum ar fi ISO (International
Standards Organisation), IEEE (Institute of Electrical and Electronical Engineers),
ANSI, etc.
Retelele sunt multistratificate pe nivele, si toate nivelele lucreaza impreuna pentru a
transmite si receptiona date. Pentru a defini aceste nivele ISO a construit Modelul
arhitectural sau Sistemul de referinta OSI - Open Sistems Interconection.
Modelul ISO-OSI
Imparte arhitectura re elei în apte nivele, neprecizand cum se construiesc acestea.
Prezinta serviciile oferite de fiecare nivel i modul de comunicare între nivele prin
intermediul interfe elor

4.1.1 Nivelele modelului OSI


1. Nivelul fizic (cel mai de jos) (vezi medii de comunicatie pag. 3-6)
Transmite datele de la un calculator la altul prin intermediul unui mediu de
comunica ie.
Datele sunt percepute ca un ir de bi i.
Nivelul rezolva problemele de natur electric : nivelele de tensiune corespunz toare
unui bit 1 sau 0, durata impulsurilor, cum se ini iaz i cum se opreste transmiterea
semnalelor electrice, asigura p strarea formei semnalului propagat. Mediul de
comunica ie nu face parte din nivelul fizic.
2. Nivelul leg tura de date:
Furnizeaza o interfata bine-definita c tre nivelul superior (nivelul re ea).
Corecteaz erorile de transmisie ap rute la nivelul fizic, realizeaza comunicarea între
dou noduri adiacente ale re elei.
Imparte bi ii în cadre (frame), c rora le ataseaza informa ii de control.
Cadrele sunt transmise individual, putând fi verificate i confirmate de c tre receptor.
Controleaza fluxul de date astfel încât transmi torul s nu furnizeze date mai rapid
decât poate accepta receptorul
O problem frecventa ce apare la nivelul leg tur de date este cea in care un
emi tor (ma ina rapid ) transmite cadre mai repede decât poate s accepte
receptorul (ma ina lent ). Aceasta problema se numeste inundarea cu
cadre, inundarea va duce la pierderea unora dintre ele. Solu ia este
introducerea unui protocol de control al fluxului ce con ine reguli bine
definite, pentru a obliga emi torul s nu transmit mai rapid decât poate primi
receptorul.
Exist numeroase metode de rezolvare a acestor probleme.
Dou dintre strategiile mai des aplicate sunt:
1. controlul fluxului bazat pe reactie (feed-back based flow control),
receptorul acorda permisiunea emitatorului sa transmita date.
Acest tip de control este aplicabil la nivelul legatura de date.
2. controlul fluxului bazat pe rata (rate based flow control), protocolul
limiteaza rata de transmisie a emitatorului. Acest tip de control nu se poate
realiza la nivelul legatura de date. El va fi aplicat la nivelul retea.
Gestioneaza legatura: stabileste si intrerupe conexiunea, controleaza schimbul de
date.
Nivelul legatura de date al modelului OSI cuprinde un subnivel de control al
accesului la mediu care rezolv problema controlului accesului la canalul partajat
pentru re elele cu difuzare.
La nivelul legatura de date se utilizeaza o serie de protocoale elementare. Daca in retea
datele circula: într-un singur sens comunicarea este simplex, în ambele sensuri dar nu simultan
comunicarea este semi-duplex, în ambele sensuri simultan comunicarea este duplex.
Protocoalele cu care lucreaza nivelul sunt adaptate diferitelor moduri de circulatie a informatiei.
Amintim cateva dintre aceste protocoale:
Protocoale cu transmisie simplex (asigur transmiterea datelor într-o singur
direc ie transmi tor receptor (simplex)).
1. Protocol simplex f r restric ii (Utopia).
Condi ii: protocolul asigur transmiterea datelor într-o singur direc ie
transmi tor receptor (simplex); nivelele re ea de la transmisie i recep ie sunt
considerate tot timpul preg tite; timpul de prelucrare poate fi ignorat; memoria
disponibil este infinit ; canalul de comunica ie se presupune a fi f r erori, deci
nu se pierd i nu se altereaz cadre.
In concluzie, receptorul poate prelucra infinit de repede tot ce prime te de la
intrare.
2. Protocol simplu Stop_and_wait (pas_cu_pas).
Condi ii : se renun la restric ia de prelucrare cu vitez infinit a datelor de
intrare de c tre nivelul re ea receptor, de la protocolul utopia; nu se produc erori
pe canalul de comunica ie; traficul de date este tot simplex.
Apare problema inund rii receptorului cu date care sosesc mai rapid decât poate
acesta s prelucreze.
3. Protocol simplex pentru un canal cu zgomote.
Condi ii: canalul de comunica ie produce erori; cadrele pot fi fie modificate, fie
complet pierdute ; echipamentul receptor detecteaza dac un cadru a fost
modificat la calculul sumei de control.
Observa ie: Dac la modificarea unui cadru suma r mâne corect protocolul
e ueaz , fiind trimis nivelului re ea un cadru incorect.
Un protocol care rezolv problema de mai sus este protocolul stop-and-wait în
care apare un contor de timp.
Protocoale cu fereastra glisanta (datele se transmit in ambele directii):
1. Protocol cu fereastr glisant de un bit
Utilizeaz metoda stop-and-wait (emi torul transmite un cadru i a teapt
confirmarea sa înaintea transmiterii urm torului cadru) si dou variabile:
next_frame_to_send spune ce cadru încearc s transmit emi torul,
frame_expected spune ce cadru este a teptat de receptor.
Nici o combina ie de cadre pierdute sau de intervale de ceas reduse nu poate face
ca protocolul s furnizeze pachete duplicate c tre vreunul dintre nivelurile re ea,
s sar un pachet sau s se blocheze.
2. Protocol de revenire in n pasi
3. Protocol cu repetare selectiva
Protocoale utilizate in retelele cu difuzare:
1. protocoalele ALOHA: ALOHA pur si ALOHA cuantificat
Sistemul ALOHA este o realizare a lui Norman Abramson (în anii 70) care
utilizeaz difuzarea prin radio de la sol.
ALOHA pur i ALOHA cuantificat sunt dou versiuni ale protocolului ALOHA.
Diferen a const în divizarea sau nu a timpului în intervale discrete, în care
trebuie s se potriveasc orice cadru.
2. protocoale in care statiile asculta pentru a detecta o transmisie,
numite protocoale cu detectie de purtatoare:
(CSMA 1-persistent , CSMA nepersistent, CSMA p persistent, CSMA cu
detec ia coliziunii ) sunt protocoale în care sta iile ascult pentru a detecta o
transmisie.
3. protocoale fara coliziuni: Protocolul Bit-Map, Protocolul num r toarea
invers binar
4. protocoale cu conflict limitat: protocolul cu parcurgere arborescenta
adaptativa
5. protocoale cu acces multiplu cu divizarea frecventei WDMA
6. protocoale pentru retele LAN fara fir: MACA si MACAW
In Internet, nivelul legatura de date foloseste doua protocoale foarte cunoscute: SLIP
si PPP.
3. Nivelul re ea
Asigur dirijarea unita ilor de date (pachetelor) între nodurile surs i destina ie,
trecând eventual prin nodurile intermediare (routing). prin intermediul tabelelor statistice
(cu trasee care sunt stabilite la începutul fiec rei conversa ii) sau în mod dinamic (prin
determinarea traseelor pentru fiecare pachet în parte în concordan cu traficul din re ea la
momentul respectiv).
Evita congestia; fluxul de date este astfel dirijat încât s evite aglomerarea anumitor
zone ale re elei.
Acest lucru se realizeaza pe baza unor algoritmi de control al congestiei, exemplu
algoritmul RED (detectia aleatoare timpurie)
Interconecteaza re ele cu arhitecturi diferite.
Algoritmii nivelului re ea - în func ie de rolul lor, pot fi împ r i i în:
a) Algoritmii de dirijare (routing algorithm): r spund de alegerea liniei de ie ire pe care un
pachet recep ionat trebuie trimis mai departe. Ei pot fi grupa i în dou clase:
1. Algoritmi adaptivi (î i modific deciziile de dirijare în func ie de trafic i topologia re elei,
caz în care avem o dirijare dinamic ).
2. Algoritmi neadaptivi (aleg c i pentru a trece între dou noduri, nu î i bazeaz deciziile pe
estim ri de trafic sau topologia re elei, caz în care avem o dirijare static ).
Exemple de algoritmi de dirijare:
Dirijarea pe calea cea mai scurt (static)
Inundarea (flooding) (algoritm static)
Dirijarea bazat pe flux
Algoritm dinamic de dirijare cu vectori distan sau algoritmul Ford-Fulkerson.
AODV (Ad hoc On-demand Distance_Vector, vectori distan ad hoc la cerere ) sau algoritm
de dirijare în re ele AD HOC
b) Algoritmi pentru controlul congestiei (controlul congestiei se refer la capacitatea subre elei
de a transporta întreg traficul)
Algoritmii pentru controlul congestiei sunt împ r i i de Yang i Reddy în :
1. Algoritmi în bucl închis , care la rândul lor se împart în :
Algoritmi cu feedback implicit (sursa deduce existen a congestiei din observa ii locale,
cum ar fi timpul necesar pentru întoarcearea confirm rilor),
Algoritmi cu feedback explicit (pachetele sunt trimise înapoi de la punctul unde s-a
produs congestia c tre surs , pentru a o avertiza).
2. Algoritmi în bucl deschis , care la rândul lor se împart în :
Algoritmi care ac ioneaz asupra sursei,
Algoritmi care ac ioneaz asupra destina iei.

Nivel Numele unitatii schimbate


Protocolul aplicatie
7 Aplicatie Aplicatie APDU

Interfata
Protocolul prezentare
6 Prezentare Prezentare PPDU

Interfata
Protocolul sesiune
5 Sesiune Sesiune SPDU

Protocolul transport
4 Transport Transport TPDU
Limita subretelei de comunicatie

Protocolul intern al subretelei


3 Retea Retea Retea Retea Pachet
a d

2 Legatura de date Legatura de date Legatura de date Legatura de date Cadru


b d

1 Fizic Fizic Fizic Fizic Bit


c Ruter d Ruter
Gazda A Gazda B

a Protocol gazda-ruter de la nivelul retea


b Protocol gazda-ruter de la nivelul legatura de date
c Protocol gazda-ruter de la nivelul retea
d Protocol intern al subretelei

4. Nivelul transport
Descompune datele pe care le prime te de la nivelul imediat superior în unit i mai mici, le
trimite nivelului imediat inferior i se asigur c acestea ajung corect la distanta. De
asemenea, stabileste tipul de serviciu pe care îl furnizeaz nivelului imediat superior i
utilizatorilor re elei.
Detecteaza i corecteaza erorile pe care nivelul re ea nu le trateaz .
Asigura nivelelor superioare o interfa a independent de tipul re elei.
Stabileste o conexiune sigura între dou ma ini gazd (host),
Ini iaza transferul fluxului de date
Controleaza fluxul de date
Inchide conexiunea.
Protocoalele nivelului transport:
- Se aseam n cu protocoalele pentru leg tur de date deoarece ambele se ocup cu
controlul erorilor, secven ierea, controlul fluxului.
- Se deosebesc de protocoalele leg tur de date datorit mediilor în care opereaz (la
nivelul leg turii de date, ruterele comunic direct printr-un canal fizic, la nivelul transport
canalul fizic este înlocuit de întreaga subre ea). Nivelul transport cere explicit adresa
ruterelor care comunic între ele. La nivelul transport, din punctul de vedere al
dimension rii, existen a prea multor conexiuni la un moment dat cere utilizarea unor
protocoale diferite de protocoalele nivelului leg tur de date (unde se putea face chiar
alocare dedicat , fix ).
In Internet, nivelul transport foloseste doua protocoale foarte cunoscute: TCP si UDP.
5. Nivelul sesiune
Stabilele te i între ine conexiunea între procese de pe masini diferite,
Permite proceselor s defineasca proprietatile dialogului i s -l sincronizeze.
6. Nivelul prezentare
Realizeaz opera ii de transformare a datelor în formate recunoscute de entit ile ce
intervin în conexiune
Transfera date între ma ini de tipuri diferite (Unix-DOS)
Realizeaza codificarea datelor în func ie de caracteristicile acestor masini.
Ofera servicii de securitate (permite comunicarea unor structuri de date de nivel inalt,
cum ar fi inregistrarile bancare)

7. Nivelul aplica ie
Contine o multime de protocoale, cum ar fi: FTP, HTTP, SMTP, etc.
Realizeaza comunica ia între utilizatorii reprezenta i de entit ile aplica ie
(programele).
Nivelul nu comunic cu aplica iile ci controleaz mediul în care se execut aplica iile,
punându-le la dispozi ie servicii de comunica ie.
Printre func iile nivelului : identificarea partenerilor de comunica ie i autentificarea
lor, sincronizarea aplica iilor i selectarea modului de dialog, stabilirea
responsabilit ilor pentru tratarea erorilor, identificarea constrângerilor asupra
reprezent rii datelor, etc.

4.1.2 Pricipiile care au stat la baza celor sapte nivele :


Un nivel este creat pentru a defini un nivel de abstractizare nou.
Fiecare nivel are un rol precis in cadrul modelului
Fiecarui nivel i se stabileste o functie, respectandu-se in definirea protocoalelor
standardele internationale
Nivelele sunt proiectate, astfel incat sa se minimizeze fluxul informational prin
interfete.
Num rul nivelurilor trebuie s fie suficient de mare pentru a nu introduce func ii
diferite în acela i nivel i trebuie s fie suficient de mic pentru ca arhitectura re elei s
fie func ional .
Modelul OSI este un model strict teoretic, realiz rile practice fiind mai mult sau mai
pu in diferite

Observatie. Datele sosesc prin intermediul mediului de comunica ie ca un flux de bi i.


La nivelul leg turii de date, bi ii sunt transforma i în cadre, iar la nivelul re ea în pachete.

4.2 MODELUL ARHITECTURAL TCP /IP

A fost utilizat de re eaua ARPANET i de succesorul acesteia, INTERNET,


Numele ii provenind de la protocoalele care stau la baza modelului: TCP
(Transmission Control Protocol) si IP (Internet Protocol)
Modelul TCP/IP are patru nivele:

4.2.1 Nivelele modelului TCP /IP

1.Nivelul gazd -re ea


In care printr-un anumit protocol despre care nu se specifica nimic, gazda este
conectata la retea si poate trimite pachete IP. Acest protocol difer de la o re ea la
alta.
2.Nivelul internet
Este un nivel inter-retea fara conexiuni, este cel mai important, el permite gazdelor s
emit pachete în re ea i asigura transferul lor independent între surs i destina ie.
Rezolva problema dirij rii pachetelor i evita congestiile (asem n tor cu nivelul re ea
din OSI).
3.Nivelul transport
Permite dialogul între entit ile pereche din gazdele surs i destina ie, folosind
protocoalele TCP(Protocolul de control al transmisiei) i UDP.
- TCP
Este un protocol sigur orientat pe conexiune.
Permite ca un flux de octe i emis de o ma ina s fie recep ionat f r
erori pe orice alt ma in din re ea.
Fragmenteaz fluxul de octe i în mesaje discrete pe care le paseaz
nivelului internet.
La destina ie, procesul TCP receptor reasambleaz mesajele primite,
reconstituind datele ini iale.
Realizeaz controlul fluxului de date
- UDP (User Datagram Protocol-protocolul datagramelor utilizator)
Este un protocol nesigur, f r conexiuni,
Este destinat aplica iilor care doresc s utilizeze propria secven iere i
control al fluxului i nu mecanismele asigurate de TCP
Este folosit în aplica ii pentru care comunicarea rapid este mai
important decât acurate ea transmisiei, a a cum sunt aplica iile de
transmitere a sunetului i imaginiilor video
4.Nivelul aplica ie (vezi pagina 35)
Con ine protocoale de nivel înalt cum ar fi terminalul virtual (TELNET- folosit pentru
conectarea la o ma in aflat la distan pe care sa lucreze ca i cum s-ar afla in fata ei),
transferul de fi iere (FTP) care poseda un mechanism de mutare eficienta a datelor de pe
o masina pe alta, HTTP- folosit pentru transferul paginilor web, po ta electronic
(SMTP), protocoalele DNS (serviciul numerelor de domenii -care stabileste
coresponden a dintre numele gazdelor i adresele re elelor), USENET-folosit pentru
tiri,etc. Paginile web pot fi v zute prin programe de navigare numite browser-e printre care
amintim Mosaic, Opera i Netscape, care aduc pagina dorit , interpreteaz textul i comenzile de
formatare con inute în text i afi eaz pe ecran pagina formatat corespunz tor .

4.3 COMPARATIE INTRE MODELELE DE REFERINTA OSI SI TCP

4.3.1 Asemanari
Protocoalele sunt independente si stratificate
Nivelele indeplinesc in linii generale aceleasi functii

4.3.2 Deosebiri
Modelul OSI are sapte nivele, modelul TCP patru;
Spre deosebire de modelul TCP, OSI are clar delimitate conceptele esentiale (
Servicii, Interfete, Protocoale;
Protocoalele OSI sunt mai bine protejate si pot fi mai usor inlocuite si adaptate la
tehnologiile moderne decat in cazul modelului TCP
Modelul OSI a aparut inainte de scrierea protocoalelor sale, in timp ce modelul TCP a
fost scris ulterior protocoalelor, ca o descriere a acestora. In consecinta, modelul TCP
nu este aplicabil in cazul altei stive de protocoale
Modelul OSI suporta atat comunicatia fara conexiuni, cat si pe cea orientata pe
conexiuni in nivelul retea, dar numai ultimul tip de comunicatie in cadrul nivelului
transport. Modelul TCP suporta numai primul tip de comunicatie la nivelul retea si
ambele la nivelul transport

4.3.3 Critici ale modelului si protocoalelor OSI


Ratarea momentului de aparitie a protocoalelor
Tehnologii proaste de delimitare a nivelelor si de proiectare a protocoalelor care sunt
greu de implementat si ineficiente in functionare
Implementari proaste a modelului si a protocoalelor
Politici proaste privind utilitatea si sfera de aplicabilitate a modelului

4.3.4 Critici ale modelului si protocoalelor TCP


Nu are clar delimitate conceptele : serviciu, interfata, protocol
Nu este general si nu poate lucra cu alta stiva de protocoale
Nivelul gazda-retea nu este suficient dezvoltat
Nu sunt delimitate in cadrul modelului nivelele fizic si legatura de date
Protocoalele sunt greu de inlocuit, fiind raspandite pe scara larga, de cele mai multe
ori gratuit
CAPITOLUL 5
STANDARDIZAREA RETELELOR;
UNITATI DE MASURA
5.1 STANDARDE INTERNATIONALE

Standardele de retea au devenit o necesitate tinand cont de multitudinea de


producatori si furnizori de echipamente de retea.
Standardele fac parte din doua categorii:
- Standardele de facto au aparut fara sa existe vreun plan oficial. Deoarece multi
producatori au copieat indentic masinile IBM, PC-ul IBM si succesorii sai
reprezinta standarde de facto pentru calculatoarele de birou.
- Standardele de jure ( de drept ) sunt, standarde legal, adoptate de organisme de
standardizare autorizate.
Standardele internationale sunt produse de ISO (International Standards
Organization) : organizatie voluntara, neguvernamentala, fondata in 1946 care
cuprinde membrii din 89 de tari cum ar fi: ANSI (SUA), BSI (Marea Britanie),
AFNOR (Franta), din (Germania) etc. si produce standarde pentru domenii diferite:
piulite si suruburi , boabe de cacao (ISO 2451), lenjeria de dama (ISO 4416) , etc.
Pentru standardele din telecomunicatii, ISO coopereaza cu ITU - (International
Telecommunication Union), agentie a Natiunilor Unite cuprinzand
- Sectorul de Radiocomunicatii (ITU-R- alocarea frecventelor internationale de
radio )
- Sectorul de Standardizare a Telecomunicatiilor (ITU-T alocarea frecventelor
internationale de radio )
- Sectorul de dezvoltare (ITU-D).)
NIST (National Institute of Standards and Technology) produce standarde care sunt
obligatorii pentru achizitiile facute de guvernul USA, mai putin pentru Departamentul
de Aparare.
IEEE (Institute of Electrical and Electroincs Engineers Institutul Inginerilor
Electricieni si Electronisti),
- cea mai mare organizatie profesionala din lume,
- are un grup de standardizare care dezvolta standarde in domeniul ingineriei
electrice si tehnicii de calcul.
Exemple: Comitetul IEEE 802 a standardizat mai multe tipuri de retele locale (802.3 ,
802.11)

5.2 STANDARDELE INTERNET

Internet-ul modial are propriile mecanisme de standardizare, diferite de cele ale ITU-
T si ISO.
Lumea implicata in Internet, prefera, ca principiu de baza, anarhia. Oricum, daca sute
de milioane de oameni isi vad fiecare numai de treaba lor, este putin probabil sa apara
vreo modalitate de comunicare. De aceea, standardele, apar ocazional ca fiind
necesare.
IAB Internet Architecture Board (Consiliul Arhitecturii Internet) a lucrat pana in
1989, avea aproximativ 10 membri care se intalneau cand era nevoie de un nou
standard (de exemplu, un nou algoritm de dirijare). Membrii IAB il luau in discutie si
apoi anuntau schimbarea, astfel ca absolventii facultatilor care erau sufletul muncii
de programare sa il poata implementa. Comunicarile erau puse la dispozitie printr-o
serie de rapoarte memorate on-line si pot fi citite de oricine este interesat de ele la
adresa www.ietf.org/rfc . RFC-urile sunt numerotate in ordinea cronologica a crearii
lor. Pana acum exista peste 3000.
In vara anului 1989, IAB a fost reorganizat. Cercetatorii au fost transferati la IRTF
(Internet Research Task Force Departamentul de Cercetare Internet), care a fost pus
in subordinea IAB-ului, alaturi de IETF (Internet Engineering Task Force
Departamentul de Inginerie Internet).
Mai tarziu a fost infiintata Societatea Internet (Internet Society), care reunea oameni
interesati de Internet.
CAPITOLUL 6
EXEMPLE DE RETELE

6.1 RETELE FARA CONEXIUNE

Exist dup cum tim dou tipuri de subre ele: subre elele f r conectare i subre elele
orientate pe conexiune. Sus in torii subre elelor f r conexiune provin din comunitatea
ARPANET/Internet, în care era admis toleran a la defecte i nu se f cea taxarea
clien ilor

6.1.1 INTERNETUL
Re elele se deosebesc prin istoric, administrare, facilit i oferite, proiectare i prin
comunit ile lor de utilizatori. În prezent func ioneaz în lume un num r foarte mare de
re ele printre care si INTERNET-ul.
INTERNET-ul este o colectie de re ele ce ofer anumite servicii comune i utilizizeaz
protocoale comune. Nu este controlat de nimeni i are o dezvoltare continu . A ap rut
dup 1 ianuarie 1983 când TCP/IP a devenit protocol oficial. De la apari ia în 1983 a
Internetului num rul calculatoarelor din re ea a crescut exponen ial (în 1990 re eaua
Internet cuprindea 3000 re ele cu 20000 calculatoare, în 1992 a fost conectat gazda cu
num rul 1000000, iar în 1995 în re ea existau mai multe coloane vertebrale, sute de re ele
regionale, zeci de mii de LAN-uri, milioane de gazde i zeci de milioane de utilizatori. În
fiecare an m rimea Internetului se dubleaz . O ma in este pe Internet dac folose te
stiva de protocoale TCP/IP, are o adresa IP i poate trimite pachete IP c tre toate celelalte
ma ini de pe Internet.
Dezvoltarea Internetului din anii 1990 a dus la aparitia ISP-urilor (Internet Service
Provideri furnizori de servicii Internet).
La baza Internetului sta modelul arhitectural TCP.IP.
In cadrul re elei Internetul, ca dealtfel în oricare alt re ea de calculatoare exist dupa
cum se stie deja dou tipuri de calculatoare: calculatoare client i calculatoare server.
Calculatoarele server ofer informa ii i aplica ii celorlalte calculatoare din re ea.
Calculatoarele client consum sau utilizeaz informa iile oferite de calculatoarele servere.
Acea i terminologie este aplicat i programelor care ruleaz pe calculatoarele conectate
la Internet: programe client i programe server.
In momentul in care un utilizator acceseaza reteaua Internet de la calculatorul sau
personal, echipamentul de calcul devine client al retelei globale si are la dispozitia sa
resursele pe care le poate oferi aceasta.
O parte dintre subretelele Internetului au rol de intretinere si partajare a resurselor, ele
fiind denumite Puncte de acces la retea : Network Access Point (NAP).
Serviciile Internet sunt disponibile prin intermediul serverelor Internet administrate de
furnizorii de servicii Internet Internet Service Provider (ISP). Aceste firme ofera spre
inchiriere accesul la Internet utilizatorilor.
Serverele Internet furnizeaz servicii Internet sub form de informa ii i aplica ii
celorlalte calculatoare din Internet. Cei care administreaz aceste servere sunt furnizorii
de servicii Internet (Internet Service Provider - ISP). Ace tia ofer contra cost accesul
utilizatorilor Internet, iar ace tia pot fi din toate categoriile.
Utilizatorii pot accesa serverele furnizorilor de servicii Internet folosind:
Un singur calculator care va avea rol de client.
O retea formata din mai multe calculatoare client si unul sau mai multe servere, dintre
care un singur server va asigura legatura cu Internetul.

6.1.1.1 Domeniile re elei internet


Re eaua Internet este structurat pe apte domenii organiza ionale mari dispuse ierarhic,
la care se adaug domeniile corespunz toare rilor lumii, acestea formând primul nivel
ierarhic al domeniilor Internet.
com - Organiza ii comerciale SUA
edu - Institu ii educa ionale SUA
gov - Institu ii guvernamentale SUA
int - Organiza ii interna ionale
mil - Institu ii militare SUA
net - Furnizorii de servicii re ea
org - Organiza ii SUA care nu se încadreaz în nici unul din domeniile anterioare
..
ro - România
us - SUA
Pentru a forma numele unui domeniu Internet trebuie s în iruim numele de domeniu
începând de la nivelul cel mai de jos i pân la cel mai înalt nivel ierarhic.
Pentru a separa aceste nume se folosesc puncte. Un server Internet are un nume unic care
nu mai poate fi folosit nic ieri în lume. Pentru a ob ine adresa Web a serverului Internet
vom ad uga i indicatorul serviciului World Wide Web.
Identificarea unic a calculatoarelor server din re eaua Internet se face prin numele de
domeniu sau prin adresa lor IP.

6.1.1.12 Resursele retelei internet


1. World Wide Web (WWW) - este cel mai important serviciu oferit în re eaua
Internet.
Prin WWW (World Wide Web) sit-eurile pun la dispozi ia utilizatorului pagini cu informa ii
ce cuprind pe lâng text, poze, sunet, video, leg turi la alte pagini sau h r i, etc.
Pentru a accesa un document din serviciul Web utilizatorul are nevoie de o aplica ie
numit navigator Web (Web browser). Navigarea cu ajutorul browser-ului Web este
bazat pe un sistem hipertext care permite navigarea prin click cu mouse-ul pe
hiperleg turi care sunt de fapt adrese ale altor documente. Aceste documente pot
con ine i ele hiperleg turi ale unor documente aflate pe calculatoare oriunde în lume.
Sistemul WWW sau mai simplu Web se bazeaz pe protocolul HTTP (HyperText
Transport Protocol), adoptat în Internet ca standard care specific modul în care o
aplica ie poate localiza i ob ine resursele (documente text, secven e audio sau
imagini grafice) stocate pe alte calculatore conectate la Internet (serverele).
2. FTP - Protocolul FTP (File Transfer Protocol) este standardul Internet pentru
transferul de fi iere si reprezint un set de reguli care constituie un protocol cu care sunt
transferate fi ierele în Internet.
Pentru a realiza tranferul fi ierelor, un utilizator poate utiliza un navigator Web sau o
aplica ie specializat FTP. Acestea permit conectarea la alt calculator din Internet i
realizarea schimbului de fi iere (text, imagine, video, binare, alte documente,
aplica ii).
Aplica iile specializate pentru transferul de fi iere în Internet se numesc clien i FTP.
Un client de FTP ce poate fi folosit chiar i de încep torii pentru transferul de fi iere,
oferind în acela i timp o serie de facilit i ce îi ofer stabilitate i performan este
Cute FTP. . Acesta poate rula sub orice platform Windows, i v este oferit în
variant shareware pentru testarea pe sistemul dumneavoastr de calcul.
3. E-mail - sau Po ta electronic - mijloc de a interac iona cu lumea exterioar ,
dep este telefonul i po ta obi nuit , programele de po t electronic fiind disponibile
pe orice tip de calculator.
Trimiterea de mesaje electronice rapid, la orice distan i la un pre acceptabil a
condus la extinderea rapid a re elei Internet.
Serviciul Internet de E-mail (Electronic-mail sau Po ta electronic ) este oferit de
servere de mail dedicate care se afl pretudindeni în re eaua Internet.
Pentru a realiza transferul de mesaje, utilizatorul are nevoie de o aplica ie specializat
de e-mail care poate accesa acest serviciu.
Sistemele de po t electronic pun la dispozi ie 5 func ii de baz :
- Compunerea,( procesul de creare a mesajelor i a r spunsurilor),
- Transferul (deplasarea mesajului de la autor la receptor. Acesta necesit stabilirea
unei conexiuni la destina ie sau la o ma in intermediar , emiterea mesajului i
eliberarea conexiunii),
- Raportarea (informarea autorului despre ce s-a întâmplat cu mesajul ( livrat, respins,
pierdut)),
- Afi area mesajelor primite (utilizatorii i i pot citi po ta),
- Dispozi ia (se refer la ce face receptorul cu mesajul dup ce l-a primit ( eliminare
înainte de citire, aruncare dup citire, salvare, etc))
4. Newsgroups (grupuri de discu ii) - Grup în care se poart discu ii dedicate unui
singur subiect.. Utilizatorii transmit prin po t mesaje grupului i cei care urm resc
discu iile r spund individual autorului sau transmit prin po t r spunsuri care pot fi citite
de întreg grupul. Acea i aplica ie pentru mesagerie electronic este folosit i pentru a
accesa un grup de discu ii.
5. CHAT - Serviciul CHAT a dat posibilitatea utilizatorilor de Internet interesa i s
poarte discu ii între ei în direct, în cadrul unor întâlniri virtuale care se deruleaz prin
transmiterea imediat de mesaje scrise. Astfel de forumuri de discu ii sunt posibile
datorit existen ei unor aplica ii CHAT specializate.
6. Convorbiri telefonice pe Internet - Netscape Conference (din pachetul Netscape
Communicator) precum i alte aplica ii similare permit utilizatorilor purtarea unor
conversa ii telefonice pe Internet în timp real. Au cost extrem de avantajos deoarece se
desf oar la tariful unei convorbiri locale.
7. Video conferin e pe Internet - Ultimele versiuni de aplica ii telefonice software
folosite pentru convorbiri telefonice ofer i posibilitatea de a purta convorbiri telefonice
între mai multe persoane iar dac calculatoarele locale de unde poart convorirea sunt
dotate i cu camere video digitale, atunci aceste persoane se pot vizualiza reciproc.
Marile companii i universit i precum i alte institu ii transna ionale folosesc din plin
aceast facilitate pentru a realiza video-conferin e în re eaua Internet.

6.1.1.3 Conectarea la internet


Se face printr-un Furnizor de servicii Internet (ISP Internet Service Provider ) -
companii zonale, care ofera acces la propria retea, iar aceasta, la randul ei, se conecteaza
la Internet. In fiecare resedinta de judet si in majoritatea oraselor din tara, sunt una sau
mai multe societati comerciale care ofera asemenea servicii si care la randul lor sunt
conectate la companiile zonale.
Principalele avantaje ale conectarii printr-un ISP sunt urmatoarele:
1. Viteza - Conexiunile sunt mai rapide decat in cazul serviciilor on-line.
2. Flexibilitatea se poate folosi orice program client.
3. Siguranta - Se creaza o legatura directa la Internet.

6.1.2 ARPANET -ul a ap rut din nevoia de tehnologie util în scopuri militare,
tehnologie care avea la baz o re ea cu comutare de pachete format dintr-o subre ea i
din calculatoare gazd , si care in anii 1974 a culminat cu introducerea de catre Cerf i
Kahn a protocolului TCP/IP. In 1983 din ARPANET a derivat o subre ea separat numit
MILNET. Conectarea la ARPANET a unui num r din ce în ce mai mare de LAN-uri a
dus la crearea DNS-ului (Domain Naming System Sistemul numelor de domenii) care
organiza ma inile în domenii i punea în corespondent numele gazdelor cu adrese IP.

6.1.3 NSFNET-ul î i are originea în NFS (National Science Foundation Funda ia


na ional de tiin e din SUA), care la sfâr itul anilor 70 a v zut impactul ARPANET-
ului asupra cercet rii universitare i pentru a se putea conecta la ARPANET a organizat o
re ea virtual CSNET centrat în jurul unei singure ma ini ce era suport pentru linii
telefonice i care avea conexiuni cu ARPANET-ul i alte re ele. Prin CSNET cercet torii
puteau suna i l sa po t electronic pentru a fi citit ulterior de alte persoane.
În 1984 NFS a construit o coloan vertebral care lega supercalculatoare din 6 ora e i
20 de re ele regionale. Re eaua ob inut a fost numit NSFNET i ulterior a fost
conectat la ARPANET. i în Europa exista re ele comparabile cu NSFNET cum ar fi
EBONE care este coloana vertebral IP pentru organiza ii de cercetare, sau EuropaNET,
re ea orientat spre domeniul comercial.
Au ap rut astfel NAP-urile (Network Access Point punct de acces la re ea) care ajutau
ca orice re ea regional s poata comunica cu orice alt re ea regional .

6.2 RE ELE ORIENTATE PE CONEXIUNE


Sus in torii subre elelor f r conexiune provin din comunitatea ARPANET/Internet, în
care era admis toleran a la defecte i nu se f cea taxarea clien ilor.
Sus in torii re elelor orientate pe conexiune provin din lumea comunica iilor pe linii te-
lefonice, pentru care calitatea serviciilor este important , iar facturarea este modul lor de
supravie uire. Intr-o re ea f r conexiune, dac la acela i ruter ajung mai multe pachete în
acela i moment, ruterul va fi sufocat i va pierde din pachete. Dac expeditorul observ le
va retrimite, dar calitatea serviciilor va fi proast , mai ales pentru comunica iile audio sau
video, excep ie f când cazurile în care re eaua este doar foarte liber .

6.2.1 X.25 - primele retele orientate pe conexiuni care suportua circuite virtuale atât
comutate cât i permanente, au fost dezvoltate în ani 70 i au func ionat aproape un
deceniu.
In anii `80, re elele X.25 sunt înlocuite cu un nou tip de re ea, denumit Frame Relay
(Releu de Cadre), re ea orientat pe conexiune, f r control al erorilor i f r control al
fluxului de date. Frame Relay seam n cu o re ea local de dimensiuni mari i a fost
utilizat la interconectarea diverselor re ele locale aflate în birourile companiilor. A avut
un succes modest.

6.2.2 ATM (ATM Asynchronous Transfer Mode, rom: Mod de Transfer Asincron) -
re ea orientat pe conexiune, în care spre deosebire de re elele telefonice in care
majoritatea transmisiilor sunt sincrone (strâns legate de un semnal de ceas), transmisiile
sunt asincrone.
ATM-ul a rezolvat majoritatea problemelor legate de re ele i telecomunica ii, prin
unificarea transmisiilor de voce, date, televiziune prin cablu, telex, telegraf, într-un singur
sistem integrat.
Cum re elele ATM sunt orientate pe conexiuni, un apel presupune transmiterea unui
mesaj pentru stabilirea conexiunii, trimiterea celulelor spre destina ie pe acela i traseu, i
sosirea acestora în ordinea transmiterii. Re elele ATM sunt organizate ca WAN-uri cu
linii i rutere ce lucreaz la viteze de 155 Mbs i 622 Mbs. Ideea de baz în ATM este c
se transmit toate informa iile în pachete mici, de dimensiune fix , denumite celule (cells).
Celulele au 53 de octe i, din care 5 octe i reprezint antetul, iar restul de 48 reprezint
informa ia propriuzis .
Posibilitatea re elelor ATM de a multiplica o celul pe care o primesc la intrare, pe mai
multe linii de ie ire, a fost speculat de distribuitorii TV care trebuiau s transmit un
acela i program de televiziune c tre mai mul i receptori.
Cum ATM lucreaz cu celule mici, nici o linie nu va fi blocat mai mult timp ceea ce
garanteaz calitatea serviciilor. Livrarea celulelor nu este garantat , dar ordinea lor da,
ceea ce face ca solu ia ATM s fie mai bun decât cea oferit de Internet, unde pe lâng
pierderea pachetelor i ordinea de ajungere a acestora la destina ie poate fi oricare (nu
are leg tur cu ordinea de transmisie).
Modelul de referin ATM este un model tridimensional, compus din trei nivele, dou
având i câte dou subniveluri:
- Nivelul fizic, în care se planific bi ii i se analizeaz voltajul, cu subnivelurile:
o PMD (Physical Medium Dependent, rom: dependent de mediul fizic) are
drept scop transferul bi ilor i planificarea transmisiei la nivelul i.
o TC (Transmission Convergence, rom: convergen a transmisiei). Rolul
nivelului TC este s converteasc fluxul de bi i primi i de la PMD în flux de
celule i s trimit celulele nivelului ATM.
- Nivelul ATM are drept scop celulele, stabilind structura, câmpurile i transportul
acestora , trateaz congestiile i modul de stabilire i eliberare al circuitelor virtuale.
- Nivelul de adaptare ATM numit i AAL (ATM Adaption Layer), permite
utilizatorilor s trimit pachete mai mari decât o celul , segmenteaz aceste pachete,
transmite celulele individual i le reasambleaz la cel lalt cap t. El are dou
subniveluri:
o SAR (Segmentation And Reassembly, rom: segmentare i reasamblare)
subnivel la care sunt descompuse pachetele în celule - la cap tul la care are
loc transmisia - i sunt recompuse la destina ie.
o CS (Convergence Sublayer, rom: subnivel de convergen ) ofer diverse tipuri
de servicii : transfer de fi iere, video la cerere,etc.
- Plus orice alt nivel propus de utilizator.
Re elele ATM nu s-au dezvoltat îns pe masura a tept rilor.

6.3 ETHERNET
ETHERNET-ul este cea mai popular dintre re elele locale. Prin re eaua Ethernet se
transmit informa ii între calculatoare la viteze foarte mari. Standardul Ethernet este
definit de IEEE (Institute for Electrical and Electronic Engineers) ca IEEE 802.3.
Standardul define te regulile pentru configurarea unei re ele Ethernet precum i modul de
interac iune între diferitele elemente ale unei astfel de re ele.
Ideea acestui standard este urm toarea: sta ia care dore te s transmit , ascult cablul:
Dac este ocupat, a teapt pân se elibereaza;
Dac este liber, transmite imediat.
Dac dou sau mai multe sta ii încep s transmit simultan pe un cablu liber, apare
coliziunea.
Toate sta iile intrate în coliziune întrerup transmisia, a teapt o perioad de timp
aleatorie i repet întregul proces de la cap t.
Fiecare calculator echipat cu o placã de re ea Ethernet, denumit i sta ie, functioneaz
independent de toate celelalte sta ii din re ea: nu existã control centralizat. Toate sta iile
ata ate la re ea sunt conectate la acela i sistem de transport pentru semnal, denumit mediu
de comunica ie. Informa ia este transmis serial, un bit la un moment dat, prin linia de
comunica ie c tre toate sta iile ata ate acesteia.
In prima variant , Eternet-ul folosea sistemul ALOHANET cu transmisie radio pe dou
frecven e:
o Trimite ( upstream c tre calculatorul central).
o Prime te (downstream de la calculatorul central).
Expeditorul transmitea un pachet care con inea datele pe canalul Trimite i primea
r spuns pe canalul Prime te. Dac ap reau coliziuni pe canalul Trimite se retransmitea
pachetul. Pe cel lalt canal coliziunile erau excluse fiind un singur transmi tor. Acest
sistem era viabil numai in condi ii de trafic redus pe canalul Trimite.
A doua variant a fost creat de Bob Metcalfe i colegul s u David Boggs care au
realizat o re ea local de calculatoare de pân la 256 de calculatoare folosind ca mediu de
transmisie cablul coaxial gros. Un cablu cu mai multe ma ini ata ate în paralel este numit
cablu multidrop.
Ethernetul era mult îmbun t it. El reu ea s evite coliziunile prin ascultarea canalului
(dac se facea o transmisie pe canal, calculatorul care dorea s trimit date la un moment
dat a tepta ca aceasta s se încheie i apoi transmitea i el), lucru posibil pe un cablu unic.

Transiver

Eter

Cablu de
interfatare

A a a ap rut Ethernet-ul Xerox


Mai r mânea îns de rezolvat problema transmisiei simultane a dou sau mai multe
calculatoare.
Ethernet-ul Xerox a fost standardizat pentru o re ea Ethernet de 10Mbps, denumit i
standardul DIX, i cu mici modific ri acest standard a devenit în 1983 IEEE 802.3 .
Alte standarde LAN cunoscute sunt : Token Bus (Jeton pe magistrala 802.4) i Token
Ring (Jeton pe Inel 802.5).
Apari ia calculatoarelor portabile a adus cu ea i ideea conect rii la Internet f r fir, astfel
a fost creat standardul 802.11 care lucreaza atât în prezen a unei sta ii de baz cât i în
absen a acesteia. Acest standard poate transmite un pachet IP într-un LAN f r fir la fel
cum era transmis un pachet IP prin Ethernet. Conexiunea dintre sistemele 802.11 i
lumea exterioar se nume te portal. O variant a standardului 802.11 este 802.11a care
are o band de frecven larg i poate dep i viteza de 54Mbps. Standardele 802.11 au
multe variante i ele pot face INTERNET-ul mobil.
In august 2002 a fost finalizat Standardul 802.16 care a aparut ca o solu ie pentru
serviciile de voce i de Internet de mare vitez . Ca si 802.11, 802.16 a fost
proiectat pentru a oferi comunica ii f r fir de mare vitez . De i par asem n toare, cele
dou standarde difer semnificativ, astfel 802.16 ofer servicii pentru cl diri, care nu
sunt mobile i opereaz într-o gam de frecven e mult mai înalte, de 10-66 GHz, etc.

Standardul IEEE 802.15 Bluetooth aducea cu el un alt element de noutate, eliminarea


cablurilor dintre anumite dispozitive.

Standardul IEEE 802.1Q sau VLAN (Virtual LAN) a ap rut din necesitatea de a
recabla cl dirile în întregime doar cu ajutorul software-ului. VLAN-urile se bazeaz pe
comutatoare dedicate. Ele pot avea îns i hub-uri la periferie.
6.4 SECURITATE

Intr-un mediu de re ea, trebuie s existe garan ia c datele secrete sunt protejate, astfel
încât numai utilizatorii autoriza i s aib acces la ele. Nu numai protejarea informa iilor
confiden iale este important , ci i protejarea opera iilor efectuate în re ea.
Exist patru amenin ri majore la securitatea unei re ele:
Accesul neautorizat;
Alterarea electronic a datelor;
Furtul de date;
Daunele inten ionate sau accidentale.
Aspectele teoretice ale securit ii sunt studiate de criptografie. Aceasta studiaz
tehnicile matematice care au leg tur cu diferite aspecte ale securit ii informa iei, ca de
exemplu confiden ialitatea, integritatea datelor, autentificarea unei persoane sau a originii
datelor.
Metodele de criptare sunt împ r ite în dou categorii:
Cifruri cu substitu ie (fiecare liter sau grup de litere se substituie cu alt liter sau alt
grup de litere)
Cifruri cu transpozitie (reorganizeaz literele f r a le substitui cu altele)
Exemple de algoritmi de criptare utiliza i de criptografia modern :
Algoritmii cu cheie secret (DES (Data Encription Standard), AES (Advanced
Encription Standard), etc.),
Algoritmii cu cheie publica (RSA creat de Rivest, Shamir i Adelman)
Semn turile digitale i gestionarea cheilor publice sunt de asemenea dou teme de baz
studiate în securitatea re elelor
Din punct de vedere practic, principalul motiv care conduce la apari ia unor bre e de
securitate este configurarea gre it sau necorespunz toare a sistemului victim .
Majoritatea sistemelor de operare sunt livrte într-o configura ie nesigur . Exist dou
manifest ri ale insecuritatii software-ului livrat ce pot fi clasificate ca:
starea activ a insecuritatii (anumite utilitare de re ea, atunci când sunt activate, pot
crea serioase riscuri de securitate, produsele software sunt de multe ori cu aceste
utilitare activate necesitand interventia administratorului de re ea pentru dezactivarea
sau configurarea lor corespunz tor),
starea pasiv a insecurit ii (sistemele de operare care au înglobate utilitare de
securitate sunt eficiente doar când sunt activate, activare ce trebuie facuta in general
tot de administratorul de re ea, in starea pasiv , aceste utilitare nu sunt niciodat
activate, deoarece de obicei utilizatorul nu tie de existen a lor).
Instrumentele software utilizate în securitate sunt:
Scanerul, program care detecteaz automat punctele slabe în securitatea unui sistem
local sau la distan . În securitatea Internetului, este cel mai important utilitar.
Adev ratele scanere sunt scanere de porturi TCP, adic programe care atac porturile
i serviciile TPC/IP i înregistreaz r spunsul de la int . Ele dezv luie punctele
vulnerabile ale unei re ele. Exemple de scanere: NSS (Network Security Scanner -
este un scaner destul de necunoscut, scris în Perl), Strobe (este un scaner care
înregistreaz toate porturile de pe o ma in dat ), Jakal (este un scaner invizibil care
poate scana un domeniu, în spatele unui firewall, f r a l sa vreo urm a sa).
Sp rg torul de parole (password cracker), un program care poate decripta parole
sau care poate dezactiva în vreun fel protec ia prin parole. Un sp rg tor de parole nu
are nevoie îns , s decripteze ceva. De obicei, func iile de criptare a parolelor sunt
one-way, i deci parolele nu pot fi decriptate printr-o func ie invers . Multe
sp rg toare de parole nu sunt altceva decât programe care folosesc for a brut ,
adic încearc fiecare cuvânt (c utare exhaustiv ). Exemple: Crack (unul din cele
mai cunoscute), Merlin (program pentru administrarea sp rg toarelor de parole, a
scanerelor i a altor utilitare de securitate)
Interceptorul, dispozitiv, hardware sau software, care captureaz informa iile
transportate printr-o re ea
Dispozitivele Software pot fi si distructive, ele sunt programe sau tehnici de h r uire
sau distrugere a datelor, exemple : troienii, viru ii i instrumentele de refuz al serviciului.
Acestea pot provoca pagube importante sau pot crea bre e în securitatea serverului.
Dispozitivul firewall: este folosit pentru prevenirea accesului din exterior într-o re ea
intern , este de obicei o combina ie de hardware i software. De cele mai multe ori,
dispozitivele firewall implementeaz scheme de excludere sau reguli care filtreaz
adresele dorite i nedorite.
Exist multe tipuri de dispozitive firewall, fiecare având avantajele i dezavantajele lui.
Cel mai întâlnit tip este firewall-ul la nivel de re ea este firewallul bazat pe ruter care este
foarte rapid.
BIBLIOGRAFIE

1. B jenescu T., Sisteme personale de comunica ii, Editura Teora, Bucure ti, 2000
2. Berstekas D, Gallager R; Data Networks; Prentice Hall, International, Inc, 1992
3. Bremner L. M., Mica Enciclopedie Intranet, Ed.All, Bucuresti,1997
4. Cravis H; Communications Networks Analysis; D C Heath and Co, 1981
5. Cristea V., T pu N. s.a. - "Re ele de calculatoare". Ed. Teora 1992
6. David Kammer, Gordon Mcnutt, Brian Senese, Jennifer Bray Bluetooth
Application Developer s Guide: The Short Range Interconnect Solution, Ed.
Syngress Publishing, 2002
7. Felegyhazi Mark TEZA DE MASTER : Development and evaluation of a
dynamic Bluetooth scatternet formation procedure , Budapest University,2001.
8. Hill Mcgraw- Bluetooth Demystified, Ed. TeamLib, 2003
9. Jalobeanu M. - "Acces în Internet -Po ta electronic i transferul de fi iere". Ed.
Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1996
10. James Kardach (Principle Engineer,Bluetooth SIG Program Manager,Intel
Corporation) Bluetooth Architecture Overview, 1998
11. Kasse Barbara - "Utilizarea internetului". (edi ia a 3-a), Ed. Teora, Bucure ti,
2002
12. Kilmer William - "Re ele de calculatoare i internetul pentru oameni de afaceri".
Ed. Teora, Bucure ti, 2000
13. Nicolaescu tefan-Victor, Comunica ii mobile, genera iile 3G i 4G
14. Nicolaescu tefan-Victor, Re ele 3G . Europa., Editura AGIR, Bucure ti, 2003
15. Nicolaescu tefan-Victor, Sisteme de comunica ii mobile celulare GSM., Editura
AGIR, Bucure ti, 1999
16. Pamuk Canan TEZA DE MASTER: Energy-efficient Bluetooth scatternet
formation based on device and link characteristics ,University of Bilkent,2003
17. Parker Tim, Mark Spoctack - "Transmission Control Protocol / Internet Protocol
(TCP/IP)", Ed. Teora, Bucure ti, 2002
18. Peterson LL., Davie B.S. ; Retele de calculatoare, Editura All, 2001
19. Pilat F V, Deaconu S, Popa S, Radu F; Introducere în INTERNET; Teora; 1995
20. Popa M, Bazele model rii re elelor de calculatoare, Editura Universitatii din
Bucure ti, 2004
21. Preston Gralla - "Func ionarea internetului". Ed. BIC ALL, Bucure ti, 2003
22. REVISTA PC MAGAZINE ROMÂNIA, edi ia Aprilie 2005
23. Ro ca Gh. I. s.a. - "Internet si Intranet. Concepte si aplicatii", Ed. Economica,
2000 Bucure ti
24. SamsNet, "Securitatea in Internet", Ed. Teora, Bucure ti, 2001
25. SIG - Bluetooth Protocol Architecture ,versiunea 1.0, 1999
26. Specifica ia Sistemului Bluetooth - Core,Vol.1 si 2,versiunea 1.1, 2001
27. Tanenbaum Andrew, Retele de calculatoare (edi ia a IV), Editura Byblos,
Bucure ti, 2004
28. Tisal Joachim, GSM, reteaua i serviciile, Editura Teora, Bucure ti, 1999.
29. Vlada M., "Retele de calculatoare si mediul Internet". Gazeta de Informatica,
vol. 10, nr. 3,4,5, 2000
http://www.howstuffworks.com
http://www.satlex.ro/ro/launches_intro.html
http://www.astroclubul.org/astroclub/articole/sateliti_artificiali_emil.html
http://www.adevarulonline.ro/economic/eco649-30.pdf
http://www.bluedog.ro/it_channel/channel_articles.php?w=5
http://microlabs.cs.utt.ro/~mmarcu/scd/lab/scd01.htm
http://www.cs.ubbcluj.ro/~rlupsa/edu/retele/c10.html
http://www.google.ro/search?q=cache:U3Vwqi0B90EJ:www.kpac.go.ro/tutorials/retele.d
oc+subnivelul+MAC+Ethernet&hl=ro&ie=UTF-8
http://www.cisco.com
http://www.connex.ro/personal/produse_si_servicii/servicii_3g/index.jsp?locale=ro
http://www.comunic.ro/stiri.php/Orange_si_Vodafone_incep_cursa_inarmarilor_pentru_r
azboiul
http://news.softpedia.com/news/Telefoane-atacate-prin-Bluetooth-ro-669
http://www.gtstelecom.ro/description.php/Glosar/4/
http://www.bluetooth.com
www.comunic.ro/article.php/Internetul_ i_comunica iile_prin_sateli i/192/
http://my.imi.md/index.php?option=com_content&task=view&id=59&Itemid=36

S-ar putea să vă placă și