Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROGRAMELE DE RETEA
3.1 IERARHIILE DE PROTOCOALE
In proiectarea primelor retele de calculatoare, s-a acordat atentie in primul rand
echipamentelor, iar programele au fost gandite si structurate ulterior.
Majoritatea retelelor sunt organizate pe nivele. De la o retea la alta variaza:
- numarul de nivele,
- numele nivelelor,
- continutul nivelelor
- functia nivelelor.
Scopul unui nivel este de a oferi anumite servicii nivelelor superioare.
Conversatia intre doua masini se face pe nivele de acelasi tip astfel : nivelul n de pe o
masina converseaza cu nivelul n de pe alta masina folosind anumite reguli si
conventii numite protocoale. În realitate nu se transmit direct informa ii între nivelul
n al celor dou ma ini ci datele de pe nivelul n se transmit nivelului n-1, de aici
nivelului n-2 i a a mai departe pân la nivelul 1 sub care se afl nivelul fizic prin
care se produce comunicarea efectiv între cele dou ma ini.
Intre dou nivele adiacente exist o interfa care define te opera iile i serviciile
oferite de nivelul n nivelului n+1..
Deci, un protocol reprezinta o intelegere intre partile care comunica, asupra modului
de realizare a comunicarii.
Lista protocoalelor utilizate de un anumit sistem, cate un protocol pentru fiecare
nivel, se numeste stiva de protocoale.
O colec ie de nivele i protocoale de comunica ie se nume te arhitectur de re ea.
In cazul serviciilor sigure receptorul este obligat sa confirme primirea fiecarui mesaj, iar
intarzierile produse de aceste confirmari nu sunt acceptate de anumite aplicatii.
Exemplu: traficul de voce digitizata (abonatii telefonici prefera sa existe putin zgomot pe
linie sau sa existe cate o distorsiune decat sa se produca o intarziere din cauza asteptarii
confirmarii).
Nu orice aplicatie are nevoie de conexiuni.
Exemplu, un expeditor de publicitate prin posta electronica are nevoie doar de un mijloc
de a trimite un singur mesaj cu o probabilitate mare de a ajunge la destinatie,fara o
garantie in acest sens.
Interfata
Protocolul prezentare
6 Prezentare Prezentare PPDU
Interfata
Protocolul sesiune
5 Sesiune Sesiune SPDU
Protocolul transport
4 Transport Transport TPDU
Limita subretelei de comunicatie
4. Nivelul transport
Descompune datele pe care le prime te de la nivelul imediat superior în unit i mai mici, le
trimite nivelului imediat inferior i se asigur c acestea ajung corect la distanta. De
asemenea, stabileste tipul de serviciu pe care îl furnizeaz nivelului imediat superior i
utilizatorilor re elei.
Detecteaza i corecteaza erorile pe care nivelul re ea nu le trateaz .
Asigura nivelelor superioare o interfa a independent de tipul re elei.
Stabileste o conexiune sigura între dou ma ini gazd (host),
Ini iaza transferul fluxului de date
Controleaza fluxul de date
Inchide conexiunea.
Protocoalele nivelului transport:
- Se aseam n cu protocoalele pentru leg tur de date deoarece ambele se ocup cu
controlul erorilor, secven ierea, controlul fluxului.
- Se deosebesc de protocoalele leg tur de date datorit mediilor în care opereaz (la
nivelul leg turii de date, ruterele comunic direct printr-un canal fizic, la nivelul transport
canalul fizic este înlocuit de întreaga subre ea). Nivelul transport cere explicit adresa
ruterelor care comunic între ele. La nivelul transport, din punctul de vedere al
dimension rii, existen a prea multor conexiuni la un moment dat cere utilizarea unor
protocoale diferite de protocoalele nivelului leg tur de date (unde se putea face chiar
alocare dedicat , fix ).
In Internet, nivelul transport foloseste doua protocoale foarte cunoscute: TCP si UDP.
5. Nivelul sesiune
Stabilele te i între ine conexiunea între procese de pe masini diferite,
Permite proceselor s defineasca proprietatile dialogului i s -l sincronizeze.
6. Nivelul prezentare
Realizeaz opera ii de transformare a datelor în formate recunoscute de entit ile ce
intervin în conexiune
Transfera date între ma ini de tipuri diferite (Unix-DOS)
Realizeaza codificarea datelor în func ie de caracteristicile acestor masini.
Ofera servicii de securitate (permite comunicarea unor structuri de date de nivel inalt,
cum ar fi inregistrarile bancare)
7. Nivelul aplica ie
Contine o multime de protocoale, cum ar fi: FTP, HTTP, SMTP, etc.
Realizeaza comunica ia între utilizatorii reprezenta i de entit ile aplica ie
(programele).
Nivelul nu comunic cu aplica iile ci controleaz mediul în care se execut aplica iile,
punându-le la dispozi ie servicii de comunica ie.
Printre func iile nivelului : identificarea partenerilor de comunica ie i autentificarea
lor, sincronizarea aplica iilor i selectarea modului de dialog, stabilirea
responsabilit ilor pentru tratarea erorilor, identificarea constrângerilor asupra
reprezent rii datelor, etc.
4.3.1 Asemanari
Protocoalele sunt independente si stratificate
Nivelele indeplinesc in linii generale aceleasi functii
4.3.2 Deosebiri
Modelul OSI are sapte nivele, modelul TCP patru;
Spre deosebire de modelul TCP, OSI are clar delimitate conceptele esentiale (
Servicii, Interfete, Protocoale;
Protocoalele OSI sunt mai bine protejate si pot fi mai usor inlocuite si adaptate la
tehnologiile moderne decat in cazul modelului TCP
Modelul OSI a aparut inainte de scrierea protocoalelor sale, in timp ce modelul TCP a
fost scris ulterior protocoalelor, ca o descriere a acestora. In consecinta, modelul TCP
nu este aplicabil in cazul altei stive de protocoale
Modelul OSI suporta atat comunicatia fara conexiuni, cat si pe cea orientata pe
conexiuni in nivelul retea, dar numai ultimul tip de comunicatie in cadrul nivelului
transport. Modelul TCP suporta numai primul tip de comunicatie la nivelul retea si
ambele la nivelul transport
Internet-ul modial are propriile mecanisme de standardizare, diferite de cele ale ITU-
T si ISO.
Lumea implicata in Internet, prefera, ca principiu de baza, anarhia. Oricum, daca sute
de milioane de oameni isi vad fiecare numai de treaba lor, este putin probabil sa apara
vreo modalitate de comunicare. De aceea, standardele, apar ocazional ca fiind
necesare.
IAB Internet Architecture Board (Consiliul Arhitecturii Internet) a lucrat pana in
1989, avea aproximativ 10 membri care se intalneau cand era nevoie de un nou
standard (de exemplu, un nou algoritm de dirijare). Membrii IAB il luau in discutie si
apoi anuntau schimbarea, astfel ca absolventii facultatilor care erau sufletul muncii
de programare sa il poata implementa. Comunicarile erau puse la dispozitie printr-o
serie de rapoarte memorate on-line si pot fi citite de oricine este interesat de ele la
adresa www.ietf.org/rfc . RFC-urile sunt numerotate in ordinea cronologica a crearii
lor. Pana acum exista peste 3000.
In vara anului 1989, IAB a fost reorganizat. Cercetatorii au fost transferati la IRTF
(Internet Research Task Force Departamentul de Cercetare Internet), care a fost pus
in subordinea IAB-ului, alaturi de IETF (Internet Engineering Task Force
Departamentul de Inginerie Internet).
Mai tarziu a fost infiintata Societatea Internet (Internet Society), care reunea oameni
interesati de Internet.
CAPITOLUL 6
EXEMPLE DE RETELE
Exist dup cum tim dou tipuri de subre ele: subre elele f r conectare i subre elele
orientate pe conexiune. Sus in torii subre elelor f r conexiune provin din comunitatea
ARPANET/Internet, în care era admis toleran a la defecte i nu se f cea taxarea
clien ilor
6.1.1 INTERNETUL
Re elele se deosebesc prin istoric, administrare, facilit i oferite, proiectare i prin
comunit ile lor de utilizatori. În prezent func ioneaz în lume un num r foarte mare de
re ele printre care si INTERNET-ul.
INTERNET-ul este o colectie de re ele ce ofer anumite servicii comune i utilizizeaz
protocoale comune. Nu este controlat de nimeni i are o dezvoltare continu . A ap rut
dup 1 ianuarie 1983 când TCP/IP a devenit protocol oficial. De la apari ia în 1983 a
Internetului num rul calculatoarelor din re ea a crescut exponen ial (în 1990 re eaua
Internet cuprindea 3000 re ele cu 20000 calculatoare, în 1992 a fost conectat gazda cu
num rul 1000000, iar în 1995 în re ea existau mai multe coloane vertebrale, sute de re ele
regionale, zeci de mii de LAN-uri, milioane de gazde i zeci de milioane de utilizatori. În
fiecare an m rimea Internetului se dubleaz . O ma in este pe Internet dac folose te
stiva de protocoale TCP/IP, are o adresa IP i poate trimite pachete IP c tre toate celelalte
ma ini de pe Internet.
Dezvoltarea Internetului din anii 1990 a dus la aparitia ISP-urilor (Internet Service
Provideri furnizori de servicii Internet).
La baza Internetului sta modelul arhitectural TCP.IP.
In cadrul re elei Internetul, ca dealtfel în oricare alt re ea de calculatoare exist dupa
cum se stie deja dou tipuri de calculatoare: calculatoare client i calculatoare server.
Calculatoarele server ofer informa ii i aplica ii celorlalte calculatoare din re ea.
Calculatoarele client consum sau utilizeaz informa iile oferite de calculatoarele servere.
Acea i terminologie este aplicat i programelor care ruleaz pe calculatoarele conectate
la Internet: programe client i programe server.
In momentul in care un utilizator acceseaza reteaua Internet de la calculatorul sau
personal, echipamentul de calcul devine client al retelei globale si are la dispozitia sa
resursele pe care le poate oferi aceasta.
O parte dintre subretelele Internetului au rol de intretinere si partajare a resurselor, ele
fiind denumite Puncte de acces la retea : Network Access Point (NAP).
Serviciile Internet sunt disponibile prin intermediul serverelor Internet administrate de
furnizorii de servicii Internet Internet Service Provider (ISP). Aceste firme ofera spre
inchiriere accesul la Internet utilizatorilor.
Serverele Internet furnizeaz servicii Internet sub form de informa ii i aplica ii
celorlalte calculatoare din Internet. Cei care administreaz aceste servere sunt furnizorii
de servicii Internet (Internet Service Provider - ISP). Ace tia ofer contra cost accesul
utilizatorilor Internet, iar ace tia pot fi din toate categoriile.
Utilizatorii pot accesa serverele furnizorilor de servicii Internet folosind:
Un singur calculator care va avea rol de client.
O retea formata din mai multe calculatoare client si unul sau mai multe servere, dintre
care un singur server va asigura legatura cu Internetul.
6.1.2 ARPANET -ul a ap rut din nevoia de tehnologie util în scopuri militare,
tehnologie care avea la baz o re ea cu comutare de pachete format dintr-o subre ea i
din calculatoare gazd , si care in anii 1974 a culminat cu introducerea de catre Cerf i
Kahn a protocolului TCP/IP. In 1983 din ARPANET a derivat o subre ea separat numit
MILNET. Conectarea la ARPANET a unui num r din ce în ce mai mare de LAN-uri a
dus la crearea DNS-ului (Domain Naming System Sistemul numelor de domenii) care
organiza ma inile în domenii i punea în corespondent numele gazdelor cu adrese IP.
6.2.1 X.25 - primele retele orientate pe conexiuni care suportua circuite virtuale atât
comutate cât i permanente, au fost dezvoltate în ani 70 i au func ionat aproape un
deceniu.
In anii `80, re elele X.25 sunt înlocuite cu un nou tip de re ea, denumit Frame Relay
(Releu de Cadre), re ea orientat pe conexiune, f r control al erorilor i f r control al
fluxului de date. Frame Relay seam n cu o re ea local de dimensiuni mari i a fost
utilizat la interconectarea diverselor re ele locale aflate în birourile companiilor. A avut
un succes modest.
6.2.2 ATM (ATM Asynchronous Transfer Mode, rom: Mod de Transfer Asincron) -
re ea orientat pe conexiune, în care spre deosebire de re elele telefonice in care
majoritatea transmisiilor sunt sincrone (strâns legate de un semnal de ceas), transmisiile
sunt asincrone.
ATM-ul a rezolvat majoritatea problemelor legate de re ele i telecomunica ii, prin
unificarea transmisiilor de voce, date, televiziune prin cablu, telex, telegraf, într-un singur
sistem integrat.
Cum re elele ATM sunt orientate pe conexiuni, un apel presupune transmiterea unui
mesaj pentru stabilirea conexiunii, trimiterea celulelor spre destina ie pe acela i traseu, i
sosirea acestora în ordinea transmiterii. Re elele ATM sunt organizate ca WAN-uri cu
linii i rutere ce lucreaz la viteze de 155 Mbs i 622 Mbs. Ideea de baz în ATM este c
se transmit toate informa iile în pachete mici, de dimensiune fix , denumite celule (cells).
Celulele au 53 de octe i, din care 5 octe i reprezint antetul, iar restul de 48 reprezint
informa ia propriuzis .
Posibilitatea re elelor ATM de a multiplica o celul pe care o primesc la intrare, pe mai
multe linii de ie ire, a fost speculat de distribuitorii TV care trebuiau s transmit un
acela i program de televiziune c tre mai mul i receptori.
Cum ATM lucreaz cu celule mici, nici o linie nu va fi blocat mai mult timp ceea ce
garanteaz calitatea serviciilor. Livrarea celulelor nu este garantat , dar ordinea lor da,
ceea ce face ca solu ia ATM s fie mai bun decât cea oferit de Internet, unde pe lâng
pierderea pachetelor i ordinea de ajungere a acestora la destina ie poate fi oricare (nu
are leg tur cu ordinea de transmisie).
Modelul de referin ATM este un model tridimensional, compus din trei nivele, dou
având i câte dou subniveluri:
- Nivelul fizic, în care se planific bi ii i se analizeaz voltajul, cu subnivelurile:
o PMD (Physical Medium Dependent, rom: dependent de mediul fizic) are
drept scop transferul bi ilor i planificarea transmisiei la nivelul i.
o TC (Transmission Convergence, rom: convergen a transmisiei). Rolul
nivelului TC este s converteasc fluxul de bi i primi i de la PMD în flux de
celule i s trimit celulele nivelului ATM.
- Nivelul ATM are drept scop celulele, stabilind structura, câmpurile i transportul
acestora , trateaz congestiile i modul de stabilire i eliberare al circuitelor virtuale.
- Nivelul de adaptare ATM numit i AAL (ATM Adaption Layer), permite
utilizatorilor s trimit pachete mai mari decât o celul , segmenteaz aceste pachete,
transmite celulele individual i le reasambleaz la cel lalt cap t. El are dou
subniveluri:
o SAR (Segmentation And Reassembly, rom: segmentare i reasamblare)
subnivel la care sunt descompuse pachetele în celule - la cap tul la care are
loc transmisia - i sunt recompuse la destina ie.
o CS (Convergence Sublayer, rom: subnivel de convergen ) ofer diverse tipuri
de servicii : transfer de fi iere, video la cerere,etc.
- Plus orice alt nivel propus de utilizator.
Re elele ATM nu s-au dezvoltat îns pe masura a tept rilor.
6.3 ETHERNET
ETHERNET-ul este cea mai popular dintre re elele locale. Prin re eaua Ethernet se
transmit informa ii între calculatoare la viteze foarte mari. Standardul Ethernet este
definit de IEEE (Institute for Electrical and Electronic Engineers) ca IEEE 802.3.
Standardul define te regulile pentru configurarea unei re ele Ethernet precum i modul de
interac iune între diferitele elemente ale unei astfel de re ele.
Ideea acestui standard este urm toarea: sta ia care dore te s transmit , ascult cablul:
Dac este ocupat, a teapt pân se elibereaza;
Dac este liber, transmite imediat.
Dac dou sau mai multe sta ii încep s transmit simultan pe un cablu liber, apare
coliziunea.
Toate sta iile intrate în coliziune întrerup transmisia, a teapt o perioad de timp
aleatorie i repet întregul proces de la cap t.
Fiecare calculator echipat cu o placã de re ea Ethernet, denumit i sta ie, functioneaz
independent de toate celelalte sta ii din re ea: nu existã control centralizat. Toate sta iile
ata ate la re ea sunt conectate la acela i sistem de transport pentru semnal, denumit mediu
de comunica ie. Informa ia este transmis serial, un bit la un moment dat, prin linia de
comunica ie c tre toate sta iile ata ate acesteia.
In prima variant , Eternet-ul folosea sistemul ALOHANET cu transmisie radio pe dou
frecven e:
o Trimite ( upstream c tre calculatorul central).
o Prime te (downstream de la calculatorul central).
Expeditorul transmitea un pachet care con inea datele pe canalul Trimite i primea
r spuns pe canalul Prime te. Dac ap reau coliziuni pe canalul Trimite se retransmitea
pachetul. Pe cel lalt canal coliziunile erau excluse fiind un singur transmi tor. Acest
sistem era viabil numai in condi ii de trafic redus pe canalul Trimite.
A doua variant a fost creat de Bob Metcalfe i colegul s u David Boggs care au
realizat o re ea local de calculatoare de pân la 256 de calculatoare folosind ca mediu de
transmisie cablul coaxial gros. Un cablu cu mai multe ma ini ata ate în paralel este numit
cablu multidrop.
Ethernetul era mult îmbun t it. El reu ea s evite coliziunile prin ascultarea canalului
(dac se facea o transmisie pe canal, calculatorul care dorea s trimit date la un moment
dat a tepta ca aceasta s se încheie i apoi transmitea i el), lucru posibil pe un cablu unic.
Transiver
Eter
Cablu de
interfatare
Standardul IEEE 802.1Q sau VLAN (Virtual LAN) a ap rut din necesitatea de a
recabla cl dirile în întregime doar cu ajutorul software-ului. VLAN-urile se bazeaz pe
comutatoare dedicate. Ele pot avea îns i hub-uri la periferie.
6.4 SECURITATE
Intr-un mediu de re ea, trebuie s existe garan ia c datele secrete sunt protejate, astfel
încât numai utilizatorii autoriza i s aib acces la ele. Nu numai protejarea informa iilor
confiden iale este important , ci i protejarea opera iilor efectuate în re ea.
Exist patru amenin ri majore la securitatea unei re ele:
Accesul neautorizat;
Alterarea electronic a datelor;
Furtul de date;
Daunele inten ionate sau accidentale.
Aspectele teoretice ale securit ii sunt studiate de criptografie. Aceasta studiaz
tehnicile matematice care au leg tur cu diferite aspecte ale securit ii informa iei, ca de
exemplu confiden ialitatea, integritatea datelor, autentificarea unei persoane sau a originii
datelor.
Metodele de criptare sunt împ r ite în dou categorii:
Cifruri cu substitu ie (fiecare liter sau grup de litere se substituie cu alt liter sau alt
grup de litere)
Cifruri cu transpozitie (reorganizeaz literele f r a le substitui cu altele)
Exemple de algoritmi de criptare utiliza i de criptografia modern :
Algoritmii cu cheie secret (DES (Data Encription Standard), AES (Advanced
Encription Standard), etc.),
Algoritmii cu cheie publica (RSA creat de Rivest, Shamir i Adelman)
Semn turile digitale i gestionarea cheilor publice sunt de asemenea dou teme de baz
studiate în securitatea re elelor
Din punct de vedere practic, principalul motiv care conduce la apari ia unor bre e de
securitate este configurarea gre it sau necorespunz toare a sistemului victim .
Majoritatea sistemelor de operare sunt livrte într-o configura ie nesigur . Exist dou
manifest ri ale insecuritatii software-ului livrat ce pot fi clasificate ca:
starea activ a insecuritatii (anumite utilitare de re ea, atunci când sunt activate, pot
crea serioase riscuri de securitate, produsele software sunt de multe ori cu aceste
utilitare activate necesitand interventia administratorului de re ea pentru dezactivarea
sau configurarea lor corespunz tor),
starea pasiv a insecurit ii (sistemele de operare care au înglobate utilitare de
securitate sunt eficiente doar când sunt activate, activare ce trebuie facuta in general
tot de administratorul de re ea, in starea pasiv , aceste utilitare nu sunt niciodat
activate, deoarece de obicei utilizatorul nu tie de existen a lor).
Instrumentele software utilizate în securitate sunt:
Scanerul, program care detecteaz automat punctele slabe în securitatea unui sistem
local sau la distan . În securitatea Internetului, este cel mai important utilitar.
Adev ratele scanere sunt scanere de porturi TCP, adic programe care atac porturile
i serviciile TPC/IP i înregistreaz r spunsul de la int . Ele dezv luie punctele
vulnerabile ale unei re ele. Exemple de scanere: NSS (Network Security Scanner -
este un scaner destul de necunoscut, scris în Perl), Strobe (este un scaner care
înregistreaz toate porturile de pe o ma in dat ), Jakal (este un scaner invizibil care
poate scana un domeniu, în spatele unui firewall, f r a l sa vreo urm a sa).
Sp rg torul de parole (password cracker), un program care poate decripta parole
sau care poate dezactiva în vreun fel protec ia prin parole. Un sp rg tor de parole nu
are nevoie îns , s decripteze ceva. De obicei, func iile de criptare a parolelor sunt
one-way, i deci parolele nu pot fi decriptate printr-o func ie invers . Multe
sp rg toare de parole nu sunt altceva decât programe care folosesc for a brut ,
adic încearc fiecare cuvânt (c utare exhaustiv ). Exemple: Crack (unul din cele
mai cunoscute), Merlin (program pentru administrarea sp rg toarelor de parole, a
scanerelor i a altor utilitare de securitate)
Interceptorul, dispozitiv, hardware sau software, care captureaz informa iile
transportate printr-o re ea
Dispozitivele Software pot fi si distructive, ele sunt programe sau tehnici de h r uire
sau distrugere a datelor, exemple : troienii, viru ii i instrumentele de refuz al serviciului.
Acestea pot provoca pagube importante sau pot crea bre e în securitatea serverului.
Dispozitivul firewall: este folosit pentru prevenirea accesului din exterior într-o re ea
intern , este de obicei o combina ie de hardware i software. De cele mai multe ori,
dispozitivele firewall implementeaz scheme de excludere sau reguli care filtreaz
adresele dorite i nedorite.
Exist multe tipuri de dispozitive firewall, fiecare având avantajele i dezavantajele lui.
Cel mai întâlnit tip este firewall-ul la nivel de re ea este firewallul bazat pe ruter care este
foarte rapid.
BIBLIOGRAFIE
1. B jenescu T., Sisteme personale de comunica ii, Editura Teora, Bucure ti, 2000
2. Berstekas D, Gallager R; Data Networks; Prentice Hall, International, Inc, 1992
3. Bremner L. M., Mica Enciclopedie Intranet, Ed.All, Bucuresti,1997
4. Cravis H; Communications Networks Analysis; D C Heath and Co, 1981
5. Cristea V., T pu N. s.a. - "Re ele de calculatoare". Ed. Teora 1992
6. David Kammer, Gordon Mcnutt, Brian Senese, Jennifer Bray Bluetooth
Application Developer s Guide: The Short Range Interconnect Solution, Ed.
Syngress Publishing, 2002
7. Felegyhazi Mark TEZA DE MASTER : Development and evaluation of a
dynamic Bluetooth scatternet formation procedure , Budapest University,2001.
8. Hill Mcgraw- Bluetooth Demystified, Ed. TeamLib, 2003
9. Jalobeanu M. - "Acces în Internet -Po ta electronic i transferul de fi iere". Ed.
Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1996
10. James Kardach (Principle Engineer,Bluetooth SIG Program Manager,Intel
Corporation) Bluetooth Architecture Overview, 1998
11. Kasse Barbara - "Utilizarea internetului". (edi ia a 3-a), Ed. Teora, Bucure ti,
2002
12. Kilmer William - "Re ele de calculatoare i internetul pentru oameni de afaceri".
Ed. Teora, Bucure ti, 2000
13. Nicolaescu tefan-Victor, Comunica ii mobile, genera iile 3G i 4G
14. Nicolaescu tefan-Victor, Re ele 3G . Europa., Editura AGIR, Bucure ti, 2003
15. Nicolaescu tefan-Victor, Sisteme de comunica ii mobile celulare GSM., Editura
AGIR, Bucure ti, 1999
16. Pamuk Canan TEZA DE MASTER: Energy-efficient Bluetooth scatternet
formation based on device and link characteristics ,University of Bilkent,2003
17. Parker Tim, Mark Spoctack - "Transmission Control Protocol / Internet Protocol
(TCP/IP)", Ed. Teora, Bucure ti, 2002
18. Peterson LL., Davie B.S. ; Retele de calculatoare, Editura All, 2001
19. Pilat F V, Deaconu S, Popa S, Radu F; Introducere în INTERNET; Teora; 1995
20. Popa M, Bazele model rii re elelor de calculatoare, Editura Universitatii din
Bucure ti, 2004
21. Preston Gralla - "Func ionarea internetului". Ed. BIC ALL, Bucure ti, 2003
22. REVISTA PC MAGAZINE ROMÂNIA, edi ia Aprilie 2005
23. Ro ca Gh. I. s.a. - "Internet si Intranet. Concepte si aplicatii", Ed. Economica,
2000 Bucure ti
24. SamsNet, "Securitatea in Internet", Ed. Teora, Bucure ti, 2001
25. SIG - Bluetooth Protocol Architecture ,versiunea 1.0, 1999
26. Specifica ia Sistemului Bluetooth - Core,Vol.1 si 2,versiunea 1.1, 2001
27. Tanenbaum Andrew, Retele de calculatoare (edi ia a IV), Editura Byblos,
Bucure ti, 2004
28. Tisal Joachim, GSM, reteaua i serviciile, Editura Teora, Bucure ti, 1999.
29. Vlada M., "Retele de calculatoare si mediul Internet". Gazeta de Informatica,
vol. 10, nr. 3,4,5, 2000
http://www.howstuffworks.com
http://www.satlex.ro/ro/launches_intro.html
http://www.astroclubul.org/astroclub/articole/sateliti_artificiali_emil.html
http://www.adevarulonline.ro/economic/eco649-30.pdf
http://www.bluedog.ro/it_channel/channel_articles.php?w=5
http://microlabs.cs.utt.ro/~mmarcu/scd/lab/scd01.htm
http://www.cs.ubbcluj.ro/~rlupsa/edu/retele/c10.html
http://www.google.ro/search?q=cache:U3Vwqi0B90EJ:www.kpac.go.ro/tutorials/retele.d
oc+subnivelul+MAC+Ethernet&hl=ro&ie=UTF-8
http://www.cisco.com
http://www.connex.ro/personal/produse_si_servicii/servicii_3g/index.jsp?locale=ro
http://www.comunic.ro/stiri.php/Orange_si_Vodafone_incep_cursa_inarmarilor_pentru_r
azboiul
http://news.softpedia.com/news/Telefoane-atacate-prin-Bluetooth-ro-669
http://www.gtstelecom.ro/description.php/Glosar/4/
http://www.bluetooth.com
www.comunic.ro/article.php/Internetul_ i_comunica iile_prin_sateli i/192/
http://my.imi.md/index.php?option=com_content&task=view&id=59&Itemid=36