Sunteți pe pagina 1din 16

TRUE/FALSE

1. Managementul si conducerea sunt doua concepte care exprima acelasi continut ideatic;
ANS: F

2. Managementul, lideritatea si gestiunea sunt concepte distincte unul de altul;


ANS: T

3. Unul din obiectivele principale ale managementului este controlul si orientarea actiunilor
organizatiilor sociale;
ANS: T

4. Managementul este o aspiratie la un rang social inalt;


ANS: F

5. Astazi managementul este o profesiune si o ocupatie complexa si plina de responsabilitate;


ANS: T

6. Managerii de „varf” sunt total responsabili in fata propriei lor constiinte;


ANS: F

7. Managerii de „profesie” sunt obligati sa actioneze eficient si performant in conditiile


complexitatii si incertitudinii;
ANS: T

8. Calitatea si competitivitatea ofertei sunt responsabilitati ale managerilor oricarui tip de


organizatie sociala;
ANS: T

9. Managementul este o stiinta a generalului, a ceea ce este comun, a repetabilului, legilor


organizatiilor sociale;
ANS: F

10. Managementul este o stiinta a singularului, irepetabilului, a unicului in concretetea si


diversitatea sa;
ANS: T

11. Managerii formali, cu pregatire manageriala comuna sunt indreptatiti, in cea mai mare
masura, sa conduca unitati si instituii de invatamant si educatie?
ANS: F

12. Managementul general se regaseste si in domeniul educatiei si invatamantului, cu toate


elementele, dimensiunile si functiile sale;
ANS: T

13. Elaborarea ghidurilor si materialelor ajutatoare procesului de instruire si educare reprezinta un


element constitutiv al managementului sistemului de invatamant;
ANS: T
14. In seria de optiuni si decizii fundamentale din managementul de sistem educational se inscrie
reperarea problemelor critice pe care la pune dezvoltarea potentialului uman;
ANS: T

15. Reglarea pe parcurs a sistemului si procesului de invatamant reclama elaborarea de studii de


diagnoza si prognoze educationale;
ANS: T

16. La nivelul unitatilor de invatamant, asigurarea reglarii si autoreglarii activitatii unitatii in


ansamblul sau revine membrilor corpului profesoral;
ANS: F

17. Planificarea si organizarea activitatii la nivelul unei unitati scolare este una din atributiile
exprese ale profesorilor de specialitate si dirigintilor dintr-o scoala;
ANS: F

18. In orice scoala managerii de „prima linie” sunt directorii adjuncti si managerii serviciilor
administrative;
ANS: F

19. Intre sarcinile si responsabilitatile unui manager din domeniul educatiei si invatamantului se
regaseste si cea a evaluarii didactice;
ANS: T

20. Managerul unei unitati de invatamant (organizatii scolare) este singurul responsabil de
calitatea procesului de invatamant;
ANS: F

21. Planificarea eficienta a timpului este atributul exclusiv al managerului unitatii scolare;
ANS: F

22. Managementul clasei de elevi este o ştiinţă independentă.


ANS: F

23. Managementul clasei de elevi are acelaşi conţinut ca şi didactica specialităţii.


ANS: F

24. Managementul clasei este un domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei.


ANS: T

25. Managementul clasei de elevi are în vedere asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea
corespunzătoare a procesului de predare învăţare;
ANS: T

26. Un management al clasei de calitate previne conflictele şi crizele educaţionale;


ANS: T

27. Managementul clasei de elevi stabileşte relaţii de cooperare cu elevii, părinţii şi alţi factori
interesaţi ai societăţii.
ANS: T
28. Structura ergonomică a clasei de elevi se ocupă de conţinutul învăţământului.
ANS: F

29. Aşezarea mobilierului în sala de clasă nu influenţează sănătatea elevilor.


ANS: F

30. Vizibilitatea nu are legătură cu dimensiunea ergonomică a clasei de elevi.


ANS: F

31. Amenajarea sălii de clasă face parte din dimensiunea ergonomică a clasei de elevi.
ANS: T

32. Dimensiunea psihologică a managementului clasei are la bază cunoaşterea şi respectarea


particularităţilor individuale ale elevilor.
ANS: T

33. Capacitatea de muncă nominală reprezintă totalitatea resurselor elevului care alcătuiesc
potenţialul maxim de efort al acestuia.
ANS: T

34. Capacitatea funcţională de muncă a elevului reprezintă efortul maxim pe care îl poate depune
elevul.
ANS: F

35. Capacitatea de învăţare a elevului este determinată de nivelul de dezvoltare pihoeducaţională a


acestuia, care face posibilă abordarea cu succes a unor sarcini de învăţare.
ANS: T

36. Componenta motivaţională corelată cu atenţia şi interesul elevului în timpul procesului de


învăţare reprezintă o condiţie pentru stabilirea capacităţii de învăţare.
ANS: T

37. Resursele intelectuale ale elevului nu determină capacitatea de învăţare a acestuia.


ANS: F

38. Voinţa este un element care influenţează educaţia morală a elevului.


ANS: T

39. Sarcina cadrului didactic este de a stimula iniţiativa elevilor.


ANS: T

40. Evaluarea eronată a eforturilor elevilor nu influenţează negativ dezvoltarea voinţei acestora.
ANS: F

41. Între membrii clasei de elevi există diverse tipuri de interacţiuni şi relaţii comune determinate.
ANS: T

42. În clasa de elevi sunt obiective şi scopuri comune dacă sunt conştientizate de toţi membrii
grupului.
ANS: T
43. Clasa de elevi nu are norme proprii, care se respectă de membrii grupului.
ANS: F

44. Normele explicite sunt norme cunoscute, clar exprimate pentru elevi.
ANS: T

45. Normele implicite sunt normele ascunse, care se construiesc în cadrul grupului de elevi.
ANS: T

46. Normele implicite se construiesc în afara grupului de elevi.


ANS: F

47. Profesorul nu se raportează la normele implicite ale clasei de elevi.


ANS: F

48. Impunerea normelor explicite creează o atmosferă corespunzătoare în cadrul clasei de elevi.
ANS: F

49. Normele constituite în clasa de elevi pot fi în contradicţie cu normele şcolare.


ANS: F

50. Independenţa atitudinală şi de intervenţie a cadrului didactic în situaţii de criză este


dependentă de capacităţile inovatoare ale acestuia.
ANS: T

51. Criza educaţională este determinată de un eveniment sau de un complex de elemente care pun
în pericol funcţionarea organizaţiei.
ANS: T

52. Nonintervenţiile sau intervenţiile stângace ale profesorului nu influenţează extensia crizei.
ANS: F

53. Criza educaţională trebuie recunoscută în momente limită, când se află în cel mai înalt grad de
intensitate.
ANS: F

54. Criza educaţională intervine numai între elevi.


ANS: F

55. Orice reformă trebuie să înceapă cu reformarea profesorilor.


ANS: T

56. Eşecul profesorului este o problemă de personalitate.


ANS: T

1. Realizarea obiectivelor manageriale implica punerea in aplicare a urmatoarelor principii


generale:
a) eficacitate;
b) rationalitate;
c) dinamism;
d) imaginatie creatoare
2. a+b+c+d
ANS: 2

2. Contextul intern al managementului este constituit din:


a) infrastructura unitatii;
b) resursele umane;
c) ansamblul conditiilor si comportamentelor proprii ale organizatiei.
1. c
ANS: 1

3. Contextul extern al managementului reprezinta:


a) mediul extern al organizatiei;
b) contractele de productie;
c) misiunea organizatiei.
2. a
ANS: 2

4. Realitatile specifice ale organizatiilor intemeiate pe cunoastere solicita din partea managerilor
si echipelor manageriale noi:
a) cunostinte;
b) competente;
c) comportamente.
3. a+b+c
ANS: 3

5. Noile cunostinte ce trebuiesc asimilate de catre managerii din institutiile educationale privesc:
a) modurile de interactiune umana;
b) competente;
c) creativitate;
d) devotament.
2. a+c
ANS: 2

6. Ca orice sistem, scoala constituie o unitate:


a) comuna;
b) definita;
c) distincta de mediul sau de existenta.
3. b+c
ANS: 3

7. Scoala este un sistem deschis, respectiv, un sistem care implica:


a) organizare interna solida;
b) actiuni libere si spontane;
c) schimburi permanente si reciproce cu mediul in care actioneaza.
2. c
ANS: 2
8. In cazul scolii intrarile (inputuri), adica elementele care urmeaza a fi transformate sunt:
a) infrastructura;
b) elevii;
c) studentii;
d) alte categorii de educati.
4. b+c+d
ANS: 4

9. Ca univers uman si social complex, format dintr-un ansamblu de perceptii, atitudini, asteptari,
motivatii, credinte, scoala necesita:
a) coordonare;
b) dialog si tensiuni;
c) armonizare;
d) un management performant.
2. a+c+d
ANS: 2

10. Lumea scolii este o lume fascinanta a:


a) muncii entuziaste;
b) descoperirii;
c) creatiei;
d) imprevizibilitatii.
1. b+c+d
ANS: 1

11. Realitatile dominante din viata unei scoli sunt (ar trebui sa fie):
a) munca individuala intensa;
b) gandire colectiva divergenta;
c) concurenta;
d) climat favorabil creatiei si gandirii imaginative.
2. a+b+c+d
ANS: 2

12. Managementul educational se diferentiaza de managementul general prin:


a) natura specifica a educatiei si invatamantului;
b) entuziasm si devotiune;
c) stimularea subiectivitatii profesorilor si elevilor.
3. a
ANS: 3

13. Intre modelele manageriale educationale alternative pot fi situate:


a) modelul de tip „afacere”
b) modelul „anarhiei organizate”;
c) modelul „cibernetic”.
3. a+b+c
ANS: 3
14. In mod practic modelul managerial de tip cibernetic presupune:
a) urmarire riguroasa a activitatii;
b) colegialitate;
c) consens.
3. a+b
ANS: 3

15. Realizarea misiunii generale a managementului educational reclama elaborarea sistematica a


ansamblului de probleme de:
a) conceptie;
b) organizare;
c) coordonare;
d) evaluare.
3. a+b+c+d
ANS: 3

16. Managementul educational se refera la:


a) managementul sistemului;
b) managementul unitatilor educationale;
c) managementul formatiilor de studiu, a proceselor si activitatilor educationale.
4. a+b+c
ANS: 4

17. In sistemul ierarhic specific organizatiilor scolare managerii de „prima linie” sunt:
a) educatoarele;
b) invatatorii;
c) institutorii;
d) profesorii.
3. a+b+c+d
ANS: 3

18. Conditiile generale ale realizarii eficiente a activitatilor si functiilor manageriale educationale
primare sunt:
a) comunicare clara a exigentelor;
b) planificarea activitatilor;
c) respectarea regulamentelor;
d) organizarea si desfasurarea ordonata a activitatilor didactice.
1. c
ANS: 1

19. Structural, sistemul calitatii unei unitati de invatamant cuprinde:


a) strategia;
b) politica;
c) programele calitatii.
4. a+b+c
ANS: 4
20. Potrivit prevederilor legale in vigoare in tara noastra evaluarea interna a calitatii se realizeaza
de:
a) managerul unitatii;
b) comisiile pentru asigurarea calitatii;
c) organisme terte.
4. b
ANS: 4

21. Evaluarea externa a calitatii in sistemul national de invatamant se realizeaza de catre:


a) Ministerul Educatiei si Cercetarii stiintifice;
b) ARACIS;
c) ARACIP;
d) alte agenţii de evaluare a calitatii invatamantului.
4. c+d
ANS: 4

22. Organizatiile si unitatile sociale intemeiate pe cunoastere se caracterizeaza prin:


a) organizarea lor preponderent pe baza muncii intelectuale si a „materiei cenusii” ;
b) efectuarea muncii si a activitatilor pe baza de forte si de resurse fizice, manuale;
c) cresterea rolului si a ponderii muncitorilor intelectuali in cadrul organizatiilor si
unitatilor sociale;
d) realizarea eficientei, performantei si competitivitatii prin valorificarea cunoasterii si a
cunostintelor.
1. a+c+d
ANS: 1

23. In organizatiile sociale bazate pe cunoastere in centrul managementului trec pe prim plan
sarcini legate de:
a) identificarea stocului de cunostinte existente in organizatie;
b) determinarea valorii si a caracterului lor in raport cu misiunea si obiectivele
organizatiei;
c) masura in care cunostintele existente in organizatie patenteaza munca fizica ce se
efectueaza in organizatie;
d) cunoasterea limitelor stocului de cunostinte si a necesitatilor de achizitionare sau de
producere de noi cunostinte.
3. a+b+d
ANS: 3

24. Particularitatile unitatilor de invatamant deriva din faptul ca ele sunt organizatii:
a) generatoare si producatoare de cunoastere;
b) diseminatoare a rezultatelor cunoasterii;
c) constituite pentru obtinerea de profit.
4. a+b
ANS: 4
25. Ca unitate sociala scoala este:
a) un tip specific de sistem social;
b) format dintr-un complex de elemente;
c) elemente aflate in interactiune.
1. a+b+c
ANS: 1

26. Activitatea de baza din scoala consta in:


a) generarea de cunoastere;
b) transmiterea de informatie;
c) invatare si reproducere de cunoastere;
d) formare de capacitati si competente profesionale si sociale.
3. a+b+c+d
ANS: 3

27. Misiunea generala a managementului educational este cultivarea resurselor umane ale fiecarei
societati, in concordanta cu:
a) idealul social care le inspira;
b) idealul uman derivat din valorile si principiile lor;
c) idealul educational derivat din acestea.
1. a+b+c
ANS: 1

28. Rolurile generale ale managerilor „de prima linie” din scoli sunt:
a) rolul de organizator al activitatilor instructiv – educative;
b) rolul de educator propriu-zis;
c) roluri ”extraclasa” si „extrascoala” .
1. a+b+c
ANS: 1

29. Definirea si asigurarea calitatii invatamantului se face avand in vedere urmatoarele domenii:
a) conceperea programelor de formare (politici si strategii);
b) curriculum (proiectare, dezvoltare, parcurgere, evaluare);
c) managementul resurselor financiare, materiale, umane;
d) relatii sistemice intre elementele procesului de invatamant;
e) etosul, climatul si cultura organizationala care sustin atingerea finalitatilor stabilite.
3. a+b+c+d+e
ANS: 3

30. Managementul clasei de elevi abordează:


a) structurile dimensionale ale grupului de clasă;
b) relaţiile din interiorul grupului;
c) intervenţiile cadrelor didactice în situaţii de criză educaţională.

4. a+b+c
ANS: 4
31. Unele dintre rolurile manageriale ale cadrelor didactice sunt:
a) planificarea;
b) controlul;
c) evaluarea;
d) conducerea;
e) marketingul.
1. a+b+c+d
ANS: 1

32. Capacitatea de muncă a elevilor are următoarele componente:


a) capacitatea de muncă nominală;
b) capacitatea de muncă funcţională;
c) capacitatea de muncă disponibilă;
d) capacitatea de muncă auxiliară.
2. a+b+c+d
ANS: 2

33. Structura capacităţii de învăţare este condiţionată de următorii factori:


a) nivelul dezvoltării biopsihosociale;
b) starea de pregătire a elevilor;
c) componenta motivaţională.
3. a+b+c
ANS: 3

34. Caracteristicile clasei ca grup social sunt:


a) numărul de elevi;
b) interacţiunea membrilor clase;
c) scopurile;
d) structura grupului.
2. a+b+c+d
ANS: 2

35. Tipologia normativă pentru clase de elevi este:


a) norme explicite;
b) norme implicite;
c) norme individuale.
3. a+b
ANS: 3

36. Unele strategii de intervenţie la apariţia unui conflict pot fi:


a) strategia de dominare;
b) negocierea;
c) fraternizarea;
d) pedeapsa corporală.
1. a+b+c
ANS: 1
37. În calitate de consilier al elevului, profesorul trebuie să fie:
a) accesibil;
b) înţelegător;
c) pregătit din punct de vedere psihologic,
d) exigent faţă de orice fel de greşeală a elevului;
e) interesat de problemele elevului.
4. a+b+c+e
ANS: 4

38. Principalele stiluri de negociere pentru rezolvarea unui conflict sunt:


a) negociatorul cooperant;
b) negociatorul afectiv;
c) negociatorul conflictual;
d) negociatorul demagog.
e) negociatorul birocrat.
1. a+b+c+d
ANS: 1

39. Negociatorul cooperant este preocupat de:


a) asigurarea transparenţei;
b) loialitatea faţă de partener;
c) respectul pentru directivele sale;
d) grija pentru propria persoană;
e) voinţa de a ajunge la rezultate pozitive.
2. a+b+c+e
ANS: 2

40. Disfuncţii organizatorice din clasa de elevi care duc la oboseala acestora:
a) sarcini repetitive;
b) absenţa conexiunii inverse reale;
c) motivaţie limitată;
d) desfăşurarea activităţilor pe timp mohorât, apăsător;
e) interesul scăzut al elevilor.
2. a+b+c+e
ANS: 2

41. Principalele strategii de „autoevaluare” a unui copil sunt:


a) copilul trebuie învăţat să folosească limbajul interior interior pentru a-şi
redimensiona motivaţia;
b) copilul trebuie învăţat să-şi schimbe stilul şi metodele proprii de învăţare;
c) copilul trebuie învăţat să-şi facă cunoscute şi să-şi argumenteze părerile în public;
d) copii trebuie ajutaţi să-şi însuşească strategii care stimulează colaborarea şi
participarea activă.
4. a+b+c+d
ANS: 4
42. Forme ale agresivităţii la copii sunt:
a) insulta;
b) „ascunderea după deget”;
c) furtul;
d) constrângerea prin şantaj;
e) ameninţarea.
4. b+c+d+e
ANS: 4

43. În relaţiile profesorului cu părinţii se manifestă unele disfuncţii ca:


a) lipsa de comunicare;
b) rezistenţa la critică;
c) evaluarea corectă a rezultatelor elevilor;
d) inadvertenţe de limbaj;
e) obţinerea informaţiei prin manipulare.
3. a+b+c+d+e
ANS: 3

____ T 8. Constituie o obligatie esentiala a tuturor managerilor, a lua decizii cu privire la activitatea si viata
actuala si de perspectiva a oamenilor;
____ T 9. Au managerii obligatii fata de asigurarea produselor, bunurilor sau serviciilor oferite clientilor?
____T 10. Sunt managerii responsabili fata de asigurarea calitatii produselor, bunurilor sau serviciilor oferite
clientilor?
____T 12. Este responsabil managerul unei organizatii de calitatea si competitivitatea ofertei acesteia?
____ F 15. Este posibil un „model” managerial universal, valabil pentru toate situatiile, locurile si pentru toti
oamenii?
____T 16. Întelegerea limitelor puterii oficiale si ale utilizarii posibile a acesteia sunt solicitate de realitatile
specifice organizatiilor si unitatilor educative?
____T 18. Organizatiile educationale sunt organizatii de mentenanta avand ca misiune formarea si socializarea
oamenilor, in masura sa indeplineasca roluri si functii specifice in alte tipuri de organizatii si in
societate;
____T 22. Relatiile dintre exigentele economice, calificarile, structura si dinamica fortei de munca constituie
factori sociali si individuali ai dezvoltarii educatiei si invatamantului;
____ F 27. Una din conditiile eficientei realizarii functiilor manageriale primare in clasele de elevi, o constituie
asigurarea unei comunicatii „de sus in jos”;
____ F 28. Ca profesionist calificat care indeplineste roluri multiple de pe pozitii diferite, educatorul este „o suma
de roluri” compartimentate;
____T 29. Educatorul, ca personalitate, dincolo de rolurile sale, dispune de abilitati de interpretare in modalitati
specifice a acestor roluri in conformitate cu propria personalitate;

____A 33. Într-o clasificare cvasigeneral acceptata principalele functii manageriale sunt:
a) planificarea
b) organizarea
c) asigurarea personalului
d) coordonarea
e) monitorizarea
f) controlul si evaluarea
a. a+b+c+d+e+f
____D 34. Rolurile manageriale ca seturi de comportamente coordonate sunt:
a) roluri interpersonale;
b) roluri informationale sau
c) roluri decizionale;

d. a+b+c
____B 35. Din categoria rolurilor manageriale interpersonale fac parte:
a) rolul figurativ;
b) rolul de legatura;
c) rolul de lider;
d) rolul de purtator de cuvant;

b. a+b+c
____B 36. Rolurile informationale ale managerului ca centru informational al unitatii sunt:
a) rolul de monitor;
b) rolul de diseminator;
c) rolul de purtator de cuvant;
d) rolul de lider;

b. a+b+c
____C 37. Seria de roluri decizionale cuprinde:
a) rolul de antreprenor;
b) rolul de manuitor al disfunctiilor organizationale;
c) rolul de alocator de resurse;
d) rolul de negociator;

c. a+b+c+d
____C 38. În functie de tipurile si de varietatea sarcinilor pe care trebuie sa le realizeze, in organizatiile sociale
mari, managerii se situeaza pe niveluri ierarhice dupa cum urmeaza:
a) manageri de prima linie;
b) manageri de nivel mediu;
c) manageri de nivel superior;

c. a+b+c
____C 39. Ca resursele cele mai valoroase ale organizatiei, competentele si calificarile manageriale generale sunt:
a) tehnice
b) umane
c) conceptuale
d) stiintifice

c. a+b+c
____B 40. Esenta competentei manageriale consta in:
a) abilitatea vehicularii si valorificarii cunostintelor manageriale;
b) eficienta utilizarii metodelor specifice activitatii manageriale;
c) priceperea valorificarii tehnicilor manageriale;

b. a+b+c
____A 41. Stilurile si tipurile manageriale sunt determinate de cunostintele, tehnicile si metodele manageriale,
corelate cu:
a) temperamentele managerilor;
b) aptitudinile personale ale acestora;
c) calitatile umane specifice fiecarui manager in parte;

a. a+b+c
____D 42. Autoritatea manageriala reprezinta:
a) ansamblul competentelor profesionale si manageriale ale managerilor;
b) trasaturile de caracter ale acestora;
c) exercitarea activitatii intr-un cadru de legitimitate de catre o persoana;
d) documentele formale care confirma numirea pe post a managerului;

d. a+b+c
____B 43. Responsabilitatea managerilor reprezinta:
a) un act de maxima angajare profesionala si morala;
b) o forma de constientizare a obligatiilor manageriale;
c) autocontrol permanent in exercitarea functiilor manageriale;
d) afirmarea formala a puterii manageriale;

b. a+b+c
____B 46. Gestiunea personalului in organizatiile bazate pe cunoastere impun schimbarea semnificativa a
raporturilor dintre manageri si personalul de executie, in sensul:
a) diminuarii masive a puterii de comanda din partea managerilor;
b) utilizarii puterii de comanda doar in ultima instanta;
c) afirmarii efective a autoritatii cunoasterii si a competentei in conducerea organizatiei;
d) exercitarii dreptului managerului de a da ordine pana in cele mai mici detalii;

b. a+b+c
____C 47. În organizatiile intemeiate pe cunoastere si informatizare sunt necesare:

a. mentinerea cat mai indelung posibil a modalitatilor de organizare si a structurilor


organizationale;
b. asigurarea stabilitatii si a relatiilor de munca in cadrul echipelor si formatiilor de lucru;
c. corelarea activitatilor si ritmurilor schimbarii organizationale cu proiectele majore
ale unitatilor sociale;
____B 48. În conditiile schimbarii relatiilor manageriale din organizatiile bazate pe cunoastere apar noi probleme
si tensiuni umane, de tipul:
a) oboseala fizica si monotonie in munca;
b) plictiseala la oboseala cerebrala;
c) multiplicarea si diversificarea excesiva a aspiratiilor, atitudinilor si comportamentelor;
d) conflicte de idei si de personalitate;

b. b+c+d
____C 52. În esenta, modelul managerial de tip „afacere”, al pietei competitive este caracterizat prin:
a) putine frictiuni intre pietele relevante ale absolventilor institutiilor de invatamant;
b) cunoasterea temeinica a relatiilor dintre cererea in materia de pregatire profesionala si oferta de
personal calificat prin invatamant;
c) relativ usoara intrare a absolventilor in viata profesionala;
d) constrangeri la intrarea in sistemul de invatamant a unor unitati noi;

c. a+b+c
____A 53. Modelul managerial denumit al „anarhiei organizate” se caracterizeaza prin:
a) libertatea deciziilor individuale pe baza celei academice;
b) responsabilitate individuala si de grup, derivate din profesionalism;
c) cooperare impusa de normele administrative ale unitatilor de invatamant;
a. a+b
____B 54. Modelul managerial educational cibernetic se caracterizeaza prin:
a) raspunsuri si ajustari constante la situatiile mereu schimbatoare;
b) controlul cibernetic bazat pe feed-back;
c) actiuni corective prin intermediul unui agent rational;
d) disjungerea intereselor si rationalitatii individuale de rationalitatea intregului;
b. a+b
____B 56. Continutul specific al managementului sistemului de invatamant consta din:
a) determinarea cererii si a ofertei in materie de educatie;
b) stabilirea optiunilor si prioritatilor in domeniul formarii si dezvoltarii resurselor umane;
c) elaborarea strategiilor, politicilor si programelor consacrate dezvoltarii resurselor umane;
b. a+b+c
____B 57. Optiunile si deciziile fundamentale in managementul de sistem in invatamant privesc:
a) configuratia de ansamblu a structurii sistemului;
b) raporturile dintre cantitate si calitate in domeniul educatiei;
c) relatiile dintre teoretic si empiric in invatamant;
d) monitorizarea sistemului;
b. a+b+d
____C 58. Sistemul atributiilor si responsabilitatilor managerilor si echipelor manageriale ale organizatiilor
scolare includ, intre altele:
a) monitorizarea permanenta a procesului didactic;
b) evaluarea periodica a progreselor si ramanerilor in urma din ansamblul activitatii scolii;
c) promovarea unor relatii productive ale scolii cu contextul extern in care functioneaza;
d) indeplinirea rolurilor ”extraclasa” si „extrascoala” ;
c. a+b+c
____B 60. În indeplinirea rolului de educator managerii de prima linie sunt obligati sa desfasoare o serie de
activitati, intre care:
a) mediaza intre planurile de invatamant si elevi;
b) selecteaza continuturile si obiectivele specifice ale disciplinelor pe care la va preda;
c) decide asupra modalitatilor de invatare si a timpului necesar realizarii lor;
d) stabileste modalitatile de evaluare a performantei elevilor;
b. a+b+c+d
____A 61. Evaluarea didactica din punct de vedere managerial, de refera la:
a) imbunatatirea operatiilor didactice;
b) elaborarea de noi programe si stagii de formare;
c) receptarea feed-back-ului;
d) distribuirea personalului didactic;
e) alocarea de resurse financiare;
a. a+b+c
____A 63. Cauzele celei mai frecvente ale pierderii timpului sunt:
a) lipsa de obiective, de prioritati si de planificare a activitatii;
b) lucrul in conditii de criza;
c) sedintele ineficiente;
d) intreruperi frecvente ale activitatii;
e) supraincarcarea biroului cu documente care nu sunt urgente sau din partea colaboratorilor;
a. a+b+c+d+e
____C 64. Stresul poate fi generat de manifestarea urmatorilor factori de stres:
a) potentiali d) conflictuali C. a+b+c+d
b) temporali e) biologici
c) situationali f) culturali