Terapia Antiimbatranire

o<
cc
oc4
www.dacoromanica.ro
MEDICINA ANTI - IMBATRNIRE

SI
STIINTELE LONGEVITATH
www.dacoromanica.ro
Sorin RIGA
Dan RIGA
MEDICINA ANTI - IMBXTRNIRE

SI
STIINTELE LONGEVITATII
Universitar
eCartea'
Bucureti, 2007
www.dacoromanica.ro
Editura Cartea Universitar

Str. Hiramului, nr.11, sector 3, Bucure0
Telefon: 021 589 1055
e-mail: office@carteauniversitaraso
www.carteauniversitara.ro
Copyright Editura Cartea Universitari 2007.

Toate drepturile apartin editurii Cartea Universitard i autorilor. Copierea,
multiplicarea sau distributia lucrdrii sau a unor parti din aceasta sunt permise
numai cu acordul prealabil scris al editurii i al autorilor.
Editurd acreditatd de Ministerul Educatiei i Cercetrii prin

Consiliul National al Cerceteirii Stiintifice din inveipmeintul Superior
Descrierea CO a Bibliotecii Nationale a Rominiei

RIGA, DAN
Medicina anti-imbAtrinire si stiintele longevittii
Dan Riga, Sorin Riga. Bucureti: Cartea Universitard,
2007
Bibliogr.
ISBN: 978-973-731-545-8
I.Riga, Sorin
612.68
www.dacoromanica.ro
Cu recunogint, dedicara aceasta' carte
parintilor nogri
prof Alexandrina Riga (1910-1991)

prof dr. doc. Ilie Th. Riga (1908-1977)
In memoria unui suflet luminos
Lidiana Pindic-Blaj (1954-2006)
www.dacoromanica.ro
MEDICINA ANTI-IMBATRANIRE SI STIINTELE

LONGEVITATII
CUPRINS
TERMINOLOGIE, OBIECTIVE
DOMEN!!
Capitolul 1.
$1
Gerontologia
Macrobiotica i geriatria
Naterea i dezvoltarea medicinei anti-aging
a tiintelor longevitatii
Medicina anti-Imbatranire i $tiintele longevitatii
Bibliografie selectiva'
APARITIA, INDIVIDUALIZAREA
EVOLUTIA CONCEPTELOR ROMNESTI
IN GERONTO-GERIATRIE
4
6
7
8
Capitolul 2.
SI
ISTORIC
inceputuri
intemeietorii
Institutionalizare - 1952: Ana Asian i INGG - Institutul
National de Gerontologie i Geriatrie
PERSONALITATI $1 CONCEPTE
N GERONTO GERIATRIE
Ilia Ilici Mecinikov
Gheorghe Marinescu
Constantin I. Parhon
Ana AsIan
Simion Oeriu
Echipa Postelnicu - Sahleanu Chira
CONCEPTE SI DIRECTII ACTUALE
N GERONTO - GERIATRIE
INGG Ana AsIan" - Bucureti
Alexandru Vrabiescu
Mircea Dumitru
Constantin Balaceanu-Stolnici
Cornelia Rusu
Etapa actuala
ALTE INSTITUTII
Bucureti
in tara
www.dacoromanica.ro
9
9
10
10
10
14
14
17
22
25
33
36
38
38
42
43
45
45
47
48
48
51
CERCETARI AVANSATE tN GERONTOGERIATRIE - NEURO-STIINTE

Dan Riga i Sorin Riga Romania
-
Carmela Abraham USA
GERONTO-GERIATRIA IN VIITOR
Bibliografie selectivd
Capitolul 3. GENEZA, INDIVIDUALIZAREA

SI EVOLUTIA CONCEPTELOR ROMNESTI
iN MEDICINA ANTI-IMBATRNIRE
51 STIINTELE LONGEVITATII
O noud dimensiune a progresului i evolutiei: medicina
anti-imbdtranire (anti-aging medicine) i
longevitatii (longevity sciences)
Ilia I. MECINIKOV - imunologia, gerontologia
$i medicina naturista: PROBIOTICELE
0 Constantin I. PARHON - geronto-endocrinologia,
geriatria i medicina anti-aging: VITAMINA E
(clasa TOCOFEROLILOR)
CD Ana ASLAN - geronto-geriatria, medicina biotroficd
anti-aging: GERO VITAL H3 i ASLAVITAL
Simion OERIU $i Ion OERIU biostimularea,

biogerontologia i homeostzzia anti-aging:
clasa FOLCISTEINELOR - U (umand),
A (animald) i P (plante, vegetald)
Corneliu E. GIURGEA - neuro-psiho-farmacologia,
activarea cerebrald / nootropd i neuro-psiho-geriatria:
PIRACETAM (DCI) / NOOTROPIL i clasa
RACETAMILOR
C.) 1A$1 - BUCURE$TI - neurologia, psihiatria $i
neuro-psiho-geriatria: MECLOSULFONAT (DCI)
/ ROMENER
Dan RIGA i Sorin RIGA - medicina anti-stres,
anti-aging i prolongevitdtii: ANTAGONICSTRESS
55
55
59
63
64
65
65
67
70
73
80
85
89
91
Excelenta romaneascd in medicina anti-imbdtranire

i in tiintele longevitdtii
www.dacoromanica.ro
97
98
Capitolul 4. TETRADA: DISSTRES --> UZURA >

iMBATRANIRE --> POLIPATOLOGIE. O NOUA
PARADIGMA iN MEDICINA SI NEURO-PSIHIATRIE,
iN MEDICINA ANTI4MBATRANIRE
SI STIINTELE LONGEVITATII
CONCEPTE BIO-MEDICALE CARE CONVERG
CATRE ACEASTA PARADIGMA
Vitalitate (redundanti structurald, rezerve
functionale) si vulnerabilitate
Homeostazie si alostazie (cu incdrcarea alostaticd)
Disstres si adaptare - sindromul general de adaptare
(SGA)
Vulnerabilitatea - factor cheie in biomedicind
VULNERABILITATEA BIOLOGICA CONCEPT
DETERMINANT IN FUNCTIONALITATEA
FIINTEI UNLkNE
Particulariati la nivel macromolecular-subcelular-celular
- Vulnerabilitatea biologicd la nivel macromolecular
- Vulnerabilitatea biologicA la nivel subcelular
- Vulnerabilitatea biologicd la nivel celular
Particularitdti la nivel tisular, de organ si de sistem
Vulnerabilitatea selectivd a creierului
Vulnerabilitatea sistemului nervos central (SNC)
selectivd la hipoxie / ischemie globald
Vulnerabilitatea SNC selectivd la distres
TETRADA ENTROPICA: DISSTRES 4> UZURA 4>
iMBATRANIRE 44 POLIPATOLOGIE
Componentele tetradei: caracterizare, structurd i dinamica
Mecanisme fundamentale ale cascadei declansate de distres
Determinarea etio-patogenicd a tetradei
Diagnosticul i evaluarea cascadei: nocivitate i intensitate
MECANISME DE BAZA IN SANOGENEZA
$1 PROMO VAREA SANATATII
Terapii in cascadd anti-stres, anti-uzufa,
anti-imbdtrnire, anti-polipatologie
Diagnostic global si tratament holistic
Perspective in managementul sanogenezei umane
si al prolongevitdtii
Bibliografie selectiva
www.dacoromanica.ro
99
99
99
100
101
102
103
103
103
105
106
108
108
108
109
111
111
111
113
115
117
117
117
118
118
iv
Capitolul 5. STRES, STRES OXIDATIV, IMBATRANIRE,

PATOLOGIE NEURO-PSIHICA 51 GENERALA
Lantul etio-patogenic: stres (oxidativ) 4-> uzurd 4>
imbdtrdnire 4> patologie neuro-psihica i generala
Agresiunea biologica prin stres oxidativ
Stresul (oxidativ) i uzura biologicatimbtrdnirea
organismului
Stresul (psihic/oxidativ) i patologia neuro-psiho-geriatricd
Protectia i apararea anti-oxidana (contra stresului oxidativ)
Capitolul 6. DISSTRESORI - DISSTRES.

COMPLEXITATEA AGRESIUNII
CARACTER1STICILE STRESANTE ALE
CIVILIZATIEI ACTUALE
Coordonate contemporane
Raportul disstres/eustres
Disstresori disstres
PATOLOGIE SPECIFIC ADAPTATIONAL
$1 PROVOCAT DE STRES
Strategiile grqite de raspuns adaptativ
Patologie specified corelata cu stresul
Capitolul 7. UZURA - PIGMENTII

LIPOFUSCINICI SI CEROIDICI
ANALOGII $1 DIFERENTE iNTRE
PIGMENTII LIPOFUSCINICI $1 PIGMENTII CEROIDICI
Pigmentii lipofuscinici
(pigmentii de uzurd, de varstd)
Pigmentii ceroidici
Corelari i interrelatii lipauseina-ceroid
PROPRIETATI BIOFIZICE
Autofluorescenta
PROPRIETTI BIOCHIMICE $1 HISTOCHIMICE
Compozitie i proprietati biochimice
Proprietatile biochimice i histochimice
Proprietati histoenzimologice
PROPRIETTI MORFOLOGICE
www.dacoromanica.ro
123
123
126
128
130
135
137
141
141
141
142
144
146
146
146
147
149
149
149
150
152
153
153
153
153
155
158
159
172
Capitolul 8. ACUMULAREA LIPOPIGMENTILOR

CEREBRALI. CORELATII IN NEUROSTIINTE SI
NEUROPATOLOGIE
PROCESUL DE CORELARE IN BIOLOGIE
Corelatii in neurotiinte
Corelatii intre rata imbdtrdnirii i variabile biologice
Corelatii biochimice i morfopatologice in
imbatrdnirea cerebrald i bolile neurodegenerative
LIPOPIGMENTII (LP) N CREIER
Caracteristici generale
CORELATII ALE LP NEURONALI
LP neuronali i indexul (numdrul) neurono-nevroglial
LP neuronali i configuratia neuronald
LP neuronali i apoptoza
LP neuronali i sistemele subcelulare anabolice
LP neuronali i medicina mitocondriald
LP neuronali i sistemele subcelulare catabolice
LP neuronali i anomaliile citoscheletului neuronal
CORELATII ALE LP GLIALI
Paradoxul neuroglial
Activarea gliala i anumite functii
Colectarea, depozitarea i transportul LP gliali
INTERRELATII CREIER iMBATRANIRE
NOI CONCEPTE $1 PERSPECTIVE TERAPEUTICE
Capitolul 9. APOPTOZA 51 NECROZA

VALENTELE MORTII. MECANISME DE
REGLARE NECESARE
Dialectica i dualitatea viatA-moarte
Codificarea vietii
Codificarea mortii
Simultaneitatea
Simultaneitatea viata-moarte
Simultaneitatea apoptozd-necroza
APOPTOZA (APPT)
Mitozd - apoptozd: indicator (raport) homeostatic
necesar
Functii ale apoptozei
Apoptoza in cursul proceselor fiziologice
Apoptoza in cursul proceselor patologice
Perspective terapeutice ale apoptozei
www.dacoromanica.ro
183
183
183
184
184
184
184
185
185
186
186
190
190
190
191
192
192
192
193
193
193
195
199
199
199
200
202
203
203
203
203
203
204
205
205
205
vi
Apoptoz i necroza
Tipuri de moarte celulard progyamatd i accidentald
Apoptoza (APPT)
Fenoptoza
Necroza
206
210
210
210
210
212
Capitolul 10. TERAPII DE ACTIVARE CEREBRAL);

ANTI-STRES ANTI-IMBATRANIRE
215
STRES (disstres, psihic, cronic, oxidativ)44 UZURA

(deceleratd / accelerata)
iMBATRANIRE
(normald / patologica)
Creierul i stresul oxidativ
Apdrarea fiziologica anti-stres oxidativ
Concepte bio-medicale moderne in activarea cerebral&
antagonizarea stresului i decelerarea imbatrdnirii
Terapii medicamentoase de activare cerebrald
anti-stres i anti-imbatranire
Capitolul 11. MECANISME NEURONO-GLIALE

IN PROTECTIA CEREBRAL, DECELERAREA
IMBTRNIRII SI IN NEURO-PSIHO-LONGEVITATE
OBIECTIVE ALE MEDICINEI ANTOMBATRANIRE
SI ALE $TI1NTELOR LONGEVITA.TII
Obiective i principii ale terapiilor de reintinerire
Controlul anti-imbatranire al stresului oxidativ i al
protectiei mitocondriale
Reglarea disfunctiilor de Varga ale sistemului
proteazomal-lizozomal
Implementarea stilurilor de viata sdnatoasa
CILE METABOLICE CEREBRALE IN MEDICINA
ANTI-NBATRANIRE
Conceptul etio-patogenic i anti-homeostatic:
stres
uzurd
imbatranire
polipatologie
Terapia anti-stres, anti-uzurd i anti-imbatranire
(3A-SIA T)
Calle metabolice cerebrale utilizate de terapiile
anti-imbateanire
Calea de import: capilar
glie
neuron
capilar
Calea de eliminare: neuron
glie
www.dacoromanica.ro
215
217
221
225
232
239
245
245
245
246
246
247
247
247
248
248
248
249
vii
STRATEGII ANTI-STRES, ANTI-tvaTRANIRE
DE RENTINERIRE $1 LONGEVITATE
Capitolul 12. STILURI DE VIATA PRO-LONGEVITATE

SANATATE $1 BOALA
De la sdndtate la boald
Perceptia pdstrdrii stdrii de sdndtate
Obtinerea i mentinerea sdndatii
SCHIMBAREA
Necesitatea optiunilor corecte
inlocuirea optiunilor gresite cu cele corecte
PRINCIPII DE VIATA PRO-SANOGENETICE
51 PRO-LONGEVITATE
Micarea, activitatea (exercitiul) fizic
Activarea i reconstructia psihic.
Alimentatie sanogeneticd
Activarea cerebrald metabolica i vascular
Bibliografie selectiv'
www.dacoromanica.ro
255
259
265
265
265
266
267
268
268
268
270
270
272
273
274
275
Geriatrie
anti-aging
Stiintele
Longevittli
Copyright C 2007 by
Dr. Dan Riga & Dr. Sorin Riga,
Bucharest, Romani a, 2007
Capitolul 1. TERIVIINOLOGIE, OBIECTIVE SI DOMENII

in scurta evolutie de un secol ca $tiinte, gerontologia $i geriatria au avut
$i au o dezvoltare nil precedent, de la investigarea proceselor de senescentd de la
nivel molecular p'an la nivel populational, de la profilaxia imbatrnirii la tratament
$i refacere, de la geriatria ortopedicd la geriatria psihiatricd, de la aspectele etice $i
sociologice la cele demografice. Astfel, in cadrul gerontologiei i geriatriei au
apdrut noi (sub)domenii i (sub)specialitdti, noi campuri de cercetare, de terapie $i
recuperare. Descoperirile, rezultatele $i conceptele noi introduse prin evolutia
complexificarea gerontologiei $i geriatriei influenteazd i interferd cu dezvoltarea
celorlalte $tiinte, contribuie la descifrarea naturii umane $i au o inraurire insemnatd
asupra progresului civilizatiei actuale.
Ca o consecintd, medicina anti4mbitrnire i tiintele longevidtii au

apdrut $i s-au consolidat in entitdti aparte, fiind un produs firesc al dezvoltdrii
civilizatiei, $tiintei i culturii, precum $i a cre$terii permanente a duratei medii de
viatd, cu o bdtrinete sdndtoasd, activd $i
Progresul, interdisciplinaritatea $i na$terea celor 2 noi domenii
(specialitdti) in $tiint - medicind sunt redate prin ansamblul dinamic a 4 cercuri
secante, dintre care 2 cercuri sunt concentrice (Copyright 2007 by Dr. Dan Riga
& Dr. Sorin Riga, Bucharest, Romania, 2007).
www.dacoromanica.ro
Gerontologia
Termenul de gerontologie (Gr. geron, -ontos = (om) bdtrdn, logos =

stiintd) a fost creat in 1903 de I. I. Mecinikov, savant de origine romdnd,
intemeietorul gerontologiei ca stiintd, cel care a prefigurat integrarea
armonizarea organismului uman cu mediul inconjurdtor si a gdsit solutii eficiente
In cresterea rezistentei biologice si a longevitdtii umane, fiind astfel si unul dintre
creatorii medicinei anti-imbdtrdnire (anti-aging). Alexander Comfort considerd
mai adecvat cuvdntul de geratologie (Gr. geras = bdtrinete, logos =
in
1925, Constantin I. Par/ion recomandd termenul de ilikibiologie pentru biologia

wirstelor, considerdnd studiul bdtrnetii un capitol al unei mari subdiviziuni a
viintei vigil, subdiviziune ce se poate numi Biologia vcirstelor, sau Inca- cum am
propus a i se zice, Ilikibiologia (de la Ilikia - vrstc1). Deci, in conceptia lui C. I.
Parhon, gerontologia ar fi o sectiune a ilikibiologiei, ilikibiologia vdrstei inaintate.
Victor Shleanu (1976) indic pentru corectitudine, termenul de helikiologie. in
plus, V. Sdhleanu considerd mai potrivit cuvdntul nerestrictiv de ilikiologie,

deoarece, la om, pe lana factorii biologici, intervin factorii psihologici si sociali,
care sunt determinanti i simptomatici" pentru status-ul vArstelor. Deci, ilikiologia
ar cuprinde ilikibiologia, ilildpsihologia si ilikisociologia.
Gerontologia este astfel stiinta care are ca obiect de studiu imbdtrdnirea si
problemele sale sub toate aspectele: biologice (morfologice si fiinctionale),
medicale (normale i patologice, somatice si psihice, clinice i paraclinice),
psihologice, sociale si economice, istorice i demografice. Datoritd complexitdtii
problematicilor variate studiate, gerontologia utilizeazd in principal metodologiile
multor alte discipline stiintifice si medicale. Scopul cercetarilor de gerontologie
este de a elucida, intelege, controla si invata mai mult despre procesele si

fenomenele de senescentd, in vederea folosirii cunostintelor acumulate la
extinderea duratei medii de viatd, pentru o longevitate sdndtoasd, activd
competitivd, cdt i pentru a diminua disabilittile i infirmittile apdrute data' cu
inaintarea in vrstd.
Analizarea exhaustiva a proceselor de imbdtrdnire, corelatd cu dezvoltarea
explozivd a stiintei, culturii i civilizatiei umane au impus impdrtirea gerontologiei
In subdomenii:
gerontologia biologici (biogerontologia), studiazd procesele biologice
specifice senescentei, cercetnd longevitatea, imbdtrdnirea
moartea din
perspectiv dubld: filogeneticd (evolutiv) si ontogeneticd (individuald).

Obiectivele biogerontologilor sunt prevenirea, controlul, decelerarea i chiar
inversarea procesului de imbdtrdnire (in derularea sa), atdt la oameni, cdt si la
animale i celelalte vietuitoare. Din cadrul biogerontologiei face parte si
gerontologia experimentall Ea a fost initiatd de Charles-tdouard BrownSquard (1817-1894) si Serguei Voronov (1866-1951), prin utilizarea extractelor
testiculare, respectiv a grefei testiculare, ca mijloace i solutii de intinerire.

Gerontologia experimentald a fost insd fundamentatd i dezvoltatd ca stiintd mai
www.dacoromanica.ro
tdrziu, in anii '50 - '60, prin contributia lui F. Verztir, care a fondat in 1957
revista internationald Gerontologia, Karger, Basel, Elvetia. Acesan revist,
organul oficial al IAG - International Association of Gerontology, a devenit
astdzi Gerontology. International Journal of Experimental, Clinical and
Behavioural Gerontology, reflectand evolutia gerontologiei ca tiintd. in plus,
individualitatea gerontologiei biologice este reprezentat i de revistele:
Biogerontology (editor ef: Prof S. I. S. Rattan), Springer, Berlin i
Experimental Gerontology (editor ef: Prof G. Wick), Elsevier, Amsterdam;
gerontologia medicali (clinici), cerceteazd imbdtrdnirea sectorizat. Sistemele

i aparatele organismului batrin, uman (in special), cu modificdrile adiacente in
structurd i functie, devin obiect de studiu, investigatie i tratament. La randul ei,
gerontologia medicald este divizatd in subspecialinti: gerontopsihiatria,
gerontopsihologia si gerontoneurologia (sistemul nervos central i periferic in
senescentd), gerontoendocrinologia (glandele endocrine fiind puternic
modificate i involuate in imbdtrnire), gerontoimunologia (sistemul imunitar
avdnd functionalitate redusd i intdrzian odatd cu trecerea anilor),
gerontocardiologia (aparatul cardio-vascular la oamenii in vdrstd),
gerontonefrologia (aparatul urinar imbdtrdnit), gerontoreumatologia (sistemul
osteo-articular i muscular la vdrstnici), gerontodermatologia (pielea i anexe
la bdtrdni) etc. Practic, avdnd in vedere conexiunile puternice i suprapuneri

metodologice (partiale i/sau totale) cu (sub)domeniile similare din medicina
geriatricei, ele au trecut la geriatrie ca pdrti ale acesteia;
- gerontoprofilaxia, datorin specificului ei, are numeroase suprapuneri i interconectdri cu medicina anti-Embeitreinire Viinfele longeviterti, din care cauzd va
fi analizan la capitolul respectiv;
gerontoterapia (gerontoterapeutica) se dezvoltd in cloud mari directii:
prima, constdnd in gdsirea i aplicarea de solutii terapeutice eficiente in a

decelera
imbdtrdnirea, de la medicamente de activare biologicd,

endocrinologicd i cerebrald, regenerare i sustinere metabolicd generala,
pdnd la utilizarea nanotehnologiilor, inlocuirii de tesuturi i organe i

chirurgie esteticd, plasticd, reparatorie. in acest mod, omul Wean la care s-a
efectuat o reparatie generald" va fi intinerit" cu cel putin 20 ani. in plus,

dacd va avea vointa de a urma un stil de viat gerontoprofilactic", va putea
mentine, pdstra i consolida reparatiile" biologice efectuate. Aceastd ramurd
a gerontoterapiei se intrepdtrunde puternic cu medicina anti-imbdtreinire

(medicina anti-aging);
a doua, reprezinn tratarea i recuperarea bolilor bdtrdnului, avdnd in vedere
particularitatile procesului de senescentA umand. Astfel, in administrarea
tratamentului la vdrstnici trebuie sd se tina seama de rezistenta scdzutd
adaptarea limitata, uzura acceleran, polipatologia i patologia cronicd,
particularintile metabolico-terapeutice, de bio-disponibilitate i reactivitate
specified.;
www.dacoromanica.ro
gerontologia sociald si gerontodemografia au cdpdtat noi dimensiuni datorit

cresterii explozive a natant*, imbdtrdnirii demografice accelerate, cresterii
standardului de viatd, progresului civilizatiei, fenomenelor de globalizare si
modificdrilor profunde societale. Solutionarea in viitor a problemelor complexe
demografice ale bdtrdnilor i grupurilor de oameni in vdrstd va implica delicate
probleme sociale, etice, antropologice si culturale.
Macrobiotica si geriatria
Macrobiotica (Gr. makros = mare; bios = viatd, Germ. Makrobiotik),

considerat precursoarea geriatriei, reprezintd disciplina medicaid bazatA pe un
ansamblu de reguli de igiend general (cu accent pe igiena alimentatiei), a cdror
respectare se estimeazd e poate prelungi viata umand. De aici si termenul
biologic de macrobie, ce semnificd longevitatea (Fr. macrobie). Macrobiotica,
In mare mdsurd corespunzdnd cu geroigiena, s-a impus in Germania prin aparitia
artii Macrobiotica (1796), a medicului german C. W. Hufelcmd, tradus in
ckeva limbi europene, printre care si limba romand. Pe de alta parte, C. W.
Hufeland a infiintat prima policlinic universitard de tratament al oamenilor in
vdrstd, la Berlin, in 1801.
Geronto-geriatria a fost prevdzutd ca stiintd de marele neurolog francez

Jean Martin Charcot, a cdrui operd a avut si un deosebit impact asupra dezvoltdrii
neurologiei si psihiatriei. in cartea sa Leons cliniques sur les maladies des
vieillards et les maladies chroniques, prezentatA i apoi publicatd la Paris in 1868,
a doua editie (revizuit si augmentatd) fiind publicatd de Adrien Delahaye,

Libraire-diteur, Paris, in 1874 (prima traducere englezA si editie americand
In 1881) contureazd principiile stiintifice pentru studiul practic al senescentei. Este
primul tratat stiintific, care descrie fiziologia, modificdrile organelor (patologia)
bolle asociate imbdtrdnirii.
Termenul de geriatrie (Gr. geras = bttinete, Val-st inaintatd, iatreia --=
vindecare) a fost introdus in literatura stiintificd in 1909 de Ignatz L. Nascher,

medic din New York, care s-a ndscut la Viena si a emigrat apoi in SUA. Geriatrics,
neologism ce a desemnat nasterea unui nou domeniu medical, a fost titlul unei
scurte lucrdri publicate in New York Medical Journal, vol. 90, pg. 358, 1909. Dacd
I. L. Nascher este considerat tat& geriatriei, prin inventarea cuvantului, Marjory W.
Warren din Anglia este desemnatd ca mama geriatriei, deoarece in perioada 19351936 a creat si conceptualizat aceastd specialitate. Experienta i rezultatele obtinute
In clasificarea infirmiatilor omului bdtrdn, stabilirea posibilialilor de recuperare si
a echipamentului adecvat, atentia acordatd cresterii moralului, atdt al pacientilor
si al personalului medical, realizarea de unitAti speciale de geriatrie in spitalele cu
profil general, introducerea in invdtdmintul medical a notiunilor de ingrijire si

tratament a oamenilor in vdrstd au fost prezentate in sintezd in cloud lucrdri
publicate in British Medical Journal, 1943 si in Lancet, 1946.
www.dacoromanica.ro
Geriatria a devent astfel o ramurd a medicinei, care se ocupa de bolle

persoanelor varstnice (diagnostic, tratament, prevenire), precum i de problemele
lor specifice (disabilitati, recuperare-readaptare i ingrij ire). in acest fe!, ea este
medicina geriatra, medicina' generala axata pe particularitAtile de diagnostic,
clinice, de tratament i profilaxie ale batranilor. Geriatria, medicina batranetii, este
intr-un anumit sens, gerontologie aplicata sau gerontologie clinia (V. Shleanu),
putand fi considerata parte a gerontologiei. La randul el, geriatria s-a divzat in
subdomenii, de la geriatrie ortopedia pana' la geriatrie psihiatria.
De mare importanta este Geriatria psihiatria, cu sinonimele ei,

psihogeriatria (termen preferat de anglo-saxoni), psihogerontologia,
gerontopsihiatria (Gr. geron, -ontos batran, psykhe = suflet, iatreia= tratament,
vindecare), geropsihiatria, psihiatria geriatria. Ea reprezinta disciplina
medicaid care diagnosticheaza, trateaza. i recupereaz5 (dupa posibilitati) ansamblul
tulburarilor i bolilor psihice din senescent& practic psihiatria oamenilor varstnici.
Alturi de personalitati din tiinta mondial& care au fimdamentat acest domeniu i
patoiogia aferenta Jean Martin Charcot (1825-1893), James Parkinson (17551824), Emil Kraepelin (1856-1926), Alois Alzheimer (1864-1915), a fost prezenta
coala romaneascd, prin eminenti savanti Gheorghe Marinescu (1863-1938),
Alexandru Obregia (1860-1937), Constantin I. Parhon (1874-1969), Constantin I.
Urechia (1883-1955).
Geriatria are intrepatrunderi stranse cu medicina intern Usau medicina

de famine. in multe tari (ncepand cu SUA), acestea reprezinta prima specialitate
medicaid, iar geriatria este cea de a doua specializare. Faptul prezintd important&
deoarece geriatria este practic medicina internd i medicina de familie a
persoanelor in varstd, deci cu particularittile batranilor de manifestare a patologiei,
de diagnostic, tratament i recuperare. De asemenea, geriatria se interconecteaza cu
gerontologia medicala (clinica), peste care se suprapune in mare parte.
Ceea ce se observd intr-un spital (clinic& sectie) de geriatrie i, deseori
intr-un cdmin-spital de batrani, nu reprezinta senescenta i batranii sanat4, ci

polipatologia variatd a batranetii, bolle cronice ale omului in varsta. De aceea,
geriatria se intersecteaza cu medicina de ingriiire (nursing) i medicina de
recuperare (readaptare, reabilitare). De exemplu, geriatria neurologica are
conexiati i suprapuneri metodologice cu recuperarea neuro-motorie.
DatoritA complexiatii
diversitAtii senescentei umane, normale i
patologice (senilitate), precum i a polipatologiei asociate, ideal, trebuie sa existe o
echipi geriatria pluridisciplinara, care sa investigheze, trateze, ingrijeasa

recupereze holistic omul batran i bolnav. Abordarea diagnostico-terapeutia a
imbatranirii, suferintelor omului bolnav i longevitatii sale potentiale trebuie sa fie
holistia, coerent i integrativd. Dezvoltarea tiintifica, tehnologia i
organizatorica a sistemelor de sanAtate poate contribui la realizarea acestui
deziderat. in plus, echipa trebuie sa realizeze i sa implementeze un plan de viata
complex sanogenetic, anti-aging i pro-longevitate pentru omul de varsta a treia
www.dacoromanica.ro
a patra. Componente importante ale acestui plan, pe Lang latura terapeutica de

lung' durata, sunt stilul de viata, motivatia, o batrAnete sanatoasd, activa i utila.
Naterea i dezvoltarea medicinei anti-aging i a tiintelor longevititii

Geriatria - definit ca medicind a omului btrn - este axata pe tratamentul
consecintelor i efectelor senescente / senilitatii si a polipatologiei aferente, iar in
raport cu ciclurile vietii (ontogeneza) este directionata pe faza final, pe ultima

etapa a existentei umane.
Progresul accelerat in gerontologie i geriatrie a determinat nasterea,

dezvoltarea si institutionalizarea unui nou domeniu si discipline (specialidti):
medicina anti-aging si stiintele longevitatii.
Medicina anti-imbAtrinire, in opozitie cu geriatra, este o medicina

preventiva si profilactica, realiznd de timpuriu gerontoprofilaxia si este axatd pe
combaterea si controlul, inca din adolescent, a cauzelor care provoaca si
accelereaz imbatrinirea normala si a celor care transforma imbatranirea normal
In patologica.
Stiintele longevitAtii dezvolta medicina anti-aging prin crearea bazelor

(cauzelor) profilactice, terapeutice si de recuperare, care asigura (ca efecte) o
imbatrnire neglijabila si sanatoasa, conectata cu o longevitate activa. in
consecintd, gerontologia si geriatria contemporana globalizeaza din ce in ce mai
mult concepte i strategii cauzale, profilactice, functionale i metabolice - in fapt
capitole din medicina anti-aging si stiintele longevitatii.
Prezentam cteva exemple definitorii pentru nasterea si dezvoltarea noului
domeniu (incluzand si o parte din contributia autorilor acestei monografii):
I. Zs.-Nagy, D. Harman, K. Kitani (eds.), Pharmacology of Aging Processes.

Methods of Assessment and Potential Interventions, New York Academy of
Sciences, vol. 717, 350 pp., New York, NY, 1994;
R. Mateescu, Bazele Fiziologice ale Gerontoprofilaxiei, 172 pp., Ed. Helicon,
Timisoara, 1996;
7th International Congress of Biomedical Gerontology, Adelaide, Australia,

August 15-18, 1997 - tema: Toward Prolongation of the Healthy Life Span.
Practical Approaches to Intervention;
16th World Congress of Gerontology, Adelaide, Australia, August 19-23, 1997
- tema: Aging beyond 2000: one World one Future;
A.D.N.J. de Grey (ed.), Strategies for Engineered Negligible Senescence:

Reasons why Genuine Control of Aging may be Foreseeable, New York
Academy of Sciences, vol. 1019, 597 pp., New York, NY, 2004;
1 lth International Congress of Biomedical Gerontology, Aarhus, Denmark,

August 13-16, 2005 - tema: Understanding and Modulating Aging.
In plus, insasi Asociatia Mondiala de Gerontologie, are ca deviza un

concept anti-imbatrnire: Trebuie sex' ddm viaf anilor fi nu ani vigil.
www.dacoromanica.ro
Medicina anti-imbAtrnire i tnele longevitfitii
Aparitia ca disciplina' separata' a medicinei anti-imbkrinire itiintelor

longevittii este rezultatul dezvolarii fa'ra precedent a cunoasterii stiintifice si a
tehnologiei, a stiintelor bio-medicale, al progresului accelerat in geronto-geriatrie,
precum i al aplicarii dezideratului, care se impune tot mai imperativ, de a gasi
solutii medicale eficiente si rapide la imbatranirea populatiei in iminenta
globalizare. Astfel, medicina anti-imbatranire si stiintele longevitatii, ca domeniu
de sine-statator, reprezinta o consecinta fireasca a etapei de dezvoltare a
civilizatiei.
Medicina anti-imbitrnire este definita de Dr. Ronald Klatz - President

of the American Academy of Anti-Aging Medicine (Ronald Klatz, Robert Goldman
(eds.), The New Anti-Aging Revolution, Basic Health Pub!., North Bergen, NJ,
2003) astfel: Anti-aging medicine is a clinical specialty that extends the concept of
preventive health care to embrace the veiy early detection, prevention and reversal
of aging related diseases, coupled with the aggressive yet gentle disease treatment.
Anti-aging medicine has accelerated the pace of advancements in health promotion
and prevention, and is the most important new model for health care for this new
millennium.
Un numitor comun al medicinei anti-imbatranire si stiintelor longevitatii,

gerontoprofilaxia directioneaza intreaga profilaxie (individuala si de grup) pentru
prevenirea i decelerarea proceselor de imbatranire si in vederea evitarii patologiei
specifice vdrstei a treia si a patra. Pentru a avea eficient crescuta, ea trebuie

inceputa in tinercte sau cel mai tdrziu la maturitate. La randul ski foarte complexa,
gerontoprofilaxia include masuri care tin in primul rand de individ, incepand de la
geroigiena alimentatie rationala i functionala, activitate fizica si intelectuala

zilnica i permanenta, pdna la stil de viata, comportament si educatie. Este
necesara si o optimizare (uneori chiar corectie) in fiinctionarea sociala si a
societatii, pentru a facilita si stimula masurile individuale de gerontoprofilaxie si
pentru a crea si a perfectiona structurile necesare unei dezvoltari armonioase,
competente si competitive a personalitatii umane la vdrsta a treia.
$tiintele longevitfitii, in cadrul carora medicina anti-imbatranire reprezinta
domeniul principal, studiaza si aplica metodele de crestere a duratei medii si/sau
maxime de viata, in special la finta umana, cresterea sperantei de viat fiind

simultana cu mentinerea unei sanatati globale (a corpului si a mintii) competitive.
Abord'arile sunt cele mai diverse: de la incetinirea proceselor de imbatranire,

asociate cu potentarea celor de intinerire, la inlocuirea stilurilor de viata
acceleratoare ale senescentei, cu reversul lor, stilurile de viata pro-longevitate.
in acest fel, medicina anti-imbAteinire iOintele longevittii devin o

medicina specified, etio-patogenica, profilactica, terapeutica si de recuperare,
holistica' prin concepte i metode, cu o larga paleta de posibilitati i interventii, de
la tratamente alopate, homeopate si alternative si reparatii chirurgicale, la terapii
genetice, celule stem, nanotehnologii, transplant de tesuturi, organe, materiale
www.dacoromanica.ro
biocompatibile i implanturi de bio-microprocesoare. Noua disciplind se

intersecteazd cu domeniile i conceptele din gerontologie i geriatrie, i chiar pnd
la un anumit punct ele sunt un derivat sau o completare. Aceasta este cauza pentru
care terminologia, obiectivele i domeniile din gerontologie, macrobioticd

geriatrie au fost prezentate anterior.
intr-o conceptie i abordare holisticA extinsi, medicina anti-imbdtrdnire
tiinele longevitdtii sunt i vor fi puternic inteconectate cu eforturile pentru

realizarea unui mediu de viatd (inconjurdtor, extern) sdndtos, cu atribute de prolongevitate (sanogeneza mediului), imperativ de altfel evidentiat Inca din 1986 de
i
WHO (World Health Organization), in Targets for Health for All. Astfel, capitolul
5 (Healthy environment) detaliazd 8 obiective i directii de actiune:
- Target 18. Multisectoral policies
- Target 19. Monitoring and control mechanisms
- Target 20. Control of water pollution
- Target 21. Control of air pollution
- Target 22. Food safety
- Target 23. Control of hazardous wastes
- Target 24. Human settlements and housing
- Target 25. Working environment.
Bibliografie selectivA*
*in afara lucrdrilor citate in text (monografii, reviste, congrese) au fost

consultate cu predilectie i urmdtoarele referinte bibliografice:
Beers, M. H. (ed.), The Merck Manual of Health & Aging, Merck Res. Lab.,
Whitehouse Station, NJ, 2004;
Bogdan, C., Geriatrie, Ed. Medicaid, Bucurqti, 1997;
Cutler, R. G., Harman, S. M., Heward, C., Gibbons, M. (eds.), Longevity Health
Sciences, The New York Academy of Sciences, New York, NY, 2005;
Dumitru, M. (ed.), Geriatrie, Ed. Medicaid, Bucureti, 1982;
Postelnicu, D., Chira, Al., Sdhleanu, V., Introducere In gerontologie, Ed.

Academiei Romdne, Bucureti, 1969;
Romopn, I., Szucsik, I. A. (eds.), Gerontologie, Ed. Dinamis Print, Timiwara,

1996;
Sdhleanu, V., Omul ci imbeitriinirea, Ed. Enciclopedied Romdnd, Bucureti,

1971;
Riga, D., Riga, S., Podea, D., Schneider, F External enviroment and human
being. Rational use of euphenics in connection with aging deceleration, 9th
DKMT (Danube - Kris - Mures - Tisa) Euroregional Conference on
Environmental Health and Protection (Environmental Biodiversity and Health),
Arad, RO, May 11-13, 2007;
WHO, Regional Office for Europe, Targets for Health for All, 2nd ed., WHO,
Copenhagen, DK, 1986.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 2. APARITIA, INDIVIDUALIZAREA SI EVOLUTIA

CONCEPTELOR ROM -ANESTI IN GERONTO-GERIATRIE
A fi geriatru este a fi putin cardiolog, putin reumatolog
de asemenea putin psihiatru....
Este a fi intr-un fel medicul generalist al persoanelor in vrstei
Rene Sebag-Lana, membra fondatoare a Asociatiei Europene

vicepresedinta a Asociatiei Franceze de ingrijiri Paliative
Gerontologia si geriatria sunt disciplinele bio-medicale romanesti cu cel

mai mare impact in stiinta si cultura internationala, precum si asupra civilizatiei
actuale in plin proces de globalizare i faurita de oameni cu duratd de viata activa si
longevitate superioare generatiilor precedente.
Personalitati de prestigiu de origine romand sau romanesti, adevarate

legende stiintifice" - I. I. Mecinikov, Gh. Marinescu, C. I. Parhon, i in timpurile
recente Ana Aslan - prin geniul, activitatea si autoritatea lor profesionala, au fondat
si fundamentat aceste domenii ale stiintei, au institutionalizat prioritati mondiale
au promovat excelenta Romaniei in lume. in acest mod, gerontologia i geriatria au
devenit ambasadorii" cei mai competenti, reprezentativi i emblematici, pana in
momentul de fata, pentru imaginea i cunoasterea internationala a Romaniei.
ISTORIC
inceputuri
Aborddri ale imbatranirii umane au existat Inca din cele mai vechi timpuri
antichitate, and aspectele filozofice
medicale erau de obicei imbinate.
Tinerete Ara' beitreinete ci viatd farei de moarte au fost preocupari umane hied de la
inceputurile civilizatiei. Ultimele dou secole (XIX si XX), prin dezvoltarea
precedent a tuturor stiintelor, au permis desprinderea subiectelor i notiunilor
medicale despre batrnetea umana, aprofundarea, dezvoltarea si conceptualizarea
lor in cloud noi stiinte: gerontologia (stiinta studierii proceselor i fenomenelor de
imbatranire) i geriatria (medicina omului in varsta).
In 1796 apare Macrobiotica, monografie celebra a medicului german

Christofor W. Hufeland, tiparit in numeroase editii (in 1797, editia a 5-a),
tradusd in mai multe limbi dupd 1800 si cu larga raspandire in Europa. Astfel, se
impune macrobiotica, arta prelungirii vietii si a preintampinarii bdtranetii. Cartea
este tradusd i in limba romand de tanarul doctor Pavel Vasici Ungureanu, fiind
publicata la Brasov in 1844-1845. Dei a fost precedata de cateva lucran i pe aceeasi
tema, cartea, continand adapari, completdri i actualizan i privind situatia tarilor
romane din acea perioada, poate fi considerata prima monografie de gerontologie
avand caracter stiintific medical, publicatd in Romania.
www.dacoromanica.ro
10
intemeietorii
Vizionari i titani ai stiintei mondiale, avand cultura' enciclopedia biomedicaid si sociala de exceptie - I. I. Mecinikov, Gh. Marinescu i C. I. Parhon au intuit, creat si dezvoltat gerontologia si geriatria. Cercearile si contributiile lor
stiintifice au impulsionat si diversificat studiile in domeniu, determinand o noud
abordare bio-medicald a omului in ultima sa etapd a ontogenezei - bdtranetea.
In plus, Gh. Marinescu si C. I. Parhon au flindamentat dezvoltarea gerontogeriatriei in Romania si in lume, prin initierea i efectuarea de cercetdri, precum
prin conceptualizarea ca stiintd a acestei noi ramuri bio-medicale. Personaliati cu
largd deschidere intelectuald, ei au sesizat particulariatile neurologice, psihiatrice
endocrinologice, manifestate cu dramatism la bdtrani. in acest fe!, cei doi savanti
au surprins specificul senescentei sistemului nervos si celui endocrin, fapte ce le-au
permis stabilirea premizelor dezvoltdrii acestor cercetdri ca noi stiinte: gerontologia
si geriatria.
De mentionat si alti doi medici romani de la inceputul de seco! XX, ce au
avut preocupdri in domeniul imbdtranirii: George Alexandrescu, care a lucrat in
Franta cu S. Voronov; i Eraclie Sterian, care si-a publicat studiile, in principal, in
cloud arti Contributii la studiul longevitiltii, Inst. Arte Grafice Carol Gbl",
Bucuresti, 1907 si Paradoxele longeviteitii, Socec, Bucuresti, 1929.
Institutionalizare - 1952: Ana Aslan i INGG Institutul National de Gerontologie i Geriatrie

Prestigiul si
autoritatea stiintifia a celor doi savanti romani - Gh.
Marinescu si C. I. Parhon, traditia si priorittile romanesti statutate in studicrea

sistemului nervos, endocrin i bdtranetii, precum i colile formate de acestia in
sfera neurologiei (A. ICreindler, O. Sager), endocrinologiei ($t. Milcu) i gerontogeriatriei (A. Asian) au determinat infiintarea in Romania, in jurul anilor '50,
printre primele pe plan mondial, a trei prestigioase institutii de cercetare biomedicald in domeniu:
1946 - Institutul de Endocronologie (sub conducerea lui C. I. Parhon si apoi a lui
St. Milcu), devenit ulterior Institutul National de Endocronologie;
- 1949 - Institutul de Neurologie al Academiei Romane (infiintat de A. Kreindler,
care a fost directorul institutiei timp de aproape 30 ani, pand in 1978),

extins in 1971 in Institutul de Neurologie i Psihiatrie;
1952 - Institutul de Geriatrie (condus initial de C. I. Parhon, Ana Aslan fiind
numitd director in 1958, director adjunct dr. Come! David, din 1958 pand
In 1977), dezvoltat apoi in 1974 ca Institut National de Gerontologie si
Geriatrie (sub directia lui Ana Aslan, care astfel a dirijat geronto-geriatria
din Romania timp de 30 ani, pand la moartea sa in 1988).
Din 1992, institutul poartd numele lui Ana Aslan, ce a devenit eponim in
semn de omagiu pentru aceast somitate, care si-a dedicat intreaga viatd si
muna alinrii suferintei omului bdtran.
www.dacoromanica.ro
11
Ana Aslan, colaborator apropiat al lui D. Danielopolu si C. I. Parhon,

personalitate marcanta a geronto-geriatriei mondiale, a continuat si dezvoltat
opera de excelentd a celor trei vizionari i intemeietori, a institutionalizat
investigarea bdttinetii prin contributia hotdrdtoare la infiintarea in 22 ianuarie
1952 a primului Institut de Geriatric din lume, a format o scoald de medici si
cercetkori in domeniu si a inventat, studiat i aplicat primul medicament
eficient in decelerarea senescentei. Prin activitatea sa tiintific i medicaid a
determinat accelerarea concurentiald a cercetdrilor anti-imbdtrdnire pe plan
international si a contribuit cu profesionalism la cunoasterea i recunoasterea
Romdniei in intreaga lume.
INGG - Institutul National de Gerontologie i Geriatrie. infiintat in

1952 ca Institut de Geriatrie, dezvoltat si primind aceastd denumire in 1974,
institutia s-a identificat cu activitatea, prestigiul i realizdrile prof. dr. Ana
Aslan.
Ana Asian initiazd, orienteaz, organizeazd i dezvoltd cercetarea gerontogeriatricd din institut in trei directii fimdamentale: experimentalk clinica si sociald.
Astfel, iau nastere cele trei sectii ale institutului: Sectia
de Gerontologie
Experimentali (coordonatd de dr. Alexandru Vrabiescu timp de 35 ani, devenitd

ulterior Sectia de Biologie a imbdtrdnirii), Sectia de Gerontologie Clinici (dr.
Cornel David) i Sectia de Gerontologie Social (condusd din 1958 de dr.
Alexandru Chia). Activitatea stiintificd, de cercetare i clinicd, rezultatele
comunicate la manifestdri bio-medicale nationale i internationale i publicate in
reviste de specialitate, prestigiul prof. dr. Ana Asian si efectele evidente ale terapiei
cu Gerovital-H3 si Aslavital determind cunoasterea i aprecierea internationald a
geronto-geriatriei romdnesti, iar institutul devine institutie de referintA pe plan
mondial. De aceea, WHO / OMS (Kiev, 1963) va recomanda structura cu cele trei
sectii a Institutului de Geriatrie, pentru infiintarea de institutii similare in lume,
care devin numeroase in perioada anilor '60 si '70.
Preocupatd permanent de extinderea conceptuald a geriatriei, unde gsise
solutii originale practice de profilaxie i tratament a bdtrdnetei, prof. dr. Ana Aslan
realizeazd ldrgirea i rdspdndirea institutiilor de profil prin dezvoltarea sediului
central al institutului din str. Mdndstirea alddrusani nr. 9, Bucuresti, crearea

sanatoriului de la Otopeni, i infiintarea unitdtilor de geriatrie unde se aplica
metoda 0 terapia Asian (Gerovital-H3 i Aslavital) la Hotel Flora - Bucuresti
Hotel Europa - Eforie Nord, cu extinderea ulterioard in zonele trii bogate in

factori naturali curativi (zonele turistice, termale, balneare, cu ape minerale): Wide
Felbc (ldngd Oradea), Sovata, Tupiad ci Balvanyos (in Ardeal), Beiile Herculane
(cu factori balneo-fizioterapeutici cunoscuti ?fled din antichitate), Ceilimdnevi-
Ceiciulata i Olneti (pe valea Oltului), Beiile Govora (in Oltenia), Sinaia
Predeal (pe valea Prahovei), Vatra Dornei, Sleinic Moldova i Lacul Seirat (in
Moldova), Mamaia, Neptun, Saturn i Mangalia (litoralul Mdrii Negre). Astfel,
se creazd cadrul organizatoric i pentru satisfacerea numeroaselor solicitan i din
www.dacoromanica.ro
12
strdindtate, persoane in vfirstd care doreau s beneficieze de efectele antiimbdtednire ale terapiei cu Gerovital-H3 si Aslavital.
In plus, fiind interesatd de imbundtdtirea gradului de sndtate al populatiei

bdtrdne initiaz, organizeazd i dezvoltd, intr-o conceptie unitard, dispensarizarea
acestui segment populational pe intreg teritoriul Romdniei, prin infiintarea a 360 de
unitfiti geronto-geriatrice in mediul urban si rural, unde pnd in 1964 au fost

dispensarizati cca. 100.000 de vdrstnici.
Rezultatele sunt consemnate
publicate in materialul de sintezd:

Alexandru Ciucd (Ed.), Dispensarizarea populapei varstnice, Institutul de
i
Geriatrie, Bucuresti, 1964. Documentatia redactatd in scop informativ pentru

cadrele medicale si de asistenta sociald este structuratd in 5 capitole: Profilaxia
imbeitrnirii precoce (prof. dr. Ana Aslan), O nou problematicei in seineitatea
publicei (dr. Al. Ciucd, capitol axat pe evolutia demogaficd in Romdnia,
schimbarea in structura morbidintii si noua problematicd a ocrotirii sdndtdtii patologia bdtrdnetii), Organizarea dispensarizeirii populatiei v eirstnice (dr. Al.
Ciucd), Notiuni de bazii in gerontologia clinicei (dr. C. David), Notiuni de
laborator in gerontologie (dr. Al. Vrdbiescu).
Activitatea stiintificd a institutului, de cercetare, clinic geronto-geriatricd
si de expunere a rezultatelor cu medicamentele eutrofice - anti-imbdtranire
originale - Gerovital-H3 si Aslavital a fost prezentatd periodic la conferinte,
simpozioane si congrese in tara si in strdindtate. Iatd ateva dintre manifestdrile de
geronto-geriatrie desfdsurate in acea perioadd, in Romdnia.
In 1959, a avut loe la Bucuresti Conferinta nationalei privind patologia

omului btrcin, unde au fost discutate problemele majore ale geriatriei, lucrdrile
fiind publicate (text prescurtat) in revista Informatia medicala romana (cu editii
paralele in limbile englezd, francezd, rusd).
Pe 26-27 iunie 1972, tot la Bucuresti, s-a desfdsurat Simpozionul
International de Gerontologie, cu cloud teme principale Profilaxia beitrnetii,

Longevitatea factorii de mediu, lucrdrile (in extenso sau rezumat) fiind publicate
In limbile englezd, francezd, germand, italiana sau romnd. Se remarcd cele 3
lucrdri de inceput de gerontoprofilaxie terapeuticd:
Asian, C. David, La prophylaxie du vieillissement par le Grovital-H3 ;
A. Aslan, Al. Vrdbiescu, Recherches exprimentales concernant la prophylaxie
au Grovital- H3;
-
A. Asian, Al. Ciucd, Results of some practical researches in the field of
gerontoprophylaxis.
In perioada 7-10 septembrie 1977, la Neptun, pe malul Wadi Negre, a avut
loc cel de Al 8-lea Congres European de Gerontologie Clinicei, lucrdrile (in limba
englezd sau francezd) flind editate de dr. biol. Vladimir Iuliu Gusic intr-un volum
de 748 pagini: Travaux du VIII-me Congrs Europen de Grontologie Clinique.
Rapoartele si comunicdrile au fost grupate in 6 sectiuni: I - Researches on the

process of ageing and its prevention, II - Arterial hypertension in elderly patients,
www.dacoromanica.ro
13
mechanisms and treatment, Ill - Ageing and ageing pathology at the humoral and
cardio-vascular level, IV - Renal diseases in elderly, V - Depression in elderly, VI
- Respiratory infections and other aspects of pneumopathology in elderly.
intre 9-11 iunie 1988, la Bucure5ti s-a desaprat Congresul National de
Gerontologie ci Geriatrie cu participare internationalei. Lucrdrile congresului,
editate in volum de Al. Vrdbiescu, V. M. Arcan, V. I. Gusic 5i I. M. Copil, 5i

apdrute ca rezumate in Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics, suppl. la
vol. 9, no. 1, 1988 au cuprins:
- 1 raport general: M. Dumitru: The aging process. Gerontological data. Medical
and social implications;
- 3 rapoarte: Al. Vrdbiescu: The biometiy of aging; C. BdIdceanu-Stolnici: The
cerebral aging; V. Stroescu: The experimental and clinical pharmacology of

Procaine, Gerovital-H3 and Aslcrvital ;
- 2 sesiuni plenare, 27 sesiuni de comunican i
5i 8 sesiuni de postere grupate

tematic pe domenii: The biometry of aging, The cerebral aging, The
participation of the elderly in the socio-economic life, a symposium on Asian
therapy" and Varia.

In baza extinderii preocupdrilor de geronto-geriatrie, in 1956 se infiinteazd
Sectia de Geriatrie a Societdtii Stiintelor Medicale, afiliatd Sociefatii Internationale
de Gerontologie. Peste 10 ani, in 1966 ea devine Societatea de Gerontologie din
cadrul USSM - Uniunii Societdtilor de Stiinte Medicale.
Din 1980 i5i incepe aparitia revista institutului: Romanian Journal of

Gerontology and Geriatrics, cu difuzare internationald, in limba englezd
(rezumatele lucrdrilor in englezd, germand 5i romand), cu 4 numere pe an, in
Editura Academiei, pre5edinte al comitetului editorial fiind acad. prof. dr. Ana
Aslan. Pe langd cercearile i studiile din domeniile geronto-geriatriei, revista
redd in special rezultatele utilizrii profilactice, terapeutice 5i de recuperare cu
medicatia Asian, atat in patologia umand a varstnicului i adultului, cat 5i in
gerontologia experimentald. Activitatea institutului este publicatd 5i in alte reviste
5tiintifice din Romania, europene 5i internationale, in special studiile despre

mecanismele de actiune i efectele benefice anti-imbdtranire 5i pro-longevitate ale
eutroficelor Gerovital-H3 5i Aslavital.
In acest mod, prin intreaga sa activitate, coordonarea
i munca
colaboratorilor 5i a 5colii pe care a format-o, acad. prof. dr. Ana Aslan a impus in
viata 5tiintificd i medicaid, din tara 5i din strdindtate, INGG Bucure5ti 5i gerontogeriatria romanescd.
Colaborarea cu farm. dr. Elena Polovreigeanu i prof dr. doc. Valentin
Stroescu (Seful Catedrei de farmacologie de la Universitatea de Medicind 5i

Farmacie Carol Davila") 5i colaboratorii acestuia a conferit suportul 5tiintific
studiilor de farmacocineticd, farmacodinamie 5i tehnologie farmaceuticd, necesare
aparitiei medicamentelor Gerovital-H3 5i Aslavital.
www.dacoromanica.ro
14
De asemenea, colectivele de cercetkori i medici din INGG, au sprijinit

competent eforturile i progresul in tiintd adus de acad. prof. dr. Ana Asian.
Dintre acetia mentiondm pe: Al. Vreibiescu, Al. Chira, C. David, Al.
Ciucd, VI. Jucovschi, Georgeta Endchescu, C. End chescu, M Dumitru, C.
Baliiceanu-Stolnici, V. I. Gusic, V. M Arcan, I M Copil, P. Lalu, L. Ceimpeanu,
Elisabeta Constantinescu, Lidia Hartia, FI. Sacerdoteanu, G. Acalugdritei, R.

&meal, Ecaterina Mustard, R. Cressin, M Sanda, Cornelia Rusu, Livia Brazdev,
Marina Dobre, Victoria Dobre, C. Vascan, Speranta Beibeanu, Marcela Covic,
Valeria Reiddceanu, Floarea Revnic, Mariana Rchitd, Doina State, Tudora $uloc,
Nina Simion, Monica Beirsan.
PERSONALITATI SI CONCEPTE IN GERONTO-GERIATRIE

Ilia Ilici Mecinikov
Ilya Ilyich Mechnikov (in lb. englezd)
Elie Metchnikoff (in lb. francezd)
Ilia Ilici Mecinikov s-a ndscut in 1845 la Harkov, Rusia i a murit in 1916
la Paris, Franta. Unul dintre cei mai mari biologi de la sarit de secol XIX i
inceput de secol XX, savant cu larga deschidere enciclopedia., proeminentd fortd
creatoare in tiinta i medicina rusd i mondiald, descoperitor al unor procese
fundamentale specifice lumii vii, filozof, remarcabil scriitor i polemist, I. I.
Mecinikov este de origine romdnd, dupd tat-di sui ascendentii acestuia.
Olga Mecinikov, in cartea dedicatd sotului ei Vie dtlie Metchnikoff
tipdritd in editura Libraire Hachette, Paris, 1920, 272 pagini, demonstreazd filiatia
romdneasa a savantului. Cartea s-a tradus in limba englezd in anul urmdtor, 1921
i a rdmas pdnd astdzi cea mai build biografie a lui I. I. Mecinikov. in prima parte
Copildria i adolescenta, Olga, sotia dedica un intreg capitol (Cap. VI, pp.19-23 Strdmo,Fii (streibunii, precedesorii) descendentei rorndneti a lu I. I. Mecinikov.
Este vorba de Nicolae Milescu-Spkarul (n. 1636 in Modova - d. 1708 in Rusia),
boier i crturar umanist, erudit, diplomat, filozof, teolog, filolog, geograf, etnograf
i memorialist. Cdskorit Cu o moscovitd, au avut impreund mai multi fii i nepoti.
Trei dintre ei au revenit in Moldova i au intrat in armata rusa. Spdtarul Iuri

Stefanovici (unul din nepotii marelui Spdtar) s-a stabilit in Rusia in 1711 impreund
cu prietenul sau, domnitorul Dimitrie Cantemir (dupd pierderea bdtdliei de la

Sanileti, Prut) la curtea tarului Petra cel Mare, la Sankt Petersburg, care i-a oferit
vaste proprietti. Fiul sdu a primit numele de Mecinikov (purtdtor de sabie),

deoarece cuvdntul Spdtar semnifia pe cel de dregkor la curtea domneascd din
Moldova (i Tara Romdneasa), care purta la ceremonii sabia i buzduganul
domnitorului, iar mai tdrziu avea comanda cavaleriei. in generatiile care au urmat
s-au semnalat militari (in special), un marinar, un inginer de mine, un senator i
un om de tiintd - I. I. Mecinikov. Celelalte cloud prti ale monografiei, a II-a -
www.dacoromanica.ro
15
Veirsta despeirtirii. in Rusia, i a III-a - in Franta descriu in detaliu viata, creatia i

activitatea tiintificd a sotului ei. Remarcabild incheierea acestei arti, ce constd
intr-un Supliment bibliografic, care contine lucrdrile tiintifice publicate de I. I.
Mecinikov, in ordine cronologicd, din 1865 'And In 1916.
Mecinikov era mindru de originea sa romdnd, i deseori amintea de

descendenta sa din Nicolae Milescu-Spdtarul. De aceea, in activitatea sa, din 1888,
cdnd a inceput sd lucreze la Institutul lui L. Pasteur de la Paris, a sprijinit i s-a
imprietenit cu elevii i mai tinerii
sdi
colaboratori din Romdnia: loan C.
Cantacuzino (1863-1934) i Constantin Levaditi (1874-1954).

I. I. Mecinikov, prin opera sa tiintifica de exceptie, a contribuit la crearea,
intemeierea
i
fundamentarea microbiologiei, imunologiei, embriologiei
evolutioniste (aldturi de Al. O. Kovalevski - 1840-1900), patologiei comparate i
gerontologiei. impreund cu Cl. A. Timiriazev (1843-1920), a fost unul dintre cei
mai infldarati sustindtori i propagatori ai evolutionismului i darwinismului.
Ilia I. Mecinikov
A descoperit fenomenul fagocitozei in 1883 (Gr. phagein = a mnca, kytos

= celuld) i a emis teoria fagocitard a imunitdtii, confirmatd i integratd mai tdrziu
In teoria celulard a imunitdtii. Colaborator apropiat i apoi continuator al marelui
savant Louis Pasteur, multe din cercetdrile sale asupra fagocitozei, imunittii,
microbilor, toxinelor i vaccinurilor le-a publicat in Annales de l'Institut Pasteur.
In plus, o parte din studii au fost sintetizate in doud carp: Leons sur la pathologie
compare de ?inflammation, Paris, 1892
L'immunit dans les maladies
infectieuses, Paris, 1901.

In 1908, I. I. Mecinikov, impreund cu Paul Ehrlich (1854-1915) au primit
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicine:.. I. I. Mecinikov pentru descoperirea
www.dacoromanica.ro
16
fagocitozei, fundamentarea imunitdtii i cercethrile de microbiologie, iar P. Ehrlich

pentru inventarea chimioterapiei si lucrdrile din domeniul hematologiei si
imunologiei.
Contributiile sale in domeniul gerontologiei au intrat, de asemenea, in

patrimoniul stiintei universale, au fost confrmate de trecerea timpului si au
constituit repere importante, care au impulsionat, dezvoltat i diversificat
cercetdrile ulterioare de geronto-geriatrie. De mentionat c in epoca contemporan,
concluziile si metodele sale de prelungire a longevitdtii sunt mai actuale ca orcand.
incepand din 1901 pand in 1914, in Annales de l'Institut Pasteur, apar Etudes
biologiques sur la vieillesse i Etudes sur la flore intestinale, fiecare in mai multe
pdrti. in 1903, creazd cuvantul gerontologie (Gr. geron, -ontos = bdtedn, logos
= tiinta). Cele doud cdrti publicate in domeniu: Etudes sur la nature humaine.
Essai de philosophie optimiste, Masson, Paris, 1903, cu numeroase republicdri
posterioare si La prolongation de la vie. Essais optimistes, A. Maloine, Paris,
1907 (1-re d), 1914 (2-me d) se constituie ca sinteze integrative in

gerontologie, unanim apreciate la vremea respectivd si ulterior constituind surse
de dezvoltare i progres in cercetarea longevitdtii. De altfel, ele au fost traduse
si in limba englezd. Cea de a doua monografie, privire exhaustivd asupra

senescentei vegetale, animale i umane, este structuratd in noud pdrti (Etudes
sur la vieillesse; La longevit dans la srie animale; Etudes sur la mort

naturelle - dans le monde vgtal, le monde animal, dans rspce humaine;
Faut-il tenter de prolonger la vie humaine; Les rudiments psychique de
l'homme; Sur quelques points de l'histoire des socits animales; Pessimisme et
optimisme; Goethe et Faust; Science et morale)
oferd in plus si solutii
practice anti-imbtranire. Cea mai importantd este aceea de anihilare, inlturare

inlocuire a florei microbiene patogene intestinale cu cea saprofitd, care se
gdseste din abundentd in iaurt
si
laptele acru. Conexiunile stabilite de
Mecinikov dintre apArarea organismului prin fagocitozd si imunitate cu mdrirea
longevitdtii prin modificarea florei microbiene intestinale au deschis noi

perspective in consolidarea sanogenezei organismului uman, In geronto-terapie
si medicina anti-aging.
Prof. dr. Gh. Marinescu a cunoscut in detaliu creatia stiintificd a lui I. I.
Mecinikov, cu care de altfel a avut numeroase schimburi de idei i chiar

controverse stiintifice, opera acestuia flind si un izvor de inspiratie pentru
neurologul roman. Exact la doud luni dupd disparitia lui Mecinikov (15 iulie 1916),
pe data de 15 septembrie 1916, prof. dr. Gh. Marinescu 1-a elogiat pe marele savant
In sedinta publicd a Academiei Romane de atunci, incepand astfel: Cu moartea lui
Metchnikoff dispare una dintre cele mai de seam?"' personaliteiti ale viintei
contemporane. Zoologia, biologia i filozofia biologica serologia, precum
terapeutica au s6 deplcingei moartea acestui profund geinditor in care se gaseau
intrunite atilt de numeroase calit,ti, acele ale observatorului sagace, ale
tehnicianului abil, ale spiritului transcendent $i ale savantului, care, prin ipotezele
www.dacoromanica.ro
17
sale indreiznete
geniale, se 'Malta" cu mult deasupra celor mai multi din
contemporanii si. Dupd analiza genialelor descoperiri, teorii si experimente
ale marelui disprut, Gh. Marinescu dezvoltd contributiile savantului
la
mecanismele bdtranetii si mortii, amintind si de polemica ce a existat intre ei cu

privire la acest subiect. Dar, ceca ce nu uit sd aminteasca Gh. Marinescu in
discursul sdu, este ajutorul si bundvointa lui I. I. Mecinicov fatd de romnii I.
Cantacuzino si C. Levaditi: Mecinicov are un alt drept la recunofiinta noastrii.
A fost binevoitor cu comparriotii nofiri care au lucrat la Institutul Pasteur, fi
distinfii mei colegi Cantacuzino cl Levaditi au filcut o mare parte din studiile
lor in laboratorul marelui disprut (S. Riga, D. Riga, Ascendenta romneascd a
unui laureat Nobel - Ilia Ilici Mecinikov, Revista Romein de SiinCitare
2007, sub tipar).
Gheorghe Marinescu
Ca i I. I. Mecinikov, acad. prof. dr. Gheorghe Marinescu (1863-1938)
are contributii de mare anvergurd, in nasterea, fundamentarea i promovarea
geronto-geriatriei, pe lngd cele realizate in neurologie i neurostiinte.
Prin pregkirea sa complexd, de cercetare (preclinicd, experimentald)

medicaid
neurologie), prin lupta i frmntarea sa continua pentru bine,
progres i omenie, prin scoala pe care a format-o, prin eruditie si marea sa putere
de muncd, prof. dr. Gh. Marinescu a inscris prioritti mondiale in stiintd

medicind, flind unul dintre precursorii fundamentdrii biologiei pe chimia fizicd,
biochimie si biofizicd, i unul dintre principalii intemeietori ai neuromorfologiei
normale, patologice i experimentale, neurologiei anatomo-clinice i neurogeriatriei.
Contributia prof. dr. Gh. Marinescu la dezvoltarea geronto-geriatriei este

remarcabild, si se referd la:
- anatomia creierului Wean, histologia tesutului nervos in senescentd, mecanisme
(biologice, chimice) ce induc imbarnirea si involutia, posibiliati de regenerare
si transplantarea ganglionilor nervosi;
- neurogeriatrie, semiologia bdtrnului, reflexul palmo-mentonier Marinescu-
Radovici;
- geronto-profilaxia i gerontologia sociald.
Primele 10 lucrdri despre senescenta sistemului nervos si posibiliatile de

regenerare sunt comunicate si publicate la Paris:
- G. Marinesco, tudes sur l'volution et l'involution de la cellule nerveuse, Revue
Neurologique, 1899;
- G. Marinesco, L'volution et l'involution de la cellule nerveuse, Revue
Scientifique, 1900;
- G. Marinesco, Mcanisme de la snilit et de la mort des cellules nerveuses,
Acadmie des Sciences, Paris, communication du 23 avril 1903;
www.dacoromanica.ro
18
G. Marinesco, tudes sur le mcanisme de la snilit, Revue Gnrale des
Sciences pures et appliques, 30 dcembre 1904;

- G. Marinesco, Recherches sur la rgnrescence autogne, Revue Neurologique,
1905;
- G. Marinesco, Le mcanisme de la rgnrescence nerveuse, Revue Gnrale
-
des Sciences pures et appliques, 28 fvrier 1907;

G. Marinesco, Le mcanisme de la rgnrescence nerveuse. II-me partie. Les
transplantations nerveuses, Revue Gnrale des Sciences pures et appliques, 15
mars 1907;
G. Marinesco et M. H. Goldstein, Recherches sur la transplantation des

ganglions nerveux, Compte Rendus de l'Acadmie des Sciences, 18 fvrier 1907;
G. Marinesco,
I.
Minea, Nouvelles recherches sur la transplantation des
ganglions nerveux, Compte Rendus de l'Acadmie des Sciences, 25 fvrier 1907;

- G. Marinesco, I. Minea, Changements morphologiques des cellules nerveuses
survivant A la transplantation des ganglions nerveux, Compte Rendus de

l'Acadmie des Sciences, 18 mars 1907.
In aceste lucran, prof. dr. Gh. Marinescu examineazd si descrie
modificrile histologice nervoase in senescentA la nivel neuronal, neuroglial si

tisular, analizeazd competent teoriile in domeniu si cautd cal (teoretice si
experimentale) de solutionare a regenerdrii nervoase. Ele vor constitui suportul
cercetdrilor personale incluse intr-una din cele mai importante monografii asupra
anatomiei microscopice - normald, patologica si experimentald, a morfogenezei si
functiilor celulelor tesutului nervos, apdrut in 1909, la Paris.
Tratatul in cloud volume - Dr. G. Marinesco, Professeur de Clinique des

Maladies nerveuses A l'Universit de Bucarest, La cellule nerveuse, Tome premier
(90 figures, 520 pages), Tome second (162 figures, 628 pages), Octave Doin et
Fils, Editeurs, Paris, France, 1909, redactat si tipdrit intr-o prestigioasd editurd
francezd la inceputul secolului trecut, a devenit rapid o carte de referinta mondiald prima si cea mai completd monografie despre celula nervoasd, care isi pdstreazd
actualitatea si acum, peste 100 de ani.
De altfel, la mijlocul sec. XX, remarcabili oameni de stiint indicau

studierea acestei cdrti ca obligatorie: Murray L. Barr, Profesor de anatomie
microscopicd, Universitatea din Ontario, Canada, in prestigioasa revista Science,
1951, ...Nu este permis nici unui cerceteitor actual din domeniul neuro-anatomiei
s ignoreze aceast strlucitei 41 meticuloasa lucrare (La Cellule nerveuse, n. n.)
feicutei In Europa mai bine de o junultate de seco!.
Tratatul in 2 tomuri reprezintd volumele nr. 10 si 11 (Les Fonctions

nerveuses. La cellule), dintr-un total de 18 volume ale Bibliothque de Physiologie
(Directeur: Dr. J.-P. Langlois, Professeur agrge a la Facult de Mdecine de Paris,
Chef des Travaux physiologique A l'Acadmie de Mdecine). Urmdtoarele 5

volume, nr. 12-16, au fost scrise de W. Bechterew, Professeur de Psychiatrie A
l'Universit de Saint-Ptersbourg, si anume Les Fonctions nerveuses. Cerveau,
www.dacoromanica.ro
19
Moelle, Cervelet. Bibliothque de Physiologie a fa'cut parte dintre cele 40 de

Bibliothques (serii) ale grandiosului proiect francez Encyclopdie Scientifique de
langue franaise (publicat sub coordonarea Dr. Toulouse) la Paris, in Franta, la
inceputul secolului XX.
Prefata (8 pagini) este scrisd de prof. dr. Santiago Ramon y Cajal, laureat
al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicind in 1906, impreund cu Camillo
Golgi i incepe cu urmdtoarele fraze: Mon honorable collgue et savant ami le
Marinesco, de Bucarest, m'a confi la tache d'crire quelques lignes pour servir de
preface a son excellent livre. C'est avec plaisir que j'ai accept cette mission, bien
que son auteur n'ait nul besoin d'tre prsent au public mdical. Son activit
infatigable, ses recherches heureuses dans le domaine difficile de l'histologie du
systme nerveux lui ont acquis une rputation et une autorit plus que suffisantes
pour imposer a l'attention et aux loges du monde savant un livre sorti de ses
mains.
Vol. 1 (Cytologie normale) cuprinde Introduction et historique i 14

capitole, iar vol. 2 (Cytologie pathologique) este structurat in Introduction i 19
capitole. Subiectele privind imbdtranirea tesutului nervos sunt prezente pe tot
parcursul monografiei sau sunt tratate separat in subcapitole i capitole:

-
Ch. VII. C. Granulations colores. 2. Pigments jaunes, cristalloides (pp. 283316), 3. Rseau spcial dans la rgion pigmente de la cellule nerveuse (pp.
316-328);
Ch. X. Involution el Snescence (pp. 404-411).
Impresionantd este gandirea prof. dr. Gh. Marinescu, precum i modul de
abordare al subiectului i de concepere a artii. in monografie, eruditia i talentul

autorului, munca pasionatd a cerceatorului i permanenta documentare se imbind
cu interpretarea dialecticA duald (structurd / functie, normal / patologic, senescent&
involutie / regenerare-plasticitate), capacitatea deosebitA de analizd, remarcabila sa
putere de sintezd i tratarea pertinentd, cu echilibru a teoriilor pro i contra.
Caracterizarea tesutului nervos in imbAtrAnire este remarcabild:
neuroni: depopulare neuronald, scdderea volumului prin deshidratare,
diminuarea substantei cromafine - corpusculilor Nissl (cromatoliza), acumularea
pigmentului galben (de uzurd, de vArstA, lipofuscina), senescenta aparatului

neurofibrilar, alterdri ale membranei nucleare, divizarea i disparitia nucleolului;
nevroglii: creterea numdrului (aglomerare) - reactii gliale (satelitozd, gliozA);
neuronofagia: Le terme de neuronophagie que j'ai introduit dans la science,

signifie un phnomne biologique en vertu duquel les cellules nerveuses sont
dtruites par phagocytose. En d'autres termes, la neuronophagie n'tait dans ma
pense qu'une modalit de phagocytose; ...la notion de neuronophagie ... est une
notion complexe et la premire des conditions qui intervient dans sa production
c'est la mort ou mieux la ncrose de la cellule nerveuse qui, par une sorte de
www.dacoromanica.ro
20
chimiotaxie positive, appelle les phagocytes qui sont toujours des cellules
mobiles et d'origine mesodermique; La neuronophagie devient une ncrophagie.
Consideratiile asupra pigmentului galben (lipofuscina) s-au confirmat in
decursul timpului i sunt valabile i astazi, peste 100 de ani:
Pour avoir une ide plus exacte de la nature et de la morphologie du pigment, il
faut non pas recourir ez une seule mthode, mais utiliser toutes les mthodes
actuellement connues et parmi ces dernires ce sont la coloration au Sudan et la
mthode de Cajal qui mritent une attention toute particulire (vol. 1, p. 284);
Chez le vieillards et dans certains tats pathologiques, la portion de la cellule
occupe par le pigment est plus considrable que chez les sujets jeunes (vol. 1,
p. 284);
...il n'y a pas de granulations pigmentaires el l'intrieur du noyau (vol. 1, p.

285);
...les facteurs qui influencent sa production; nanmoins, l'influence de Page est

indiscutable (vol. 1, p. 287);
... il existe un rapport troit entre le type cellulaire, la quantit et la forme des
granulations pigmentaires (vol. 1, p. 289);
11 est certain que le pigment jaune s'limine en partie de la cellule nerveuse. La
coloration au Sudan m'a permis de constater des granulations colories en

jaune oran ge, non seulment dans l'adventice des petits vaisseaux de l'corce
crbrale, mais aussi dans leur intrieur; ce qui tendrait a prouver que la
quantit de pigment form al' intrieur de la cellule nerveuse est excessive, d'o
la ncessit qu'il soit limin, tout au moins en partie (vol. 1, p. 294);
En tout cas, la disparition progressive des lements chromatophiles est suivie de
Papparition de pigment jaune (vol. 1, p. 299);
Gheorghe Marinescu
www.dacoromanica.ro
21
Les facteurs qui dterminent l'apparition du pigment, et surtout du pigment

jaune, sont nombrewc: en voici les principaux:
L'ge...;
Les troubles nutritifs de la cellule, ...les intoxications lentes, ...;
La formation du pigment accompagne tous les tats dgnratifs
pathologiques (vol. 1, pp. 300-302);
In perioada 1922-1924, publicd 3 lucrdri definitorii pentru explicarea
proceselor de imbdtranire: un studiu in volumul dedicat lui S. Ramon y Caja!, in
1922; o lucrare in Annales d'Anatomie Pathologique (Paris), 1924; i monografia
G. Marinescu, Problema batranetii i a mortii naturale, Bucureti, 1924. Aici, sunt
avansate i argumentate 3 teorii revolutionare privind fenomenele i efectele
derulrii ontogenezei in ultimele sale etape:
- scdderea progresivd' a oxidazelor odatA cu inaintarea in varstA
i diminuarea
oxidazelor din citoplasma neuronald in paralel cu acumularea pigmentului
galben (de \II-std., lipofuscina);
mecanismele chimico-coloidale ale producerii senescentei, modifickile

alterdrile coloidale in neuronii bAtrani fiind comunicate inch' din 1912;
- degradarea energiei vitale (prefigurarea creterii entropiei) in imbdtranire
moarte: La snescence et la mort correspondent a la dgradation de l'nergie

vitale qui est fatale parce que la manire des tres vivants est soumise a une loi
gnrale qui gouverne l'nergie cosmique.
Lucrarea: Gh. Marinescu, Batranete si reintinerire, Academia Roman-,

Memoriile Sectiunii Stiintifice, Seria III, Tomul VI, Mem. 4, pp. 93-142, Cultura
Nationald, Bucureti, 1929 este structuratA in 2 pdrti distincte:
Noi cerceteiri despre mecanismul batrdnetii (pp. 93-116),
Rantinerire (pp. 116-142).

In prima parte, autorul prezintA o sintezd i discutie a cercearilor lui Mecinikov,
Ruzicka, Lumire, precum i a studiilor proprii (in special fermentii oxidativi oxidazele), iar in a doua parte, sinteza lucrdrilor lui Brown-Squard, Ancel i
Bouin, Steinach i Voronov.
Ulterior, la venerabila varstA de 70 ani, publicd alte 2 noi lucrdri importante
pentru gerontologie:
- Gh. Marinescu, Studii asupra mecanismului biochimic al bdtranetii
reintineririi, BuL Soc. Rom. NeuroL, 4(4): 172, 1933,
-
Gh. Marinescu, O. Sager, La force mitogntique du sang par rapport A. rage,

Bull. Soc. Roum. Neurol., 4(5): 372, 1933.
Reflexul Marinescu-Radovici (Reflexul palmo-mentonier) reprezintd o

descoperire insemnatd, unanim preluatd in clinica de neuro-psiho-geriatrie. Descris
initial in sindroamele pseudobulbare, ca urmare a leziunii fasciculului geniculat
(calea motorie piramidald), acest reflex patologic este prezent i la bdtrani i in
dementele senile.
www.dacoromanica.ro
22
Savantul romdn prof. dr. Gh. Marinescu - eminent neurolog

neuropatolog al vremii sale, a fost un deschizdtor de drumuri in stiinta si medicina
mondiald, prin prioritatile pe care le-a inscris in neurostiinte, geronto-neurologie
gerontologie.
Acad. prof. dr. Constantin Ion Parhon (1874-1969) a fost o somitate a
stiintei i medicinei romdnesti si mondiale. Crearea si dezvoltarea in Romdnia a
endocrinologiei (endocrino-psihiatriei, endocrino-geriatriei), a bio-gerontologiei,
geriatriei si medicinei anti-imbdtrnire, cat si a psihiatriei sunt indisolubil legate de
personalitatea savantului C. I. Parhon. Cultura medicaid vastd, genialitatea so,

gdndirea vizionard i sistemicd, interdisciplinard i integrativd i caliatile sale
exceptionale de cercetdtor au fost instrumentele sale creatoare", prin care a inscris
prioritdti majore in endocrinologia si geronto-geriatria mondiald.
Prof. dr. C. I. Parhon - eminent si neobosit cerceator, inegalabil sef de

scoald si un Om adevdrat (caracterizare a elevului ski - dr. Dumitru Postelnicu,
1969), a cdrui bundtate va rdmdne proverbiald (acad. prof. dr. Arthur Kreindler) a
fost un deschizdtor de drumuri, sprijinind rard rezerve specialisti pasionati si

inzestrati. Astfel, a incurajat i sustinut cu generozitate formarea a 2 noi scoli:
Scoala romdneascd de gerontologie-geriatrie - prof. dr. Ana AsIan si Scoala
romdneascd de terapie anti-imbdtrdnire - prof. dr. Simion Oeriu.
Viziunea biologicd generald, sistemicd i integratoare a lui C. I. Parhon
este redatd in conceptul de Biologia vdrstelor - Ilikibiologia - Parhon, C. I., La

ilikiobiologia: sus problemas, sus metodes, sus relaciones con la endocrinologia,
Revista Medica de Barcelona, Enero, 1925. A demonstrat in practicd adevdrul
gerontologia si geriatria sunt discipline de sintezei i Viinfe de granites - selectie de
argumentare clinicd:
triplul declin, involutie in imbdtranire - biologico-somatic, glande endocrine,

functii psihice;
aparitia in unele tulburdri endocrine a senescentei accelerate si patologiei

psihiatrice;
accelerarea imbAtrdnirii dup menopauzd i andropauz;
decelerarea i tratarea imbtrnirii prin bioterapii endocrine;
diferentierea in imbtrnire normal (senescent) i patologia (senilitate);
asocierea imbtrnirii patologice a creierului cu dementa senild sau vasculard;
agravarea imbtrnirii prin polipatologia vrstnicului.
Jaloanele Parhon, prin care au fost create si fimdamentate gerontologia si
geriatria rorridnescd, sunt relevate prin monografiile si tratatele publicate:
1909 - Parhon, C. I., Go!stein, M., Les scretions internes - pathologie et
physiologie, A. Maloine, Paris, 1909;
www.dacoromanica.ro
23
este primul tratat de endocrinologie din lume, i de asemenea include i

analiza interrelatiilor: sistem nervos - sistem endocrin - procesele de
Imbdtrdnire;
1925 - Parhon, C. I., Bil treinetea. Senilitatea, psihozele veirstei de involutie,
dementa senile', dementa arterioscleroticei (74 pagini), Institutul de Arte
Grafice Viata Romdneascd", lai, 1925;
1927 - Parhon, C. I., Sur le traitment de la vieillesse (474 pagini), L'anne
mdicale pratique, Paris, 1927;
1933 - Gh. Marinescu i C. I. Parhon au organizat cel de Al 21-lea Congres al
Societetii romne de neurologie, psihiatrie, psihologie ,Fi endocrinologie,
Sibiu, 1933 - care de fapt i de drept a fost Primul Congres national de

gerontologie i geriatrie;
Tema interdisciplinard - experimentald, preclinicd i clinicd - a congre-
sului a fost Beitreinetea; s-au prezentat 7 rapoarte (mentionate In

continuare) i 11 lucrdri: Marinescu, Gh., Studii asupra mecanismului
histobiochimic al imbatreinirii .i reintineririi, Parhon, C. I., Psihiatria
btrdnetii, Minea, I., Neurologia seniliteltii, Preda, G., Beitrelnetea din
punct de vedere psihologic, Ornstein, I., Biochimia begreinetii,
Kotzowski, D., Studii experimentale ale b trdnetii;
1948 - Parhon, C. I., Biitreinetea ,Fi tratamentul eL Problema reintineririi (203
pagini, 136 referinte bibliografice, rezumat in 4 limbi: englezd, germand,
francezd i rusd), Ed. de stat pentru literatura medicaid, Bucureti, 1948;
ulterior au apdrut o editie rusa i alta maghiard;
1955 - Parhon, C. I., Biologia veirstelor. Cercetefri clinice q experimentale (26
capitole, 451 pagini, 189 referinte) Ed. Academiei Romdne, Bucureti,

1955;
www.dacoromanica.ro
24
tratatul prezintd contributia personald in domeniu i cercetrile efectuate

sub coordonarea sa in 2 Institute din Bucureti: Institutul de
Endocrinologie i Institutul de Geriatrie;
1966 - Bibliographie des travaux du professeur C. I. Par/ion, pp. 9-63, tudes
sur la biologie des ges, pp. 35-37, in: Omagiu lui C. I. Par/ion, Preyedinte
de onoare al Academiei Romeine cu prilejul implinirii a 90 de ani, Ed.

Academiei Romdne, Bucure0, 1966;
la capitolul mentionat sunt inscrise 57 lucrdri de bio-gerontologie,
geriatrie, geronto-endocrinologie, geronto-psihiatrie i medicind antiimbdtrdnire ale lui C. I. Parhon.
Temele abordate i contributiile valoroase inscrise - prin lucrdri publicate
In revistele de specialitate, au devenit in prezent domenii deosebit de actuale in

medicina modernd (exemplificdri; lucrdrile de terapie anti-imbdtrdnire sunt
prezentate in capitolul urmdtor, la medicina anti-aging - C. I. Parhon):
bio-gerontologie:
rolul calciului in biologia vkstelor (1923);
metabolismul mineral i probele hepatice la bdtrni (1950);
proteinele, ionii i fosfataza la bdtrdni (1951);
serumalbumine i serumglobuline - variatiile cu vdrsta (1952);
variatiile volumului lichidelor extracelulare la bdtrni (1954);
variatiile proteinemiei, lecitinemiei i raportului lipide / colesterol, in
raport cu vfirsta (1933);
raportul dintre lipidemie i durata vietii (1949);
colesterolemia la bdtrdni i unele afectiuni endocrine (1951).
geriatrie i geronto-endocrinologie:
viteza de sedimentare a hematiilor In raport cu vdrsta (1950);
mielograma la bdtrdni (1950);
aparatul cardiovascular la bdtrdni (1951);
bdtrdnetea experimentald prin insuficientd mono- i biglandulard (1950);
imbdtrdnirea experimentald prin insuficientd uni- i pluriglandulard (1955);
insuficienta timo-splenicd asupra duratei vietii (1950);
imbdtrdnirea in raport cu constitutia endocrind (1950);
sindroame hipertiroidiene la bdtrini (1952);
functia tiroidiand la bdtrdni (1956);
epifiza umand in raport cu vdrsta (1957).
geronto-psihiatrie:
atentia la bdtrdni (studii clinice, experimentale, terapeutice), (1952, 1955);
memoria la bdtrdni (1955);
personalitatea in raport cu fiinctiile endocrine (1955);
tulburdri psihonevrotice la bdtrdni (1955);
manifestdri psihopatologice la bdtrini (1955).
www.dacoromanica.ro
25
Viata 5i opera, gandirea i creatia, personalitatea i venerabilitatea sa (a

trait 95 de ani) constituie adevkate trepte" in progresul 5i 5tiinta mondiald
romaneascd, unde numele, omul i5coa1a C. I. Parhon reprezintd pentru totdeauna
o referintd vie, un reper 5i un exemplu.
Ana Asian
Acad. prof. dr. Ana Aslan (1897-1988) s-a ndscut la 1 inuarie 1897, la
ca mezina sotilor Sofia 5i Mkgkit AsIan. Se pare ca Ana a mo5tenit mai
mult din firea mamei, o bucovineancd frumoasd 5i instruitd, cu vreo 20 ani mai
fandrd decat sotul ei. Ea s-a impdcat greu cu gandul cd Ana era decisd sa devind
doctor, considerand cd medicina este nepotrivit pentru o fatd. Neinduplecarea
mamei cedeazd atunci and Ana trece direct la greva foamei. Dar Ana Asian putea
fi la fel de bine 5i pilot. La 16 ani visa sd piloteze avioane, 5i chiar zboard cu un
mic aparat, tip Bristol-Coandd. Dar era randuit ca Ana Asian sd facd inconjurui
lumii gratie unei cariere desdvar5ite ca inventator, medic 5i cercetkor.
Ana Asian a urmat cursurile Facultkii de Medicind din Bucure5ti ?litre

1915 5i 1922. in 1921, la concursul de intemat, prof. dr. Daniel Danielopolu (18841955) o remarcd pe tandra studentd Ana Asian, moment care a initiat formarea ei
ulterioard. Astfel, dr. Ana Asian i incepe pregdtirea 5tiintificd 5i medicaid aidturi
de prof. dr. D. Danielopolu, 5efu1 Clinicii I medicaid de la Facultatea de Medicind
din Bucure5ti, unde devine preparator (1922-1924), asistent (1924-1936) 5i 5ef de
lucrki (1936-1946). in 1924, la 27 ani, tot sub indrumarea prof. dr. Daniel
Danielopolu i sustine Teza de doctorat Cercetri asupra inervafiei vasomotoare
la om. Cunoa5terea limbii franceze 5i germane i oferd posibilitatea studierii cu
u5urintd a literaturii medicale, mai ales ca in perioada interbelicd, cultura francezd
cea germand au influentat putemic dezvoltarea invdtmantului medical
romanesc. Spirit tank i entuziast, in 1923, dr. Ana Asian devine membru fondator
al Societtii Spitalelor din Bucure0i, iar in 1928, de asemenea, membru fondator al
Societeitii de Fiziologie Neurovegetativd. in 1936, este aleas membru titular al
Academiei de Medicind din Romania (institutie intemeiatd de prof. dr. D.

Danielopolu, personalitate marcantd a medicinei romane5ti, care in 1938 este ales
membru de onoare al Academiei Romane).
In 1946 este numitd profesor de medicind intern& la Clinica I medicaid a
Faculttii de Medicind din Timi5oara, institutie nou infiintatd, unde profeseazd intre
anii 1946-1949. Aici, 11 cunoa5te pe dr. Pius Branzei, chirurg, ce utiliza cu succes
novocaina in tratamentul pidgilor postoperatorii. Este perioada in care
investigheazd novocaina, aprofundeazd lucrkile lui Gh. Marinescu, C. I. Parhon, J.
M. Charcot, M. Biirger 5i este atrasd de viziunea terapeutic-constructivd a lui C. I.
Parhon asupra bdtranetii. Apare prima cercetare a lui A. Asian asupra efectelor
novocainei: Actiunea novocainei infectar In vend la om asupra ritmului

respirator, in colaborare cu S. Rosenzweig, publicatd in Bull. Acad Md. Roum.
www.dacoromanica.ro
26
(Bucarest), 7: 891-900, 1946. Aplicd novocaina intraarterial in cazurile de embolii,

apoi in fratamentul bolnavilor cu artroze 5i cu tendint la anchilozA, unde observd
pe langd recuperarea locald 5i imbundtdtirea marcatd a tonusului general, somnului
5i a stdrii psihice. Astfel, intuie5te existenta mecanismelor de actiune 5i efectelor
generale (eutrofice) 5i centrale (pe sistemul nervos) ale novocainei, in afard de cele
locale, deja cunoscute.
In deplaskile ei la Bucure5ti, expune cercetdrile 5i rezultatele tratamentului
cu novocaind prof. dr. D. Danielopolu, ce o indeamnd sd le comunice 5i publice
imediat 5i, de asemenea, prof. dr. C. I. Parhon, care flind astfel convins de efectele
anti-senescentd ale novocainei ii propune conducerea Sectiei de cercetdri
experimentale din Institutul sdu de Endocrinologie, in vederea continudrii acestor
studii. Astfel, prof. dr. Ana Asian devine 5ef de sectie in acest institut, in perioada
1949-1958, unde colaborarea cu C. I. Parhon a fost beneficd 5i excelentd: Parhon a
fost pentru mine suportul moral ci in mare meisurei lui ii datorez alria de a continua
cerceteirile - i5i amintea Ana Asian. Astfel, incepe istoria unei legende - Ana Asian
5i
a unei terapii miraculoase - tratamentul
anti-aging cu Gerovital H3 5i
Aslavital.
Din 1958 devine director al Institutului de Geriatrie (extins in 1974 ca

Institutul National de Gerontologie 5i Geriatrie) pand la moartea sa in 1988.
Beneficiind de un colectiv de exceptie 5i entuziast - dr. C. David, dr. Al.
Vrdbiescu, dr. Al. Chira cu echipele lor - are posibilitatea de a impune gerontogeriatria romaneascd in 5tiinta internationald 5i a transforma institutul intr-o
unitate de referintd, cunoscutd in lumea intreagd. Trebuie reamintit cd formarea
5i experienta acumulatd in domeniul medicinei interne 5i fiziologiei (aldturi de
D. Danielopolu), cat 5i in cel al endocrinologiei (aldturi de C. I. Parhon), i-au
permis o abordare originald 5i novatoare, holisticd 5i integrativd a imbdtranirii
5i bdtranetii. in plus, pregdtirea de bazd (initiald) in medicina internd 5i numai
apoi in geronto-geriatrie (ceea ce dr. Ana Asian a realizat cu 50 de ani in urmd),
obligatie introdusd de abia la nivelul anilor 2000 in SUA 5i UE, reprezintd
cerinta obligatorie in formarea unui medic geronto-geriatru, in contextul

politicilor actuale ale sistemelor de sdndtate 5i a celor de educatie medicaid
continua.
Cercetkile asupra novocainei, initiate la Timi5oara sunt continuate 5i

dezvoltate in Bucure5ti la Institutul de Endocrinologie 5i la Institutul de Geriatrie,
In paralel cu investigarea mecanismelor de actiune 5i efectelor altor substante

biotrofice, printre care APAB - acidul para-aminobenzoic (vitamina H'). intr-unul
dintre studii (de lung duratd - 3 ani) initiat in 1951, a administrat novocaind 2% i.
m. unui lot de 25 pacienti. La inceput, in timpul 5i la sfar5itul tratamentului s-au
fdcut examindri clinice 5i teste de laborator. S-au obiectivat diminuarea aspectelor
patologice, ameliorarea functiilor neuro-psihice, a potentialului biologic 5i aparitia
constantd a unor semne de revitalizare 5i regenerare:
www.dacoromanica.ro
27
f.
Ana Aslan
psihic: imbunatatire a atentiei i memoriei, a perceptiei vizuale, auditive

olfactive, indreptare a echilibrului psihic i neurovegetativ, scadere a starii
depresive;
nervos: reducere a patologiei aterosclerotice i pseudobulbare, diminuare a

rigiditatii extrapiramidale, cu ameliorarea echilibrului i coordonarii la pacientii
cu boala Parlcinson;
cardiac: normalizarea tensiunii arteriale;
muscular, osteo-articular: crqterea tonusului muscular i a mobilitatii
articulatiilor;
- piele i fanere: imbunatatire a troficitatii pielii i unghiilor, repigmentare i
cretere a parului.
Datorita valorii lor, rezultatele au fost:
evidentiate de C. I. Parhon in cartea sa Biologia vrstelor. Cerceteiri clinice
experimentale, Ed. Academiei Romane, Bucureti, 1955, la Capitolul XVITratamentul profilactic ci preventiv al fenomenelor de imbatrd nire. D. Actiunea
novocainei in procesele mbtrnirii, pp. 409-425;
publicate, C. I. Parhon, A. Aslan, Novocaina ca factor eutrofic 0 de intinerire,
Ed. Academiei Romane, Bucurqti, 1955.
Aplicarea practica a concluziilor tratamentelor cu substante biotrofice i
colaborarea cu o distinsa farmacista - farm. dr. Elena Polovrgeanu au permis

aparitia primului medicament din lume, eficace in profilaxia imbatranirii i
tratamentul batranetii: Gerovital H3, brevetat in Romania. Medicamentul are la
baza
novocaina
(clorhidratul
de
procaind),
procaina
fiind
esterul
dietiaminoetanolului (un amino alcool) cu acidul para-aminobenzoic. Primele

rezultate, comunicate la Congresele de Gerontologie de la Karlsruhe, Germania i
Basel, Elvetia, i publicate in strainatate, au fost in limba germana, in anul 1956:
www.dacoromanica.ro
28
A. Aslan, Novocain als eutrophischer Faktor und die Mglichkeit einer

Verlngerung der Lebensdauer, Therapeutische Umschau, 9: 165-172, 1956;
A. Aslan, Eine neue Methode zur Prophylaxe und Behandlung des Alterns mit
Novocain-Stoff H3 - eutrophische und verjngende Wirkung, Terapiewoche, 7:
14-22, 1956.
In perioada 1960-1970, prof. dr. Ana Aslan i colaboratorii creaza un nou
medicament - Aslavital, de asemenea patentat, inregistrat (ca medicament si

marc) i fabricat in Romania, avnd in compozitie procaina hidroclorid, un factor
activator si un factor antiaterogen. Aslavital-ul, fiind un trofic general si neuronal,
care infarzie procesele de senescenta, este indicat in profilaxia i tratamentul

batrnetii, i ca medicatie adjuvanta in bolle degenerative favorizate de varsta
inaintat.
Aceste 2 medicamente - Gerovital H3 i Aslavital au fost ulterior

diversificate din punct de vedere farmaceutic si al cailor de administrare: cale ()raid
(drajeuri), cale injectabila (intramuscular, intravenos, intraarterial, periarterial)
aplicatie externa (crema isampon).
In decursul timpului, rezultatele au fost comunicate i publicate in tara, din
1955 (v. capitolul: Institutionalizare - 1952: Ana Aslan si INGG - Institutul
National de Gerontologie i Geriatrie) i in straintate, incepand din 1956.
Astfel, Ana Aslan a participat la numeroase conferinte, simpozioane si

congrese internationale:
Congresses of the International Association of Gerontology (IAG), denumite

initial International Congresses of Gerontology (ICG): 4th ICG, Venice, IT,
1957 - 1 lucrare; 5th ICG, San Francisco, CA, USA, 1960 - 1 lucrare; 6th ICG,
Copenhagen, DK, 1963 - 2 lucran; 7th ICG, Vienna, AT, 1966 - 2 lucran; 8th
ICG, Washington, DC, USA, 1969 - 2 lucran; 9th ICG, Kiev, USSR, 1972 - 8
lucrari, 10th ICG, Jerusalem, Israel, 1975 - 3 lucrri; 1 1 th ICG, Tokyo, JP, 1978
- 1 lucrare;
International Conferences of Hungarian Gerontologists, Budapest, HU, 1962 - 7
lucrari, 1965 - 5 lucran;
Symposium on Theoretical Aspects of Aging, Miami, FL, USA, 1974;
Eur. Symp. Basic Res. Gerontol. (ES BRG): 4th ES BRG, Varberg, Sweden,
1973; 6th ES BRG, Weimar, Germany, 1976; 3rd Exp. Gerontol. Symp., Vienna,
Austria, 1978;
European Congresses of Clinical Gerontology (EC CG): 4th EC CG, San Remo,
Italy, 1965; 5th EC CG, Bruxelles, Belgium, 1968; 8th EC CG, Neptun,
Romania, 1977; 9th EC CG, Grenoble, France, 1980.
Cercetarile i rezultatele terapeutice cu Gerovital H3 i apoi Aslavital,
precum si alte subiecte de geronto-geriatrie (experimentala, clinica i sociald) au
fost publicate in diverse reviste de specialitate din intreaga lume, in limbile

germana, franceza, italiana, spaniola, rusa i engleza:
www.dacoromanica.ro
29
Therapeutische Umschau, Therapiewoche, Schw. Med Wochenschr., Miinchen.

Med. Wochenschr., Medizin. Klinik, Prakt. Arzt, Arzneimittelforschung,
Zeitschr. Ges. Inn. Med, Int. Zeitschr. Prophylakt. Med Sozialhygiene,
Prophylaxe, Prophylaxe und Therapie, Physikalische Medizin und
Rehabilitation;
- Revue Franaise de Grontologie;
- Minerva Medica (Torino), Giornale di Gerontologia (Firenze,, Torino), Folia

Medica (Napoli);
- Sovietskaia Medizina;
- Gerontologia (Basel),
Gerontologia Clinica, Acta Gerontologica, Consultants

Bureau (New York, NY), Journal of Gerontology.
Aprofundarea globala a geronto-geriatriei, de la cercetari experimentale la
clinica, de la studierea in decursul timpului a vastei documentatii despre

imbatranire si batranete pana la crearea de mijloace terapeutice eficiente de
revitalizare si decelerare a senescentei, de la discutiile cu dascalii, mentorii
colaboratorii pana la sintezele personale, toate acestea i-au permis Anei Aslan
elaborarea cu transpunerea in practica a conceptului holistic de gerontoprofilaxie i
a celui integrativ de btreinete siiniitoascl, active,'
utila sinteze integrative
dezvoltate i perfectionate ulterior.
Conceptul de gerontoprofilaxie Aslan 1-a prezentat pentru prima data la

Conferinta Internationala de Gerontologie de la Merano, Italia, in 1956, fiind
denumit de atunci Decalogul Anei Aslan i redenumit ulterior de dr. M. Dumitru
Cele 10 porunci ale Anei Aslan. Decalogul cuprinde Tratamentul eu-biotrofic
anti-imbatrdnire cu Gerovital H3 (Comandamentul nr. 10), alaturi de alte 9
imperative sanogenetice. Acestea, ce alcatuiesc conceptul de batreinefe seineitoasei,
activ
sunt:
Hrana - secretul pentru extinderea vigil;

Mixarea (activitatea) fizia ;
Antrenamentul pentru beitrdnele;
Veirsta criticei (vcirsta 40-65 ani);
Arta fi form de a avea emoiii pozitive;

Prevenirea bolilor cronice inveilarea de a trill cu ele;
Examinarea pregeriatricei i geriatric6;
Longevitatea -familia ci sanogeneza;
Timpul liber la beitrnete.
Una din realizarile practice (medicale) ale conceptului a fost crearea

Universitlii Vcirstei a Treia, inaugurad in orasul Roman din Moldova la 3
octombrie 1986, al carei motto era aforismul lui Miron Costin (1633-1691), un
mare umanist si cronicar al timpului sau: Nici trecerea timpului nu este mai pldcutei
ci frumoasa dealt cititul. Inspirad de prima institutie de acest fel - Universitatea

Persoanelor in Varsta, cread la Toulouse, Frantz de prof. Vallas, ea si-a desfasurat
activitatea sub patronajul Sociedtii Culturale i Stiintifice Miron Costin" si a
www.dacoromanica.ro
30
Institutului National de Gerontologie i Geriatrie. Rector fiind prof. dr. Ana

AsIan, universitatea a avut 4 facultdti: Stiinte social-politice, Stiinte umaniste,
Geronto-geriatrie, Terapie ocupationald i hobby-un. Prelegerile, avand ca
obiectiv activarea biologicd, neuropsihicd i sociald (finta umand fiind o
entitate bio-psiho-sociald) a persoanelor in varstd, acopereau o paletd largd de
domenii i preocupdri, de la cursul de biologie a imbdtranirii pand la cel
remarcabil de axiologie. Cunoaterea i corWientizarea valorilor umane in
general i a celor morale in special constituie un factor determinant, activ
dinamic in structurarea motivatiei i personaliatii persoanelor de varsta a treia
i a patra.
Timp de 36 ani (1952-1988), acad. prof. dr. Ana AsIan, aldturi de

colaboratori i coala pe care a format-o, a creat prioritti mondiale, a inscris
contributii de excelentd, a introdus, sustinut i dezvoltat concepte noi in tiintd i
biomedicind, impunand geronto-geriatria romaneascd in intreaga lume. in sintezd,
acestea sunt reprezentate de:
Conceptul unitar tridimensional al geronto-geriatriei (experimentaki-medicald-
social4). Fundamentat in practicd, el a insemnat naterea la mijlocul secolului

trecut in Romania a geronto-geriatriei tiintifice, prin inflintarea la 22 ianuarie
1952 a primului institut de geriatrie din lume. Dintr-un inceput, gerontogeriatria, institutul, cercetarea i aplicarea ei medicald au fost orientate
dezvoltate tridimensional (biologic-clinic-social). Institutionalizarea conceptului
a transformat Institutul de Geriatrie (ulterior INGG - Institutul National de

Gerontologie ci Geriatrie) intr-o unitate etalon, modelul romanesc fiind preluat
rapid pe plan international de numeroase tdri.
Conceptul global al dispensarizrii vrstnicilor la nivelul intregii fri, acesta
semnificand extinderea i aplicarea practicd in teritoriu a strategiilor i notiunilor
moderne de geronto-geriatrie. Materializarea conceptului a constat in
organizarea i functionarea unei re (ele medicale nationale de profilaxie a

imbtrdnirii, cat de terapie a 10 trdnetii i patologiei asociate. Exemplul
romanesc, a fost aplicat ulterior in diferite tdri de multe retele i sisteme de
asistenta i ingrijire a sndtdtii populatiei.
Conceptul holistic de gerontoprofilaxie activd.
Avand in vedere cd
bdtranetea incepe Inca din tinerete, necesitatea paradigmei nu intrd in
discutie, ci aplicarea ei institutionalizatd i eficace. Conceptul este centrat pe
medicatia eu-biotroficd, regenerativd, pro-vitalitate i pro-longevitate, care
interferd i decelereazd eficient mecanismele i efectele imbdtranirii.
Exponentul i rezultatul practic al acestei gandiri este medicatia romaneascd
- Gerovital H3 i Aslavital - ce are ca obiectiv activarea terapeuticd,
biologicd i psiho-nervoasd a organismului uman, profilaxia i tratamentul
imbdtranirii. Important de mentionat este ca aparitia celor cloud medicamente
romaneti a determinat explozia concurentiald a produselor gerontogeriatrice in intreaga lume.
www.dacoromanica.ro
31
4. Conceptul integrativ de beitr einete sneitoasii, active's' ci util, materializat prin
Decalogul Anei Aslan. El reprezintd cele 10 directii strategice de realizare a

stdrii de bine (Wellness) si a calitdtii vietii la virsta a treia si a patra.
Cele 4 concepte au fost vizionare i definitorii in orientarea, organizarea,
functionarea si progresul geronto-geriatriei mondiale. in fapt, modelul romdnesc datoritd valorii i eficientei lui - a fost rapid preluat i dezvoltat de toate statele
avansate, organizatiile guvernamentale, neguvernamentale si internationale, a

impulsionat si accelerat evolutia acestei stiinte i crearea de institutii, unitdti,
programe, retele nationale i internationale in domeniu.
Prezentdm o sintezd a acestora la inceput de mileniu, unificate in Resursele
Pro gramului Global al imbiltranirii - selectie:
Intergovernmental Organizations and Networks:
UN (United Nations), Divisions for Social Policy and Development, UN
Programme on Ageing, New York NY, USA;
UN, NGO (Non-Governmental Organizations) Committee on Ageing, New
York, NY,, USA and Vienna, AT;
WHO (World Health Organization), International Intergovernmental or

Related Organizations and Programs, Ageing and Life Course
Programme, Geneva, CH;
GINA (Geneva International Network on Ageing), Geneva, CH;
Regional Intergovernmental Organizations:
- Pan American Health Organization, Aging and Health Unit, Washington,
DC, USA;
- Eurolink Age, London, UK;
Non-Governmental Organizations and Networks,.
IFA (International Federation on Ageing), Qubec, CA;
- FL4PA (Fdration Internationale des Associations des Personnes Ages),
Paris, FR;
GAA (Global Action on Aging), New York, NY, USA;
- HAI (HelpAge International), London, UK;
- EURAG (European Federation ofthe Elderly), Graz, AT;
AIFA (Association Internationale Francophone des Ains), Qubec, CA;
AARP (American Association of Retired Persons), Whashington, DC,

USA;
AIUTA (Association Internationale des Universits du Troisime Age),

Paris, FR;
IPRA (International Project on Rural Ageing), WVU (West Virginia

University) Center on Ageing, Morgantown, WV, USA;
in 1974, prof. dr. Ana Aslan devine membru titular al Academiei Romdne.
Personalitate de vfirf a stiintei i medicinei romdnesti, a fost aleasd in numeroase
organizatii, asociatii, socieati stiintifice si academii, atat nationale eat si
internationale - selectie:
www.dacoromanica.ro
32
Executive Board of the International Association of Gerontology, din 1957;
Scientific Board of the Research Society of Food and Vital Substances,

Germany, din 1957;
Scientific Board of the World Union of Prophylactic Medicine and Social

Hygiene, Austria, din 1959; Chairman 1969-1973;
American Society of Gerontology, din 1965;
New York Academy of Sciences, USA, din 1968;
International Center of Social Gerontology, France, din 1969;
Brasilian Academy of Human Sciences, Brasil, din 1975;
Academia Tiberina, Italy, 1976;
Gerontological Society, Est Germany, 1977;
Associazione Nazionale Italiana Medici e Operatori Geriatri, Italy, 1977;
Gerontological Societies Confederation of Latin Countries, Spain, 1977;
Academia Rumena di Roma, Italy, 1977;
American Academy of Medical Preventics, USA, 1978.
In decursul timpului, acad. prof. dr. Ana Asian a primit pentru contributia
sa de excelentd In stiintd si medicind, numeroase distinctii nationale si
internationale - selectie:
Commander of the Order Merito della Republica", Italy, 1969;
- Commemorative Gold Mental, Nicaragua, 1971;
Cross of Merit, first class Order of Merit, Germany, 1971;
- Hero of Socialist Labor, Romania, 1971;
- Augusto Pinaud Medal of the Red Cross, Venezuela, 1972;
- Cavalier de la Nouvelle Europe, Prize Oscar, Italy, 1973;
- Knight of the Order Les Palmes Acadmigues, France, 1974;
International Prize Eva, Italy, 1974;
- Commander of the Order De Orange Nassau, I-Tolland, 1975;
- L'Ordre du Mrite, Grande Officier, Senegal, 1976;
- Dag Hamarskjoeld International Prize, Italy, 1977;
- Dama di Collare del Santo Graal, Nice, 1978;
- Honorary Foreign Citizen and Honorary Professor of Sciences, Manila,
Philippines, 1978;
-
President and Honoraty Guest of the Symposium Ageing Comes of Age,

Philippines Academy, Philippines Association of Gerontology and Geriatrics,
1978;
- Officer of the Order Merito della Republica Italiana, Italy, 1979;
- La Medaille et le Prix Leon Bernard, La 356me Assemble Mondiale de la

Sant, Geneva, Switzerland, 1982.
Ana Aslan s-a stins din viatd la Bucuresti, la venerabila varst de 91

ani, noaptea, la inceputul zilei de 20 mai 1988, dupd o grea suferintd, operatd de
cancer de colon, complicat postoperator cu o infectie cu piocianic.
www.dacoromanica.ro
33
Personalitatea, viata, opera i descoperirile acad. prof. dr. Ana Asian Romania au avut un impact imens in medicina i tiinta mondial, in industria antiaging i societatea internationald. Numele Asian a semnificat i s-a identificat cu
Gerovital H3, iar cuplul Asian - Gerovital H3 a reprezentat deopotrivd referintO i
simbol al Romaniei, al geniului romanese pe toate meridianele globului. Timp de o
jurnOtate de secol, la sfaritul mileniului trecut, legenda vie Asian - Gerovital H3 a
promovat prestigiul, performanta i imaginea Romaniei in intreaga Wine.
Avand in vedere rolul esential al acad. prof. dr. Ana Asian - Romania in
gerontologia i geriatria mondiald i deoarece medicamentul geriatric Gerovital
H3 - prof. dr. Ana Asian este primul medicament anti-aging din lume, utilizat
cu succes i pe scard largd in prevenirea imbdtranirii, contributia sa de

excelentd in domeniu este evidentiatO i in urmdtorul capitol: Medicina antiimbeitrdnire (anti-aging) V Viinjele longevittii, intr-un subcapitol exclusiv:
Ana Asian - geronto-geriatria, medicina bio-troficd V anti-aging: Gerovital

H3
yi Aslavitalt.
Simion Oeriu
Prof. dr. doc. Simion Oeriu (1902-1976), membru corespondent al

Academiei Romane a inscris o pagind memorabild in geronto-geriatria romaneascd
i intemationald, orientat in directia terapeutied anti-imbdtranire (profilaxie)
curativd-recuperare la bdtran i btranul bolnav.
Faptul a un biochimist roman a realizat un important progres tiintific in
gerontologia i geriatria mondiald, descoperind i fundamentand o linie terapeuticd
noud i inventand o medicatie originald anti-aging, se datoreazd urmdtoarelor:
solida sa pregtire universitard, la Facultatea de Stiinte din Viena, sustinerea la
numai 28 ani (1930) a Doctoratului in tiinte chimice, bun cunosator a 4 limbi
strine: germand, englezd, rusd, francezd, profesor i eful Catedrei de
Biochimie la Institutul de Medicina i Farmacie din Bucureti, autor a 3 Tratate
de Biochimie (ultimul fiind: S. Oeriu, Biochimie Medicaid (17 capitole, 812

pagini), Ed. Didactied i Pedagogied, Bucureti, 1974) i Director al Centrului de
Chimioterapie, Institutul de Biochimie al Academiei Romane;
cuno4terea aprofundatd a biochimiei medicale, pe care a extins-o integrativ la
regnul animal i vegetal, dublatd de o gandire profimd novatoare i capacitate
vizionard in cercetarea fenomenelor bio-medicale au condus la sinteze originale
prin care a identificat procese generale comune in domenii, tiinte i regnuri
diferite;
pasiunea i experienta deosebit in cercetarea biologie, biochimicd, medicaid i
terapeuticd a fost sustinua permanent printr-o gandire complementard corectarea dezechilibrelor biochimice etio-patogenice printr-o terapie specificA,
metabolied, ortomoleculard i de asemenea de logicd dialecticA - opunerea la
procesele de uzurd, devitalizare i imbdtranire a proceselor de biostimulare,
revitalizare, regenerare i anti-aging;
www.dacoromanica.ro
34
colaborarea de exceptie cu fiul sau Ion Oeriu - de asemenea i el Doctor in

tiinte chimice, formand Echipa Oeriu", dr. chim. Ion Oeriu sintetizand
substantele potential terapeutice, care in urma experimentelor farmacologice
erau selectionate cele mai active i lipsite de toxicitate;
cu o capacitate organizatorica deosebita, cu o larga deschidere in tiint, In

spiritul promovarii valorilor tinere i colabordrii multicentrice, pluridisciplinare
i interdomenii, a creat in Bucure5ti o adevarata Scoald Oeriu in gerontogeriatrie i terapia anti-aging: a condus zeci de Lucran i de licenta i Teze de
doctorat, a realizat sute de lucran i tiintifice, prezentate sau publicate in tara i
mai ales in straindtate, in numeroase tari: Elvetia, Germania, Anglia, Italia,

Franta, URSS, SUA etc., a efectuat sute de colabordri i teme de cercetare in
domeniu.
In sinteza, reperele Oeriu in tiinta i medicina mondiala (echipa Oeriu,
coala Oeriu i clasa substantelor donatoare de grupari SH bioactive) sunt

(selectie):
Oeriu, S., Biochemical aspects of ageing processes in the central nervous

system, Chemotherapia, 5(5-6): 9-361, 1962;
Oeriu, S., Tanase, I., Biochemical aspects of aging. II. The aminoacids in the
biochemical mechanisms of aging rate of processes in man, pp. 273-288, in: N.
W. Shock (ed.), Biological Aspects of Aging, Columbia Univ. Press, New York,
NY, 1962;
Oeriu, S., Proteins in development and senescence, pp. 23-85, in: B. L. Strehler
(ed.), Advances in Gerontological Research, vol. 1, Academic Press, New York,
NY, 1964;
este esential s evidentiem ca prof. dr. N. W. Shock i prof. dr. B. L. Strehler
sunt personalitatile de marca din SUA care au fondat i dezvoltat gerontologia
americana in anii '50 - '80;
Oeriu, S., Oeriu, I., The Monography of Fokisteina (fi (original product of
prof. dr. S. Oeriu), 31 pp., Industrial Central of Drugs, Bucharest, Romania,
1972;
Oeriu, S., Oeriu, I., Grupdrile tiolice ci rolul lor in biologie, Ed. Academiei,
Bucureti, 1977 (cuprins i rezumat in lb. engleza);
Ministerul Sanatatii (Romania), Produse farmaceutice folosite in practica

medicaid. Fokisteina Ug (Prof. dr. S. Oeriu), p. 197, Ed. Medicaid, Bucurqti,
1982.
In relatie etiologie-patogenie, a caracterizat un set primar de dismetabolii
generale, care apar i se acumuleazd progresiv in uzura (tanar > adult) i

imbateanire normala i patologica (adult -4 batean).
A grupat dismetaboliile din senescenta
boala in
directii
interdependente, centrate pe aminoacizi cu sulf din organism (uman, animal sau

vegetal):
www.dacoromanica.ro
35
Simion Oeriu
dezechilibre provocate de scaderea gruparilor SH (sulfhidril, reduse)
si
acumularea grupdrilor -S-S- (disulfurice, oxidate);

dezechilibre provocate prin scaderea metildrii (CH3) si constituirea deficitului
de metilare.
In replica terapeutica anti-aging si anti-boala, a descoperit substantele

donatoare de grupari SH bioactive (reduse, anti-oxidante), a inventat si brevetat
medicamentele care regleaza dismetaboliile primare SH / SS si deficitul de

CH3, denumite dupa compozitie Folcisteine U.
Fundamentarea, experimentarea, evaluarea
clinica
si
productia
farmaceutica a Folcisteinei U (prof. dr. S. Oeriu) a rezultat dintr-o vast

colaborare interdisciplinara pe parcursul a 17 ani (1951-1967):
cercetari experimentale (peste 40000 sobolani, 30000 soareci, 1300 iepuri,

2000 cobai, pisici, caini) - toxicitate acuta / cronica, studii farmacologice farmacodinamice: puternice actiuni anti-toxice, radio-protectoare, hepatoprotectoare, de corectare a dismetaboliilor biochimice (aminoacizi, proteine,
enzime, acizi nucleici, lipide - din tesutul cerebral, hepatic, renal, splenic,
sange) si de redresare a dismetaboliilor endocrine provocate experimental,
cercetari farmacologice - farmacodinamice - farmacocinetice cu radioizotopi
In administrar pe cal diferite si analiza concentratiei in 9 tipuri de organe
etc.,
studii clinice (multicentrice, efectuate in 14 clinici universitare si institute

medicale) - cuprinzand peste 5000 varstnici si bolnavi cu tulburari hepatice,
hormonale, sexuale, ale prostatei, neuro-psihice, dermatologice, reumatice etc.;
studii farmaceutice (de laborator si industriale, analitice si tehnologice) - privind
cele 2 forme de administrare la om: drajeuri si fiole.
www.dacoromanica.ro
36
Echipa Postelnicu - Slleanu - Chira

Pe tat-Amur gerontologiei romdnesti s-a format in anii '60 o echipd
tiintificd de avergurd, in coordonarea dr. Dumitru Postelnicu (1920-1978) endocrinolog, gerontolog, geriatru i elevul spiritual al marelui C. I. Parhon, cu dr.
doc. Victor SAhleanu (1924-1997) - endocrinolog, antropolog, om de o vasta

culturd biologick biofizicd, matematic, ciberneticd i cu dr. Alexandru Chira geriatru, gerontolog i specialist in medicina sociald. Echipa trivalentd - Institut de
endocrinologie (dr. D. Postelnicu), Institut de geriatrie (dr. Al. Chira) i Centru de
antropologie (director dr. doc. V. Shleanu) a realizat primul tratat de gerontologie,
publicat in 1969 in Romnia, chiar dacd titlul este cu modestie notat Introducere in
gerontologie.
nt/
7.!
...I '7,
01`.
r
V",
.1
114,
-14
wej ,
lit
'11
't
$
Victor Sahleanu
Caracterizarea tratatului:
Postelnicu, D., Chira, Al., Sdhleanu, V.,
Introducere In gerontologie (7 pdrti, 27 capitole, 365 pagini, 705 referinte

bibliografice), Ed. Academiei Romdne, Bucureti, 1969, relevd:
o carte de exceptie, de referintd in geronto-geriatria romdneascd, de o deosebitd
claritate i extrem de bine documentatd i argumentatd, un adevrat instrument"
gnoseologic i manual" de cercetare tiintificd i practicd medicaid in domeniu;
cele 7 prti cuprind: Preliminarii, Studiul analitic al imbettrniri, Studiul sintetic
al imbeitreinirii, imbtrcinirea umana imbeitranire ci boal, Probleme teoretice
generale ale studiului mbtrnirii, Probleme de terapeuticei i profilaxie

gerontologicei;
monografia relevd traditia romdneascd remarcabild i rezultatele de excelentd ale
geronto-geriatriei din anii '50 - '60, care au impus Romania in lume, inscrie
experienta tiintificd i medicaid a autorilor i este produsul trait" al culturii i
pregdtirii lor interdisciplinare, in domeniul de asemenea interdisciplinar al
gerontologiei;
tratatul - surprinzAtor de actual (i vizionar) la aproape 40 ani de la publicare,
reprezint un pionierat neegalat pdnd in anul 2007 in literatura tiintificd

medicaid romdneasc.
www.dacoromanica.ro
37
O selectie din colaborkile i lucrarile lor reprezentative in domeniu cuprinde:

Parhon, C. I., Postelnicu, D., Sahleanu, V., Petrea, I., Observatii asupra biologiei
microscopice a epifizei umane in raport cu varsta, St. Cerc. EndocrinoL, 8(3):
311-314, 1957;
Postelnicu, D., Sahleanu, V., Cercetari asupra reactiilor de adaptare in functie de
vrsti antrenament la obolan, Cong. Na;. Fiziot, Bucureti, 1967;
Postelnicu, D., Chira, Al., Reglarea neuroendocrina a organismelor batrane,

Viata Medicaid, 15(19): 1297-1302, 1968;
Postelnicu, P., Shleanu, V., Postelnicu, D., Chira, Al., L'approche cybernetique
du processus de vieillissment, Int Union PhysioL ScL - Regional Congress,
Braov, RO, August 10-16, 1970, Abstracts, pp. 490-491;
Postelnicu, D., Le problme de la rversibilit du temps biologique, Rev. Fran.
GrontoL, 11(1):35-36, 1965;
Postelnicu, D., Existe-t-il un syndrome non spcifique d'adaptation?, Rev. Roum.
EndocrinoL, 2(1): 3-14, 1965;
Postelnicu, D., Relations between involution and carcinogenesis on cellular

energetic metabolism level, Symp. Exp. GrontoL, Prague, 1967;
Postelnicu, D., Posibilit file ci limitele endocrinologiei, Ed. Academiei Romane,
Bucureti, 1973 - cuprinde un capitol dedicat geronto-geriatriei: Rolul glandelor
endocrine in imbeitreinirea organismului. Tratamentul beitninetii, pp. 99-108;
Sahleanu, V., Biologia imbatranirii, Rev. ,5'llin. V Adamacht, 34: 253-260,

1948;
Sahleanu, V., Beitrnefea ci hormonii, pp. 257-259, in: Actualitiiti in

endocrinologie fi metabolism, Ed. Academiei Romane, Bucurqti, 1962;
Sahleanu, V., Omul
imbeitreinirea, Colectia Orizonturi nr. 17, Ed.
Enciclopedica Romana, Bucureti, 1971.
Chira, Al., Caracteristici i particularitati ale aparatului renal la varstnici, pp.

221-227, in: Al. Ciuca (ed.), Dispensarizarea populatiei varstnice, Institutul de
Geriatrie, Bucurqti, 1964.
Dr. D. Postelnicu - in calitate de redactor responsabil adjunct a editat

volumul Omagiu lui C. I. Parhon, Prqedinte de onoare al Academiei Romcine cu
prilejul implinirii a 90 de ani, Ed. Academiei Romane, Bucure0, 1966.
Este un monumental i reprezentativ tratat international de gerontologiegeriatrie experimented, clinica i terapeutica, tiparit in prestigioasa Editura a
Academiei Romane, 531 pagini in format A4, cuprinzand lucrad din 8 tad publicate
In 4 limbi: romana, francezd, germana' i rusa:
primele 80 pagini cuprind - biografia i titlurile acad. prof. dr. C. I. Parhon, lista
lucrarilor efectuate i o sinteza a operei sale tiintifice i medicale;
urrheaza cele 70 de studii realizate de prestigioi cercetatori, medici i savanti
(selectie) din: Canada - prof. dr. H. Selye, Elvetia - prof dr. M. Bleuler, Franta -
prof. dr. H. Baruk, prof. dr. J. Decourt, prof. dr. H. P. Klotz, Italia - prof. dr. F.
Tranchetti, Cehoslovacia, Iugoslavia, URSS i Romania - prof. dr. C. I. Parhon,
www.dacoromanica.ro
38
prof. dr. A. Aslan, prof. dr. S. Oeriu, dr. D. Postelnicu, dr. doc. V. Sahleanu,
prof. dr. $t. Milcu, prof. dr. N. Lupu etc.
De asemenea, trebuie subliniat ca dr. D. Postelnicu a continuat i dezvoltat
endocrino-geriatria (fondata in Romania de acad. prof. dr. C. I. Parhon), iar

personalitatea i contributia in tiinta i medicina romaneasca a prof. dr. doc. V.
Sahleanu este oglindita i de formatia sa integrativa ca antropolog, de altfel el
conducand ca director destinele antropologiei roma'neti timp de 28 ani (din 1969
'Ana in 1997).
CONCEPTE SI DIRECTII ACTUALE iN GERONTO-GERIATRIE
INGG Ana Asian" - BUCURESTI

Moartea acad. prof. dr. Ana Asian (la 20 mai 1988) i modificarile
survenite in societatea romaneasca din ianuarie 1990 au implicat eforturi mari in
prezervarea i continuarea performantelor rornanqti in geronto-geriatrie, in
conditiile unei tranzitii dificile i prelungite.
intre 1988 i 1993, conducerea INGG (director general) a fost asigurata de
dr. Mircea Dumitru (pana in septembrie 1989, ef de Sectie Gerontologie Clinic,
de asemenea director din 1978 i in perioada A. Asian a institutului), dr.
Alexandru Vribiescu (care timp de 35 ani, din 1960, a fost i eful Sectiei
Biologia imbeitrdnirii) i de acad. prof. dr. Constantin Briceanu-Stolnici (ef
de Sectie Gerontologie Clinic, intre 1974-1993), toti trei fiind colaboratori
apropiati ai acad. prof. dr. Ana Asian.
In timpul directoratului prof. dr. Constantin Baldceanu-Stolnici:
- in 1992, 1NGG devine INGG Ana Asian", institutul purtand de altfel numele
celui mai mare geronto-geriatru roman, numele personalittii care a afirmat
Romania in tiinta i medicina mondiala;
- in acelai an, 1992, se impune oficial geriatria ca specialitate, prin
recunoaterea ei ca disciplina de catre Ministerul Santatii; astfel, in 1992,
sunt confirmati prin concurs primii 18 medici specialiti de geriatrie

gerontologie din cadrul INGG Ana Asian": dr. Maria Georgescu, dr.
Doina State, dr. Cristina Vlcea, dr. Monica Brsan, dr. Marcela Covic,
dr. Tudora ,,Suloc, dr. Georgeta Popescu, dr. Raluca lonica dr. Speran,ta
Bbeanu, dr. Rodica Petolea, dr. Rodica Pepenel, Dr. Dana Preda, dr.
Filofteia Dumitrescu, dr. Rodica Marcu, dr. Mihai Manu, dr. Radu Teodor,
dr. Florin Cuibw, dr. Paul Stelea.
In perioada 1993-2007, conducerea INGG Ana Aslan" a fost asigurata
succesiv (director general) de: prof. dr. Caius T. Dragomir, prof. dr. Nicolae
Teleki, prof. dr. Ioan Romopn, prof. dr. Alexandru Serbnescu, conf. dr.
Maria Georgescu, iar din 2007 de dr. Viorel Ochiani (manager) i conf. dr.
Gabriel-loan Prada (director medical).
www.dacoromanica.ro
39
Celebrarea in 2002 a 50 ani de la infiintarea Institutului National de

Gerontologie i Geriatrie Ana Aslan" a reprezentat o aniversare de bilant a
primului institut de profil din lume i a certifickii rolului sdu de excelentd la
fondarea i dezvoltarea geronto-geriatriei rorraneati i mondiale, de evidentiere a
contributiei remarcabile inscrisd de acad. prof. dr. Ana Aslan, de INGG, $coala
Aslan i valoroii sai colaboratori timp de jumdtate de secol. Celebrarea a fost
onoratd prin emisiunea a 2 tipuri de medalii: Medalla Jubiliarei de argint i cea de
bronz i a 3 categorii de diplome: Diploma Jubiliarei, de Excelentei V de Merit, care
au fost acordate in semn de apreciere pentru activitatea i rezultatele deosebite
obtinute In domeniu.
Structura actual a INGG este jalonata pe directiile fundamentale ale

geronto-geriatriei initiate de Ana Aslan, iar institutul are acum posibilitatea sd
studieze unitar fenomenul complex geronto-geriatric prin cercetare, clinica
medicaid (diagnostic i tratament geriatric), Invtdmant i dispensarizare a
vdrstnicului:
In Bucureti: Ambulatoriu (str. Spdtarului nr. 15, sect. 2), cu 8 cabinete de

specialitate (1 fiind de geriatrie) i 3 laboratoare (analize, radiologie i
recuperare-medicind fizica); Sediul central (str. Mdndstirea Calddruani nr. 9,
sect. 1) cu sector de cercetare - Sectia Biologia imbatranirii (Biologie celulard i
moleculara, Imunologie, Evaluarea varstei biologice, Gerontologie sociald),
sector clinic - 4 sectii de geriatrie (dintre care una de psihogeriatrie) i 4

laboratoare (Analize medicale, Exploran i functionale, Recuperare-medicind
fizica i Anatomie patologicd);
la Otopeni: in incinta unui parc-pddure de 33 ha, Sanatoriul Otopeni (os.

Bucureti-Ploieti nr. 307): Ambulatoriu, 4 sectii de geriatrie (tratamente cu
produsele eutrofice - metoda i terapia Ana Aslan: Gerovital I i Aslavitall)
3 laboratoare (Analize medicale, Radiologie i imagistica', Recuperaremedicind fizic i balneologie);
In tara: Bdile Felix (Hotel Termal), Bdile Herculane (Hotel Roman), Eforie Nord
(Hotel Efosan), Mangalia (Hotel Mangalia).
in acest mod, 1NGG Ana Aslan" i desrdwara activitatea ca unitate

sanitard de gradul 1 i de cercetare tiintificd de interes national, efectueaza servicii
medicale de profil (geronto-geriatrie), participa la invafamntul medical
(universitar i post- universitar) i constituie for metodologic pentru indrumarea i
coordonarea unitatilor de profil din tara. in 1997, INGG Ana Aslan" a elaborat
Programul National pentru asistenta medico-sociala a populatiei vrstnice din
Romeinia. El a constituit baza programului de profil nr. 14 - Programul National de
Preventie Gerontologicei i Geriatricd ci Protectia Vrstnicului, parte constitutiva a
Legii nr. 100 din 1998 - Legea asistentei de seineitate publica
Activitatea de cercetare experimentalei-preclinic, bio-medicala de
geronto-geriatrie din institut:
- continua' caile trasate de A. Aslan i colaboratorii;
www.dacoromanica.ro
40
se desfsoard cu echipe complexe pluridisciplinare alcdtuite din medici

cercetAtori de diverse specialitti (laborator, fiziologie, anatomie patologicd),
precum si cu specialisti din domeniile conexe (chimie, farmacie, biochimie,
biofizicd i biologie);
realizeazd studii interdisciplinare si integrative ale imbdtrAnirii la diverse

niveluri de alcdtuire ale organismului uman;
investigheazd mecanismele i procesele de imbdtrnire, normar si patologicd,
de accelerare i decelerare, de crestere a vitalitdtii i longevitAtii;
continua studiile de farmacocineticA si farmacodinamie ale medicatiei A. Aslan Gerovital H31 i Aslavitae precum i analizarea mecanismelor lor antioxidante,
anti-stres oxidativ, de reglare energeticd, eutrofice i homeostaziante, de

influentare a proceselor degenerative si involutive, la toate nivelurile de
organizare biologicd: molecular, subcelular si celular, tisular si de organ, de
sisteme si aparate, si de organism; acestea certifica rezultatele obtinute
inainte de 1990, precum i eficienta medicatiei A. Aslan in profilaxia
decelerarea imbdtrAnirii, cAt si in terapia polipatologiei involutive a vArstei a
treia si a patra.
Activitatea de cercetare clinicil-paraclinica de geronto-geriatrie din

institut:
dezvoltd cele trei directii majore de studiu din perioada Aslan - procesul de
senescentd umand, patologia asociatd i actiunile Gerovital 1131' i Aslavital la
persoanele in vfirstd;
In imbdtranirea umand, se urmreste stresul oxidativ, oligoelementele,
interrelatiile biochimico-metabolice, stabilirea virstei biologice si a criteriilor de
senescentd functionald, imbdtrnirea organelor, aparatelor i sistemelor (psihonervos, endocrin i imunitar, cardio-vasular, respirator, digestiv si renal, osteoarticular si muscular);
In polipatologia asociatd vfirstnicului, se investigheazd declinul cognitiv,
dementele senile, accidentele vasculare cerebrale la bdtrani, dementa vasculard
multiinfarct, hipertensiunea arteriald, ateroscleroza, bolle cardio-vasculare,
diabetul, osteoporoza i cancerele cu diverse localizdri In relatie cu procesele de
senescentA;
studierea Gerovital H3 ilsau Aslavital (mecanisme de actiune si efecte)

asupra organismelor adulte i bdtrAne (actiuni eu-bio-trofice, de decelerare
anti-imbdtrnire), cfit si asupra patologiei conexe de involutie.
Activitatea de cercetare a institutului privind gerontologia sociala

geronto-profilaxia gerontodemografia:
- de asemenea, continud experienta perioadei Ana Aslan, pe care o coreleazd cu
factorii de mediu si cu transformdrile economice, sociale, medicale i culturale
apdrute dupd 1990, precum i cu noile politici si programe (Programul National
de Preven; je Gerontologicei i Geriatricei $i Protectia Kirstnicului) ale
sistemelor de sndtate publica, ce se aplica in prezent;
www.dacoromanica.ro
41
se desf4oard cu echipe multidisciplinare (medici, cercetatori, psihologi,
sociologi, statisticieni, economiti);

- are acelai scop, de a facilita implementarea masurilor socio-economice i
medicale cu impact pozitiv asupra calitatii vietii omului in varsta, cu prelungirea
vietii sale active i imbunatdtirea stdrii de sandtate; cat i noi obiective rezultate
din fenomenul de imbdtranire demografica;
- s-au reluat cercetdrile cu Scala INGG-Jucovschi, privind ritmul biologic de
imbatranire normal (ortoger), cu sistemul validat de criterii de apreciere a

ritmului de imbtreinire ,Fi stabilirea vcirstei biologice medii, i studiile din
zonele cu longevitate crescuta din Romania;
- de altfel, determinantii imbatranirii sdnatoase - Healthy Aging constituie partea
romaneascd a unui proiect tiintific desfdurat in colaborare cu Northern Center

for Healthcare Research University at Groningen, Olanda;
- demografia imbatranirii ii inscrie studiile privind evolutia acestui proces pe
termen mediu - anul 2020, precum i in perspectiva anului 2050; cat i prin
analizarea impactului senescentei demografice asupra raportului dintre populatia
activ i pensionan i i a calitatii vietii in Romania.
Rezultatele originale obtinute de colectivele de cercetare din INGG Ana
Asian":
au fost comunicate periodic la manifestari tiintifice nationale i internationale;
au fost publicate frecvent in reviste de profil, din tara i din straindtate;
au fost premiate (de ex.: premiul I pentru lucrarea dr. biochim. Daniela
Grddinaru, Studii privind efectul unor produse geriatrice romdneVi asupra
rezistentei la oxidare a lipoproteinelor de joasei densitate, Congresul National
de Farmacie cu participare internationald, Bucureti, RO, 2002);
au fost patentate (de ex.: ing. Nicolae Hanu, dr. biol. Mariana Rachita, Procedeu
de cultivare a celulelor fi a unei metode optometrice de meisurare in dinamicd,
In timp real, a rspunsului celular la variatia unor factori de mediu, Brevet de
inventie OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii i Mdrci) nr. 108803, Bucureti,
RO, 1994).
in anul 1999, Societatea de Gerontologie (infiintat in 1966) devine

Societatea Romtinii de Gerontologie fi Geriatrie, organizatie nationald
profesionalltiintifica i pluridisciplinard. Ea are ca principal obiectiv promovarea
cercetarii i comunicarii interdisciplinare dintre cercetatori i medici, dintre diveri
specialiti ai tiintelor exacte pan la cei din domeniile socio-economice, dintre
diferite institutii i organizatii, pentru intelegerea proceselor de imbdtranire
biologicd i a efectelor acestora asupra indivizilor i societatii.
Dupa 1990, ii continua' aparitia Romanian Journal of Gerontology and
Geriatrics (ISSN 0254-2307), care ulterior devine revista Societiltii Romeine de
Gerontologie ,si Geriatrie. in prezentarea sa actuald, editata in limba romand i
englezd, revista este in primul rand oglinda cercetarilor i rezultatelor INGG Ana
Aslan". Sunt publicate studii originale i sinteze privind biogerontologia, geronto-
www.dacoromanica.ro
42
logia clinica (medicaid), geriatria, gerontologia sociald i demografica, precum si

investigatii asupra mecanismelor i efectelor medicatiei anti-imbatranire.
Alexandru Vrbiescu
CP gr. I dr. Alexandru Vribiescu (doctor in stiinte medicale, medic

primar, seful Sectiei Biologia imbdtrdnirii, director stiintific si director general al
INGG, presedintele Fundatiei Ana Asian", din 1993 membru emerit al Academiei
de Stiinte Medicale si din 1995 laureat al Premiului N. Gh. Lupu, conferit de

Academia Roland, in semn de pretuire pentru vaioroasa i indelungata sa
activitate stiintificd) a reprezentat unul din steilpii echipei,
institutului Ana
Asian i deopotriva o personalitate de marca a gerontologiei i geriatriei romnesti.
$i-a construit cariera stiintifica si medicaid printr-o perfectionare interdisciplinar continua' si la varf in fiziologie, fiziopatologie, endocrinologie,
gerontologie, geriatrie si terapiile anti-imbatranire: Facultatea de Medicind din IMF
Bucuresti (1943-1949), Institutul de Endocrinologie C. I. Parhon" (1949-1960) sef de laborator in cadrul sectiei de Fiziologie conclusd de prof. dr. A. Asian, curs si
stagiu de gerontologie in URSS (1958) - tara cu o traditie remarcabild in gerontogeriatria mondiala i bursier timp de 1 an (1965) al Asociatiei Claude Bernard",
Franta.
Colaborarea anterioard cu prof. dr. Ana Asian este din 1960 permanetizata
cand, in cadrul Institutului de Geriatrie (ulterior INGG) isi valorifica solida sa

pregatire si experientd in domeniu prin organizarea direct i coordonarea
neintrerupta timp de 35 ani a Sectiei de cercetare Biologia Imbtrnirii. Abordarea
pluridisciplinara i integrativa a unui domeniu prin excelenta interdisciplinar s-a
materializat in organizarea laboratoarelor constitutive ale sectiei: biochimie,
bioiogie, fiziologie, fartnacologie, hematologie, imunologie, anatomie patologicd.
Ca director stiintific al INGG a condus, stimulat si promovat cercetarea

geronto-geriatricd, care astfel a atins un varf performantial in perioada anilor '60 '90, Pasionat i deopotriva profesionist al cercetarii stiintifice (45 ani de activitate
neintrerupt) a asigurat permanent progresul si excelenta in INGG i in gerontogeriatria romanesca (selectie):
a efectuat i coordonat zeci de teme si contracte de cercetare bio-medicala;
a realizat peste 220 lucran i stiintifice, pe care le-a publicat sau comunicat, in tara
strAindtate;
a obtinut 7 Brevete de inventie (OSIM - Oficiul de Stat pentru Inventii si Mrci,

Bucuresti, RO) pentru aparatura medicaid, metode terapeutice i medicamente
noi;
a promovat performanta in domeniu, ca Editor sef din 1980 (anul de aparitie) al
Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics - revista INGG, ISSN 0254-
2307, fondata de prof. dr. Ana Asian, cu 4 numere pe an, lucedrile in limba
englez, publicatd de Editura Academiei Romdne si indexatd in Index Medicus;
www.dacoromanica.ro
43
Excerpta Medica; Aging; Geriatrics, Pregeriatrics, Rehabilitation; Chemical

Abstracts; Population Index;
seriozitatea revistei este confirmatd i prin Indexul de lucrdri, subiecte i autori
1980-1991, publicat in vol. 12, nr. 1-2, pp. 103-127, 1991, care indexeazd in
cadrul a 15 teme un numr total de 409 lucrdri;
a editat (co-editat) volume definitorii privind INGG, Gerovital H3
manifestdri tiintifice nationale i intemationale organizate sub egida INGG.
Prin valoare, performantd i intreaga sa activitate tiintifick medicaid,

organizatoricd i publicisick CP gr. I dr. Alexandru Vabiescu este un reprezentant
de marcd al geronto-geriatriei romneti (selectie):
din 1960 - membru al Sectiei de Geriatrie a Societtii Stiintelor Medicale
(devenit in 1966, Societatea de Gerontologie);
din 1965 - membru al Asociatiei Internationale de Gerontologie;
din 1966 - in Comitetul de conducere al Societtii Romeine de Gerontologie;
din 1968 - membru fondator al Uniunii Internationale de Medicine' Preventivei
din 1974 - membru in Societatea Americana' de Fiziologie;
din 1975 - membru al Academiei de $tiinte din New York;
1987-1992 - prqedintele Sectiei Bucuresti a Societtii Romcine de Gerontologie
(ulterior, din 1999, Societatea Romcinei de Gerontologie si
Geriatrie)
Mircea Dumitru
Dr. Mircea Dumitru (n. 1936) - doctor in tiinte medicale, medic primar
medicind interna, ef Sectie Geriatrie i director INGG (1978-1989).
Ca reputat specialist in cardiologie, cardiologia bdtranului i geriatrie a
inscris o importantd contributie in domeniu (seiectie):
a coordonat in INGG cursurile postuniversitare de: Gerontologie si geriatrie
(1978-1989), Electrocardiografia clinic et i Statistica in geriatrie (1986-1987);
a publicat monografia - Dumitru, M., Bazele geronto-cardiologiei, Ed.
Medicaid, Bucurqti, 1979 - distinsd cu Premiul Gh. Marinescu al Academiei
Romane;
a editat primul tratat de medicind geriatricd din Romnia - Dumitru, M. (ed.),
Geriatrie (12 capitole, 538 pagini), Ed. Medicaid, Bucure0, 1982 - Dumitru,
M., Geriatria - medicina vcirstnicilor si a Mtreinilor (cap. 1, pp. 29-45),

Gerontocardiologie (cap. 3, pp. 76-150), Glandele enocrine la batreini (cap. 9,
pp. 364-392); Hartia L., Aparatul respirator la biitran (cap. 2, pp. 46-75);
Bdiaceanu-Stoinici,
C.,
Gerontoneurologia
(cap.
4,
pp.
151-200),
Gerontopsihiatria (cap. 5, pp. 201-227); Aloman, N., Aparatul digestiv la

beitreini (cap. 6, pp. 228-274); Chira, Al., Gerontonefrologia (cap. 7, pp. 275307); Endchescu, G., Sagele la biitrcini (cap. 8, pp. 308-363); Moangd, M.,
www.dacoromanica.ro
44
Gerontoreumatologia (cap. 10, pp. 393-459); Berceanu, $t., Imunitatea

normald patologicd in senescent (cap. 11, pp. 450-480); i Degeratu, C.,
Balneofizioterapia ,vi recuperarea medicaid a vdrstnicilor (cap. 12, pp. 481500).
a publicat capitole de geronto-cardioiogie i geriatrie: Asian, A., Dumitru, D.,

Geriatria in familie, pp. 477-508, in: Medicina pentru familie, Ed. Medicaid,
Bucuresti, 1987; i Dumitru, D., Patologia cardiovasculari2' a vdrstnicului, pp.
243-271, in: R. Pun (ed.), Tratat de medicin interna vol. 4, Ed. Medicaid,
Bucurqti, 1994.
Aplicnd experienta, conceptia, metoda i terapia Asian a realizat
valoroase studii de gerontologie i geriatrie (selectie):
publicate cu precddere in Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics

(revista romand de specialitate in limba englezd, fondatd in 1980 de acad. prof.
dr. Ana Asian); i
comunicate la numeroase congrese internationale de biogerontologie,
gerontologie-geriatrie i medicind anti-aging din intreaga lume: Europa Germania (Frankfurt, Mannheim, Freiburg, Baden-Baden, Wiesbaden,
Hamburg, Dortmund, Stuttgart, Hannover), Olanda (Amsterdam, Harlem),

Italia (Roma, Florenta), Anglia (Brighton); Helsinki, Viena, Grenoble, Monte
Carlo, Bucuresti, Kiev, Sofia, Budapesta; America de Nord - Canada

(Vancouver), SUA (New York, Los Angeles, Chicago, Las Vegas, Boca
Raton); Mexic (Accapulco, Mexico City); America de Sud - Argentina
(Buenos Aires), Ecuador (Guayaquil); Asia - Jerusalem, Tokyo, Seul;
Australia - Adelaide.
Dup 1990, dr. Mircea Dumitru a continuat prezentarea in tara
strdindtate a geronto-geriatriei, pe 3 pianuri:
ca ramurd actuald a medicinei - a publicat (in format mic): Dumitru, M.,

Bdtrdnete activii (113 pagini), Ed. Medicaid, Bucuresti, 1984; Dumitru, M.,
Haragopal Thadepally, Aging well with dignity and holistic vision, Mexico City,
2005; Dumitru, M., Longevitatea demnd (149 pagini), Ed. Viata Medicaid
Romneascd, Bucuresti, 2006; i a editat 3 numere (1998, 1999, 2000) din
Geronto-Geriatrics
geriatrics;
International Journal of Gerontology - Chronome-
pentru cunoaterea personalitatii, operei i rolului princeps al acad. Ana Asian in

fondarea geronto-geriatriei romneti i a progresuiui ei in lume: La vida y la
obra de Ana Asian, Ed. Diana, Mexico City, 1993; Ana Asian, Ed. Medicaid,
Bucureti, 1997;
promovarea internationald a concepfiei-strategiei i metodei-terapiei Ana Asian
- Gerovital H3 i Aslavitae: in cadrul sistemelor informatizate globalizate International Antiaging-Systems Bulletin (www.antiaging-systems.com); i in
cadrul numeroaselor congrese internationale de profil la care a participat.
www.dacoromanica.ro
45
Constantin Bliliceanu-Stolnici
Acad. prof. dr. Constantin BilAceanu-Stolnici (n. 1923), neuro-geriatru
cu experienta notabild, seful Sectiei de Gerontologie cliniai (1974-1993) si director
general al INGG (1991-1993) a adus o contributie valoroasd in domeniu (selectie):
Baldceanu-Stolnici, C., Gerontoneurologia (pp. 151-200), si Gerontopsihiatria
(pp. 201-227), in: M. Dumitru (ed.), Geriatrie, Ed. Medicaid, Bucuresti, 1982;
Arseni, C., Balaceanu-Stoinici, C., Nica, I., Neurogeriatrie: Probleme de

diagnostic 0 tratament (376 pagini), Ed. Medicaid, Bucuresti, 1984;
Balkeanu-Stolnici, C. (ed.), Geriatrie practicil
(405 pagini), Ed. Medicaid
Almatea, Bucuresti, 1998;
numeroase studii de neuro-psiho-geriatrie 0 neuro-morfologie, publicate cu

precadere in Romanian Journal of Geronology and Geriatrics;
cu o vasta cultura
si formatie interdisciplinard a publicat numeroase

monografii si luerdri in psiho-neuro-cibernetica, antropologie, filozofie i
istorie a stiinfei, in care sunt cuprinse si noi aborddri privind imbeitreinirea
normalii fi patologic 6.
Cornelia Rusu
CP gr. I Cornelia Rusu (n. 1946) - cercetator principal gradul I, doctor in
stiinte chimice - specialitatea biochimie, chimist principal, este sefa Sectiei

Biologia imbatranirii, secretar stiintific al INGG Ana Asian", vice-presedinte al
Societe:ill Romcine de Gerontologie 0 Geriatrie i editor al Romanian Journal of
Gerontology and Geriatrics.
Spirit foarte inzestrat, dedicat cercetdrii i deosebit de competenta, ea este
o autoritate in domeniu (selectie):
supraspecializdri succesive - in Romania (imunologie fiindamentald, inginerie
genetica, computere si IT) si in Anglia (radicali liberi si mecanisme pro- / antioxidante in biologie si medicina' - la Departamentul de Biochimie, Universitatea
Brunei, Uxbridge si la Departamentul de chimie patologicd, Whittington

Hospital, Londra);
cercetdri valoroase si in premierd privind rolul radicalilor liberi 'in Embatranire -
patologie si mecanismele terapeutice anti-aging, scavengers, antioxidante ale

procainei 0 novocainei (Gerovital H3 0 Aslavital);
cca. 200 lucrdri stiintifice, dintre care peste 80 publicate, cu precadere in

Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics;
membru in prestigioase societati internationaie: International Society of
Antioxidants in Nutrition and Health; International Society for Free Radical

Research; International Association of Gerontology; New York Academy of
Sciences etc.;
formator in gerontologie-geriatrie: 5 cursuri elaborate, coordonator si lector la
cursurile de supraspecializare postuniversitard in domeniu.
www.dacoromanica.ro
46
0 selectie din lucrdrile publicate in Rom. J. Gerontol Geriatr. cuprinde:

Rusu, C., The relation between age and lipid peroxidation in rat liver and brain
homogenate, Rom. J GerontoL Geriatr., 1: 317-327, 1980;
Rusu, C., Views concerning the role of free radicals in the aging process, Rom.
J. GerontoL Geriatr, 2: 151-163, 1981;
Rusu, C., Aspects of lipid peroxidation in rat liver microsomes in relation to age,
Rom. J GerontoL Geriatr., 3: 81-88, 1982;
Rusu, C., The effects of age on the hepatic microsomal drug-metabolising

system in the white Wistar rat, Rom. J. GerontoL Geriatr., 3: 273-280, 1982;
Rusu, C., Experimental methods regarding the superoxide radical generation in
rat liver microsomes. Possible age-related applications, Rom. J GerontoL

Geriatr., 4: 281-287, 1983;
Rusu, C., Young, adult and aged rat erythrocyte susceptibility to autooxidation.
The action of Aslavital, Rom. J GerontoL Geriatr., 5: 281-285, 1984;
Rusu, C., Lupeanu, E., Age-related erythrocyte separation in dextran
discontinuous density gradient, Rom. J GerontoL Geriatr., 6: 201-205, 1985;
Aslan, R., Rusu, C., The action of Aslavital action upon red cell
lipid
peroxidation in rats with induced hemolytic anemia, Rom. J GerontoL Geriatr.,

7: 109-113, 1986;
Rusu, C., Lupeanu, E., Glucozo-6-phosphate dehydrogenase activity and rat
erythrocyte susceptibility to auto-oxidation in relation to age, Rom. J. Gerontol
Geriatr., 7: 277-281, 1986;
Rusu, C., Lupeanu, E., Serban, M., The action of Aslavital upon the
hematotoxicity induced by acute administration of carbon tetrachloride in white
Wistar rats, Rom. J GerontoL Geriatr., 9: 37-44, 1988;
Rusu, C., Lupeanu, E., Inhibitory effect of procaine, Gerovital H3 and Aslavital
on the production of superoxide radical, Rom. J Gerontot Geriatr., 10: 117129, 1989;
Rusu, C., In vitro studies concerning procaine and Gcrovital H3 effect on same
mitochondrial functions, Rom. J GerontoL Geriatr., 11: 217-223, 1990;
Rusu, C., Borp, C., Gridinaru, D., Ionescu, C., Gerovital H3 effect on the
peroxidation potential and superoxide dismutase activity in the rat liver, brain
and kidney homogenates, Rom. J GerontoL Geriatr., 13: 93-100, 1992;
Rusu, C., Bora, C., Gradinaru, D., Ionescu, C., Gerovital H3 and procaine
effect on monoamine oxidase activity and lipid peroxidation in the
mitochondrial fraction from rat brain and liver, Rom. J GerontoL Geriatr., 16:
19-30, 1995;
Rusu, C., Bora, C., Grddinaru, D., Ionescu, C., Antioxidant and lipid-lovering
effects of the original procaine - based products, Rom. J. GerontoL Geriatr., 18:
47-62, 1996;
www.dacoromanica.ro
47
Bora, C., Rusu, C., Gradinaru, D., Ionescu, C., Oxidative stress after glucose
loading in aged patients with impaired glucose tolerance and non-insulindependent diabetes mellitus, Rom. J. GerontoL Geriatr., 21: 36-51, 2001;
Gradinaru, D., Rusu, C., Bora, C., Ionescu, C., Studies regarding Gerovital H3
and Aslavital effects on low density lipoproteins resistance to oxidation, Rom.
J. GerontoL Geriatr., 24: 23-39, 2002;
Lupeanu, E., Rusu, C., Ionescu, C., Purine catabolism and antioxidant enzymes
contribution to the rat liver oxidase damage in the course of ageing, Rom. J.
GerontoL Geriatr., 26(3): 29-38, 2005;
Georgescu, M., Rusu, C., Revnic, F. et al., Gerovital H3 and Aslavital gerontoprotective and antioxidant mechanisms at cellular and molecular level
Rom. J. GerontoL Geriatr., 26(4): 27-45, 2005.
In 1998 a devenit membru in consiliul tiintific al revistei GerontoGeriatrics, unde a publicat o lucrare:
-
Rusu, C., Borsa, C., Gradinaru, D., Ionescu, C., Barsan, M., Rusu F., Serum
capacity and erythrocyte's peroxidation of atherosclerotic elderly patients,
Geronto-Geriatrics, 1: 93-103, 1998.
Etapa actuald
In prezent, INGG continua prin generatia" Asian progresul inscris in

geronto-geriatria mondiald de opera tiintifica i medicaid a acad. prof. dr. Ana
Asian.
Conf. dr. Maria Georgescu - bursa' de studii la Universitatea Roosevelt",

Facultatea de biologia imbatranirii i sociologie, Chicago, IL, SUA (1987), director
la Centrul de sandtate Ana Asian" din Chile (1993-1995), medic primar geriatrie
(1999), doctor in tiinte medicale (2004):
a abordat sau coordonat importante teme de cercetare tiintificd;
a publicat monografia - Gerontologie: aspecte fundamentale, vol. 1 i 2, Ed.
Universal Dalsi, Bucureti, 2004;
este preedinte al Societjii Romcine de Gerontologie i Geriatrie i editor ef al
Revistei Romne de Gerontologie ci Geriatrie;
distinctii i decoratii - Crucea rofie sanitarei, Salzburg, Austria, 1986; Ceteilean
de Onoare al oramlui Santa Cruz, Bolivia, 2000; Diploma de excelengi in

geriatrie, Ministerul Sanatalii, 2003; Ordinul Meritul Sanitar in grad de ofiter,
Bucureti, 2004.
Conf. dr. Gabriel-loan Prada - doctor in tiinte medicale, medic

medicina interna, medic primar geriatrie, Master of Science in geriatrie al
Universitdtii din Manchester - Anglia, diploma in gerontologie - International
Institute on Aging, United Nations i Universitatea din Malta, desfaoara o
valoroasa activitate in domeniu - selectie:
importante teme de cercetare tiintificd, un brevet de inventie;
www.dacoromanica.ro
48
peste 80 lucrdri prezentate sau publicate, in pea 5i strdinatate;

a publicat Cursul Geriatrie 0 Gerontologie, vol. 1, Ed. Medicaid, Bucure5ti,
2001;
este editor al Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics;
ef al Disciplinei de geriatrie 5i gerontologie 5i 5ef al Sectiei IV geriatrie din
INGG Ana Asian" etc.
In perioada 4-7 oct. 2007, INGG Ana Asian" 5i Societatea Romand de

Gerontologie 5i Geriatrie au organizat A 33-a Conferinfei Nationalei de Geriatrie ,5i
Gerontologie, cu tema: imbiitrnirea sneitoasil - prezeni ci perspective.
ALTE INSTITUTII
Pe langd conceptele de geronto-geriatrie, fondatorii gerontologiei 5i geriatriei - I. I.
Mecinikov, Gh. Marinescu, C. I. Parhon, A. Asian 5i personalitati - S. Oeriu, D.
Postelnicu, V. Sdhleanu, impreund cu primul institut de profil din lume - prezentate
anterior pe larg, in dezvoltarea domeniului 5i a specialitdtilor derivate, 5tiinta 5i
medicina romaneasca din Bucuresti, Iasi, Cluj, Oradea, Timisoara si Arad au

inscris contributii notabile in domeniu.
Bucuresti
in Bucuresti, s-au evidentiat prin realizari in geronto-geriatrie: Institutele
de Endocrinologie, de Biochimie 5i cel de Fiziologie, Spitalul Clinic de Psihiatrie
Prof. dr. Al. Obregia", impreund cu Institutul de Neurologie 5i Psihiatrie, Spitalul
de Boli Cronice 5i Geriatrie Sf. Luca" 5i Facultatea de Farmacie.
In gerontologie - geriatrie, Institutul de Endocrinologie a insemnat in fapt
opera lui C. I. Parhon 5i D. Postelnicu, Institutul de Biochimie cea a lui S. Oeriu
5i L Oeriu (prezentati atat anterior la concepte 5i personalitti, cat 5i in capitolul
ulterior Geneza, individualizarea 0 evolutia conceptelor romeinefii in medicina
anti-imbtrdnire fi fiiinfele longeviteifii), iar Institutul de Fiziologie realizdrile lui
C. Giurgea (detaliate de asemenea in capitolul urmdtor Geneza individualizarea 0
evolutia conceptelor romeinefii in medicina anti-imbeitremire 0 fiiintele
longeviteitii).
Reprezentativitatea Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. dr. Al. Obregia"

5i Institutului de Neurologie si Psihiatrie Bucure5ti, in geronto-geriatrie 5i psihogeriatrie este sustinutd prin urmdtoarele nume: V. Predescu, St. Nica, Al. Elias,
Catalina Tudose, fratii Sorin 5i Dan Riga.
Printr-o contributie medicaid 5i 5tiintificd de exceptie, pe o perioadd de 40
ani (1956-1995), prof. dr. doc. Vasile Predescu rdmane fondatorul gerontopsihiatriei moderne in Romania: doctorat 5i peste 70 lucrdri in domeniu, capitole
de geronto-psihiatrie 5i geronto-psiho-farmacologie in toate tratatele publicate,
numeroase cercetdri interdisciplinare de bio-neuro-psiho-geronto-geriatrie, studii
(primul in 1957) cu terapia Asian - Gerovital H3 etc.
www.dacoromanica.ro
49
Dr. *Stefan Nica-Udangiu, cercetdtor tiintific in Institutul de Neurologie

Psihiatrie, a inscris o suitd de rezultate valoroase in domeniu. in acord cu J.
Ouls, 1970: Astenia fizic i psihicei, fatigabilitatea yi depresia larvat se
intlnesc la aproximativ jumeitate din persoanele vrstnice care consult
medicul a dezvoltat cercetarea nevrozelor la bdtrani, interrelatiile nevroze ateroscleroza cerebrald - senescentd i impactul nevroze - bdtranete in calitatea
vietii (selectie):
Aspecte clinico-catamnestice In steirile pseudoneurastenice ci In neurastenia
veirstei inaintate, Tezd de doctorat, IMF Bucurqti, 1978;
Nevrozele la vdrsta fnaintat (20 capitole, 184 pagini), Ed. Academiei,
Bucure0, 1983;
Epidemiology of psychic disorders of neurotic intensity in old age, Rom. J
NeuroL Psychiat., 15(3): 167-176, 1977;
Catamnestic aspects of neurasthenia in elderly persons, Rom. J. NeuroL

Psychiat., 16(4): 243-320, 1978;
Nevrozele la varsta inaintatd, NeuroL Psihiat. Neurochir., 24(1): 11-22, 1979;
Les performances psychologiques chez les neurasthniques pendant la priode
d'involution, Rom. J. GerontoL Geriatr., 1(2): 249-258, 1980.
Avand in vedere progresul medicinei, cat i necesitatea acorddrii unei

asistente specializate in psiho-geriatrie, in cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie
Prof. dr. Al. Obregia", prof. dr. doc. V. Predescu a infiintat prima sectie modernd
de profil din Romania - Sectia nr. 13 de Geronto-psihiatrie. Sectia a fost organizatd,
conclusd i dezvoltatd de dr. Alexandru Elias, medic primar psihiatru, in perioada
1980-1992.
in acelai spital, din 1992, un capitol nou in psiho-geriatrie i dementa
Alzheimer este deschis de dr. CteiUna Tudose - medic primar psihiatru, doctor in
tiinte medicale, supraspecializare in gerontopsihiatrie, competent:1 in
managementul serviciilor de sdratate, expert in asistenta bdtranului i ef al Sectiei
nr. 2 clinic psihiatrie - profilatd pe psihogeriatrie (selectie):
a infiintat i coordoneazd Centrul Memoriei - Stationar de zi i Departament

pentru diagnosticul i tratamentul tulburdrilor cognitive - prima unitate de acest
gen din Romania;
a fondat in 1992 i este preedinte al Societlii Romne Alzheimer (SRA); SRA
este membrd din 1994 a Alzheimer Europe (AE), din 1995 a Alzheimer Disease
International (ADI) i Eastern and Central Europe Network (ECEN) a

organizatiilor care lucreazd cu populatia varstnick SRA a organizat la Bucure0
a I lth European Alzheimer Conference;
a fondat in 2002 i este preFdinte al Socierlii ,Stiintifice Romdne de studii

cognitive 0 boala Alzheimer, este membru fondator in 1999 a Asociafiei
Romne de Psihiatrie Geriatrica i este membru in societiti europene
internationale de psihiatrie, geronto-psihiatrie i boala Alzheimer;
www.dacoromanica.ro
50
autor al monografiei: Tudose, C., Dementele - o provocare pentru medicul de

familie, Ed. Infomedica, Bucuresti, 2001 si a numeroase studii in domeniu
comunicate si publicate;
sustine activitati de educatie medicaid continua In gerontopsihiatrie - pentru

psihiatri, geriatri si neurologi, cursuri de formare pentru medicii de familie si
personalui de ingrijire a boinavilor gerontopsihiatrici;
dezvoltd colaborki si parteneriate, romdnesti si intemationale, cu organizatiiie
de profil in domeniu.
Contributia fratilor CP gr. I dr. Sorin Riga i CP gr. I dr. Dan Riga va fi
prezentatd ulterior in subcapitolui cercetdri avansate in geronto-geriatrie.
Reprezentativitatea in geronto-geriatrie a Spitalului de bolnavi cronici
geriatrie Sf. Luca" este sustinutd prin activitatea notabild In domeniu a dr.
Constantin Bogdan - medic primar medicina internd si gerontologie-geriatrie,
doctor in stiinte medicale si director general al spitalului (1975-2000) - selectie:
cdrti de specialitate - Vulcan, P., Wolfshaut, A., Bogdan, C., Dermatozele

vrstnicului, Ed. Medicaid, Bucuresti, 1985; Bogdan, C., Elemente de geriatrie
practic, Ed. Medicaid, Bucuresti - ed. I, 1988, ed. H, 1992; Bogdan, C.,
Geriatrie (449 pagini), Ed. Medicaid, Bucuresti, 1997; Bogdan, C., Stoianovici,
$., Ghid de nursing geriatric, Ed. Zecasin, Bucuresti, 1997;
autor a peste 240 lucrdri stiintifice, dintre care 70 publicate in tara (Romanian
Journal of Gerontology and Geriatrics etc.) i strdindtate (Grontologie - Paris
etc.);
cdrti pentru educatie medicaid in geriatrie - Bogdan, C., in prag de pensionare,

Ed. Medicaid, Bucuresti - ed. I, 1979, ed. II, 1984;
in Romnia - membru fondator si vicepresedinte al Societtii Romne de

Gerontologie fi Geriatrie, Fundatiei Ana Aslan, Asociatiei Romne pentru
Dezvoltarea Ingrijirilor Paliative; membru fondator si presedinte al Fundatiei
pentru ingrijiri Comunitare i membru fondator al Societtii Romdne pentru
ingrijirea suferinzilor de board' Alzheimer;
membru in numeroase societti stiintifice intemationale: International
Psychogeriatric Association, Socit de Grontologie, Socit de
Psychogriatrie de langue franaise etc.
Reprezentativitatea in gerontofarmacologie-geriatrie a Faculttii de
Farmacie din Bucuresti este data de personalitatea acad. prof. dr. doc. Dumitru
Dobrescu.
Absolvent a 2 faculati: de Farmacie (1949) si Medicin generaid (1958),

medic primar si fannacoiog clinician, doctor in stiinte medicaie si docent in stiinte
medicale, profesor (din 1973) la Catedra de farmacologie a Faculatii de Farmacie
din Bucuresti - este autoritatea nr. 1 in domeniul medicamentului in Romdnia, prin
pregAtirea remarcabild, vasta sa experientd, activitatea de excelentd, inventator de
medicamente (10 brevete de inventie si 5 medicamente originale) si autor a 13
manuale si tratate, presedinte al Comisiei Medicamentului (1978-1993) si director
www.dacoromanica.ro
51
Institutului pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetdrii

Farmaceutice - ICSMCF (1990-1993).
Contributiile majore inscrise in geriatrie, geronto-farmacologie si gerontoterapie de acad. prof. dr. doc. Dumitru Dobrescu sunt:
tratatul - in premierd pentru Romnia - Dobrescu, D., Gerontofarmacologie (370
pagini), Ed. Mondan, Bucuresti, 1995; monografia cuprinde 7 capitole generate gerontologie-geriatrie,
farmacocinetica
gerontologicd,
farmacodinamica
gerontologicd, farmacotoxicologie gerontologic, farmacografia gerontologicd,
farmacoterapia generald si gerontologicd, si farmacoepidemiologia generala, si
alte 45 capitole (clase de medicamente) utilizate in geriatrie si la omul varstnic;
al
medicamente originale prof. dr. doc. D. Dobrescu, brevetate ca inventii,

destinate farmacoterapiei geriatrice si polipatologiei virstnicului:
- Meclosulfonat (Romener) - ca medicatie neuro-psiho-tropd, nootropd, neuropsiho-tond si neuro-psiho-geriatrick
- Distonocalm (sulfat de atropind 0,20 mg, alcaloizi totali din corn de secard
0,30 mg; clorhidrat de propranolol 15 mg; amobarbital sodic 25 mg) si

Calmogen (metansulfonat de dihidroergotoxind 0,30 mg, alcaloizi totali
exprimati in hiosciamind bazd 0,20 mg sub form de extract uscat de
beladond; clorhidrat de propranolol 10 mg; clorhidrat de hidroxizin 10 mg) ca terapie geriatricd sinergic in tulburdrile (distoniile) neuro-vegetative,
neuro-psihice, psiho-somatice, cardio-vasculare si digestive, frecvent intalnite
la vrstnici;
medicamente homeopatice - Gerosan (prevenirea si tratarea fenomenelor de
imbdtrnire) si pentru terapia polipatologiei vrstnicului - Aterosan
.
(tratamentul hipercolesterolemiei), Reumasan (tratamentul reumatismului

cronic), Catarsan (tratamentul cataractei).
in tara
De asemenea, trebuie evidentiatd contributia de marca a unor personalitdti,
institute si clinici din tara la dezvoltarea si progresul gerontologiei si geriatriei

romnesti, Inca din primele decenii ale secolului trecut (selectie si repere).
la*
studiile de specialitate realizate in perioada Iafi de prof. dr. Al. Obregia si

prof. dr. C. 1. Parhon;
medicamentul nootrop-psihotrop-somatotrop ASFA (1958-1985) aplicat in

patologa psihiatricd si neurologicd a bdtrnului;
conceptul bio-psiho-social prof dr. Petre Brdnzei (1970), aplicat in psihogeriatrie ca dinamicd etio-patogenicd si strategie terapeutick
Oblu, N., Pollingher, B., Rusu, M., Ateroscleroza cerebroid, Ed. Junimea,
Iasi, 1976;
Duda, R., Gerontologie medico-sociald, Ed. Junimea, Iasi, 1983;
www.dacoromanica.ro
52
Duda, R., Considrations sur l'ducation sanitaire grontologique de la

population, La Sant Publique, 1983;
Popescu, C. D., Aspecte morfofunctionale ale sistemului arterial cerebral

legate de eyolutia yeirstei, Teza de doctorat, UMF IaA 1991;
Popescu, C. D., imbtreinirea creierului si a sistemului sdu arterial, ed. II,

Ed. Polirom, Ia*i, 1997;
Miler, V., Ursache, M., Gerontostomatologie clinica Ed. Apollonia, Iai,

1998.
Cluj:
acad. prof. dr. Constantin I. Urechia (1883-1955):
- a publicat prima monografie din literatura franceza despre Boala Pick (sin:
atrofie cerebrald circumscrisa, dementa presenild (50-60 ani),
simptomatologie foarte asemdnatoare cu dementa senila - boala Alzheimer);
- Urechia, C., Mihailescu, S., Dementele senile, dementa arterioscleroascl,
psihozele presenile, fase. III, 1927, in: C. Urechia, Tratat de patologie

neuromintal 6, fasc. I-VI, Ed. Lepaje, Cluj, 1924-1931;
Fodor, O. (ed.), Biologie si veirst, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1971;
Fodor, F., Fugulyan, G., imbeitreinirea ochilor, Ed. $tiintifica i
EnciclopedicA, Bucure0, 1989;
Ghidrai, O., Geriatrie si gerontologie, Ed. Srima, Cluj-Napoca, 2000 (ed. 1)
i Ed. Casa artii de $tiinta, Cluj-Napoca, 2002 (ed. 2).
Oradea:
28th Symposium of the European Association of Geriatric Psychiatly,
Oradea, RO, September 15-17, 2000, organizat sub egida European
Association of Geriatric Psychiatry, de Romanian Association of Geriatric
Psychiatry, avdnd ca prewdinte al Comitetului local de organizare pe dr.
Nicoleta Marti - medic primar psihiatru i geronto-psihiatru, doctor in tiinte
medicale, membru al European Association of Geriatric Psychiatry i
International Psychogeriatric Association.
Timipara:
Romopn, I., Szucsik, I. A. (eds.), Gerontologie / Gerontology (31 capitole,
388 pagini), Ed. Dinamis, Timiwara, 1996;
Dehelean, M., Dehelean, P., Ienciu, M., Lazarescu, M., Marin, A., Romopn,
F., Curs de psihiatrie generate's, pentru veirsta adultei si inaintat, Ed. UMF,
Timiwara, 1998;
Dehelean, P., Depresia la viirsta a treia, Ed. Mirton, Timiwara, 2001;
sub coordonarea directa a prof. dr. Francisc Schneider - Universitatea de
Medicin i Farmacie Victor Babes" Timioara, s-au efectuat in decada

1989-1999 studii independente multiple preclinice (experimentale) i cliniceparaclinice (psiho-neuro-geriatrie), care au demonstrat comparativ eficienta i
superioritatea terapiei anti-stres / anti-aging Antagonic-Stress (dr. Dan Riga
i dr. Sorin Riga) fata de medicamente similare din domeniu;
www.dacoromanica.ro
53
* rezultatele cercetarilor avansate de la Timiwara privind terapia AntagonicStress
- Romania au fost publicate in tara (constituind subiecte de
monografii) i in stfainatate - selectie:

Schneider, F., Popa, R., Mihala, G., $tefaniga, P., Mihala, I. G., Matie,
R., Mateescu, R., Antagonic-Stress in mild to moderate dementia - a

double-blind, placebo-controlled study, 3rd Int. Cong. Clin.
PsychopathoL, Abstr. p. 15, Timiwara, RO, April 3-5, 1992;
Popa, R., Schneider, F., Mihala, G., Sterniga, P., Mihala, I. G., Matie,
R., Mateescu, R., Antagonic-Stress superiority versus Meclofenoxate in
gerontopsychiatry (Alzheimer type dementia), Arch. GerontoL Geriatr.,
19(S4): 197-206, 1994;
Schneider, F., Popa, R., Mihala, G., Stefaniga, P., Mihala, I. G., Matiq,
R., Mateescu, R., Superiority of Antagonic-Stress composition versus
Nicergoline in gerontopsychiatry, pp. 332-342, in: I. Zs.-Nagy, D.
Harman, K. Kitani (eds.), Pharmacology of Aging Processes. Methods of
Assessment and Potential Interventions, Ann. New York Acad. Sci., vol.
717, New York Academy of Sciences, New York, NY, 1994;
Mateescu, R., Bazele fiziologice ale gerontoprofilaxiei, Ed. Helicon,

Timiwara, 1996;
Popa, R., Studii psihologice privind atenuarea involutiei functiilor

intelectuale la veirsta a treia, Ed. Augusta, Timiwara, 1999;
Popa, R., Introducere in psihologia veirstei a treia, Ed. Augusta,

Timiwara, 1999.
Arad:
Universitatea de Vest "Vasile Gold4" (UVVG) din Arad - rector prof. dr.
Aurel Ardelean a dezvoltat din 2000 colaborarea tiintifica in medicina stresului,
imbatranirii i longevitatii cu CP gr. I dr. Dan Riga i CP gr. I dr. Sorin Riga,
Bucurqti - autorii terapiei anti-stres, anti-uzura i anti-imbatranire.
Recente sinteze ale colaborarii Arad-Bucureti, privind progresul
inscris in neuroltiinte, geronto-geriatrie i medicina anti-aging au fost
publicate in:
40FR.
,,
ABSTRACT BOOK
INTERNATIONL CONFERENCE
ON GERONTOLOGY
GERONTOLOGY TODAy
ABSTRACTILOOR.
1st ICG, 2006 - 9th DKMT, 2007 - Arad
www.dacoromanica.ro
54
E. Sorel, D. Prelipceanu (eds.), Images of Psychiatry - ROMANIA, Ch. II. 1.2.
(pp. 64-69), Ch. II. 1.3. (pp. 69-75), Ch. II. 1.4. (pp. 75-81), Infomedica
Press, Bucharest, RO, 2004 - editatd sub egida WPA - World Psychiatric
Association;
E. Klatz, R. Goldman (eds.), Anti-Aging Therapeutics, vol. 8, Ch. 27 (pp.
213-221), Ch. 28 (pp. 223-235), American Academy of Anti-Aging Medicine,
Chicago, IL, USA, 2006.
In organizarea UVVG-Arad s-a desNurat 1st International Conference on
Gerontology, Arad, Romania, September 15-16, 2006. Lucrdrile de bazd ale

conferintei au fost publicate Intr-un volum, In limba englezd: 7 sectiuni, 45 lucran,
325 pp. - Fr. Schneider, D. Podea, P. Nanu (eds.), Gerontology Today, Vasile
GoIdi,s Western University of Arad, Ed. Viata Medicaid Romdneasc, Bucureti,
2007.
0 selectie a contributiei colectivelor din Arad i Bucure0 cuprinde:
Ardelean, A., Hermenean, A., Pribac, C., Damian, S., Aging, apoptosis and
oxidative stress, pp. 19-31;
Chenderq, R. M., Nanu, P. D., Podea, D. M., Onita, D., The prognosis of late
life depression, pp. 183-188;
Deme, S. M., harm, D. C., Kory-CalomfIrescu,
elderly. Home versus hospital, pp. 161-166;
.,
Nanu, P. D., Stroke in the
Riga, D., Riga, S., Mihailescu, R., Etio-pathogenic patterns of stress-aging

medicine in neuro-psycho-geriatrics, pp. 265-272;
Riga, S., Riga, D., Mihailescu, R., Synergistic simultaneous anti-stress and
anti-aging strategies in gerontoprophylaxis and healthy longevity, pp. 108116;
Zorild, C. E., Schneider, Fr., Aging, vascular diseases and non-pharmacological

therapies, pp. 273-276.
In cadrul 9th DKM7' Euroregional Conference on Environmental Health
and Protection, "Vasile Goldie Western University, Arad, Romania, May 11-13,
2007 au fost prezentate notabile cercetri de geronto-geriatrie - selectie din

Abstract Book:
Ardelean, A., Extracellular matrix and evolution of elastine depending on

age, p. 3;
Nanu,. P. D., Chenderq, R. M., Deme, S. M., Modern considerations on

atherosclerosis, p. 42;
Podea, D. M., Nutrition and geriatric psychiatry, p. 52;
Riga, D., Riga, S., Podea, D. M., Schneider, Fr., External environment and
human being. Rational use of euphenics in connection with aging
deceleration, p. 63;
Riga, S., Riga, D., Podea, D. M., Schneider, Fr., Euphenics modulation by
distress control. Immediate implications in geronto-geriatrics, pp. 63-64;
Zorild, C., Natural antioxidants today, pp. 73-74.
www.dacoromanica.ro
55
CERCETARI AVANSATE IN GERONTO-GERIATRIE - NEURO-STIINTE
Prestigiul geronto-geriatriei romanesti, impus in $tiinta mondiald de

savantii Gh. Marinescu, C. I. Parhon, A. Asian, S. Oeriu $i C. Giurgea, inclusiv
progresul in strategiile terapeutice privind decelerarea imbdtranirii, corectia
polipatologiei vrstnicului $i prolongevitatea sdnAtoas sunt continuate la nivel de
excelent, in Romnia i SUA.
Dan Riga si Sorin Riga - Romania

incepAnd din anii '70, CP gr. I dr. Sorin Riga si CP gr. I dr. Dan Riga
(cercetAtori principali gradul I, doctori in $tiinte medicale din 1976, medici primari
psihiatrie - respectiv neurologie) i Doctori Honoris Causa au fundamentat $i

dezvoltat noi concepte bio-medicale i terapeutice in geronto-geriatrie, neuro$tiinte i terapii anti-aging:
anti-lipofuscino/-ceroido genezA, lipofuscino/ceroido liz, activitate-actiuneefecte lipo-fuscino/ceroido litice;

prelucrare
transport --> epurare > eliminare lipopigmenti (din tesutul
nervos);
actiuni sinergice anti-stres anabolic/catabolic/oxidativ; anti-stres psihic/biologic/
oxidativ (acut $i cronic) $i anti-(stres uzurd E131imbatrnire);
terapii (ortomoleculare) anti-oxidante/neuro-metabolice/-vasculare $i terapii
(specifice, simultane, sinergice) anti-stres, anti-uzurA, anti-imbdtrnire.
Conceptele avansate au rezultat din integrarea $i sintezele originale etiopatogenice - terapeutice - cronobiologice, cu definirea in relatie cauza > efect
inter-relatiile a trei grupe de procese bio-medicale fundamentale:
scAderea apardrii anti-oxidante > stres
agresiunea (bolle) radicalilor liberi
oxidativ > acumulare deseuri subcelulare (proteine insolubile i pigmenti
lipofuscinici / ceroidici) ca verig obligatorie comund etiologicd patogenic,
care cupleazA $i intersecteaz in timp cu
stresul (psihic $i biologic / acut $i cronic) - patologie stres-dependentA, i cu
imbAtranirea normald / patologicA.
Termenii tiintifici noi, conceptele originale bio-medicale-terapeutice
terapia anti-(stres, uzurd, imbdtranire) dr. Dan Riga $i dr. Sorin Riga au fost
introduse in $tiinta $i medicina contemporand - selectie:
Riga, S., Pambuccian, G., Oeriu, S., Changes in lipofuscin pigments of rat
central nervous system under SH groups' releasing substances' influence, 9th
Int Cong. GerontoL, Kiev, USSR, July 2-7, 1973, Abstracts, vol. 3, p. 383,
(abstr. no. 1103), 1972;
Riga, S., Riga, D., Effects of centrophenoxine on the lipofuscin pigments in the
nervous system of old rats, Brain Res., 72: 265-275, 1974;
www.dacoromanica.ro
56
- Riga, S., Riga, D., The methodology of time research in biology, 5th hit. Cong.
Logic, Methodol. Phylos. Sci., London (Ontario), CA, Aug. 27 - Sep. 2, 1975,
Vol. Proc., Section VIII (Foundation of Biology), pp. 31-32, 1975;
- Riga, D., Riga, S., Selektive lipofuszinolytische Effekte von Centrophenoxin am
Nervensystem alter Ratten, pp. 22-27, in: J. Kugler (Hrsg.), Hirnstoffwechsel
und Hirndurchblutung, Schnetztor Verlag, Konstanz, CH, 1977;
- Riga, D., Riga, S. et al., Les mcanismes souscellulaires de la vitalit crbrale,
Arch. Union Md Balkan., 22: 815-817, 1984;
- Predescu, V., Riga, D., Riga, S. et al., AntagonicStress: a new treatment in
gerontopsychiatry and for a healthy productive life, pp. 315-331, in: I. Zs.-Nagy,
D. Harman, K. Kitani (eds.), Pharmacology of Aging Processes. Methods of
Assessment and Potential Interventions, Ann. New York Acad. Sci., vol. 717,
New York Academy of Sciences, New York, NY, 1994;
Riga, S., Riga, D., Antagonic-Stress: a therapeutic composition for deceleration
of aging. I. Brain lipofuscinolytic activity demonstrated by light and
fluorescence microscopy, Arch. GerontoL Geriatr., 19(S4): 217-226, 1994;
Riga, D., Riga, S., Antagonic-Stress: a therapeutic composition for deceleration
of aging. II. Brain lipofuscinolytic activity demonstrated by electron
microscopy, Arch. GerontoL Geriatr., 19(S4): 227-234, 1994;
Riga, D., Riga, S., Lipofuscin and ceroid pigments in aging and brain pathology.
A review, Rom. .1 NeuroL Psychiat., 33: 121-136, 1995;
Riga, D., Riga, S., Brain lipofuscinolysis - to be or not to be, pp. 271-280, in: I.
K. Kitani, G. O. Ivy, H. Shimasaki (eds.), Lipofuscin cmd Ceroid Pigments, State
of the Art-1995, Karger, Basel, CH, 1995;
Riga, D., Riga, S., Anti-aging action of nootropic medications in the aging brain
at macromolecular level, 3rd Eur. Cong. Gerontol. (Ageing in a Changing

Europe), Amsterdam, NL, Aug. 30 - Sep. 2, 1995, Vol. Abstr., Section II
(Medical Biological), abstr. no. 053.0052, 1995;
Riga, S., Riga, D., Anti-depressive neurometabolic treatments in elderly
people, 3rd Eur.
Cong.
Gerontol.
(Ageing in a Changing Europe),
Amsterdam, NL, Aug. 30 - Sep. 2, 1995, Vol. Abstr., Section III (Clinical),
abstr. no. 0607, 1995;
Riga, D., Riga, S., Antagonic-Stress - a new pharmaceutical system in antiaging, anti-impairment and anti-stress therapy, 16th Cong. L4G (Int. Assoc.
GerontoL) - 1997 World Cong. GerontoL (Aging beyond 2000: one world one
future), Adelaide, AU, Aug. 19-23, 1997, Book Abstr., abstr. no. 652, P. 215,
1997;
Riga, S., Riga, D., Antagonic-Stress - a new therapeutical system for antiaging, anti-impairment and anti-stress management, 16th Cong. L4G (Int. Assoc.
Gerontol.) - 1997 World Cong. Gerontol. (Aging beyond 2000: one world one
future), Adelaide, AU, Aug. 19-23, 1997, Book Abstr., abstr. no. 653, p. 215,
1997;
www.dacoromanica.ro
57
Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Regenerative medicine: AntagonicStress

therapy in distress and aging. I. Preclinical synthesis - 2003, pp. 396-400, in:
A. D. N. J. de Grey (ed.), Strategies for Engineered Negligible Senescence:
Reasons why Genuine Control of Aging may be Foreseeable, Ann. New York
Acad. Sci., vol. 1019, New York Academy of Sciences, New York, NY,
2004;
Riga, S., Riga, D., Schneider, F., Prolongevity medicine: AntagonicStress

drug in distress, aging and related diseases. II. Clinical review - 2003, pp. 401-
405, in: A. D. N. J. de Grey (ed.), Strategies for Engineered Negligible

Senescence: Reasons why Genuine Control of Aging may be Foreseeable, Ann.
New York Acad. Sci., vol. 1019, New York Academy of Science, New York,
NY, 2004;
Riga, D., Riga, S., Eldldldu, F., Schneider, F., Brain lipopigment accumulation in
normal and pathological aging, pp. 158-163, in: S. Rattan, P. Kristensen, B. F.
C. Clark (eds.), Understanding and Modulating Aging, Ann. New York Acad.
Sci., vol. 1067, New York Academy of Sciences, New York, NY, 2006;
Riga, S., Riga, D., Schneider, F., 1-1dIdIdu, F., Processing, lysis and elimination
of brain lipopigments in rejuvenation therapies, pp. 383-387, in: S. Rattan, P.

Kristensen, B. F. C. Clark (eds.), Understanding and Modulating Aging, Ann.
New York Acad. Sci., vol. 1067, New York Academy of Sciences, New York,
NY, 2006;
Riga, D., Riga, S., Mihailescu, R., Etio-pathogenic patterns of stress-aging

.
medicine in neuro-psycho-geriatrics, Int. Conf. Gerontol., Arad, RO, Sep. 15-16,

2006; Abstr. Book, p. 41, 2006;
Riga, S., Riga, D., Mihailescu, R., Synergistic simultaneous anti-stress and anti-
aging strategies in geronto-prophylaxis and healthy longevity, Int Conf.

Gerontol., Arad, RO, Sep. 15-16, 2006; Abstr. Book, pp. 41-42, 2006.
i recunogterea in
Continuitatea, reprezentarea
geronto-geriatria
internationald sunt relevate de asemenea (selectie) prin:
6 lucrdri tiintifice prezentate la congresele de gerontologie: zonale (Bratislava,
Cehoslovacia, 1975), europene (al 3-lea Amsterdam, Olanda, 1995) i mondiale
(al 9-lea Kiev, URSS, 1972 i al 16-lea, Adelaide, Australia, 1997);
singura participare periodicd din Romania la congresele internationale de

gerontologie biomedicald (Congresses of IABG - International Association of
Biomedical Gerontology), fondate In 1985, de prof. dr. Denham Harman,
Omaha, NE, USA, autorul Free Radical Theory on Aging and Diseases - 13
lucrritiintifice prezentate de doctorii Riga la 6 congrese IABG - al 5-lea

Budapesta, Ungaria, 1993; al 6-lea Tolcyo, Japonia; 1995, al 7-lea Adelaide,
Australia, 1997; al 10-lea Cambridge, Anglia, 2003; al 11-lea Aarhus,
Danemarca, 2005; al 12-lea Spetses Island, Grecia, 2007;
Chairman, Sesiunea Aging at the cell level, la 9th International Congress of

Gerontology, Kiev, USSR, July 2-7, 1972 (dr. Sorin Riga);
www.dacoromanica.ro
58
Chairman, Session 7, International Gerontology Week, Tokyo, 1995 - 5th

International Symposium for Ceroid and Lipofuscin Pigments, ToIcyo, Japan,
August 23-26, 1995 (dr. Dan Riga);
membri ai International Association of Biomedical Gerontology (IABG),

American Aging Association (AAA), American Academy of Anti-Aging
Medicine (A4M), International Brain Research Organization (IBRO),
International Society of Neuropathology (ISN) etc.
Timp de peste 35 de ani, fratii doctori Riga au efectuat studii aprofundate,
integrative i interdisciplinare (experimentale - clinice - farmaceutice), prin care au
creat, dezvoltat i verificat o terapie avansatd (specified, simultand, sinergicd)

contra stresului, uzurii i imbtrnirii.
Cercearile au fost finalizate in perioada 1994-2005: conceptia - inventia terapia - medicament original romnese AntagonicStress - anti-stres, anti-uzurd,
anti-imbdtranire (autori i inventatori: dr. Dan Riga i dr. Sorin Riga), brevetat la
nivel mondial - 25 tdri din intreaga lume: 17 state europene, SUA, Japonia,
Canada, Australia, Rusia, China, Coreea, Brazilia.
Consacrarea i impactul conceptelor i terapiei moderne romneti sunt
elocvent demonstrate prin citarea permanentd in literatura tiintificd bio-medicald
i inventica din intreaga lume (teme, autori i tara - Romnia) - selectie:
in numeroase reviste internationale i luerdri tiintifice independente:
Experimental Gerontology, Mechanisms of Ageing and Development, Archives
of Gerontology and Geriatrics, Gerontology, Journal flit. Hirnforschung
(Journal for Brain Research), New England Journal of Medicine, Journal of

Anti-Aging Medicine, Letters in Drug Design and Discovely, Physiology etc.;
eat i
in peste 40 de monografii i tratate internationale: Lipofuscin in Neuronal Aging
and Disease, G. Thieme, Stuttgart, 1976; The Molecular Basis of
Neurophatology, E. Arnold, London, 1981; Free Radicals, Aging, and
Degenerative Diseases. Modern Aging Research, Alan R. Liss, New York, NY,
1986; Aging. Biological and Behavioral Perspectives, Johns Hopkins Univ.

Press, Baltimore, MD, 1991; Smart Drugs and Nutrients, Health Freedom Publ.,
Menlo Park, CA, 1991; Brain Fitness. Anti-Stress and Anti-Aging Strategies for
Achieving Super Mind Power, American Academy of Anti-Aging Medicine,
New York, NY, 1999 etc.
in inventica mondiald: Antagonic-Stress) (dr. Dan Riga & dr. Sorin Riga),
Romania - PCT/RO-WIPO, Geneva 1994-1995, Eur. Pat. 1999 etc.
Validarea internationald a acestor concepte avansate romneti, inclusiv
descoperirea unei terapii originale contra stresului, uzurii i imbdtrinirii:
i-au consacrat definitiv pe fratii doctori Riga printre pionierii anilor '70, care au
conceput, fundamentat i dezvoltat terapiile moderne ale anilor 2000, larg

utilizate in intreaga lume: medicatia metabolicd i anti - oxidant& anti - radicali
liberi, anti - stres oxidativ, scavenger;
www.dacoromanica.ro
59
i-au confirmat ca progres inscris in terapiile ortomoleculare si anti-aging,

homeostaziante si adaptogene, de protectie si activare cerebral& in medicatia
nootropd, psiho-neuro-tonicd, neurometabolia si neurovasculard.
Carmela Abraham - USA

Prof. dr. Carmela Abraham (n. 1949 la Bucuresti) si-a petrecut in Romania o parte
din copildrie. Este profesor de biochimie la Facultatea de Medicind de la Boston
University, Boston, MA, USA si una din personalitdtile stiintifice americane de
marca, cu prioritdti recunoscute in biochimia i neurobiologia imbdtranirii i bolii
Alzheimer-Alzheimer Disease (AD).
La 12 ani s-a mutat cu pdrintii in Israel. A absolvit chimia i biologia la
Universitatea din Tel Aviv, cu Associate Engineer degree in Chemistry si

Bachelors of Science degree in Biology. Apoi, a studiat imbdtranirea sistemului
imunitar cu dr. Harriet Gershon la Technion University of Medicine din Haifa. in
1980, dr. Carmela Abraham s-a stabilit in SUA, unde s-a specializat in cercetdrile
patogeniei biochimice a bolii Alzheimer cu prof. Dr. Dennis Selkoe la Harvard
University, Cambridge, MA si la McLean Hospital, Belmond, MA. in 1985, a
initiat un Program PhD in Neuroscience la Harvard Medical University, si-a

continuat cercetdrile avansate in dementa Alzheimer, iar in 1989 a obtinut titlul de
Ph.D. in Neurobiology.
Excelenta progresul inscris in stiinta si medicina mondiald de prof. dr.
Carmela Abraham, contributiile stiintifice remarcabile din neurostiinte in
cunoasterea mecanismelor imbaranirii cerebrate normale si patologice (AD) sunt
relevate in sintezd (selectie):
-
analiza biochimicd a depozitelor de amiloid (amyloid deposits), care se

acumuleazd in creierele pacientilor cu boala Alzheimer - Alzheimer's disease
(AD) i care sunt principalul factor de initiere al AD;

descoperirea unui protease inhibitor i acute phase protein, alpha-1antichymotrypsin in asociere cu amiloidul, care indicd prezenta inflamatiei in
creierele pacientilor cu AD;
identificarea unei serine protease, enzima care degradeazd amiloidul;
descoperirea faptului c amyloid precursor protein (APP), molecula pdrinte
pentru amyloid peptide, interactioneaza cu Notch receptors;

-
identificarea microgliilor activate i astrocitelor reactive in substanta alba

cerebralei (neurofibrilard), nu si in substanta gri cerebrald (neurocelulard), la
modelul de imbeardnire cerebrald normald asociat cu declin cognitiv la
maimutele Rhesus, sugereazd, indicd si demonstreazd ca inflamatia de asemenea
joacd un rol in imbdtranirea normald;
constatarea c cel putin cloud proteine din mielind se acumuleazd i sunt
anormal degradate in substanta albd din creierele
www.dacoromanica.ro
60
descoperirea prin care complement components sunt activate in substanta albd

din creierele bah-be si cd acestia sunt probabil responsabili pentru
dezmembrarea (descompunerea) mielinei;
descoperirea ea proteina Klotho - anti-aging si a longevitdtii este downregulated
In imbtrnirea normald.
A publicat peste 100 lucrdri stiintifice in cele mai prestigioase reviste

internationale i capitole in importante monografii din domeniul neurostiintelor,
senescentei cerebrale i dementei Alzheimer (selectie):
Selkoe, D. J., Abraham, C. R., Ihara, Y., Brain transglutaminase: in vitro

crosslinking of human neurofilaments into insoluble polymers, Proc. Natl. Acad.
Sci. USA, 79: 6070-6074, 1982;
Selkoe, D. J., Ihara, Y., Abraham, C. R., Rasool, C. G., McCluskey, A. H.,
Biochemical and immunocytochemical studies of Alzheimer paired helical
filaments, pp. 125-134, in: R. Katzman (ed.), Biological Aspects of Alzheimer's
Disease (Banbury Report 15), Cold Spring Harbor Laboratory, New York, NY,
1983;
Ihara, Y., Abraham, C. R., Selkoe, D. J., Antibodies to paired helical filaments
Alzheimer's disease do not recognize brain proteins, Nature, 304: 727-730,
1983;
Rasool, C. G., Abraham, C. R., Anderton, B. H., Haugh, M., Kahan, J., Selkoe,
D. J., Alzheimer's disease: immunoreactivity of neurofibrillary tangles with antineurofilament and anti-paired helical filament antibodies, Brain Res., 310: 249260, 1984;
Selkoe, D. J., Abraham, C. R., Rasool, C. G., McCluskey, A. H., Kosik, K. S.,
Duffy, L. K., Paired helical filaments in human neurons: relationship to

neurofilaments, pp. 583-596, in: E. Wang, D. Fischman, R. K. H. Liem, T.-T.
Sun (eds.), Intermediate filaments, Ann. NY Acad. Sci., vol. 455, New York
Academy of Sciences, New York, NY, 1985;
Selkoe, D. J., Abraham, C. R., Podlisny, M. B., Duffy, L. K., Isolation of low
molecular weight proteins from amyloid plaque fibres in Alzheimer's disease, J.
Neurochem., 46: 1820-1834, 1986;
Abraham, C. R., Selkoe, D. J., Potter, H., Immunochemical identification of the
serine protease inhibitor arantichymotrypsin in the brain amyloid deposits of
Alzheimer's disease, Cell, 52: 487-501, 1988;
Abraham, C. R., Selkoe, D. J., Potter, H., ai-antichymotrypsin, a serine protease
inhibitor is a component of amyloid deposits on Alzheimer's disease brain, pp.
543-548, in: T. Isobe, S. Araki, S. Kito, E. Tsubura (eds.), Amyloid and

Amyloidosis, Plenum Press, New York, NY, 1988;
- Abraham, C. R., Potential roles of protease inhibitors in Alzheimer's disease,

Neurobiol. Aging, 10: 463-465, 1989;
www.dacoromanica.ro
61
- Abraham, C.
R., Shirahama, T., Potter,
H., The protease inhibitor al-
antichymotrypsin is associated solely with amyloid deposits containing the 13-
protein and is localized in specific cells of both normal and diseased brain,
-
NeurobioL Aging, 11: 123-129, 1990;

Abraham, C. R., Razzaboni, B. L., Sisodia, S. S., Koo, E. H., Price, D. L., Van
Nostrand, W. E., Papastoitsis, G., Studies on the proteolytic degradation of the
p-protein precursor by proteases purified from Alzheimer's disease brain, pp.

161-165, in: J. H. Growdon, S. Corkin, E. Ritter-Walker, R. J. Wurman (eds.),
Aging and Alzheimer's Disease. Sensory System, Neuronal Growth, and

Neuronal Metabolism, Ann. NY Acad. Sci., vol. 640, New York Academy of
Sciences, New York, NY, 1991;
Ra77aboni, B. L., Papastoitsis, G., Koo, E. H., Abraham, C. R., A calcium

stimulated serine protease from monkey brain degrades the p-amyloid precursor
protein, Brain Res., 589: 207-216, 1992;
Razzaboni, B. L., Meckelein, B., Abraham, C. R., Purification and cloning of
monkey proteases involved in the processing of the 13-amyloid precursor protein,
Papastoitsis, G., Siman, R., Scott, R., Abraham, C. R., Identification of a

metalloprotease from Alzheimer's disease brain able to degrade the (3-amyloid
precursor protein and generate amyloidogenic fragments, Biochemishy, 33: 192199, 1994;
Koch, D., Abraham, C. R., Alzheimer's disease and the significance of amyloid
13 protein in pathogenesis, J Israel Med Assoc., 128: 156-159, 1995;
Chang, T., Abraham, C. R., A novel brain cysteine protease forms an SDS stable
complex with the f3-amyloid precursor protein, pp. 183-188, in: R. J. Wurtman,
S. Corkin, J. H. Growdon, R. M. Nitsch (eds.), The Neurobiology of Alzheimer's
Disease, Ann. NY Acad. Sci., vol. 777, New York Academy of Sciences, New
York, NY, 1996;
Sloane, J. A., Hollander, W., Moss, M. B., Rosene, D. L., Abraham, C. R.,
Increased microglial activation and protein nitration in white matter of the aging
monkey, NeurobioL Aging, 20: 395-405, 1999;
Sloane, J. A., Hollander, W., Rosene, D. L., Moss, M. B., Kemper, T.,
Abraham, C. R., Astrocytic hypertrophy and altered GFAP degradation with
age in subcortical white matter of the rhesus monkey, Brain Res., 862: 1-10,
2000;
Abraham, C. R., McGraw, W. T., Slot, F., Yamin, R., arantichymotrypsin
inhibits Afp degradation in vitro and in vivo, pp. 245-248, in: J. H. Growdon, R.
J. Wurtman, S. Corkin, R. M. Nitsch (eds.), The Molecular Basis of Dementia,
Ann. NY Acad. Sci., vol. 920, New York Academy of Sciences, New York, NY,
2000;
Abraham, C. R., Reactive astrocytes and arantichymotrypsin in Alzheimer's

disease, NeurobioL Aging, 22: 931-936, 2001;
www.dacoromanica.ro
62
- Abraham, C. R., The amyloid precursor protein and presenilins, in: G. Adelman,
B. Smith (eds.), Elsevier's Encyclopedia of Neuroscience, 3rd ed., Elsevier,

Amsterdam, NL, 2004;
-
Hinman, J. D., Duce, J. A., Siman, R., Hollander, W., Abraham, C. R.,
Activation of calpain-1 in myelin and microglia in the white matter of the aged
rhesus monkey, J. Neurochem., 89: 430-441, 2004;
Duce, J. A., Hollander, W., Jaffe, R., Abraham, C. R., Early complement
activation targets myelin and oligodendrocytes in the aged rhesus monkey brain,
0 parte din valoroasele sale cercetari originale au fost patentate (US

Patents):
- USSN 07 / 681093 - Proteases causing abnormal degradation of amyloid fiprotein precursor;

- USSN 08 / 025321 - Proteases causing degradation of amyloid fi-protein
precursor.
Prof. dr. Carmela Abraham este o prezenta notabila in viata tiintitica
americana': editor asociat al revistei Amyloid. The Journal of Protein Folding
Disorders, membru in conducerea editoriald a revistelor Alzheimer's Report i
American Journal of Alzheimer's Disease Research i de asemenea face parte din
importante comitete tiintifice americane i internationale:
Committee for Course Evaluation, Harvard University;
member, NIH (National Institutes of Health) Study Section, Neurology C;
special reviewer, NIH (National Institutes of Health);
member of Medical and Scientific Advisory Board, Alzheimer's Association;
member of Scientific Advisory Board, Harry Stern National Center for Research
on Alzheimer's Disease and Related Disorders, Hebrew University, Jerusalem,
Israel;
member of Scientific Board, Harvard Center for Neurologic Research;
McLean Hospital National Council;
member of Scientific Board, American Federation for Aging Research.
Este membru titular in prestigioase societti tiintifice i bio-medicale
americane i internationale (selectie):
1988 - American Academy for the Advancement of Science;
1988 - Society for Neuroscience;
1990 - American Association of Neuropathologists;
1998 - American Society for Neurochemisoy;
2001 - New York Academy of Sciences;
2002 - International Proteolysis Society.
Confirmarea excelentei i progresului inscrise in tiinta i medicina de

prof. dr. Carmela Abraham, USA sunt dovedite i de numeroase premii i distinctii
(selectie):
www.dacoromanica.ro
63
1987 - the First Rappaport Award for the study of Alzheimer's disease at the
Center for Neurologic Diseases;
1988 - the Second Rappaport Award;
1990 - Weil Honorable Mention for the best paper in experimental
neuropathology;
1990 - the Neuroscience Education and Research Foundation Award for an
Outstanding Promise as a Young Alzheimer Investigator; .
1994 - the Zenith Award, Alzheimer's Association;
1995 - Weil Honorable Mention for the best paper in experimental
neuropathology;
1999 - the T.L.L. Temple Award, Alzheimer's Association.
GERONTO-GERIATRIA IN VIITOR
Perspective si interdisciplinaritate
In cadrul civilizatiei actuale i viitoare, imbatrnirea umand, ultima etapa a
ontogenezei, va avea o influenta hotratoare in reconfigurarea conceptelor despre
viata in general i fiinta umana in special. Noile conceptii vor fi convergente i
armonice cu ecologia fenomenelor de globalizare i mondializare i vor aduce noi
solutii i strategii in tiinte, biologie, medicina i societate.
Perspectivele geronto-geriatriei vor fi conectate mai mult ca oricand la
inter-disciplinaritate:
conexiunile cu biologia moleculara i celulara se vor aprofunda in scopul

moduldrii i controlarii procesului de senescenta;
legaturile cu neurotiintele se vor amplifica, in vederea elucidarii mai accelerate
a mecanismelor imbatranirii patologice a creierului i realizarii de tratamente

eficiente;
corelatiile cu medicina anti-imbatranire i tiintele longevitatii (capitolul

urmator) vor ajunge extrem de importante, iar prolongevitatea i creterea
calittii vietii omului In varsta vor deveni obiective principale;
strategiile sistemice: civilizatie umana - mediu inconjurator terestru vor capta
noi valente i interferente ecologice, antropologice, etice, morale i filozofice,
care vor produce schimbari majore de optica i atitudine.
Avand In vedere contributiile de excelenta la crearea i dezvoltarea
geronto-geriatriei ale lui I. I. Mecinikov, Gh. Marinescu, C. I. Parhon, A. Aslan,
limpreuna cu elevii i colaboratorii lor (aport care in contextul actual trebuie

reinscris In circuitul valoric i tiintific international), devine o datorie de onoare i
obligatie pentru generatiile prezente i viitoare de a consfinti prioritatile
realizarile romaneti, traditia i rezultatele de excelent in domeniu i rolul acestora

la progresul mondial al tiintei i medicinei. in plus, geronto-geriatria romaneas-
ca actuala va trebui conectata rapid
integrat competitiv la geronto-geriatria
www.dacoromanica.ro
64
europeand
mondial. Statutul Romdniei de membru al Uniunii Europene,
deschiderea internationald a civilizatiei actuale romdriqti i tehnologia globald a

informatiei i comunicrii fac acum posibile aceste deziderate.
A fost necesard prezentarea conceptiilor i conceptelor in contextul lor

istoric, ancorate in datele biografice i activitatea oamenilor de tiintd care I-au
creat, verificat i promovat, pentru a fi mai bine conturate i intelese, precum i
pentru a releva inter-conectdrile la capitolul urmdtor Geneza, individualizarea
evolutia conceptelor romeinegi in medicina anti-imbdtreinire
longevitc4ii
Bibliografie selectivA
Datorit specificului acestui capitol, pentru a ilustra mai bine evolutia

conceptelor medicale i personalitatea tiintificd a celor prezentati, sursele
bibliografice sunt incluse i detaliate in text.
Referintele, in numr de 213, care pot fi consultate i pentru capitolele

urmtoare (in functia de subiect) sunt reprezentate astfel:
- 66 monografii, cdrti sau tratate;
- 21 capitole in cdrti multiautor;
- 75 lucrdri publicate in reviste de specialitate In tail i strdindtate;
- 38 studii prezentate la congrese de profil, nationale, internationale i mondialc;
1 pg. web in domeniu;
- 12 patente (brevete) de inventii.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 3. GENEZA, INDIVIDUALIZAREA SI EVOLUTIA

CONCEPTELOR ROIVLiNESTI IN MEDICINA ANTIiMBATRNIRE SI STIINTELE LONGEVITATII
Persoanele in veirst reprezintil acea minoritate
din care vor face parte majoritatea oamenilor
Boutros Boutros-Ghali (n. 1922), al $aselea Secretar
General (1992 - 1996) al Organizatiei Natiunilor Unite
0 noui dimensiune a progresului i evolutiei: medicina anti-Imbfitrinire

(anti-aging medicine) i tiintele longevittii (longevity sciences)
Sfdritul mileniului trecut a revolutionat tiinta i medicina. Din progresele
accelerate ale gerontologiei-geriatriei (institutionalizate la mijlocul secolului

trecut) s-au ndscut: medicina anti-imbdtrdnire (anti-aging medicine) i tiintele
longevittii (longevity sciences). Acestea reprezintd o noud conceptie de abordare,
gdndire i actiune, care fundamenteazd o strategie novatoare pentru promovarea
sdndtAtii, longevitdtii i calitdtii vietii.
Cdteva repere demonstreazd la nivel mondial amploarea i globalizarea

revolutiei anti-aging @prolongevitate (selectie):
American Academy of Anti-Aging Medicine (A4M, (1993), organizeazd anual
Congresele intemationale de medicind anti-aging (de ex.: 13th International
Congress on Anti-Aging Medicine, August 19-21, Chicago, IL, 2005), editeazd
periodic Anti-Aging Medical News, publica tratate de specialitate (de ex. Seria: Anti.Aging Therapeutics, Vol. 1, 1997; Vol. 2, 1998; Vol. 3, 1999; Vol. 4, 2000; Vol. 5,
2000-2002; Vol. 6, 2004; Vol. 7, 2005; Vol. 8, 2006; The Science of Anti-Aging
Medicine 2003 Update; Anti-Aging Clinical Protocols 2004-2005 etc.);
Journal of Anti-Aging Medicine, publicat din 1998 in 4 numere anual, de M. A.

Liebert Publ., Larchmont, NY, USA - ISSN: 1094-5458, www.lebertpub.com,
indexat in Index Medicus / MEDL1NE, Excerpta Medica/ EMBASE, Current
Contents / Clinical Medicine, Science Citation Index, ISI Alerting Services,

Biological Abstracts / BIOSIS;
Life Extension Foundation (1980), Fort Lauderdale, FL, USA, www.lef.org editeazd lunar Life Extension Magazine i periodic monografii in domeniu (de
ex.: Dharma Singh Khalsa, Brain Longevity, 1997; Philip Lee Miller, Life
Extension Revolution, 2005);
reteua mondiald International Longevity Centers: ILC - US la New York, NY,

USA, (1995), www.ilcusa.org, preedinte prof. dr. Robert Butler, ILC - UK la
Londra, Anglia, www.ilcuk.org.uk, ILC - FR la Paris, Franta, ILC - JP la Chuoku, Japonia, ILC - DR la Santo Domingo, Republica Dominicand;
National (Japan) Institute for Longevity Sciences (NILS), (1995), Obu-ski (la 20
km de Nagoya), Japonia;
www.dacoromanica.ro
66
Kronos Longevity Research Institute, Phoenix, AZ, USA, efectueazA cercetdri

avansate in domeniu i organizeazd din 2003 Phoenix Conference on Longevity
Health Science etc.;
Journal of Longevity, publicat din 1995, lunar de Health Quest Pub., Reno, NV,
USA;
Annual Conference on Regenerative Medicine, initiatd din 2000, 4th Conference
la Washington, DC, 17-19 noiembrie 2004;
International Conference on Longevity, Sydney, Australia, 5-7 martie 2004.
O sintezd privind progresul international in domeniu i relevarea
rezultatelor obtinute de Romania in terapia anti-aging a fost publicatd recent - Dan
Riga, SENS acquires SENSe: present and future anti-aging strategies, Journal of
Anti-Aging Medicine, 6(3): 231-236, 2003 (in cadrul a 5 subcapitole: Real aging
reversal strategies, Aging prevention and deceleration strategies, Tissue
engineering - Regenerative medicine strategies, Elucidation of aging mechanisms,
Epidemiology, demography and ethics).
Rapiditatea i diversificarea progresului este certificatd prin faptul

medicina anti-aging i tiintele longevittii sunt continuate i dezvoltate in
societate prin noi domenii, tehnologii
i
industrii: nanotehnologia,
biotehnologia, nutriceuticele, hrana (nutritia) biologia (organia), medicina
holisticd etc., care impreund construiesc o noud revolutie: Paul Zane Pilzer,
The Wellness Revolution, J. Wiley, New York, NY, 2002. Se creazd astfel un
nou stil i mod de viatd (mai responsabil, participativ - non-pasiv i de

profilaxie activa): promovarea sdndatii (medicina sdndtdtii) i a longevitatii
(pro longev
Este esential si evidentiem c Romfinia a inscris la nivel mondial, o

contributie remarcabili - de pionierat i excelenti - in progresul gerontologiei
geriatriei i in na0erea medicinei anti-imbitrinire i a tiintelor
longevititii.
De aceea, savantii Mecinikov, Parhon, Asian, Oeriu i Giurgea
reprezintA repere i referintd in tiinta i medicina mondiald. Din acate, o serie de
deficiente in recunoaterea i suportul meritat de la propria societate, in
solidaritatea academia de sustinere a excelentelor romanqti, insotite de deficite in

promovarea internationald i in marketing tiintific i cultural, asociate cu
putern ice interese concurentiale neloiale strdine au facut ca o parte din
personaliatile i realizdrile romaneti sd nu ocupe locul pe care-I merit cu

prisosintd in tiintai medicina mondiald. Impactul deosebit al ideilor novatoare,
conceptelor medicale, lucrArilor tiintifice i inventiilor - medicamente romanqti
anti-aging este dovedit prin preluarea, dezvoltarea, diversificarea i chiar
valorificarea lor sub alte denumiri sau forme imbundttite - in cadrul exploziei
concurentiale nu totdeauna loiald, cu precddere in industria i comertul
farmaceutic.
www.dacoromanica.ro
67
Acum, este datoria socientii romaneti contemporane - ca in respect

pentru adevarul istoric, traditia, personalitatile i excelenta romdneasca - sa
restabileasca de drept locul cuvenit, cdtigat de fapt i binemeritat in tiinta i
medicina mondiald a formatorilor romdni de progres.
Fundamentarea terapiilor moderne ale anilor '90 i 2000, aplicate curent in
intreaga lume a fost facuta in mod vizionar i ca pionierat incepdnd din anii '50, de
cercetarea tiintifica medicald romdneasca, care a semnat actul de natere a

terapiilor geronto-geriatrice i anti-aging, regenerative, pro-vitalitate i prolongevitate, eu-trofice, bio-trofice i de bio-stimulare, anti-oxidante i scavengers,
adaptogene i anti-stres i medicatia avansata ortomoleculara,. metabolicobiologica, nootropd, neurometabolica-neurovasculara.
In cele 7 subcapitole care urmeaza, va fi sintetizata excelenta romdneasca,
mai ales in directia terapiilor, medicamentelor i inventiilor, care au revolutionat
gerontologia i geriatria i au contribuit la fundamentarea unor noi deschideri in
tiinta i medicina - medicina anti-aging i tiintele longevintii.
Necesitatea demersurilor de inscriere, restitutie, recunoatere i promovare
a valorilor romdneti in tiinta i medicina mondiald este deosebit de actuala. 0
strategie nationala in domeniu, de integrare a istoriografiei, tiintelor comunicarii
i globalizdrii informatiei ar faspunde unor deziderate surprinzator de actuale,

formulate in decursul timpului de numeroase personalitati. Ream numai 2 (doua)
citate edificatoare care apartin unor titani i vizionari ai culturii romdne, fcute in
urna cu peste 100 i ceva de ani poetul national i omul de cultura Mihai EMINESCU (1850-1889): Sclindma
din care a reisrit acest popor este nobilei poporul nu va pieri, deceit atunci
ciind romeinii vor uita nobletea semintiei lor, i
membru fondator al Academiei Romdne, omul politic i istoricul acad. George
BARITIU (1812-1893): 0 natiune filr istorie este moan&
C) Ilia I. MECINHCOV - imunologia, gerontologia i medicina naturist:

PROBIOTICELE
Savantul prof. dr. I. I. Mecinikov (1845-1916) - cu ascendenta
romdneased (Nicolae Milescu-Spdtarul: 1636-1708), director adjunct al Institutului
Pasteur", Paris, Franta
laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau
Medicied (1908) i-a inscris numele in istoria tiintei i medicinei, ca unul din
fondatorii (pe langa microbiologie, embriologie i patologie comparan)
imunologiei, gerontologiei i medicinei anti-imbatrdnire.
Studiile sale revolutionare in sanogeneza, prelungirea vietii i ceea ce in
prezent se definete ca medicina anti-aging le-a publicat cu un secol in urma:
- in Annales de l'Institut Pasteur
tudes sur la flore intestinale. Putrfaction intestinale, tome 22, no. 12, 1908;
Sur quelques essais de dsintoxication intestinale. Bactriotherapie intestinale,
tome 26, no. 11, 1912;
www.dacoromanica.ro
68
tudes sur la flore intestinale, tome 27, no. 8, no. 11, 1913;
tudes sur la flore intestinale, tome 28, no. 2, 1914;
si in monografia La prolongation de la vie. Essais optimistes, A. Maloine, Paris,
1907 (1-re d.), 1914 (2-me d.):
practic, primul tratat de medicin anti-aging din lume, structurat in 9 pdrti, 34
capitole, 446 pagini;
cu o conceptie integrativd remarcabild, de la geronto-geriatrie teoreticd,
comparatd, aplicatd, studiul mortii (in regnul vegetal, animal si om) si
prelungirea vietii parid la psihiatrie, psihologie, sociologie, stiintd, filozofie si
morald;
Ilia I. Mecinikov
partea a 4-a Faut-il tenter de prolonger la vie humaine? cuprinde 5 capitole de
medicina tipic anti-aging (cf. definitiei si caracterizdrii fcute in 2003 de dr.
Ronald Klatz - President of the American Academy of Anti-Aging Medicine);
ultimele 2 capitole sunt centrate pe intestinul gros (pp. 204-216), flora

intestinald patogend, infectioasd / nepatogend, saprofit si prelungirea vietii
prin inlocuirea florei patogene cu cea nepatogend (pp. 216-245).
Intr-un sistem trinar de relatie etiologic-patogend-terapeuticd, prof. dr.
I. I.
Mecinikov a demonstrat:
la flora intestinald microbiand patogend - legdtura cu o anume alimentatie, cu

putrefactia intestinald, intoxicatia cronicd a organismului, boli (cronice si
degenerative) si imbdtranirea patologick
- la flora intestinald microbiand nepatogend (si terapeuticd) - actiunea alimentatiei
lactice fermentate (iaurt si lapte acru), rolul conservant, anti-toxic, detoxifiant si
anti-putrefactie intestinal-A (fermentatie: indol, fenol, butiricd) al Bacillus
bulgaricus i Bacillus bifidus, actiunea lor contra infectiilor intestinale (entente,
www.dacoromanica.ro
69
entero-colite, colite), microbilor i ciupercilor patogene din intestin i corelarea

cu starea de sdndtate, imbdtranire sdndtoasd si longevitate.
In 1966, prof. dr. A. Asian studiazd relatia microbiocenoza intestinald -
sanogeneza la bdtrdn (Aslan, A., Jantea, F., Nicolae, D., Recherches sur la
microbiocnose intestinale et la sanogense chez les vieillards, 7th Int. Cong.
Gerontol., Abstracts, Vol. 2, P. 251, Vienna, AT, 1966).
In 1988, este publicatd monografia Lesnoff-Caravaglia,
G.,
Hadjihristev, A. K., Life-Styles for Long Life. Longevity in Bulgaria (333

referinte bibliografice), C. C. Thomas, Springfield, IL, 1988 - un adevdrat
tratat de medicina' anti-aging, scris de un medic din zona longevivd (centenard)
Smolian din Bulgaria, care analizeazd cauzele longevitdtii in raport cu stilul de
viatd. De altfel, la pag. 52, este evidentiat contributia lui I. I. Mecinikov,
primul om de stiintd care a reliefat rolul iaurtului in longevitatea poporului

bulgar.
Faptul cd 80% din sistemul imunitar este localizat in intestinul omului, c
sdndtatea intestinald (reducerea marcati a florei patogene; infectiilor - bacteriene,
virale, fungice; constipatiei, cancerului intestinal) este determinatd de consumul
zilnic de iaurt si lapte acru, c stimularea imunittii, rezistentei si detoxifiererea
(intestinului, organismului) sunt cauzate tot de permanenta si constanta
consumului de lactate fermentate (lactic) demonstreazd rolul esential al acestui tip
de hrand pentru sanogeneza si longevitatea omului.
tiintasi medicina contemporand redescoperd studiile revolutionare ale
savantului I. I. Mecinikov. Rezultatele sale au trecut cu succes proba obiectivd a
timpului, au rdmas valabile, au fost asimilate, dezvoltate i incorporate intr-o
adevratd industrie a sdndatii si longevittii:
o terminologie i concepte noi: probiotice, hrand probioticd, simbioza omLactobacilli, alimente ale longevittii (longevity foods, longevity-enhancing
foods);
cercetdri avansate care demonstreazd (in fapt redemonstreazA) rolul antipatogenezd (deosebit de util in poli-patologia varstnicului, care Ii i provoacd
moartea) si rolul anti-aging al hranei probiotice;
promovarea (si educarea societtii) privind locul si ponderea probioticelor in

medicina anti-aging:
Trenev, N., Probiotics. Nature's Internal Healers, Avery, New York, NY,
1998;
Cowden, W. L., Akbarpour, F., Dicarlo, R., Goldberg, B., Longevity. An

Alternative Medicine Definitive Guide, Alternative Medicine, Tiburon, CA,
2001;
un nou standard in alimentatia probioticd - Probiotic Interest Group of the

National Nutritional Food Association (NNFA) i Natural Products Quality
Assurance Alliance (NPQAA), USA;
www.dacoromanica.ro
70
o industrie nutriceuticd a probioticelor, probiotice 69 prebiotice, probiotice 69

prebiotice 69 factori anti-aging (de ex. Potent Probiotic Acidophilus with 100
mg Citrus Pectin contine 30 tipuri de bacterii probiotice, in cantitate de 3

miliarde de microorganisme vii / pe 1 capsuld).
Constantin I. PARHON - geronto-endocrinologia, geriatria si medicina

anti-aging: VITAMINA E (clasa TOCOFEROLILOR)
Savantul acad. prof. dr. C. I. Parhon (1874-1969) a fost un pionier i un
vizionar in tiinta i medicina mondiald, in Romdnia fiind co-fondatorul colii de
psihiatrie, creatorul colilor de endocrinologie i geronto-geriatrie i precursor in
lume al medicinei anti-imbdtrdnire.
In 1948, publicd o carte fundamentald in domeniu: Parhon, C.
I.,
Batrnetea $i tratamentul ei. Problema reintineririi (203 pagini, 136 referinte

bibliografice, rezumat in 4 limbi: englezd, germand, francezd i rusa), Ed. de stat
pentru literaturd medicaid, Bucurqti, 1948; ulterior reeditatd in lb. rusa i in lb.
maghiard. Subliniem trdsdturile definitorii ale monografiei:
aprofundeazd problematica, stadiul i progresul international, in succesiunea
cap itolelor - Conceptii generale, Medicina beitrcinului, Diagnostic, Evolutie,
Etiologie, Patogenie $i Tratament;
evidentiazd contributia cercetdrii tiintifice romdneti in geronto-geriatrie lucrdrile lui L. Baliff, Gr. Benetato, M. Cahane (Tezd Doctorat,1926), Gh.
Marinescu i colaboratorii, I. Minea, I. Ornstein, M. Piti (Tezd Doctorat, 1939),
C. I. Parhon i colaboratorii, G. Preda, O. Sager i C. L Urechia;
analizeazd criteriologia de stabilire a duratei vietii umane normale, fiziologice In raport cu durata crqterii, a sarcinii, cu indltimea; vdrsta suddrii epifizelor; cu
greutatea - creierului, protoplasmei, corpului (indicelui de cefalizare), estimdnd
longevitatea normald a omului intre 120-150 ani.
O confirmare peste timp, dup aproape 60 ani, in 2005, a pionieratului C.
I. Parhon, este data de American Academy of Anti-Aging Medicine (A4M) care

editeazd cartea: dr. Ronald Klatz (President of the A4M), dr. Robert Goldman
(Chairman of the A4M), 121 Ways to Live 121 Years... and More! Prescription for
Longevi r, American Academy of Anti-Aging Medicine, Chicago, IL, 2005.
In 1955, publicd: Parhon, C. I., Biologia vrstelor. Cercetdri clinice $i
experimentale (26 capitole, 451 pagini, 189 referinte), Ed. Academiei Romdne,
Bucureti, 1955. Monografia reprezintd un important progres in domeniu:
este un veritabil tratat romnesc de gerontologie, geriatrie $i medicina' antiimbeitrdnire, care inscrie i dezvoltd priorittile i contributiile cercetdrii
tiintifice din Romania in domeniu;
capitolul 26 - Tratamentul profilactic $i preventiv al fenomenelor de

imbtrnire, pp. 383-438, relevd studiile clinice rorndneti cu terapiile antiaging:
www.dacoromanica.ro
71
droj die de bere (75 g drojdie de bere lichid, proaspta, in doze fractionate,
oral de 3 ori/zi, zilnic);
&di cu bicarbonat de sodiu (avand in vedere scaderea progresiva in imbatranire
a pH-ului sanguin i a hidratarii tisulare);
viatmina E (naturala, extract uleios din grau incoltit, administrare i.m., de 3

ori/saptamana);
novocaina (clorhidrat de procaina 2% sau 4%, viitorul Gerovital H3,

administrare i.m., de 3 ori/saptamana);
hormoni tiroidieni (pulbere de tiroida, comprimate de 150 mg, oral, de 2 ori/zi,
5 zile/saptamana);
extract placentar (extract protidic din hidroliza alcalina a placentelor proaspete
de porc, uscate in prealabil la 40 C in vid - metoda diferita de cea a lui V. P.
Filatov);
extract de splina (extract hidrosolubil, eke 5 ml i.m., de 3 ori/saptarnana);
In celelalte capitole sunt analizate i alte terapii experimentale anti-aging,

aplicate de cercetatorii romani: acid pantotenic (vitamina B5), acizi nucleici
(ADN i ARN) i extract epifizar.
Subcapitolul 26 C - Cerceldri asupra tratamentului cu viatmina E, pp.
397-409, fundamenteaza utilizarea vitaminei E (a, 13, y, tocoferoli i tocotrienoli
- sursa naturala) in terapia anti-aging (preventiv
afectiunilor
degenerative
cardiovasculare
osteoarticulare
curativ), in tratamentul
la
batrani.
Demonstreaza actiunea favorabila la varstnici a terapiei cu vitamina E asupra

troficittii generale 0 in mod predominant asupra aparatului cardiovascular,
sistemului osteoarticular ci gangliono-limfatic (electivitate pe organele ce deriv
din mezoderm).
www.dacoromanica.ro
72
Eficienta anti-aging a vitaminei E se datoreazd aetiunilor sale specifice

(Parhon): vitamind liposolubild, puternic anti-oxidant natural, protectie vasculard,
factor contra aterosclerozei (care insotete imbdtrdnirea, mai ales pe cea patologia
- vitamina E impiedicand depozitarea colesterolului
grdsimilor in intima
arterelor), inducerea tendintei la normalizare a echilibrului proteic (crete raportul
albumine/globuline, scdzut in imbdtrdnire), efecte bio-trofice multiple asupra

sistemului nervos, muscular, endocrin (care se opun celor hipo- i atrofice din
senescentd i care corecteazd carentele in vitamina E, ce provoacd o imbdtrdnire
rapidd i polipatologic5).
Demonstratd de C. I. Parhon incd din anii '50 ca terapie anti-aging

(profilacticd, curativd, recuperare), vitamina E este redescoperitd - in acord cu
progresul tiintei din anii '80 - ca medicatie anti-radicali liberi, scavenger, antistres oxidativ, deci terapie anti-aging (anti-oxidantd).
Confirmarea modernd a terapiilor cu vitamina E (liposolubild,
hidrosolubild, naturald, tocoferoli ED tocotrienoli, concentratii progresive - 100,
200, 400 i 1000 UI, singurd sau in asociere cu alti anti-oxidanti, vitamine,
bioelemente, factori biotrofici, plante, extracte, medicatii anti-aging etc.) este
sustinutd prin numeroase strategii terapeutice i produse farmaceutice nutriceutice
(enumerdm numai cdteva exemple):
indicatii terapeutice - pentru sdndtatea inimii, sistemului imunitar, prostatei,

pentru sdridtatea anti-oxidantd, anti-stres, contra senescentei premature a
celulelor, anti-aging, in tratamentul imbAtrdnirii pielii, distrofiilor neuromusculare, retinopatiilor, afectiunilor cardio-vasculare, osteo-articulare,
patologiei degenerative, steriliatii, avortului, impotentei (care insotqte
senescenta) etc.
nutriceutice
Natural E-Complex, Vitamin World, USA (a, f3, y, 6 tocoferoli extrai din
uleiuri vegetale, capsule gelatinoase moi, de 200, 400 i 1000 UI);
Germe di Grano (germeni de grdu), Aboca, Italia (Germe di Grano - Triticum
aestivum L., concentrato oleoso - titolato in Vitamina E 0,2 %, corrispondenti
a 0,78 mg di Vitamina E), capsule gelatinoase moi;
asocierea: sisteme anti-oxidante (pentru profilaxie) GI blocante selective ale

canalelor de calciu, cu efecte principale vasculare (pentru terapie) in tratamentul
cardiopatiei ischemice (dureroase, nedureroase, stabile, instabile), HTA i
insuficientei cardiace
de ex.: Amlodipind (Norvasc - Pfizer, USA) + supliment nutritiv Cardiovit

(multivitamine + anti-oxidanti: vitaminele A, C, E, B6, B12, acid folic i
seleniu).
www.dacoromanica.ro
73
3 Ana ASLAN - geronto-geriatria, medicina biotrofici si anti-aging:

GEROVITAL H3 i ASLAVITAL
Contributia acad. Prof. Dr. Ana Asian (1897-1988) la elaborarea

conceptelor in domeniu, la fundamentarea mondiala i institutionalizarea gerontogeriatriei - ca tiint i disciplina medicala - este relevata amplu in capitolul
anterior.
In plus, atat prin descoperirea i aplicarea Cu succs a primului
medicament din lume anti-imbdtranire i inductor de longevitate - Gerovital H38),
cat i prin micarea mondiald de dei i creatie pe care a generat-o in domeniu i pe
care se construiete in prezent industria farmaceutica i nutriceutic de profil,
savantul roman Ana Aslan a devenit in viata unul din stalpii mondiali" ai
medicinei anti-aging itiintelor longevittii.
Contributia romaneasca de excelenta la progresul i dezvoltarea tiintei i
medicinei mondiale - in gerontologie, geriatrie, anti-imbatranire i longevitate este demonstrat rara echivoc de Gerovital 113 - Prof Dr. Ana Asian (in 1956
primul medicament geriatric din lume, esterul di etil amino etanolului cu acidul
para amino benzoic). Valoarea sa tiintific exceptionala este demonstrata de
urmatoarele fapte:
a trecut cu succes proba timpului, studiilor i verificarilor independente,
Gerovital H3t - Prof Dr. Ana Asian, Romania fiind aplicat in prezent ca terapie
profilaxie anti-aging in sute de clinici i sanatorii din intreaga lume, iar la
peste 40 ani de la introducerea in terapeutica anti-imbatranire, in anii 2000 este
asimilat in clasa nutriceuticelor i deci vandut in magazine i farmacii far
prescriptie medicala (reteta);
Gerovital H3R a generat o noua clas de medicamente eu- i bio-trofice antiaging pe baza de novocaina: Aslavitar (Romania), KH.3 (Germania), GeroVita G.H3. (Canada) etc.;
Ana Aslan
www.dacoromanica.ro
74
di etil amino etanolul (alcoolul din esterul procaind), cat
precursorul /
metabolitul sdu (di metil amino etanol), au devenit substante princeps (ca atare,
In combinatii sau altfel substituite) ale unor noi clase de medicamente antiaging, psihotrope, neurotrope sau nutriceutice;
acidul p-amino benzoic (acidul din esterul procaind, Vitamina If sau B,

component al acidului folie --= vitamina Be sau M; ambele vitamine H i Bc
fiind componente ale grupului vitaminic B) a devenit cap de serie (ca atare,
In combinatii nutriceutice sau modificat prin substitutii chimice) in noi clase
de medicamente anti-aging, neurometabolice, neurovasculare sau
nutriceutice;
Gerovital H3- Prof Dr. Ana Aslan, a determinat si o altd noud clasd terapeuticd
farmaceuticd-nutriceuticd anti-aging - medicatia scavenger, anti-oxidantd, antistres oxidativ, larg utilizatd in toatd lumea la nivelul anilor 2000 (di etil amino
etanolul este si captator, neutralizator metabolic de radicali liberi, specii reactive
ale oxigenului i azotului).
Ca pionier si fondator al medicinei anti-imbdtranire i tiintelor
longevitdtii, acad. Ana Asian, Romania a realizat excelenta in domeniu la nivel

mondial - in creatie, inventicd, biologie, medicin, terapie si institutionalizare:
medicamentele originale romanesti anti-aging: Gerovital H31' (1956, primul
din lume) i Aslavike;
diversificarea terapeuticd i farmaceuticd a celor 2 produse romanesti antiaging:
- Gerovital H3: drajeuri si fiole; creme, lotiuni, sampoane;
-
Aslavital pentru adulti - drajeuri i fiole; pentru copii - drajeuri;
metoda originaki anti-aging Prof Dr. Ana Aslan: terapia profilactia

curativd a fenomenelor de imbdtranire, impreund cu terapia si recuperarea in
polipatologia (degenerativd) asociatd imbaranirii patologice;
infiintarea in 1952, conducerea timp de 36 ani, pand in 1988 (and s-a stins din
viatd la 91 ani) i dezvoltarea continua a primei institutii de profil din lume -
Institutul National de Gerontologie
ci
Geriatrie Ana Asian, Bucuresti,
Romania;
integrarea din anii 1950 a cercetdrii stiintifice multidisciplinare gerontogeriatrice cu asistenta medicaid a omului bdtran i bolnav si integrarea
cercetdrii multidimensionale a medicamentelor anti-aging originale romanesti,
de la nivel experimental si farmaceutic la clinica varstnicului, polipatologiei
asociatd imbdtranirii i terapiilor anti-aging / geriatrice, in trepiedul profilaxie
terapie > recuperare;
fundamentarea, in anii 150 - '60 din secolul trecut, a conceptelor cardinale

moderne actuale din medicina anti-aging si stiintele longevitdtii:
- conceptul holistic de geronto-profilaxie (Decalogul Anei Aslan) include la
nr. 10 - terapia anti-imbdtranire cu Gerovital H3%
www.dacoromanica.ro
75
strategia integrativd de beitremete s'emtoasei, activei, utilei, longevivii

(materializat i prin crearea - 1986 i fiinctionarea Universiteitii Veirstei a
Treia, Roman, Moldova, Romania);
0 i nu in ultimul rand personalitatea sa titanicd, care a revolutionat tiinta,

inventica, biologia, medicina, terapia i industria de profil i prin care acad.
Ana Aslan a devenit in intreaga lume o institutie i un model, simbol i
speranta- pentru varstnici.
Autorul mondial al primei terapii i medicatii anti-aging, Gerovital H3Prof Dr. Ana Aslan, vitamin-like eutrophic and regenerative factor in the curative
and prophylactic treatment of aging phenomena and of trophic disorders, este

prezentat in documentate i actualizate Monografii de produs (sinteze terapeutice):
Aslan A., Vrbiescu, Al., David, D., Gerovital H3 (Original product of Prof
dr. Ana Aslan), Industrial Central Office of Drugs, Bucharest, RO, 1971 - 46
pagini, 132 referinte bibliografice;
Aslan A., Vabiescu, Al., David, D., Gerovital H3 (Produit original du Prof
dr. Ana Aslan), Chimimportexport, Bucharest, RO, 1975 - 12 capitole, 80
pagini, 181 referinte bibliografice;
Aslan A., Vabiescu, Al., David, D., Gerovital H3 (Original product of Prof
dr. Ana Aslan), National Institute of Gerontology and Geriatrics & Ministry of
Chemical Industry, Bucharest, RO, 1977;
Aslan A., Vabiescu, Al., Gerovital H3 (Original product of Prof Dr. Ana
Aslan), Industrial Central for Medicinal Drugs and Cosmetics, Bucharest, RO,
1987 - 11 capitole, 80 pagini, 165 referinte bibliografice.
Multiplele studii romaneti care au certificat timp de jumdtate de secol

rezultatele, eficienta i valoarea terapeutica a medicamentului Gerovital H3 au
fost publicate In numeroase reviste de specialitate (selectie):
in Romania - in limbile englezd i franceza:
Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics (de la aparitia sa in 1980,
cu preadere in perioada 1980-1990 i apoi pand in prezent):
Prof Dr. Ana Asian (biographical data; titles and distinctions; medical,
scientific, social activities; titles of the scientific papers - 259 papers), 56
pp., Ministry of Chemical Industry, Bucharest, RO, 1980;
Revue Roumanie de Biochimie, 24(2): 107-202, 1987 (Special Issue: 1st

Symposium on procaine effects at the cellular level, Bucharest, RO, July 4,
1986);
Seminars in Biophysics, 4: 1-194, Central Institute of Physics, Bucharest,

RO, 1987;
Revue Roumanie de Biochimie, 25(3): 187-294, 1988 (Special Issue: 2nd
Symposium on procaine effects at the cellular level, Jassy, Romania,

October 15-17, 1987);
www.dacoromanica.ro
76
Vrdbiescu Al., Arcan, V., Gusic, V. (eds.), The National Institute of

Gerontology and Geriatrics. Scientific Works. Titles, Authors, Sources.
Chronological Presentation 1946-1988, 206 pp., IMECO, Bucharest, RO,
1988;
Asian, A. (ed.), The National Institute of Gerontology and Geriatrics, 3

parts, 24 chapters, 161 pp., The Ministry of Health & Chimica, Bucharest,
RO, 1988.
in strdinatate - in limbile englezd, germand, francezd, italiana, spaniold i rusa:
Gerontologia (Basel), Gerontologia Clinica, Acta Gerontologica,
Consultants Bureau (New York, NY), Journal of Gerontology;
Therapeutische Umschau, Therapiewoche, Schw. Med. Wochenschr.,
Prakt.
Arzt,
Med.
Wochenschr.,
Medizin.
Klinik,
Manchen.
Arzneimittelforschung, Zeitschr. Ges. Inn. Med, Int. Zeitschr. Prophylakt.
Med Sozialhygiene, Prophylaxe, Prophylaxe und Therapie, Physikalische
Medizin und Rehabilitation;
Revue Franaise de Grontologie;
Minerva Medica (Torino), Giornale di Gerontologia (Firenze, Torino),

Folia Medica (Napoli);
Sovietskaia Medizina.
Este foarte important de a fi evidentiat ca, in perioada anilor '50 - '90

din secolul trecut, fenomenul: anti-imbdtrdnire - Gerovital H38- Prof Dr. Ana
Aslan - Romnia a avut un impact mondial remarcabil, reprezentdnd prin

progresul i dezvoltarea ulterioard a domeniului revolulia anti-aging A. Aslan Romania in gerontologie, geriatrie, medicina anti-imbdtrdnire $i $tiintele
longeviatii (selectie):
in Romdnia - cdrti, lucrdri, congrese, confirmdri i distinctii multiple medicale,
academice $i guvernamentale Berghoff, E., Berghoff, L., Ana Aslan - Altwerden ohne Ahern,
Wissenschaft Verlag, Bucharest, 1973;
Kiseleff, A., Barbu, E., Doctor Sapse i odiseea Gerovitalului, 130 pp., Ed.
Litera, Bucure$ti, RO, 1977;
Kiseleff, A., Barbu, E., Doctor Alfred Sapse (istoria, lupta
triumful
Gerovitalului), 231 pp., Ed. Stiintificd i Enciclopedicd, Bucure$ti, RO,
1980;
in strdindtate - organizatii guvernamentale i non-guvemamentale, institutii $i

cercetdri independente, personalitti $i oficialitti $tiintifice $i medicale,
evaludri i lucrri independente, sisteme informatice globale, cdrti (in
exclusivitate cu Gerovital H3 Prof Dr. Ana Asian sau capitole privind terapia
metoda anti-aging Prof Dr. Ana Aslan), reviste, congrese i conferinte
intemationale - Marx, H., H3 in the Battle Against Old Age, 1st & 2nd ed., Plenum Press,
New York, NY, 1960 & 1978;
www.dacoromanica.ro
77
Blumenthal, H. T. (ed.), Medical and Clinical Aspects of Ageing, pp. 272292, Columbia University Press, New York, NY, 1962;
Franklin, O., H3, A. Barker, London, 1964;
Rockstein, M., Sussman, M. L., Cheslcy, J. (eds.), Theoretical Aspects of
Aging, Academic Press, New York, NY, 1974;
Bailey, H., GH3: Will it Keep You Young Longer?, 1 1 th ed., Bantam Books,
Des Plaines, IL, 1977;
Palaiseul, J., Tous les espoirs de gurir, J'ai lu, Flammarion, Paris, 1977;
von Buttler, J., Le r've de longvit, R. Laffont, Paris, 1977;
Rom-Amer Pharmaceutical Ltd, President Alfred T. Sapse M.D., Beverly

Hills, CA, USA;
Man's Frontiers Foundation, Executive Director Herbert Bailey, Sandy
Hook, CT, USA;
numeroase personalitAti ale stiintei americane au confirmat actiunile antiimbAtrnire si au demonstrat eficienta terapeuticd a medicamentului
romnesc anti-aging / psiho-neuro-geriatric Gerovital H3 Prof Dr. Ana

Aslan -
Wiliam W. K. Zung (autorul instrumentelor devenite clasice in

evaluarea depresiei: Zung Self-Rating Depression Scale - 1965 si The
Depression Status Inventory - 1972);
Samuel Gershon (autoritatea care a introdus psihotropul Litiu in terapia
psihiatricd din Australia si ulterior in USA prin FDA, tara unde litium-
terapia s-a aplicat dup mai mult de 20 ani de cnd este folositA in
intreaga lume si coautor al altui foarte utilizat instrument de evaluare in
psihogeriatrie - Global Assessment of Psychiatric Symptoms, GAPS 1978);
John E. Overall (autorul celei mai utilizate scale de evaluare psihiatricd
In intreaga lume - Brief Psychiatric Rating Scale, BPRS - 1962 si

consultant al US-FDA); si
alte numeroase somitati si specialisti in gerontologie, geriatrie,

neurostiinte, neuro-psiho-geriatrie si in evaluarea noilor
medicamente: Sidney Cohen, Morton L. Kurland, Thaddeus
Samorajski, Bert M. Zuckermann, Leonard Cammer, Max Hayman,
M. David MacFarlane, Josef P. Hrachovec, Paul Gordon, Keith S.

Ditman, Tom M. Yau, J. Earle Officer, Luigi Bucci, Richard Baker,
John C. Saunders;
In prestigioase
reviste stiintifice bio-medicale americane si
internationale a fost certificatd valoarea terapeuticd a Gerovital H3Prof Dr. Ana Aslan - Journal of Gerontology, Geriatrics, Journal of the
American Geriatrics Society, Journal of Neuropsychiatry, Psychosomatics, Current Therapeutic Research, The Physiologist, Federation
Proceedings;
www.dacoromanica.ro
78
- la numai 20 ani de la introducerea ca terapie anti-aging - situatie la nivelul
anului 1976, Gerovital H3- Prof Dr. Ana AsIan era aprobat legal de
autoritkile medicale din 66 tdri de pe toate continentele (neautorizat de
-
USA si Canada) si folosit de milioane de oameni - ambulator sau in clinici;

la peste 40 ani de terapie mondiald anti-aging cu Gerovital H3- Prof Dr.
Ana Aslan, in USA si Canada nu a mai fost nevoie de verified:rile si

aprobdrile Food and Drug Administration (FDA - USA), deoarece
medicamentul a fost trecut in clasa nutriceuticelor;
dupd 40 ani de tratamente aplicate practic in toatd lumea cu Gerovital H3,
Canada si USA i fabricd propriile nutriceutice pe bazd de Gerovital 113
denumite Gero-Vita G.H.3., produse de Gero Vita International (The

Worldwide Leader in Nutrition), Toronto, Ontario, Canada, www.gvi.com
si de Medi-Plex Physicians (Nutrition Network), Marina del Rey, CA, USA,
www.medi-plex.com;
* surprinzdtoare sunt 2 realitdti obiective
schimbarea totald de atitudine i adoptarea unor hotdrdri oficiale
fundamental opuse: de la respingerea medicamentului Gerovital
(prin FDA - USA) la acceptarea, fabricarea si comercializarea lui ca
nutriceutic (in Canada, USA si Anglia);
0 asemdnarea pdnd la identitate intre denumirea medicamentului
Gerovital H3 (Romania) si denumirile de firma / producdtor Gero
Vita (Canada) si de medicament G.H.3. (Canada si USA);
- www.antiaging-systems.com - Les Autelets, Great Britain, Europe /extract/as lan10.htm; /extract/geroclassic.htm; /extract/gerocognitive. htm;
/extract/geroh3.htm.
Dimensiunea i ceca ce reprezintd revolutia" anti-aging Ana Aslan a fost
repede inteleasd i valorificat de numeroase persoane si oficialitti, institutii si
organizatii, societati itri din intreaga lume, care - pe fenomenul" Gerovital H38
metoda anti-aging Prof Dr. Ana Aslan - au globalizat, mondializat afacerea"
Aslan, comercializdnd (vinzand) reputatia, reyrezentativitatea, faima, interesul,
numele, rezultatele si prestigiul Gerovital 1138 i terapiei Ana Asian. Practic a
explodat, s-a multiplicat i generalizat dezvoltarea in domeniu pe tot globul sub
toate aspectele i implicatiile, de folosire abuzivd, piraterie, contrafacere i furt
intelectual-industrial:
zeci de medicamente (cu sau ra:rd novocaind), cu aceeasi compozitie sau

imbundttite", variante cu diverse adausuri (substante, nutriceutice etc.) si
zeci de denumiri, identice cu Gerovital H3 sau usor modificate, dar cu
acelasi mesaj ciar anti-aging, de longevitate i vitalitate - Non-Drug GeroVita G.H.3. The best anti-aging strategy ever produced; GH3 is a remarkable
health product from Europe's leading; Gerovital Direct: GH3, Gerovita;

GH3 Gold; GH3 Advance; KH3; Gerovital - Natura - Viga; Vitacel 7 Gerovital GH7; Gero H3;
www.dacoromanica.ro
79
zeci de medicamente contrafcute sub denumirea - marca Gerovital H3 - Prof

Dr. Ana Aslan;
zeci de firme (Ana AsIan International Holding, Gerovital Direct etc.); zeci de
site-uni pe Internet (mondializarea informatiei); zeci de institutii, academii,

asociatii; sute de clinici (in Spania sunt patru) si sanatorii pe toate continentele,
care sunt denumite prin combinatiile Ana Aslan, Gerovital, Gerovital-Aslan i
care utilizeazA medicamentele, metoda i curele Prof Dr. Ana Asian;
folosirea neautorizata a numelui, fotografiei i semnaturii originale in facsimil
Prof Dr. Ana AsIan, pentru a-si desavarsi credibiltatea i reprezentativitatea (in
realitate piratatd) ale fenomenului" Aslan;
implementarea agresiva si extinderea totala", foarte profesionala, dar
frauduloasa a brandului" Gerovital H3, Aslan, anti-aging, longevitate (de drept
si de fapt brand exclusiv al Romaniei) pe toate meridianele si In toate domeniile
posibile: medical, terapeutic, fannaceutic, nutritional - nutriceutic, turistic
(turism medical, balnear, fizioterapic, SPA, anti-aging, de revitalizare
si
longevitate), marketing, advertising.
In concluzie, in a doua jumatate a secolului XX, savantul roman Ana

Aslan, geronto-geriatria romaneasca i prioritatile ei mondiale - primul Institut de
Gerontologie si Geriatrie din lume (1952), medicamentul Gerovital H3 - primul
medicament anti-aging in stiinta i medicina (1956), terapia si curele anti-aging
Prof. Dr. Ana Aslan, institutionalizarea si dezvoltarea cercetarii, profilaxiei,

medicinei i terapiei omului varstnic, determinarea unui progres international
accelerat in domeniu - au reprezentat pentru strainatate - numele, prestigiul,
performanta, geniul i imaginea Romaniei in lume.
De aceea, in prezent, la inceputul secolului XXI, in respectul pentru

identitatea, traditia i propriile valori nationale cat si prin istoria adevarat a stiintei
medicinei mondiale - societatii, oficialitatilor romanesti i forurilor stiintifice,
medicale, de inventick universitare si academice ale tarii le revine datoria de

onoare:
de a mentine, dezvolta, diversifica i extinde in Romania - tara sa de origine,

intreaga i multipla mostenire" Aslan - scoala, conceptia, strategia,
remediile, metoda, terapia si institutiile create si dezvoltate de Prof. Dr. Ana
Aslan;
de a restabili si recupera statutul de drept si de fapt al proprietatii
intelectuale-industriale Ana Aslan Romania - numele, marcile
medicamentele (Gerovital H3 i Aslavital), metoda si terapia anti-aging
Prof. dr. Ana Aslan;
de a restitui la nivel mondial in istoria, stiinta, medicina si industria farmaceutica
- nutriceutica, in medicina anti-aging si stiintele longevittii - care folosesc si

dezvolta descoperirile, experienta, realizrile si strategiile Ana Aslan, Romania rolul sail fundamental, locul ei de pionierat i excelentk recunoasterea obiectiva
inscrierea valorii contributiilor sale in domeniu.
www.dacoromanica.ro
80
Simion OERIU si Ion OERIU - biostimularea, biogerontologia si homeo-
stazia anti-aging: clasa FOLCISTEINELOR U (umara), A (animal) si P (plante, vegetal)

Prof. dr. S. Oeriu (1902-1976) i Dr. chim. I. Oeriu au fimdamentat - la
- 170 rolul esential al grupdrilor tiolice / disulfurice in
functionarea sistemelor i mecanismelor homeostatice anti-imbdtrdnire in biologie
nivelul anilor '50
i medicind (patologie i terapie).

Cercetdrile Scolii Oeriu au stabilit ca imbdtrnirea (normald i patologicd)
provoacd o dismetabolie generald, progresivd i amplificatd cu inaintarea in
tradusd prin 3 mecanisme anti-homeostatice (dezechilibre biochimice,

dismetabolii) specifice:
scdderea / pierderea grupdrilor metilice (metionind, S-adenozil-L-metionind,

acetilcolind etc.) i a proceselor metabolice de metilare (enzime: trans
metilaze, trans hidroxi metilaze, trans formilaze, trans acilaze etc.; sinteza
hormonilor / neuromediatorilor: adrenalina, acetilcolina, melatonina etc.;
metilarea: lipidelor, proteinelor, coenzimelor, acizilor nucleici etc.);
scdderea / pierderea grupdrilor tiolice, -SH, reduse (cisteind
derivati de
cisteind: N-acetil cisteind, pantotenil cisteind, glutation-SH, CoA-SH, acid lipoic-
SH), a proceselor de reducere (active metabolic, donatoare de grupri -SH i

dehidrogenaze: NADH2, NADPH2, FMNH2, FADH2) i a proceselor de
detoxifiere (contra radicalilor liberi, substantelor oxidante, metale grele, derivati
halogenati, compui horneo / heterociclici, conservanti alimentari, substante
cancerigene etc.);
concomitent cu acumularea / creterea grupdrilor disulfurice, -S-S-, oxidate

(cistind, glutation-S-S-), a proceselor de oxidare (rigidizare i scddere metabolicd,
exces de grupdri -S-S-), a reziduurilor metabolice / subcelulare insolubile

(proteine, enzime, pigmenti lipofuscinici i ceroidici etc.), a proceselor de
intoxicare (cu aceleai toxice metabolice - de stres, imbdtrdnire, intestinale,
alimentare, profesionale, accidentale - epurate prin procesele de detoxifiere, care
consuma grupdrile tiolice, SH, reduse).
Parcurgerea ontogenezei normale (tank > adult > bdtrdn: vArsta a
treia > vdrsta a
patra) i patologice (boli organice, degenerative) se

caracterizeazd prin acumularea legdturilor disulfurice intra- i inter-moleculare,
care este i cauzd i efect al scdderii (oxiddrii) grupdrilor tiolice. Sunt dereglate
In cascadd procesele redox (energetice), sunt provocate tulburdri in sinteza i
degradarea tioaminoacizilor i a aminoacizilor liberi care participd la
metabolismul acestora, sunt blocate/consumate grupdrile SH (active
metabolic), cresc legdturile -S-S- (oxidate) intre complexele proteice/enzimatice, provocdnd crqterea
lor, reducerea capacitatii
dinamice, scdderea potentialului de biosintezd i de autoreinnoire / regenerare
metabolicd - subcelulard - celulard.
www.dacoromanica.ro
81
Acest fenomen biologic general (la oameni, animale si plante) se amplified
dismetabolic prin tulburdri in activitatea enzimelor tiolice, a vitaminelor coenzime (in special a celor incluse in sinteza enzimaticd), prin deregldri in
activitatea si sinteza hormonilor / neuromediatorilor si prin noi dismetabolii
propagate in serie (glucidice, lipidice, protidice, ale acizilor nucleici, energetice),
care duc la progresia unei stri de hipoanabolism, cuplatd cu o stare de

hipercatabolism.
In baza descoperirii i caracterizdrii dismetaboliilor tiolice / disulfurice si a
celor privind demetilarea in procesele de imbdtranire si boald, prof. dr. S. Oeriu si
dr. chim. I. Oeriu au creat o terapie biologicd, metabolicd i homeostaziantd
deosebit de eficientd impotriva senescentei i patologiei dismetabolice -CH3 (-) / SH (-) / (+) -S-S-: Fokisteina EIgl (prof dr. S. Oeriu i dr. chim. I. Oeriu).
Folcisteina U este un donator ortomolecular de grupdri SH active

metabolic (protejate anti-oxidativ / mascate metabolic prin ciclizare in acid
tiazolidin carboxilic), potentate prin acid folic si stabilizate cu sulfosalicilat de litiu
si calciu.
Simion Oeriu
Integrand universalitatea cauzald etio-patogenicd a dismetaboliilor tiolice /

di-sulfurice - la om, regnul animal si cel vegetal, Scoala Oeriu a extins terapia, prin
diversificarea in 3 directii a clasei Folcisteinelor - medicamente originale
romanesti, noutdti mondiale in domeniu, brevetate ca inventii in Romania si in

strdindtate: Folcisteina U (umand), Folcisteina A (animald), Folcisteina P
(plante).
Aceeasi universalitate, cauzd > efect determind in replied terapeuticd

spectrul larg i eficienta deosebia a medicamentului ortomolecular, biologic,
metabolic Folcisteina U in imbdtranire, patologie i polipatologia varstnicului, in
www.dacoromanica.ro
82
profilaxie, terapie 5i recuperare, la bdrbat i femeie, de la tandr, la adult 5i mai ales

la bdtran:
terapia oboselii, a patologiei nevrotice (neurastenie), trofic general, biostimulator,
cre5te rezistenta organismului, imunostimulare;
decelerarea imbtranirii, activare cerebrald neurometabolicd, redresarea functiilor
cognitive (memorie, atentie, gandire, performantd cognitiv.), lipofuscinolizd,
protectie mitocondriald;
profilaxia aterosclerozei, scade lipidemia 5i colesterolul;
terapia tulburrilor endocrine: menopauzd, andropauzd, tulburdri de dinamicd

sexual, impotentd, prostatitd;
hepatoprotectie 5i regenerare hepatica in: hepatite cronice - toxice, virale i ciroz.
hepaticd;
radioprotectie, medicatie scavenger (anti-radicali liberi) i anti-oxidantd;
boli reumatice 5i de colagen: reumatism cronic, degenerativ, poliartroze,
sclerodermie;
trofic specific pentru piele i fanere: in alopecie etc.
Cele peste 250 lucrdri, cuprinzand rezultatele prioriatilor 5tiintifice
inscrise de $coala Oeriu, de terapia anti-aging 5i a bolilor dismetabolice, cu

substante donatoare de grupri SH bioactive metabolic, clasa Folcisteinelor U, A,
P:
au fost publicate in numeroase reviste 5tiintifice internationale - Journal of

Experimental Gerontology, Gerontology, Chemotherapia,
Zeitschrift fur Alternforschung, Revue Franaise de Grontologie, Giornale di
Gerontologia,
Deutsche
Acta Biologica et Medica Germanica,
Gesundheitswesen, Biokhimiia, Uspekhi Sovremennoi Biologii, Folia Biologica,
Zentralblattfiir Veterinarmedizin etc.; i
in prestigioase monografii 5i tratate de specialitate - Biological Aspects of Aging
- 1962, Advances in Gerontological Research, vol. 1 - 1964, Gruprile tiolice
rolul lor in biologie - 1977 etc.;
ca autoritate in domeniu, prof. dr. doc. S. Oeriu a fost ales (singurul roman) in
Editorial Board al prestigioasei Reviste internationale Mechanisms of Ageing
and Development (Editor-in-chief: marele gerontolog american B. L. Strehler,
Gerontology,
Los Angeles, CA, USA), publicatd in cooperare cu Association for the

Advancement of Aging Research.
Tratatul: Oeriu, S., Oeriu, I., Gruprile tiolice i rolul lor in biologie, Ed.
Academiei, Bucure5ti, 1977 (332 pagini, cuprins i rezumat in limba englezd):
inscrie priorittile romane5ti 5i un important progres in bio-medicina 5i 5tiinta
mondiald;
realizeazd o analizd integrativd (sistemic.): de la bacterii, celule animale

(membrane, compu5i SH 5i S-S-, proteine, lipide, enzime, hormoni, vitamine,
metabolism energetic, imunitate), la om (sanogenezd, imbdtranire, patogenezd),
animale 5i plante;
www.dacoromanica.ro
83
releva strategia cauzala anti-aging: etiologie-patogenie-terapie, integreaza

rezultatele experimentale (pe animale) cu cele clinice (in patologia umana) i
demonstreaza universalitatea terapiei - clasa Folcisteinelor U, A, P - om, regnul
animal i cel vegetal, in cele 6 capitole: grupdrile tiolice i implicatiile lor in
procesele biologice; dismetaboliile SI-I; biologia gruparilor tiolice; cercetari

experimentale i clinice; cercetari experimentale privind actiunea substantelor
cu grupari tiolice la taurine, sume i pasari; cercetari experimentale privind
actiunea substantelor cu grupari tiolice la plante; gruparile tiolice - factorii
esentiali in combaterea foamei de proteine; iar
rezumatul in bimba engleza reprezint o stralucita sinteza a progresului

romanesc, a dimensiunii problematicii i valorii terapiei - Thiolic groups in
biological chemistry, cu 4 subcapitole (thiolic groups in: cytology and
morphogenesis, medicine, zootechny and veterinary medicine, agriculture);
demonstreaza (pp. 174-177) teoria ED conceptia (enuntata in 1954) Crosslinkage-Oeriu (latura etio-patogena) i medicatia anti-aging - Factori tiolici cu
electron releasing groups i Frozen-groups ale substantelor SH (latura

terapeutica), reprezentaa de clasa Folcisteinelor U, A, P.
Fundamentarea, experimentarea, evaluarea clinica i productia (industria
medicamentului din Romania) Folcisteinei U (prof. dr. S. Oeriu) a rezultat, pe
parcursul a 17 ani (1951-1967), dintr-o vasta colaborare interdisciplinard:
studii experimentale (peste 40000 obolani, 30000 oareci, 1300 iepuri, 2000
cobai, pisici, caini) - toxicitate, studii farmacologice - farmacodinamice farmacocinetice etc.;
cercetAri clinice (multicentrice, efectuate in 14 clinici universitare i institute

medicale) - cuprinzand peste 5000 varstnici i bolnavi cu tulburari hepatice,
hormonale, sexuale, ale prostatei, neuro-psihice, dermatologice, reumatice etc.;
studii farmaceutice (de laborator i industriale, analitice i tehnologice) - privind
cele 2 forme de administrare la om: drajeuri i fiole;
Oeriu, S., Oeriu, I., The Monography of Fokisteina Efr (original product of prof.
dr. S. Oeriu), 31 pp., Industrial Central of Drugs, Bucharest, Romania, 1972;
Oeriu, S., Oeriu, I., La Monographie du Produit Fokisteina
(produit original
du prof. dr. S. Oeriu), 33 pp., Centrale Industrielle de Mdicaments, Bucarest,
Roumanie, 1972.
- S. Oeriu,
Conceptia, teoria i terapia anti-aging (Folcisteina
Romania:
au fost sustinute tiintific de valoroase studii i lucrari ale marilor gerontologi ai
lumii, din USA B. L. Strehler, A. Mildvan, 1960 i URSS - S. A. Medvedev,
1962 i 1963;
reprezinta venga terapeutica anti-aging, anti-geriatrica, anti-patogenie i prolongevitate S. Oeriu (Romania), la secventa etio-patogenica Free radical theory
of aging and disease D. Harman (USA), Diseases of free radicals D. Harman
(USA), Diseases of oxidative stress R. Cutler (USA);
www.dacoromanica.ro
84
au fost dezvoltate i diversificate in terapii similare (donatoare de grupdri SH,

anti-oxidante) i intr-o industrie de noi medicamente i nutriceutice (ca
substante individuale, derivati sau combinatii);
selectie din grupa cisteinei
- acid tiazolidin-4-carboxilic (cisteind ciclizatd, protejatd anti-oxidare) hepatoprotector;
- acid 2-fenil-carbetoxil-metil tiazolidin-4-carboxilic - stimulant al leucopoiezei;
L-cisteind - aminoacid semiesential, detoxifiant, in medicamente cicatrizante,
pentru pide, pdr unghii;
N-acetil-L-cisteind (trofic cornee, antidot in intoxicatia cu acetaminofen) i
S-(carboximetil)-L-cisteind - ambele mucolitice i expectorante;
- N-(N-L-y-glutamil-L-cisteini1)-glicocol (L-glutation; glutationSH; GSH;
tripeptid) - este unul din cei 5 anti-oxidanti esentiali, care asigur
functionarea retelei anti-oxidante" fundamentale a organismului uman

(formatd din acid a-lipoic, vitamina E, vitamina C, glutationSH i coenzima
Qio);
selectie din grupa metioninei

L-metionind - aminoacid esential, sursa de biosintezd a cisteinei, rol esential
In procesele metabol ice de transmetilare (prin SAMe), hepatoprotector,

detoxifiant, antidot (in intoxicatia cu acetaminofen), antiulceros, acidfiant al
urinei;
- selenometionind (Se-metionind) - sursd de seleniu organic (anti-oxidant) i de
metionind;
S-metil metionind (vitamina U) - antiulceroask
- S-adenozil metionind (metionin activd, SAMe) - donatorul metabolic activ
de grupdri CH3 (metil), antidepresiv, antireumatic, anti-colastazd
intrahepaticd;
selectie din combinatii
- Maximum Anti-Oxidant Formula (Vitamin World, USA) asociazd, pe land
cele 19 componente, i: L-Cysteine Hydrochloride 50 mg, N-Acetyl-Cysteine
5 mg, L-Seleno methionine 50 mcg i L-Glutathione I mg;
- More Than a Multiple - Whole Food Concentrates (Vitamin World, USA)

asociazd, pe l'ingd cele 60 componente
N-Acetyl-Cysteine 30 mg, LMethionine 37,5 mg, Zinc Mono methionine 10 mg, L-Seleno methionine
200 mcg i L-Glutathione 10 mg.
www.dacoromanica.ro
85
Corneliu E. GIURGEA - neuro-psiho-farmacologia, activarea cerebrali /

nootrop 0 neuro-psiho-geriatria:
PIRACETAM (DCI) / NOOTROPIL i clasa
RACETAMILOR
Personalitatea, creatia i progresul inscris in tiinta i bio-medicina
mondiala de prof. dr. Corneliu E. Giurgea (n. 1923 in Romania, din 1962 in
Belgia, d. 1995 in Belgia) precum i la fundamentarea i dezvoltarea acestui
domeniu sunt atestate prin elaborarea urmatoarelor concepte i inventii:
conceptul i strategia anti-aging:
Experimental behavioral pharmacology of gerontopsychopharmacological
agents (Ch. 11, pp. 461-492), in: F. Hoffmeister, G. Stille (eds.),
Psychotropic Agents, Vol. 55, Part II (Anxiolytics, Gerontopsychopharmacological Agents and Psychomotor Stimulants), Springer, Berlin, DE, 1981;
Le vieillissement crbral: normal et russi, le dfi du )0Cle sicle.

Psychologie et sciences humaines, P. Mardaga, Bruxelles, 1993 (Monografie
de referinta in literatura tiintifica mondiala, care fundamenteaza tiintele
longevitatii);
conceptul i terapia nootropel:
Fundamentals to a Pharmacology of the Mind, C. C. Thomas, Springfield,
IL, 1981 (Tratat de pionierat i referinta in tiinta i medicina mondiala,
structurat in 10 capitole, 446 pagini i 866 referinte bibliografice);
The next decade in drug treatment of cognitive disorders, pp. 137-146, in: G.
Racagni, J. Mendlewick (eds.), Treatment of Age-Related Cognitive
Dysfunction: Pharmacological and Clinical Evaluation. International
Academy for Biomedical and Drug Research, Karger, Basel, CH, 1992;
membru in Editorial Advisory Board al Progress in NeuroPsychopharmacology & Biological Psychiatry (An International Research, Review
and News Journal), Pergamon Press, Oxford, GB;
remediile
(invenfii,
medicamente,
nutriceutice)
nootrope/anti-aging
(nootropics, anti-hypoxic agents, cerebro-metabolism activators, memory and
cognitive enhancers, smart drugs):
piracetam (DCI), 2-oxo- 1 -pyrrolidine acetamide - Eur. Pat. 1964
etiracetam (DCI), (R)-alpha-ethy1-2-oxo- 1 -pyrrolidine acetamide - US. Pat.
1987.
Importanta i valoarea in terapie a piracetamului (Nootropil) este redata

In Monografiile produsului (sinteze preclinice-clinice) - selectie:
van Hoof, H. (ed.), Nootropil. Basic Scientific and Clinical Data, 4th revised
ed., UCB-Pharmaceutical Division, Brussels, BE, 1980
6 capitole, 27
subcapitole, 224 pagini, 298 referinte bibliografice;
Packard, B., Deberdt, W., van Vleymen, B., Nootropil monograph, UCBPharma, Braine-l'Alleud, BE, 1995 - 6 capitole, 15 subcapitole, 62 pagini (A4),
118 referinte bibliografice.
www.dacoromanica.ro
86
Corneliu E. Giurgea
Semnificatia i eficacitatea terapeutica a Piracetamului (Nootropil) - mai
ales ca medicatie anti-aging i geriatricd - este prezentata in sute de lucrdri i zeci
de sinteze (selectie):
UCB-Pharma, Nootropil in the treatment of early simptoms of Alzheimer

disease (AD), or senile dementia of Alzheimer type (SDAT), or multi-infarct
dementia (MID), UCB-Pharma, Braine-l'Alleud, BE, 1989;
Vernon, M. W., Sorkin, E. M., Piracetam. An overview of its pharmacological
properties and a review of its therapeutic use in senile cognitive disorders, Drugs
&Aging, 1(1): 17-35, 1991;
Dierckx, R. (ed.), Nootropil in Stroke, UCB-Pharma, Braine-l'Alleud, BE,

1992;
Janka, Z. (ed.), Nootropil - New Concepts and Perspectives in Cerebral

Ageing, 15th International Congress of Gerontology, Budapest, HU, 1993;
UCB-Pharma, Nootropil - A Drug Active in Aphasia, UCB-Pharma, Brainel'Alleud, BE, 1995.
Conceptia - strategia - terapia nootropd/anti-aging - Piracetam/clasa
Racetamilor au fost confirmate, dezvoltate i extinse prin numeroase studii

experimentale (animale de laborator), clinice (patologia umand, cu precdere
psiho-neuro-geriatrica, neurologia, psihiatria), analize i sinteze, publicate in
reviste i monografii in intreaga lume (selectie):
Hoffmeister, F., Stille, G. (eds.), Psychotropic Agents, vol 55, Part II
(Anxiolytics,
Gerontopsychopharmacological Agents and Psychomotor
Stimulants), pp. 407-778, Springer, Berlin, DE, 1981;
Wheatley, D. (ed..), Psychopharmacology of Old Age, Oxford Univ. Press,

Oxford, GB, 1982;
**
*,
1 1 th International Congress on Nootropic drugs and organic brain
syndrome, Rarne, IT, 1983;
www.dacoromanica.ro
87
Foundation Ciencia y Medicina", Symposium on Piracetam. 5 years of

progress in pharmacology and clinics, Madrid, ES, 1990;
Dean, W., Morgenthaler, J., Smart Drugs & Nutrients, vol. 1, Health Freedom
Publ., Menlo Park, CA, 1990;
Racagni, G., Mendlewicz, J. (eds.), Treatment of Age-Related Cognitive

Dysfunction: Pharmacological and Clinical Evaluation, International Academy
for Biomedical and Drug Research, vol. 2, Karger, Basel, CH, 1992;
Bergener, M., Belmaker, R. H., Tropper, M. S. (eds.), Psychopharmacotherapy
for the Elderly. Research and Clinical Implications, Springer, New York, NY,
1993;
Racagni, G., Brunello, N., Langer, S. Z. (eds.), Recent Advances in the

Treatment of Neurodegenerative Disorders and Cognitive Dysfunction,
International Academy for Biomedical and Drug Research, vol. 7, Karger, Basel,
CH, 1994;
De Psires, L., Psychotropics 97/98, Lundbeck, Copenhagen , DK, 1998.
0 caracteristica esentiala a clasei nootrope / anti-aging, avand cap de serie
piracetamul - deopotriva medicament (nootrop) i nutriceutic (neurometabolic)
este reprezentata de tolerabilitatea i siguranta terapeutica foarte bune:
lipsa (sau foarte scazuta incidentA) efectelor adverse la doze crescute - 2,4 g-4,8
g/zi piracetam p.o. 2 luni; 7,2 g/zi piracetam p.o. 1 luna; 10,0 g/zi piracetam p.o.
sau i.v. 3 saptatnani;
lipsa contraindicatiilor, demonstrata in urma multiplelor utilizar la un numar
foarte mare de pacienti;
lipsa interactiunilor medicamentoase cu numeroase clase de medicamente antibiotice, anti-convulsivante, analgezice, miorelaxante, corticosteroizi, antifibrinolitice, anti-depresive, anti-hipertensive.
Consecintele directe privind tolerabilitatea i siguranta terapeutica foarte
bune ale piracetamului au determinat 2 (doua) directii de dezvoltare:
diversificarea fannaceutica a concentratiei, biodisponibilitatii i formelor de
administrare p.o. - tablete / comprimate filmate / capsule de 400 mg, 800 mg, 1200 mg;
granule cu 1200 mg, 2400 mg; fiole buvabile de 1000 mg, 1200 mg,
2000 mg; sirop de 20 %, 33,3 %, 40 % in flacoane de 150 ml, 200 ml,
250 ml i 300 ml; i
i.v. sau i.m. - fiole de 1000 mg/5 ml, 3000 mg/15 ml;
includerea, asimilarea medicamentului in clasa nutriceuticelor.
Impactul remarcabil in neurotiinte, terapiile nootrope i medicina antiaging realizat de descoperirile, conceptele, inventiile i medicamentele prof. dr.
Corneliu Giurgea este demonstrat pe multiple planuri:
prin progresul tiintific inscris la nivel international i devenit clasic, de referint
In cercetarea creierului, neuro-psiho-farmacologie i neuro-psiho-farmacoterapie;
www.dacoromanica.ro
88
prin progresul medical-terapeutic larg utilizat in intreaga lume, cu precddere de

populatia vdrstnicd, mai ales cea afectatd de patologie psiho-geriatricd i neurogeriatrick
prin dezvoltarea succesivd a unei noi clase de medicamente (generatiile I i II) clasa racetamilor (derivati ciclici de GABA, derivati de piracetam) medicamente nootrope-psihotrope-neurotrope.
Importanta i semnificatia pentru tiint, bio-medicind, terapeuticd i
industria medicamentelor a clasei racetam (avdnd primul sdu reprezentant:

piracetamul - prof. dr. Corneliu Giurgea) este certificatd prin urindtoarele fapte:
creterea constana a numdrului derivatilor racetam activi pentru terapia bolilor denumiri DCI: Aloracetam, Aniracetam, Brivaracetam, Coluracetam,
Etiracetam, Fosoracetam, Levetiracetam, Nebracetam, Nefiracetam, Oxiracetam,
PIRACETAM, Pramiracetam, Racetam, Rolziracetam, Seletracetam;
extinderea ariei terapeutice (cu suprapuneri sau intrepdtrunderi de actiuni

primare, secundare i tertiare): de la medicatie nootropd i activatori de memorie
i cognitie, la terapie de neuroprotectie, anti-hipoxicd i anti-ischemicd, la efecte
anxiolitice i anti-depresive i actiuni anti-convulsivante (anti-epileptice).
Definitorii pentru valoarea, impactul i recunoWerea mondiald in tiinta i
bio-medicina contemporand i in productia de medicamente noi, novatoare a
reperelor Giurgea / UCB, Belgia - nootropics - piracetam - clasa racetami este

mondializarea in anii 1980-2000 a cercetdrii, dezvoltdrii, fabrickii i utilizdrii
medicamentelor racetam - exemplificdri:
Piracetam
- UCB (Belgia, Olanda, Danemarca, Germania, Austria, Elvetia, Anglia,

Franta, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Republica Sud Africand);
- Germania (Hoechst, Hexal), Franta (Parke-Davis), Spania (Sanofi Wintrop);
- numeroi alti producdtori de medicamente din - Belgia, Germania, Austria,
Elvetia, Anglia, Franta, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Ungaria,

Romdnia (unde s-a ndscut i a lucrat pand la 39 ani prof. dr. C. Giurgea);
Aniracetam
- Roche (Elvetia, Italia, Japonia);
- Menarini (Italia);
- Toyama (Japonia);
Oxiracetam
- SmithKline Beecham (USA, Italia);
- Ciba Geigy (Italia);
Pramiracetam
- USA (Warner-Lambert/Parke-Davis, NeuroScience);
- Italia (Parke-Davis, Boehringer Mannheim, Firma, Lusofarmaco);
Germania (Berlin Chemie);
Nebracetam
Boehringer Ingelheim (Germania, Japonia);
www.dacoromanica.ro
89
Nefiracetam
- Nattermann (Germania);
- Daiichi Seiyaku (Japonia).
Studiile clinice multicentrice, experienta terapeutici multinationald i

locul piracetamului in terapiile nootrop/geriatriaanti-aging este relevat de dr. V.
Leclercq in cartea sa: Successful Ageing. From normal to successful ageing, UCBPharma, Braine-l'Alleud, BE, 1992, in capitolul Epilogue: It is impossible to make
a claim for 20 years and not support it with proof Time itself has proven the
efficacy of Nootropil. We have currently 205 double blind studies with Nootropil
including more than 10000 patients. They demonstrate that Nootropil is an

effective and safe drug, and that the present message is just a confirmation of
Nootropil's past
In final, evidentiem faptul cd prin realizarile i autoritatea sa tiintificd
prof. dr. C. Giurgea - ca Chairman, UCB - Department of Neuropharmacology,
Professor at the University of Louvain (UCL) i inventator (piracetam i
etiracetam, patente UCB) - UCB-Belgia i filialele sale din intreaga lume au
devenit lider mondial in productia de piracetam (Nootropil).
Aceasta a sustinut dezvoltarea, extinderea i globalizarea UCB-Pharma,

Belgium - care a devenit in 2006 A Global Biopharma Leader. Astfel, numai
Cercetarea i Dezvoltarea (R & D) numard 8300 persoane in 40 ta-ri i UCB's R &
D Organization cuprinde centre in: USA (Atlanta, Rochester), Anglia (Cambridge,
Slough), Belgia (Braine-l'Alleud, Brussels), Elvetia (Bulle) i Japonia (Tolcyo). De
asemenea, numai din clasa racetamilor UCB-Pharma (CNS InnovatorsTM) a

dezvoltat 3 (trei) noi anti-epileptice: Levetiracetam (Keppra) - aprobat in EU i
USA, iar Brivaracetam i Seletracetam - in Faza II de studii clinice (an 2006).
6 WI - BUCURESTI - neurologia, psihiatria si neuro-psiho-geriatria:

MECLOSULFONAT (DCI) / ROMENER
Meclosulfonat (DCI) - Romener (Sintofarm S.A.) este rezultatul unei

cooperan i tiintifice interdisciplinare romaneti: Iai
- Facultatea de Chimie
Industriald (prof. dr. ing. Corneliu Oniscu) i Bucureti - Institutul de Cerceari

Chimico-Farmaceutice (dr. ing $tefan Cilianu) i Facultatea de Farmacie (acad.
prof. dr. Dumitru Dobrescu).
Meclosulfonatul: 2-Dimethyl amino ethyl-o-chloro-p-dimethyl amino

sulfonyl phenoxy acetate este din punct de vedere chimic un ester, provenit din
esterificarea:
unui alcool (amino alcool) - dimetil amino etanol (DMAE),
cu un acid - acid 2-clor-4-dimetil-amido sulfonil-fenoxi acetic.
Dimetil amino etanolul (din Meclosulfonat) este un component natural al
celulelor animale, o substant scavenger (anti-oxidant), precursor metabolic al

colinei (factor lipotrop, hepatoprotector), acetil colinei (neuromediator cerebral i
al sistemului vegetativ parasimpatic) i al fosfolipidelor (hepatice i cerebrale).
www.dacoromanica.ro
90
Este de asemenea medicament ortomolecular i nutriceutic, ca atare, in asociere,

sau ca derivati.
2-clor-4 dimetil-amido sulfonil-fenoxi acetat (din Meclosulfonat) este un
derivat substituit al acidului fenoxi acetic, care la randul sat' este un fitohormon
(auxina).
Ca forma medicamentoasa, Meclosulfonatul (DCI) este clohidratul

esterului mentionat, conditionat in drajeuri, in concentratie de 100 mg substanta
activa/drajeu, pentru administrarea orala, sub marca inregistrata Romener6, produs
de Sintofarm S.A., Bucureti, Romania.
Designul molecular al Meclosulfonatului determina proprietatile i
actiunile sale farmacoterapeutice, centrate pe creier, in registrul psihiatric

neurologic.
Meclosulfonatul este generatia II a nootropului-psihotropului-somatotrop
ASFA: acid 4-sulfon amido fenoxi acetic. Meclosulfonatul cumuleaza actiunile

ASFA cu cele ale DMAE i are actiuni terapeutice extinse i superioare
comparativ cu omologul sau Meclofenoxat (ester de DMAE cu alt derivat de acid
fenoxi acetic):
Oniscu, C., Chimia si tehnologia medicamentelor. Meclosulfonat, pp. 264-268,
Ed. Tehnica, Bucureti, 1988.
Dobrescu, D. (ed.), Romener. Medicament original romeinesc. Psihoenergizant
ci anticonvulsivant. Studii preclinice, ICCF i Sintofarm S.A., Bucureti, 1993.
Sintofarm S.A. i ICCF Bucurqti, Simpozion Romener'. Medicament original

romeinesc. Psihoenergizant
anticonvulsivant. Cerceteiri farmacologice
experimentale si studii clinice, Bucureti, 25 iunie 1993.
Valoarea, eficienta i sigurata terapeutica a Meclosulfonatului (confirmata
i comparativ cu medicamente similare) rezulta din urmatoarele caracteristici
(sintezd):
lipsa toxicitatii acute (de 2 ori mai mica fata de Meclofenoxat) i cronice, lipsa
activitatilor mutagene, teratogene, oncogene, lipsa reactiilor imunitare (imediate
i tardive), proprietati care-i confera in clinica umana tolerabilitate, siguranta
maniabilitate foarte bune;
profilul terapeutic specific, complex i multivalent este confirmat prin actiunile
sale: psihoenergizant (superior meclofenoxatului) i anticonvulsivant (similar
trimetadionei), asociat cu actiuni antidepresive, anticataleptice, antiemetice,
analgezice moderate (deci util in asociere) i antihipertensive adrenergice, care-i
dimensioneaza aria terapeutica in pediatrie, neurologie, psihiatrie i geriatrie;
medicament - pro-medicament ortomolecular (reglator metabolic al celulei

nervoase), produs nutriceutic (hrana functionala, neurometabolica, se integreaza
direct in procesele biochimice neuronale, iar prin DMAE devine precursor

metabolic al colinei, acetilcolinei i fosfolipidelor cerebrale) i substangi
antioxidantei (scavenger, anti-stres oxidativ prin produsul su de hidroliza
www.dacoromanica.ro
91
DMAE), fac din Meclosulfonat (Romener) o medicalie anti-aging de electie

conferd perspective deosebite de dezvoltare.
0 Dan RIGA si Sorin RIGA - medicina anti-stres, anti-aging si

prolongevititii: ANTAGONIC-STRESS
integrand din anii 1970 la nivel de neurostiinte medicina anti-imbdtranire
cu cea a stresului i tiintele longevitatii, fratii gemeni CP gr. I dr. Dan RIGA si
CP gr. I dr. Sorin RIGA (cercettori principali gradul I, doctori in stiinte

medicale din 1976, medici primari neurologie - respectiv psihiatrie i coordonatorii
Departamentului de profilaxie i cercetare a stresului) au inscris in inventica
mondiald si terapia anti-aging un progres romnesc de excelentd.
Datorit impactului, interdisciplinaritAtii i aplicatiilor bio-psiho-sociale in
plan medical, ontogenetic i terapeutic - similar cu progresele Giurgea
(Nootropil) si Meclosulfonat (Romener) - progresul Riga (anti-stress, antiaging)" este prezentat si in capitolul anterior, informatiile din cele cloud capitole
completndu-se reciproc.
Timp de peste 35 ani, dr. Dan RIGA si dr. Sorin RIGA au dezvoltat
continuu studii avansate, pluridisciplinare si integrative, finalizand ciclurile
complexe de:
cercetari fundamentale / experimentale / animale de laborator (neurostiinte,

neuro-psihobiologie, cercetarea creierului, gerontologie);
studii clinice / paraclinice / terapeutice (psihiatrie, psihologie, patologia stresdependentd, neurologie, geriatrie);
cercetari farmaceutice / medicamente (analitice, tehnologice, industriale);
inventica / mrci (4 inventii, 25 inovatii, 3 mrci, know-how, brevetare

mondiald).
Rezultatele lor au fiindamentat i dezvoltat 2 (doud) bio-sisteme cauza >
efect, dinamice si divergente (antagonice), structurate in multiniveluri si cascade

(amplificare dinamicd)
sistemul entropic: cascada etio-patogenica - distres (acut / cronic, psihic /

biologic) <=> uzuril (vulnerabilizare / deteriorare) a imbeitriinire (neglijabil /
normald, accelerat / patologica)
boalez' (polipatologia varstnicului:
acumulator" ontogenetic de stres, uzurd, imbatrnire, dezechilibre si boli);
sistemul anti-entropic: resursele terapeutice fiirnizate prin terapia avansat

(specifica
simultanei, sinergic) anti-stres, anti-uzurei,

(Antagonic-Stress - dr. Dan Riga & dr. Sorin Riga).
anti-imbeitreinire
Astfel, cei 2 (doi) cercetitori au creat, dezvoltat, verificat i patentat

conceptia - inventia - terapia - medicamentul original rominesc AntagonicStress, de crestere a adaptdrii, rezistentei i longeviatii, contra stresului, uzurii
www.dacoromanica.ro
92
Este o terapie etio-patogenicd, ortomoleculard
$i
celular sistemia
(cerebro-protectie - neurometabolicd $i neurovasculard, neuro-endocrind, cardiovasculard $i hepatica) -
pentru regenerare anabolicd: hidrooxopirimidine carboxilati / oxopirolidine

acetamide (18,8 %-20,0 %), fructozd (0,6 %-0,7 %), nicotin alcool / acid / amidd
cu eliberare prelungit (4,1 %-5,3 %), litiu (0,025 %-0,033 %), potasiu (2,5%2,9 %), magneziu (0,3 %-0,4 %), iod (0,005 %-0,007 %), fosfat monoacid (2,6
%-3,5 %);
pentru homeostazie catabolicd, cuplatd cu inlaurarea, curdtirea (scavenger) $i
eliminarea de$eurilor subcelulare: fenoxiacetati de aminoetanol/fenoxiacetamide de aminoetil (31,0 %-33,1 %), metionind (18,0 %-19,1 %), aspartat
(9,7 %-10,6 %), fructozd (1,1 %-1,3 %), vitamina B1 (0,9 %-1,3 %), vitamina B6
(1,2 %-1,5 %), nicotin alcool / acid / amidd cu eliberare rapidd (1,1 %-1,3 %),
magneziu (1,2 %-1,5 %), zinc (0,3 %-0,7 %), sulfat (0,5 %-1,0 %).
Este o terapie homeostaziantd cu actiuni multiple anti-stres $i anti-aging:
actiuni sinergice anti-stres - la nivel sistemic: anti-stres (acut $i cronic, psihic $i biologic);
la nivel tisular: anti-stres (hipoxic, hipoxidotic, dislipidemic, spastic,
ischemic, trombotic);
- la nivel celular: anti-stres metabolic (anabolic, catabolic, energetic, oxidativ);
actiuni simultane anti-uzurd $i anti-aging la nivel neuro-celular: anti-lipofuscino/-ceroido genezA, neuro $i glio
pigmento lizd, activitate - actiune - efect lipofuscino/ceroido litice;
* lipofuscina (din neuron-celuld postmitoticd cu viatd lungd, fixatd in faza G)
reprezintd pigmentul de uzurd (wear and tear pigment), pigmentul de

barnete (age pigment) $i este un marker comun al atacului radicalilor
liberi, stresului oxidativ $i imbdtrnirii;
ceroidul este indus celular prin actiunea agentilor externi agresivi;
la nivel neuro-tisular: prelucrare neuronald $i gliald -> transport -> epurare

--> eliminare capilard lipopigmenti;
- la nivel neuro-psihic: actiuni nootrope (redresare performante mnezice $i
cognitive), neuro-psiho-eneregizante (anti-oboseald, surmenaj $i epuizare),

anti-depresive $i anxiolitice.
Definirea $i verificarea actiunilor terapeutice s-a fcut prin numeroase

cercetdri ale autorilor, preclinice, clinice, farmaceutice $i de asemenea prin studii
independente comparative $i multicentrice.
Rezultatele independente au fost comunicate la congrese mondiale,

publicate in prestigioase reviste $i monografii internationale $i nationale, la care se
addugd $i includerea lor in tratate romne$ti de specialitate $i de asemenea sinteze
privind progresul romnesc realizat in domeniu de dr. Dan Riga $i dr. Sorin Riga selectie:
www.dacoromanica.ro
93
Schneider, F., Popa, R., Mihalas, G., $tefdnigd, P., Mihalas, G. I., Maties, R.,
Mateescu, R., Antagonic-Stress in mild to moderate dementia - a double-blind,
placebo-controlled study, 3rd Int Cong. Clin. PsychopathoL, Timisoara, RO,

Apr. 3-5, 1992, Vol. Abstr. , p. 15, 1992;
Schneider, F., Popa, R., Mihalas, G., Stefniga, P., Mihalas, G. I., MA:ties, R.,
Mateescu, R., Antagonic-Stress composition versus Nicergoline in
gerontopsychiatty, pp. 332-342, in: I. Zs.-Nagy, D. Harman, K. Kitani (eds.),
Pharmacology of Aging Processes. Methods of Assessment and Potential

Interventions, Ann. New York Acad. Sci., vol. 717, New York Academy of
Sciences, New York, NY, 1994;
Popa, R., Schneider, F., Mihalas, G., $tefnig, P., Mihalas, G. I., Mdties, R.,
Mateescu, R., Antagonic-Stress superiority versus Meclofenoxate in
gerontopsychiatry (Alzheimer type dementia), Arch. GerontoL Geriatr., 19(S4):
197-206, 1994;
Mederle, C., Schneider, F., Buftea, A., Anti-stress and gastric protection in
contention stress by Antagonic-Stress formula, 1st World Cong. Stress,
Bethesda, MD, USA, Oct. 4-7, 1994, Vol. Progr. Abstr., abstr. no. 160, p. 63,
1994;
Schneider, F., Mederle, C., Maties, R., Acute contention stress in rats: effects of
biochemical protection by Antagonic-Stressg' formula, 1st World Cong. Stress,
Bethesda, MD, USA, Oct. 4-7, 1994, Vol. Progr. Abstr., abstr. no. 222, p. 74,
1994;
Mateescu, R., Bazele fiziologice ale gerontoprofilccciei, Ed. Helicon, Timisoara,

RO, 1996;
Prelipceanu, D., Mihailescu, R., A new neurometabolic treatment in stressrelated disorders, 2nd World Cong. Stress, Melboune, AU, Oct. 25-29, 1998,
Book Abstr., abstr. no. 0143, 1998;
Mihailescu, R., Prelipceanu, D., Comparative studies in the antioxidative

neurometabolic treatment of nicotine-related disorders, 2nd World Cong. Stress,
Melboune, AU, Oct. 25-29, 1998, Book Abstr., abstr. no. 0144, 1998;
Popa, R., Studii fiziologice privind atenuarea involutiei funcliilor intelectuale la
vcirsta a treia, Ed. Augusta, Timisoara, RO, 1999;
Cornutiu, G., Breviar de psihiatrie, ed. 2, pp. 25, 380-382, 412, 510, 535, Ed.
Imprimeriei de Vest, Oradea, 2004;
Derevenco, P., Romanian scientific progress in international stress research and
stress-aging medicine, Fiziologia-Physiology, 16(1): 9-14, 2006.
Progresul inscris in medicina anti-aging, stiintele longevittii, terapiile

ortomoleculare si inventica mondiald este cu ata mai reprezentativ cu eat CP gr. I
dr. Dan Riga si CP gr. I Sorin Riga sunt singurii romni consacrati international in
aceste domenii de stiinta si medicina avansata i singurii care continua si dezvoltd
www.dacoromanica.ro
94
traditia romaneasc5 de excelentd pe care savantii Ilia Mecinikov, Constantin

Parhon, Ana Aslan, Simion Oeriu, Comeliu Giurgea au impus-o in lume, in
secolul 20 - selectie din ultimii 12 ani:
1994 - 2005: Anti-stres, anti-impairment and anti-aging drug and process for
manufacturing threof (Antagonic-Stress drug - dr. Dan Riga & dr.

Sarin Riga):
Patent Cooperation Treaty (PCT-WIP0): International PatentRegistration (PCT/RO 94), ISR, IPER, Publidation (PCT/WO 95);
European Patent - 1999: Austria, Belgium, Switzerland, Germany,

Denmark, Spain, France, Great Britain, Ireland, Italy, Liechtenstein,
Luxemburg, Monaco, Netherlands, Portugal, Sweden; Romanian
Patent, 2001;
Multinational Patents: Australia - 1998, Coreea - 1999, Russian

Federation - 2000, United States of America - 2001, China - 2001,
Canada - 2002, Japan - 2003, Brazil - 2005;
1994: in: I. Zs.-Nagy. D. Harman, K. Kitani (eds.), Pharmacology of Aging
Processes. Methods of Assessment and Potential Interventions, Ann.

New York Acad. Sci., vol. 717, New York Academy of Sciences, New
York, NY, 1994:
Predescu, V., Riga, D., Riga, S. et al., Antagonic-Stress: a new

treatment in geronto-psychiatry and for a healthy productive life, pp.
315-331, 1994;
1996: 5th International Symposium on Orthomolecular Medicine (Nutrition,
Antioxidants in Aging and Disease), SAo Paulo, Brazil, March 20-22,
1996:
Riga, D., Riga, S., Regulation and optimization of the neuronal and
glial lysosomal systems by antioxidative and anabolic synergistic
therapies - efficient interventions in the prolongation of the functional
life span and in the brain aging deceleration, Abstracts, abstract no.
P66, pp. 148-149, 1996;
Riga, S., Riga, D., Antagonic-Stress formula - a new pharmaco-
therapeutical strategy for ameliorating the brain aging and ageassociated diseases, Abstracts, abstract no. P67, pp. 150-151, 1996;
1997: 16th World Congress of Gerontology (Aging beyond 2000: one world one
future), Adelaide, Australia, August 19-23, 1997:
- Riga, S., Riga, D., Antagonic-Stress - a new therapeutical system for
anti-aging, anti-impairment and anti-stress management, Abstracts,
abstract no. 653, p. 215, 1997;
Riga, D., Riga, S., Antagonic-Stress - a new pharmaceutical system
in anti-aging, anti-impairment and anti-stress therapy, Abstracts,

abstract no. 652, p. 215, 1997;
www.dacoromanica.ro
95
1998: 7th International Symposium on Orthomolecular Medicine (Antioxidants

for Moderne Medicine), Sdo Paulo, Brazil, September 7-11, 1998:
-
Riga, D., Riga, S., Cerebral activation therapy in the increase of

neuropsychic adaptation, Rev. Farm. Bioqum. Univ. Sao Paulo, 34(S
1 - Free Radical Research for the 21st Centuly): 215, 1998;
Riga, D., Riga, S., Antioxidative neurometabolic therapy in
potentation of antistress adaptation, Rev. Farm. Bioquim. Univ.

Sao Paulo, 34(S 1 - Free Radical Research for the .21st Century):
1998;
2003: Riga, D., SENS aquires SENSe: present and future anti-aging strategies,
Journal of Anti-Aging Medicine, 6(3): 231-236, 2003;
2004: in: A.D.N.J. de Grey (ed.), SENS - Strategies for Engineered Negligible
Senescence: Reasons why Genuine Control of Aging may be
Foreseeable, Ann. New York Acad. Sci., vol. 1019, New York
Academy of Sciences, New York, NY, USA, 2004:
Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Regenerative medicine: AntagonicStress therapy in distress and aging. I. Preclinical synthesis - 2003,
pp. 396-400, 2004;
Riga, S., Riga, D., Schneider, F., Prolongevity medicine: AntagonicStress drug in distress, aging and related diseases. II. Clinical review
- 2003, pp. 401-405, 2004;
2004: Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Present and future anti-aging strategies
in geronto-geriatrics, Fiziologia-Physiology, 14(1): 32-36, 2004;
2005: Dan Riga, M.D., Ph.D. & Sorin Riga, M.D., Ph.D. - active members of
A4M - American Academy of Anti-Aging Medicine (USA) - World AntiAging Academy of Medicine (Dr. Ronald Klatz - President of the A4M,
Dr. Robert Goldman - Chairman of the Board A4M);
2005: 13th World Congress on Anti-Aging Medicine, Chicago, IL, USA, August
19-21, 2005: 2 lucrdri stiintifice (autori Riga, D., Riga, S. et al.) singurele din Romania;
2006: in: R. Klatz, R. Goldman (eds.), Anti-Aging Therapeutics, vol. 8,
American Academy of Anti-Aging Medicine (A4M), Chicago, IL, USA
2006:
-
Riga, D., Riga, S., lidldldu, F., Schneider, F., Lipofuscin and ceroid
pigments - markers of normal and pathological brain aging, Ch. 27,
pp. 213-222;
Riga, D., Riga, S., Hldldu, F., Schneider, F., Neurono-glial
mechanisms in brain protection, aging deceleration and neuropsycho-longevity, Ch. 28, pp. 223-236.
Pentru continuitatea castigatd in lume de traditia si progresul romanesc in
domeniu, este semnificativ ca studiile, conceptele, strategia terapia anti-stress
e anti-aging - dr. Dan Riga & dr. Sorin Riga - Romania au o largd reeunoastere
si reprezentativitate in stiinta, inventica si medicina mondiald - selectie:
www.dacoromanica.ro
96
citarea lor frecventa din 1975 in prestigioase reviste internationale

de neurotiinte: Journalfiir Hirnforschung (Journalfor Brain Research);
de geronto-geriatrie: Experimental Gerontology, Mechanisms of Ageing
and Development, Gerontology, Age, Archives of Gerontology and

Geriatrics;
de medicin i medicina anti-aging: New England Journal of Medicine,
Journal of Anti-Aging Medicine;
de terapie i medicamente: rztliche Praxis, Letters in Drug Design and

Discovery;
evidentierea lor permanenta din 1976 in peste 40 tratate i monografii
internationale - ex:
Glees, P., Hasan, M., Lipofuscin in Neuronal Aging and Diseases (ciad drs.
Riga - pp. 50, 60, 64), G. Thieme, Stuttgart, DE, 1976;
Prof. dr. Paul Gless: Professor, Univesity of Gttingen and Director,
Institute of Histology and Neuroanatomy;
Horrocks, L. A., Van Rollins, M., Yates, A. J., Lipid changes in the aging
brain (citari drs. Riga - pp. 623, 628), in: A. N. Davison, R. H. S. Thompson
(eds.), The Molecular Basis of Neuropathology, E. Arnold, London, GB,
1981;
Prof. dr. Lloyd A. Horrocks, Professor of Physiological Chemistry and
Director, Biochemical Neuropathology Training Program, Ohio State

University;
Goldman, R., Klatz, R., Berger, L., Brain Fitness. Anti-Aging Strategies.
De-Stress Your Mind (citan i drs. Riga - pp. 222-224, 335), Random House,
New York, NY, 1999;
Robert Goldman, M.D., Ph.D., President, National Academy of Sport
Medicine, USA;
Ronald Klatz, M.D., President, American Academy of Anti-Aging
Medicine, USA;
numeroase confirmari valorice americane (USA)
US Patent and Trade Mark Office (US Department of Commerce): acordare
US Patent / 2001 - pentru medicament anti-stress, anti-aging - dr. Dan Riga
& dr. Sorin Riga, Romania;
New York Academy of Sciences (NYAS): publicarea a 9 lucrari tiintifice in
Annals of the IVYAS - 1994, 1995, 1998, 2004, 2006;
American Academy of Anti-Aging Medicine (A4M): evidentierea terapiei
Antagonic-Stress, Romania de preFdintele A4M - 1999, prezentare 2

lucrdri la 13th World Cong. Anti-Aging Med. - 2005, publicare 2 lucrani
tiintifice in Anti-Aging Ther., vol. 8, 2006 - editat de A4M;
Life Extension Foundation, Florida, USA (institutie cu traditie de peste 25

ani in longevitate, sanogeneza i anti-aging): relevarea superioritatii
terapeutice a medicamentului Antagonic-Stress, dr. Dan Riga & dr. Sorin
Riga;
www.dacoromanica.ro
97
Facultatea de Medicina' a Universitdtii din Boston, MA, USA: prezentarea

in august 2005 a cercetdrilor romaneti i terapiei avansate anti-stress, antiimpairment, anti-aging - dr. Dan Riga & dr. Sorin Riga, Romania;
- solicitarea din 1972 a lucrdrilor tiintifice publicate de fratii doctori Riga, de
catre numero0 cercettori, institute, centre si universit4i americane,
precum i din intreaga lume;
- National Library of Medicine (NLM, USA: preluarea in bazele proprii de
date a lucrarilor publicate in reviste tiintifice i monografii bio-medicale de
dr. Dan Riga i dr. Sorin Riga, Romania;
indexarea i citarea (consacrarea i promovarea) in sistemele informatice
internationale, generale i specializate a conceptelor, lucrarilor i terapiei
doctorilor Riga:
- MEDLINE (PubMed), MEDLARS, GEROLINE, ISI-Sci &arce, Research
-
Alert, BIOSIS, NETSCAPE, EMBASE, CABS;

- Ion Channel Media Group (Glial Cell Lab Registry, Glia Research Portal),
Innovita Research Foundation etc.

inscrierea i relevarea aportului tiintific in enciclopedii:
International Who's Who in Medicine, 2nd ed., pp. 386-387, IBC,

Cambridge, UK, 1995;
International Book of Honor, 4th ed., p. 191, ABI, Raleigh, NC, USA,
1996;
Dictionary of International Biography, 25th ed., p. 332, IBC, Cambridge,

UK, 1997;
Ursea, N (ed.), Enciclopedie medicald romdneascd. Secolul XX, pp. 816817, 1403, Universitatea de Medicina' i Farmacie Carol Davila",
Bucureti, 2001.
Excelenta romineasa in medicina anti-imbitrnire

In tiintele longevitAtii
Este de datoria istoriografiei romaneti de a inscrie i evidentia ea' - intr-o
serie de ramuri - in tiinta i medicina mondiala, secolul trecut - secolul 20 a fost
de drept i de fapt un remarcabil secol romnesc. in acest secol s-au nascut i
fundamentat de catre savanti romani (sau de origine romana) in Romania, Franta
Belgia 4 (patru) noi domenii:
gerontologia (studiul imbatranirii-btranetii),
geriatria (medicina omului varstnic),
medicina anti-aging (profilaxia i terapia imbatranirii) i
viintele longevitlii (obtinerea imbatranirii sanogenetice i a longevittii active).
Reperele mondiale de excelent ale progresului romanesc sunt date de

numele, personalitatile i creatia lor: conceptii, strategii, metode, terapii,
medicatnente, inventii, prioritati i modele de organizare i institutionalizare.
Valorile romanqti de referinta (in ordine cronologica) se numesc: Ilia I.

Mecinikov, Constantin I. Parhon, Ana Aslan, Simion Oeriu, Corneliu E. Giurgea,
www.dacoromanica.ro
98
iar descoperirile romanesti sunt: Probioticele, Vitamina E, Gerovital H3,

Aslavital, Folcisteina U, Nootropil, Romener, Antagonic-Stress.
In respect, cinstire i onoare pentru trecut, pentru secolul 20 romanesc din
geronto-geriatria mondiald, medicina anti-aging si stiintele longevitdtii este
necesar ca in secolul actual, secolul 21 societatea si cultura romaneascd, forurile
stiintifice i medicale, universitare si academice sd valorifice, sd continue si
dezvolte, sd organizeze i sd promoveze un nou progres romanesc.
Pentru reprezentativitate i continuitate, in dezvoltarea durabild pentru

prezent si viitor, devine necesard o strategie nationald in domeniu, deoarece
geronto-geriatria, iar acum medicina anti-aging si stiintele longevittii duc in
intreaga lume numele, renumele i imaginea Romaniei, inscriu si promoveazd
performanta si excelenta romaneascd in stiintd, bio-medicind, inventicd

cultura. Aceastd promovare reprezintd in fapt un segment de competitivitate in
brandul de tare Romcinia. De aceea, la startul unui nou secol i mileniu,
hotdrarea politicd poate determina - prin valorile de ieri, de azi si de maine - un
nou inceput pentru Romania, poate impune noua Romanie in spatiul european
si poate sustine identitatea Romaniei in era globalizdrii, integrdrii si
mondializdrii.
Ca si la capitolul precedent, a fost necesard prezentarea conceptiilor

conceptelor in contextul lor istoric, ancorate in datele biografice si activitatea
oamenilor de stiintA care 1-au creat, verificat i promovat, pentru a fi mai bine
conturate si intelese, precum i pentru a releva inter-conectdrile la capitolul
anterior Aparitia, individualizarea evolutia conceptelor romnegi in gerontogeriatrie.
In acest fe!, Capitolul 2 si Capitolul 3 al prezentei monografii reprezintd
un tot unitar, i impreund cu Capitolul 1 constituie premizele intelegerli
dezvoltdrii subectelor din capitolele urrndtoare.
Bibliografie selecfivA
Datoritd specificului acestui capitol, ca de alffel si a celui anterior, pentru a
ilustra mai bine evolutia conceptelor medicale i personalitatea stiintificd a celor
prezentati, sursele bibliografice sunt incluse si detaliate in text.
Referintele, in numdr de 124, care pot fi consultate si pentru capitolele
urmdtoare (in functia de subiect) sunt reprezentate astfel:
68 monografii, cdrti, tratate sau enciclopedii;
9 capitole in cdrti multiautor;
- 13 lucrdri publicate in reviste de specialitate in tara i strdindtate;
- 13 studii prezentate la congrese de profil, nationale, internationale i mondiale;
8 pg. web in domeniu;
16 patente (brevete) de inventii - medicamente.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 4. TETRADA: DISSTRES > UZURA --> IMBATRANIRE

> POLIPATOLOGIE. O NOUA PARADIGMA IN MEDICINA
51 NEURO-PSIH1ATRIE, IN MEDICINA ANTI-IMBATRANIRE
SI $TIINTELE LONGEVITATII
Everbody knows what stress is and nobody knows what it is
H. Selye, The evolution of the stress concept,
American Scientist, vol. 61, pp. 692-699, 1973
In a strictly medical sense, stress is the rate of wear and tear

to which a living being is exposed at any one moment.
By contrast, aging appears to reflect the sum of all the stresses
which have acted upon the body during a life-span.
H. Selye, Stress and aging, Journal of the American Geriatrics
Society, vol. 18, no. 9, pp. 669-680
H. Selye (1907-1982), omul de 5tiinta care a adus un plus de
coerent in intelegerea conexiunii 5i relatiei mediu - organism
Organizarea 5i activitatea flintei umane, cu particularitatile ei structurale 5i
functionale, biologice i psiho-nervoase, determina' interconectarea intr-o cascada
etio-patogenica a 4 concepte bio-medicale: disstres, uzura, imbatranire i boala.
Aceasta noui paradigmA in medicina i psihiatrie (fundamentad de Dr.
Dan Riga i Dr. Sorin Riga) - i anume tetrada: disstres > uzuri > imbitrnire
> polipatologie - deschide noi 5i multiple perspective in managementul sanatatii
biologice i mintale, precum i in terapia patologiei psihiatrice. Privind in viitor,
paradigma va deveni o metodologie teoretica 5i practica in sanogeneza generala 5i
psihica, cu largd utilizare profilactica, terapeutica 5i de recuperare.
CONCEPTE BIO-MEDICALE CARE CONVERG CATRE

ACEASTA PARADIGMA
in decursul timpului, confruntarea dintre diferite ipoteze, idei, controverse,
concepte i teorii a condus la elaborarea unor modele viabile de conceptualizare 5i
interpretare a structurii 5i functionalitatii umane.
Vitalitate (redundand structural, rezerve functionale) i vulnerabilitate

Vitalitatea (vigoarea, forta, dinamismul i energia) organismului uman
este reprezentata de redundanta structurala i rezerva functionala. Redundanta
(Lat. redundantia = revarsare, exces) este un concept cheie al organizarii
functionarii fiintei vii, care asigurd o mare siguranta 5i fiabilitate in activitatea
acesteia (23). Redundanta, resursele i rezervele organismului sunt:
www.dacoromanica.ro
100
structurale (de ex. omul are 2 plarnani, dei poate functiona cu unul singur, 1/3
din ficat este suficient pentru desfsurarea activittii hepatice);
functionale (de ex. in repaus omul utilizeaza numai cca 40% din capacitatea
vitala pulmonara si capacitatea de filtrare renal);
informationale (definite ca surplus de informatie, cu rolul de a asigura

exactitatea i claritatea transmiterii unui mesaj, sunt esentiale la nivel
biochimico-metabolic i in functionalitatea circuitelor neuronale).

Vitalitatea si redundanta scad cu desfsurarea in timp a etapelor
ontogenezei, fata de vulnerabilitatea (structural,
functional si
informationali), (31), care are un parcurs invers, deoarece creste odata cu

inaintarea in varst. in plus, diminuarea vitalittii i augmentarea vulnerabilitatii
sunt accelerate de factorii externi bio-psiho-sociali.
Homeostazie i alostazie (cu incrcarea alostatia)

Homeostazia (Gr. homoios = asemanator, stasis = oprire, de la istanai = a
plasa, a face s tina) semnifica capacitatea organismelor vii de a mentine prin
autoreglare, in limite optime (intervale mici) caracteristici fiziologice stabile,
indeosebi cele de la nivelul mediului intern - sangele, pe fondul solicitarilor
adaptative continue impuse de mediul ambiant (40).
Ea reprezinta una dintre caracteristicile fundamentale ale sistemelor vii,

reglarea homeostatica permitand organismelor de a-si prezerva structura si de a
functiona mai eficient. Acest concept a fost initiat i propus de marele fiziolog
Claude Bernard (1813-1878), iar termenul a fost introdus de Walter B. Cannon
(1871-1945) in cartea sa The Wisdom of the Body, W. W. Norton, New York, NY,
1932.
Astfel, homeostazia devine un proces dinamic de adaptare permanenta,

exprimat prin reactii modulatoare metabolice i asigurarea unor structuri
functionale adecvate vietii pentru situatia data. in acest mod, organismul
pastreaza constant nivelul unor parametri biochimici si biomorfologici i poate si
restabileasca un echilibru perturbat, prin revenire la starea initial sau prin revenire
la o stare echivalenta (45).
Conceptul de homeostazie este structurat in trei tipuri diferite, in
conformitate ca teoria bugetului energiei dinamice, care prevede pentru
organizarea metabolica o structura si una sau mai multe rezerve in interiorul

organ ismu lui:
homeostazie puternica, in care structura si rezerva nu se schimba in

compozitie;
homeostazie slabet, in care raportul cantitatilor rezervei si stiructurilor devine
constant atit timp cat disponibilitatea hranei este constana, chiar daca
organismul creste;
homeostazia structuralei, in care structurile subindividuale cresc in armonie cu
intreg individul.
www.dacoromanica.ro
101
Mecanismele de control ale homeostaziei sunt reprezentate in principal de:

majoritatea mecanismelor de reglare fiziologic
functionfind astfel, de ex. termoreglarea, osmoreglarea, glucoreglarea; si
- feedback-ul negativ,
- feedback-ul pozitiv, mai rar utilizat de organism din cauza ca riscurile de

accelerare pot deveni incontrolabile, de ex. acumularea trombocitelor care
determina coagularea sangelui, ca raspuns la ruperea sau lezarea peretilor
vasculari.
Dezechilibrele homeostatice provoaca aparitia multor boli. Cu inaintarea in
Val-sta., eficienta sistemelor de control homeostatic scade, ceea ce determina

cresterea vulnerabilitatii la oamenii batrani.
Alostazia (Gr. allos = adult, stasis = oprire, de la istanai = a plasa, a face
sa tina) reprezinta capacitatea organismelor vii de a realiza stabilitatea sau

homeostazia prin schimbare, prin procesul de adaptare sau prin restabilirea
homeostaziei la provocarile si schimbarile mediului extern (53). Fata de sistemele
homeostatice, care mentin constantele organismului in limite inguste ale
intervalului, sistemele alostatice (adaptative) au marginile intervalului de variatie
mult mai largi.
Ansamblul functiilor homeostatice si alostatice sunt sub control neuroendocrin. Astfel, prin alostazie, sistemul nervos autonom (ortosimpatic si
parasimpatic), axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal (HHS), precum si sistemele
cardio-vascular, metabolic si imunitar raspund la solicitarile mediului extern si
intern. in plus, la finta umana, intervine si cortexul cerebral, care, in vederea

raspunsului adaptativ, printr-un proces de evaluare, analizeaza informatia specifica
a stimulului (noxei) si compara situatia prezenta cu experientele anterioare.
Dar, functionarea repetitiva si indelungata a mecanismelor homeostatice si
alostatice determina' incircarea (povara) alostatici (20), care practic este pretul
acomodarii si adaptarii repetitive si constituie uzura organismului pe parcursul
ontogenezei, de la reactivitatea cronica crescuta la cea scazuta a sistemelor

alostatice, avand ca rezultat diminuarea posibilitatilor adaptative si marirea
vulnerabilitatii.
Disstres i adaptare - sindromul general de adaptare (SGA)

Stresorii, disstresorii - factorii agresionanti - supraacuti, acuti, subacuti
cronici, postcronici si/sau cumulati, biologici, neuropsihici sau socio-culturali,
pericole anti-homeostatice si anti-adaptative vitale sau insidioase, permanente sau
ocazionale sunt prezenti din abundentd si intr-o mare varietate de-a lungul vietii
individului (13, 30).
Componenta a conceptului de stres,
ei
determina un ansamblu de
fenomene tisulare si sistemice (neuro-endocrine) grupate de H. Selye in sindromul
general de adaptare - SGA (46, 48). in acest mod, SGA este mobilizat in scop
homeostatic-alostatic pentru a reechilibra (anula, depasi) dezechilibrul solicitAricereri / resurse-disponibilitati.
www.dacoromanica.ro
102
Cele 3 faze ale SGA se desfaoar pe parcursul vietii (ontogenezei) intr-un

univers (context) cronobiologic Cele mai interesante aspecte privind necesitatea
intriseca innascuta a ritmurilor reies din legtura acestora cu cele 3 faze ale SGA faza de alarm, de rezistenti si de epuizare - care, chiar de mai multe ori pe zi,
reflecta' la scara redusa ciclicitatea, iar intreaga viata a omului ilustreazd procesul
complet. lndiferent de exigentele in fata carora ne-am afla, comportarea noastra
este totdeauna urmatoarea: la inceput, surpriza i teama produse de o situatie
neobinuita provoaca o reactie de alarmd; dupa ce am invatat cum sa rezolvarn
problema far zguduiri suplimentare, urmeaza perioada de rezistentd; pana la urtna,
terminarea rezervelor noastre energetice duce la oboseala i survine perioada de
epuizare. Cele 3 faze succesive - care se repeta de-a lungul intregii vieti, de fiecare
data and ne aflarn in fata unei unei solicitad - seamdnd surprinzdtor cu

nesiguranta copilriei lipsite de experienta, cu rezistenta solid a maturittii i
Cu epuizarea final i moartea ce survin la batranete" (49).
Astfel, adaptarea devine opusa, antagonica cu disstresul, se recomanda ca
o capacitate anti-stres, ca o resursa (solutie, mecanism) de depaire a stresului, ca
reversul medaliei stres / adaptare (anti-stres). Adaptabilitatea are la baza- reglarea
functionalitatii in raport cu necesitatile de fond ale metabolismului, posibilitatile de
schimb ale organismului i solicitarile impuse de variatiile conditiilor de mediu.
Vulnerabilitatea - factor cheie In biomedicini

Vulnerabilitatea (Lat. vulnerabilis = vulnerabil, de la vulnus, -eris = rand),
ansamblul factorilor moteniti (genetici) sau dobanditi (in interactiunea cu mediul
extern), care predispun la aparitia i dezvoltarea unei boli, reprezintd un concept
fundamental in interpretarea etio-patogenica a fenomenelor bio-medicale (1, 40).
Vulnerabilitatea biologica (VB) este structurata in conformitate cu

planul general de organizare biologica: de la nivel macromolecular, subcelular,
celular la cel tisular, de organ i de sistem. in plus, la finta umana, VB este
premiza i parte componenta a vulnerabilitatii neuro-psihice (35).
Vulnerabilitatea
neuro-psihic
(VNP)
reliefeaza
valentele
vulnerabilizante ale omul, finta umane fiind o entitate bio-psiho-sociala.
De aceea, H. Selye subliniaza importanta filozofiei de viatA a fiecarui individ
In eforturile adaptative pe care acesta le face pe parcursul ontogenezei: Cea mai
mare provocare a umaniteitii In prezent este de a gsi o filozofie a vietii, un cod de
comportament, care sei dea o bund orientare, nu pentru a evita stresul (ceea ce este
imposibil), ci pentru a-1 depeqi, pentru a realiza starea de saneitate, viat lung
fericire.
Conceptele bio-medicale descrise i cele inrudite, complementare se pot

ordona, in raport cu consecintele lor (35):
In registru pozitiv: rezerve, resurse, redundant, rezistent, fiabilitate;

homeostazie, alostazie, adaptare, SGA - eustres, hormesis, stimulare, antrenament;
non-vulnerabilitate, vitalitate - normalitate, sanogeneza;
www.dacoromanica.ro
103
In registru negativ: uzurd (deteriorare structuri, acumulare deseuri subcelulare),

deficite, pierden i (ex: de gene, de mitocondrii, de celule); anti-homeostazie,
incdrcare alostaticd, dis(mal)adaptare, disstres, trauma', epuizare, deprimare,
fragilitate, obosealk boli de adaptare; vulnerabilitate, imbdtranire
anormalitate, patogenezd, tulburdri, boli.
Din aceastA cauzd, homeostazia, alostazia i adaptarea - SGA, cresterea
vitalitdtii i scAderea vulnerabilitdtii (ca procese si mecanisme) sunt fundamentale
pentru functionarea optima a flintei i psihicului uman, pentru supravietuirea
evolutia viitoare a umanittii.
VULNERABILITATEA BIOLOGICA.
CONCEPT DETERMINANT iN FUNCTIONALITATEA FTINTEI UMANE
ParticularitAti la nivel macromolecular-subcelular-celular (35, 39)
Vulnerabilitatea biologici la nivel macromolecular

In plan genetic, VB se manifestA prin rezistente / fragiliati diferite in
functie de organ sau compartiment intracelular si se transformd in patologie
geneticd prin trei grupe de procese: modificarea genelor (mutatii), pierden i de
gene i perturbarea sistemului telomeri / telomeraze.
Mutatiile se exprima intr-o arie foarte diversificatd: punctiforme, genetice,
cromozomice / silentioase, conditionale, supresive, constitutive, dinam ice /

nucleare, mitocondriale. Este o relatie de intricare si de multiplicare (sinergism cu
efect negativ) in sensul ca VB geneticd mdreste susceptibilitatea la patologia
geneticd (organism <>
macromoleculard.
creier)
invers,
patologia
geneticd creste VB
VB genetici (si mai ales patologia genetici), cu precddere a creierului are

un rdsunet dramatic in planul patologiei neurologice i neuromusculare (boli
degenerative) si psihiatrice (retardarea mintald: F70 - F79, tulburdrile de dezvoltare
psihologicd: F80 - F89; tulburdrile emotionale si de comportament cu debut uzual
In copildrie i adolescentd: F90 - F98).
Vulnerabilitatea ADN-ului nuclear i consecintele invalidante ale VB
genetice > patologiei genetice rezultd din suprapunerea lor cu procesele de

crestere, dezvoltare si maturizare (0-25 ani) ale creierului si implicit ale psihicului
(cognitiv, emotional, volitiv si comportamental).
In sintezd patologia geneticd determina:
- boli ale metabolismului aminoacizilor i acizilor organici;
- boli ale metabolismului glucidic, mucopolizaharidoze i mucolipidoze;
- boli ale metabolismului lipidic, sfingolipidoze, cerebrozidoze, gangliozidoze,
ceroid-lipofuscinoze;
- boli ale mielinei (hipomielinizare, mielinizare alteratd, demielinizare).
www.dacoromanica.ro
104
Vulnerabilitatea ADN-ului mitocondrial rezult din caracteristicile

sale: este o macromoleculd circular inchis format din 16568 perechi de
nucleotizi, care codified 37 de gene mitocondriale. ADN-ul mitocondrial are o
rat mutanta mai Malta (este deci mai vulnerabil) deck ADN-ul nuclear
(genomul nuclear).
Mutatiile ADN-ului mitocondrial - din tesuturile postmitotice (creier,
inirnd, muschi scheletici, rinichi, sistem endocrin) provoac la om boli neuromusculare degenerative, cu mare invalidare neuro-psihicd si imbdtranire accelerat,
patologic. Este perturbat bioenergetica metabolia-mitocondriald, cu consecinte
In alterarea progresivd a structurilor - functiilor celulare i in final ale sistemului,
individului (56).
Functionalitatea normallperturbatd a sistemului telomeri / telomeraze
Molina balanta: ori cdtre protectie - rezistenti / ori spre vulnerabilitate - fragilitate.
Telomerii reprezint structuri specializate, alatuite dintr-un sir repetitiv de
baze azotate nucleice (200-1500), bogate in guanind, situate la extremitatea flecArui
brat al cromozomului (de partea opus centromerului). Telomerul, la om hexamerul
TTAGGG, addugat sub actiunea telomerazei (enzima, ribonucleo-protein) asigur
integritatea cromozomilor i impiedicd fuzionarea acestora.
In cursul diviziunilor celulare repetate de-a lungul ontogenezei are loc o
diminuare treptat a lungimii telomerilor, care astfel este in relatie Cu stresul

oxidativ, uzura biologicd, imbnnirea i moartea celulard. Aceasta deoarece
activitatea telomerazei, enzima care contracareazA scurtarea telomerilor prin reelongarea lor este puternica numai in celulele nemuritoare (immortal cells") si
aproape absent in celelalte tipuri celulare (60).
Vulnerabilitatea macromolecular este evident' si la nivelul proteinelor
chaperone (molecular chaperones"). Acestea sunt un grup foarte neomogen,

constituit din aproximativ 200 proteine, cele mai numeroase apartinnd
superfamiliei proteinelor de stres (soc) tennic (heat-shock proteins" - HSP).
Reprezentnd in mod normal 1-2% din continutul total celular, chaperoanele sunt
universal sintetizate de ctre celule, ca rspuns la disstresuri, unul dintre acestia
fiind cresterea temperaturii.
Rolul lor in vulnerabilitatea macromolecular este crucial (55) deoarece:
In conditii normale, insotesc sinteza de noi proteine, facilitnd plicaturarea lor,
adicd dobndirea unei structuri tridimensionale, configuratie necesar pentru a
deveni functionale;
In conditii nefavorabile, disstresante si patologice, proteinele i pierd
plicaturarea normald (structura spatiald) formnd agregate intracelulare, care
perturbd activitatea celulelor, determinnd chiar moartea acestora;
In socul termic sau in oricare alt disstres manifestat la nivelul celular, proteinele
chaperone:
previn agregarea,
se opun i chiar opresc procesul agregdrii, dac acesta a fost deja initiat,
www.dacoromanica.ro
105
iar, ca al treilea mecanism, activeazd degradarea proteolitica a proteinelor a

caror agregare nu mai poate fi oprita sau a proteinelor deja agregate.
Prin apararea homeostaziei la nivel macromolecular, deoarece cele mai
multe chaperoane apar i activeaza in situatii nocive i disstresante, se opun
vulnerabilitatii macromolecular-subcelular-celulare; invers, creterea VB determina
o sadere a eficientei lor.
Vulnerabilitatea biologici la nivel subcelular

In neuron, VB la nivel subcelular este o consecinta a caracteristicilor sale.
Neuronul este o celula postmitotica fixat (in faza Gt) cu viata lungd, are cea mai
mare redundanta structurala-functionala i a dobandit cea mai dezvoltati ultradiferentiere (structurare morfologica) i cea mai inalti ultraspecializare
(activitate functionald), ceea ce determina' ca sistemul nervos sa lucreze (in plan
energetic i informational) la cel mai scazut nivel de entropie (dintre toate
aparatele, organele i celulele organismului), (22, 23).
Suportul neurometabolic --> subcelular al acestor proprietati este dat in

neuron - in comparatie evidenta cu celelalte tipuri de celule - de (22, 23):
cD
cea mai intensa' sintezi proteia - evidentiata prin concentratia cea mai mare
de ARN (dintre care 70% este ARN-ul ribozomal) / celula (neuron), structurat
In ribozomi i reticul endoplasmic rugos (nivel subcelular - microscopie
electronica), care datorita abundentei sunt grupate, stratificate, stivuite in corpii
tigroizi - corpii Nissl (nivel celular - microscopie optica);
0 asigurata (deci, dependenta, vulnerabila) de metabolismul energetic cel mai

intens i cu randamentul cel mai mare / celula, fapt dovedit i prin structurarea
subcelular in cantitatea (concentratia) cea mai mare de mitocondrii / celuld

(neuron);
creierul - dei reprezinta doar 2,5% din greutatea corpului utilizeaza 17% din
debitul cardiac - este consumatorul cel mai mare de glucoza - de 2 ori mai mult
decal muchiul, de 3 ori mai mult ca rinichiul, substratul energetic fiind

aproape in exclusivitate glucoza (QR
1) i este organul cel mai aerob,
deoarece produce energie 5/6 pe calea aeroba - ciclul acizilor tricarboxilici (36
molecule de ATP) i numai 1/6 prin glicoliza anaeroba (2 molecule de ATP);
i reciclata prin cel mai eficiemt, activ i bine reprezentat cantitativ sistem de
reciclare subcelulari, exprimat la nivel neurochimic prin enzime litice i

structurat la nivel subcelular in concentratia cea mai mare de lizozomi
(primari, secundan) / celuld (neuron).
Raportand la VB - nivel subcelular, caracteristicile (performantele)
neuronului in plan neuro-metabolic i subcelular pot fi grupate i in dinamica

metabolismului: metabolismul (functional - structural) = anabolism (sinteza,
metabolismul
constructie) 0 0 0 catabolism (distructie), unde 0 reprezinta'
energetic, care furnizeaza energia biochimica (ATP) prin care sunt alimentate
continuu cele 2 procese antagonice:
www.dacoromanica.ro
106
Stresul oxidativ este provocat prin perturbarea divergentd: solicitdd /

resurse, adica de dublul dezechilibru dintre: agresiunea oxidanta - in crestere /
apdrarea anti-oxidanta - in scadere (26).
Astfel, binomul stres / vulnerabilitate, analizat in neuron la nivel

subcelular, relevd in relatie etio -> patogenici urmdtoarele:
stresul oxidativ va fi Cu atat mai nociv cu cat:
va fi mai mare agresionarea (exo- / endo-gend) prin radicali liberi, prooxidanti, per-, auto-, co-oxidare;
va fi mai mic protectia
aprarea (exo- / endo-gend) sustinute prin
quenchers, scavengers, anti-oxidanti;
vulnerabilitatea (mai ales cea acumulata in timp prin uzurA
imbatrnire)
va fi cu atat mai mare cu cat:

metabolismul energetic va scade prin pierden i mitocondriale i anabolismul se
va reduce prin scdderea sintezei de ARN
proteine, enzime > organite
subcelulare;
catabolismul va depdsi anabolismul si va deveni ineficient in reciclarea curatirea - regenerarea subcelulard, fapt tradus prin acumularea progresiva
neeliminarea deseurilor subcelulare (24).
Invers, dubla reechilibrare convergentd a rapoartelor (balantelor,
binomurilor): stres oxidativ / protectie si aparare anti-oxidantd; i vulnerabilitatefragilitate / rezistentd-vitalitate, se face in relatie patogeno 4> terapeutici.
Acumularea in timp a stresului oxidativ, creste VB in neuron, de la nivel
metabolic la nivel subcelular si celular:
-
in plan neurometabolic prin acumularea deseurilor metabolice" - exces de:

radicali liberi, calciu intracelular, legaturi incrucisate, grupdri disulfurice
(oxidate), peroxizi lipidici, polimerizdri (dolicoli), proteine insolubile (in apd);
nivel subcelular: supraincdrcare mitocondriald cu calciu, deseuri
mitocondriale i mitocondrii alterate, acumularea deseurilor subcelulare" pigmenti lipofuscinici (pigmenti de uzurd, lizozomi tertiari, lizozomi batrani -
- la
proveniti din digestia lizozomald in principal a mitocondriilor alterate)

pigmenti ceroidici;
plan neuronal: conglomerarea, ingramadirea structurala a pigmentilor

lipofuscinici (in conditii normale) i ceroidici (in conditii patologice) - ce
reprezintd markeri neuro-psiho-biologici pentru stresul (oxidativ) i
vulnerabilitatea subcelulari-celulari (24).
in
Vulnerabilitatea biologia la nivel celular

Din punct de vedere cantitativ nivelul celular este controlat prin cloud
procese fiziologice normale opuse: diviziune celulard (mitoza) i apoptoza
(moartea celulara programata).
Apoptoza (in lb. greaca veche apoptein = a arunca in afard sau prin unirea
a cloud cuvinte apo = din, de pe si ptosis = cadere; cuvant utilizat de Homer in

www.dacoromanica.ro
107
lijada, cu sensul de Mere a frunzelor din copad i odatd cu sosirea toamnei si

fenomen intuit si postulat de C. Vogt in 1842) reprezina moartea celulard normald,
izolata si progamatd, care incheie astfel ciclul celular normal al unei celule, creand
conditii fiziologice pentru inlocuirea sa (19, 40). Prin aceste caracteristici, apoptoza
devine un factor cheie in homeostazia tisulard, in embriogenezd si morfogenezd,
fiind un arbitru al cresterii, diferentierii si regenerdrii.
Apoptoza, ca proces fiziologic la nivel celular, este inscrisd in programul
genetic al celulei, se desfdsoard cu consum de energie si are etape si mecanisme
biochimice proprii de desfsurare (12), fa'rd a fi insotia de procese inflamatorii si
reactii tisulare.
Apoptoza se deosebeste fundamental de necroa (in lb. greacd veche

nekros = moarte, nekrosis = mortificare), care reprezintd moartea celulard
patologia. ConsecintA a interventiei unor factori nocivi externi - moartea
necroticd, nu este controlatd genetic si intotdeauna este insotia de procese
inflamatorii, care lash.' rOmOsite si deseuri celulare, alaturi de cicatrici tisulare.
Dereglarea apoptozei se intalneste In diverse situatii patologice si se

manifesta in ambele sensuri:
- declansarea prematurd si accelerat a apoptozei in uzurd, imbdtranire si boli
neurodegenerative;
- inhibarea apoptozei in procesele tumorale.
ScAderea vulnerabilititii la nivel celular, concomitent cu cresterea rezistentei
biologice se poate realiza prin modularea apoptozei si evitarea necrozei.
.
Modularea apoptozei are un rol important. Ea se realizeazd prin factorii

inductori (pro-apoptotici) si factorii inhibitori (anti-apoptotici) ai apoptozei. Sunt
cunoscute efectele anti-apoptotice ale chaperoanelor moleculare (in special HSP70
si HSP90).
Intensitatea agentului nociv / patologic determind comportamentul

celular: spre apoptozA sau spre necrozd. Din aceastd perspectivd, apoptoza devine
un mecanism de apdrare si adaptare. Astfel, radiatiile ionizante in doze mici si
moderate induc apoptoza in tesuturile normale, avand rol de trigger (declansator) al
apoptozei prin alterdri minime ale ADN-ului celular, care daca nu pot fi reparate
activeazd gena p53 (pro-apoptoticd). in doze mari si foarte mari, radiatiile ionizante
produc necroze celulare / tisulare circumscrise sau extinse. La fel si agresiunea prin
hipoxie. Poate induce apoptoza sau provoca necroza. Hipoxia blandd spre
moderat, intalnitd in zonele adiacente necrozei devine un inductor eficient al
apoptozei, prin actionarea genei p53. Hipoxia / ischemia severa determind necroza,
care in SNC are o anumit selectivitate.
Evitarea necrozei celulare / tisulare consta in primul rand in evitarea

traumatismelor fizice si a agentilor patogeni cunoscuti: noxe fizice si chimice,
poluare, hipoxie si ischemie, infectii virale si bacteriene. Cresterea rezistentei
biologice generale, imunitare si neuropsihice scade vulnerabilitatea la necrozA,
atunci cand agresiunea nu poate fi evitatd.
www.dacoromanica.ro
108
Particulariati la nivel tisular, de organ i de sistem (35, 39)

Vulnerabilitatea selectiv a creierului
Consecintele negative ale vietii 5i societatii actuale, agresiunile externe
manifestdrile nocive ale mediului inconjurator determina cel mai frecvent la nivelul
organismului uman:
stres oxidativ, urmat de o cascada de evenimente negative;
stres hipoxic / ischemic, care poate fi global / regional, tranzitoriu / persistent,
stres circulator (scaderea cu inaintarea in varsta a Debitului Sanguin Cerebral DSC);
disstres in cele mai diverse forme, avand in vedere varietatea, intensitatea

durata agentilor stresori nocivi (disstresorii), (30):
disstres fizic, chimic, biologic, psiho-social, profesional, informational,
comunicational, competitional;
disstres supraacut, acut, subacut, cronic, postcronic;
disstres concomitent, multiplu, prelungit, practic cumularea disstresurilor pe
perioade indelungate.
Desfd5urarea in timp a etapelor ontogenetice induce scaderea redundantei
structurale 5i rezervei functionale, concomitent cu acumularea erorilor i defectelor
care nu mai pot fi compensate, eliminate sau atenuate.
In acest mod fragilizarea / scaderea rezistentei organismului uman

determina 5i se desfavara concomitent cu accentuarea / cre5terea VB.
In privinta SNC, VB are o particularitate majord 5i extrem de importanta:
este o vulnerabilitate selectivi. Aceasta, deoarece creierul este cel mai neomogen
5i eterogen dintre organele corpului omenesc, avAnd cea mai complexa

diversificat structurare 5i functionalitate. Vulnerabilitatea selectiva inseamna ca la
aceea5i agresiune / board, care in ansamblu este globald, creierul reactioneazd

diferit i selectiv, &lied sunt afectate numai anumite regiuni / zone, unde se produc
modificari patologice biochimico-structurale (2).
Vulnerabilitatea sistemului nervos central (SNC) selectivi la hipoxie /

ischemie globali
Agresiunea prin hipoxie / ischemie globali determina la nivelul SNC
urmatorul pattern de vulnerabilitate selectiva (16):
la nivel zonal: teritoriile arteriolare cele mai distale (terminale), stratul celulelor
piramidale al hipocampului, stratul celulelor Purkinje din cerebel, straturile

corticale III, IV 5i V;
in cadrul unor populatii neuronale aparent omogene, cum ar fi stratul celulelor
piramidale din hipocamp, anumite sectoare neuronale sunt mai vulnerabile

anume zona CAI (sector Sommer) comparativ cu zona rezistenta CA3;
la nivel celular, neuronii sunt mult mai vulnerabili la diverse grade de hipoxie /
ischemie decdt oligodendrogliile, iar acestea sunt mai vulnerabile in raport cu
astrocitele.
www.dacoromanica.ro
109
Important de elucidat sunt mecanismele care fac ca anumite regiuni ale

SNC sd fie mai vulnerabile, iar altele mai rezistente la situatiile de hipoxie globald
tranzitorie / persistentd.
Unul dintre mecanisme ar fi eliberarea glutamatului, neurotransmittor

ubicvitar, capabil sd determine in exces necroza neuronald prin hiperexcitatie
(moarte neuronald excitotoxicA). Astfel, ischemia cerebral& globald tranzitorie
induce eliberarea glutamatului in spatiul extracelular (3). in hipocamp, sensibil la
acest tip de agresiune, receptorii excitatori pentru glutamat se gsesc in cantitate
mare In zona CAI (sector Sommer), care este cea mai vulnerabild i care contine,
de asemenea in cantitate ridicatd, cu precAdere un anume subtip de receptor
glutamat i anume receptori NMDA (N-Metil-D-Aspartat).
Un alt mecanism de explicare a vunerabilittii la acest tip de hipoxie ar fi
pierderea selectivi (52) a neuronilor GABAergici (Gamma-Amino Butiric

Acid).
0 altd modalitate de actiune implied' cunoWerea particularitAtilor

chimico-biochimice a diverselor regiuni din SNC. Astfel, se poate intelege
vulnerabilitatea selectivA (necroza) globului palid (globul pallidus) i pdrtii
reticulate din substanta neagrd (substantia nigra, pars reticulata) la intoxicatia
cu monoxid de carbon (CO). Aceste doud regiuni ale creierului sunt cele mai
bogate in fier (Fe), iar molecula de CO are o afinitate extremd la Fe din hemul
citocromic (17).
Vulnerabilitatea SNC selectivi la disstres
Fenomenul de disstres - psiho-social i biologic, acut i cronic caracteristicd profund negativd a vietii contemporane, cuprinde desfdurarea in
succesiune a trei procese (30):
primul - agresionarea organismului prin factori stresanti (stresorii), care sunt in
continua cretere, diversificare i permanetizare;
al doilea - rdspunsul adaptativ al organismului - SGA, cu cele trei faze ale sale faza de alarmd, de rezistentd i de epuizare (48). Deseori SGA se transformd in
rdspuns maladaptativ sau patologic stres-dependent i ca o consecintd a crqterii
constante a VB odatd cu desra'urarea ontogenezei; i
al treilea - uzura intensd acceleratd i acumulatA cronic, a creierului i
organismului, adicd imbdtanirea prematurd. Uzura cronicd reprezintd
incapacitarea progresivA, neuropsihicd i biologicd, are ca rezultat scAderea

adaptdrii, vitalitAtii i rezistentei organismului, i este consecinta acumuldrii, in
timp, a evenimentelor stresante de viatd i a leziunilor provocate de stres.
Datoria creterii vulnerabilitdtii biologice, pe parcursul ontogenezei,

binomul imbAtrnire .4=> disstres capdtd caracteristici noi (31) prin:
- modificdri induse de senescenta biologicd (structurale i functionale), urmate de
modificki psihice (cognitive i emotionale), care desmoduleazd interrelatia

stres-organism bAtrin;
www.dacoromanica.ro
110
resurse, rezistend i redundand (biologice i psihice) scazute, ce determina'

vulnerabilitati (structural-functionale
cognitiv-emotionale) crescute
la
agresiuni i disstres. Interrelatia a fost de altfel demonstrata i experimental:

receptorii glucocorticoizi din creierul de obolan scad cu varsta (41), iar aceeai
tendind, de descretere la animalele batrane a sensibilitatii la ACTH manifesd
glandele suprarenale, tendind care poate fi compensad prin niveluri bazale
mai crescute de ACTH (54); astfel, obolanii in varsta au o vulnerabilitate
crescuta la stres fata de cei tineri, ftind deci mai putin adaptati la stres (21);
posibilitti adaptative (biologice i psihice) scazute, care implied creterea

frecventei i intensitatii reactiilor de mal-adaptare, insotite de accentuarea i
agravarea patologiei stres-dependente (a bolilor de adaptare) aparute anterior, in
special in stadiul de adult (13);
scaderea independentei fad de stresori, mediul inconjurator i comunitate, in

paralel cu crqterea concomitenta a dependentei (i a fricii de dependenta) fad
de mediu, familie i societate.
Complexitatea vietii i diversitatea stresorilor determina la multi indivizi
aparitia tipului C de personalitate (sintetizat prin stres cronic si nivel Malt de

cortizol). Aceasta deoarece, cel mai adesea, disstresorii vietii moderne nu permit
un raspuns normal, clar i simplu la stres (in principal reactia de urgend lupta sau
fugi"), cu manifestarea tipurilor A i B de personalitate.
Prin permanetizarea stresorilor, procesul de raspuns la stres-SGA se

cronicizeaza, iar valorile continuu crescute ale hormonilor de stres, in special de
adrenalina' i cortizol determina modificad i leziuni ale tesuturilor organismului,
inclusiv ale creierului. in consecind, VB la stres este rezultatul in principal a

stArii hiperadrenergice i nivelului ridicat cronic al cortizolului.
In concluzie, stresul cronic prelungit, combinat, suprapus i continuu
determina producerea cronici de cortizol si mentinerea acestuia permanent la
o valoare ridicat, cu efecte nocive, toxice i lezionale in SNC cat i in alte
structuri ale organismului.
In creier, aceste efecte sunt caracteristice i se manifesta prin:
- pierden celulare selective in hipocamp (42);
scaderea receptorilor glucocorticoizi (41), odad cu inaintarea in varsta;
reducerea sintezei de neurotransmidtori cerebrali, cu afectarea memoriei i

capacidtii de concentrare; i
perturbarea metabolismului neurotransmidtorilor, implicand modificari de
dopamina i serotonina, cu aparitia sdrilor anxiaose i depresiilor.
La nivelul organismului provoaca:
afectiuni cardio-vasculare, hipertensiune, creterea nivelului de colesterol i

trigliceride;
diabet zaharat, glicemie ridicata i rezistend la insulina;
obezitate prin apetit crescut, reducerea oxidarii (degradarii) grasimilor i

creterea depozitelor;
www.dacoromanica.ro
111
osteoporozd prin accelerarea pierderii de masa osoasd;

atrofie a muchilor, prin pierden i de masa musculard;
infectii virale, bacteriene i fungice, prin scdderea capacititii imunitare, a

numdrului i activittii celulelor imunitare.
In acest mod, bolle de (mal)adaptare i patologia stres-dependent ii pun
amprenta asupra organismului, i ca o consecintA a creterii VB.
TETRADA ENTROPICX:
DISSTRES 4-> UZURA" 4-> iMBXTRNIRE 4-> POIIPATOLOGIE
Fiinta umand actioneaz ca o entitate bio-psiho-sociald, conectar la un
mediu complex (natural i cel construit prin civilizatie), In continua micare
schimbare. De aceea, sdndtatea i boala individului sunt determinate de fenomene
multicauzale i plurifactoriale (36, 37).
O interpretare holisticd i dinamicd a interactiunilor organism-mediu i

sanogenezei-patogenezei prin prisma conceptelor bio-medicale mentionate (in
special cel al vulnerabiliatii) conduce cdtre o nona paradigma in medicina' i
psihiatrie, i anume tetrada-cascada etio-patogenici: disstres E--> uzu
4->
imbitrnire 4-> polipatologie (9, 14, 26, 28, 29, 32, 33, 34).
Componentele tetradei: caracterizare, structuri si dinamicii

O evaluare generar a tetradei
- disstresul (acut-cronic; de mediu-societal-psiho-social; metabolic-oxidativbiologic), (26, 30);
- epuizarea (faza a 3-a a SGA), (46), uzura (24, 26, 38), deteriorarea, actiunea
tripla a stresului oxidativ (creterea atacului radicalilor liberi scdderea

apdrdrii antioxidative e acumularea progresiva a deeurilor subcelulare), (18,
33, 38);
- imbdtrnirea (neglijabild, graduar, acceleratd sau
normal' i
patologicd), (15);
- boala i polipatologia (geneticd-dobandir; acutd-cronicd; bolle radicalilor
liberi / stresului oxidativ / inflamatorii / degenerative; patologia stresdependentA; bolile somatice; bolle asociate imbatranirii; polipatologia
persoanelor In varstd), (6, 13, 47).
Cele 4 componente ale tetradei creazd o cascada etio-patogenicA Figura 1. Trdsturile lor comune, de baza sunt prezentate In Tabelul 1. Prin
acumuldri succesive, dinamica globald a cascadei in timp, in ontogenezd
determina ruinarea sdndatii i In final distrugerea sistemului (moartea
individului).
Mecanisme fundamentale ale cascadei declansate de disstres

In timpul ontogenezei, tetrada etio-patogenicd se transforma intr-o cascada
auto-intretinutd, care este agravar de circuite de multiplicare patologice, vicioase.
www.dacoromanica.ro
112
La rdndul sdu, fiecare proces actioneazd asupra urmdtorului prin cresterea

vulnerabilitatii si scdderea adaparii.
Dezechilibrul progresiv indus de stresul oxidativ este o venga comuna a
componentelor tetradei, creste prin multiplicare continua' de la disstres > uzura >
imbdtrdnire > la boald si polipatologie i in final atinge perturbarea patogenicd
maximd prin concomitenta acestor 4 procese (33, 36).
Tabel 1. Caracteristicile fundamentale ale cascadei etio-patogenice:
disstres
uzurd 4-> imbdtrnire 4-> polipatologie
Interconexiunea dintre cele 4 entitati:
O Disstres 4-> Uzurd 4->
imbdtrdnire 4-> Polipatologie
Sunt procese entropice: cresc entropia, cu dezorganizarea sistemului
Actioneaza anti-homeostatic, anti-alostatic i anti-stabilitate
Provoacd scdderea progresiva' a capacitatii adaptative, rezistentei i vitalitdtii
(energiei neuro-psiho-biologice-metabolice)
Mdresc activitatea stresului oxidativ > cresc pagubele provocate de stresul
oxidativ > i induc bolle stresului oxidativ
Modifica imunitatea: bolile autoimune si deficientele imunologice
Devin factori de risc i factori etio-patogenici, provoacd i / sau accelereazd
disstresul, deteriordrile, senescenta patologicd (senilitatea) i bolile
(polipatologia)
Patologii specifice asociate:
disstres > patologia stres-dependentd, bolle psihosomatice,
uzurd > neurastenie, sindrom de oboseald cronicd, sindrom metabolic
imbdtrdnire --> boli asociate imbdtrdnirii
boli, de la acute la > cronice si boli degenerative
8. Hetero- si/sau auto- intensificarea prezentd prin cercuri vicioase, cascade
patologice si asocien i multiple, simultane
In sintezd, mecanismele fundamentale ale cascadei / tetradei disstresului

sunt reprezentate de:
incdrcarea alostaticd, supraexpunerea la hormonii de stres in decursul timpului,
hiperactivitatea prelungitd-cronicd excesiva, epuizarea adapfdrii (41, 42);
cresterea vulnerabiliatii globale si augmentarea progredientd a actiunii de

fragilizare a acestei cascade;
multiplicarea progresiva a riscurilor i pericolelor la nivel metabolic, biologic,
imunitar, endocrin, nervos, psihic, comportamental (5);
progresia uzurii, striaciunilor i deteriordrii, cu acumularea finald a deseurilor
reziduurilor macromolecular-subcelulare (24, 38);
www.dacoromanica.ro
113
boli ale radicalilor liberi i stresului oxidativ, boli inflamatorii - autoimune degenerative (18);
- apoptoza anormala i necroza, cu pierdere i moarte celulara, atrofie tisulara i
de organ;
instabilitate genomica, dis-diferentiere, imunodeficienta (7), cancere;
morbiditate, imbatranire patologica, polipatologie, alterarea severa a calitatii

vietii, mortalitate.
S dndtatea individului
Nivelurile progresive
ale
cascadei distructive
e imbdtrnire
I Polipatologii
Fig. 1.
Structurarea dinamica a cascadei disstres 4-> uzura 4-> imbatranire 4->

polipatologie
Determinarea etio-patogenici a tetradei

Tetrada (cascada) etio-patogenica este modulata prin interactiunea a 4
procese (luand in considerare intensitatea, perioadele de actiune i consecintele
lor):
stresul i SGA (46, 48);
tipurile de personalitate A, B, C i D;
axul 1-11-1S (43);
cercurile vicioase disstres > boala > disstres.
www.dacoromanica.ro
114
SGA este compus din succesiunea a trei faze: I - reactia de alarma, II adaptarea, rezistenta, i III - epuizarea, stresul pe termen lung (46). Referitor la
horneo- i alostazie, fazele I 0 III sunt entice, cu grad ridicat de vulnerabilitate, in
timp ce faza II conferd stabilitate sistemului.
in fazele I 0 III, datoritd amplitudinii (intensitatii) i duratei lor excesive,
depd0rea nivelului de pro-adaptare conduce la vulnerabilitate crescutd i aparitia
bolii.
Ca o reguld, exista o patologie specified' fiecdrei faze. Pentru faza I, ea este
reprezentatd de modificdri acute, boli mintale i somatice. Pentru faza III, ea este
constituitd de deterioran i i afectiuni cronice, deficiente imunologice (care induc
boli infectioase sau cancer), patologie inflamatorie i infectioasd, moarte celulard,
atrofie i imbtrdnire patologicd.
Fazele SGA sunt amplificate (prin patologie) sau reduse (cu promovarea
sanogenezei) prin functionarea cuplurilor: disstresuri acute-cronice / eustresuri G
boli ale stilurilor de viatd Malt stresante / stiluri de viat nestresante (131 tipurile A,
C, D / B de personalitate.
Stresul acut G stilurile de viatd inalt stresante ED tipurile A 0 D de

personalitate genereazA impreund starea hiperadrenergied (5, 6, 50) cu:
patologie mintald i de comportament specified: reactii psihice la stres sever 0
boli de adaptare, anxietate fobicd, anxietate, boli disociative (de conversie) sau
somatoforme; i
patologie somatied: boli cardiovasculare (aritmii, hipertensiunc, cardiopatic

ischemied, infarct miocardic acut) i boli cerebrovasculare (accident vascular
cerebral ischemic sau hemoragic).
Stresul cronic ED stilurile de viatd foarte stresante G tipul C de personalitate
altereazd impreund activitatea axului HITS (prin crqterea sau sedderea functiei lui
normale).
Sarile asociate, in mod cronic sau recurent, cu inedrcarea suplimentard a
sistemului de stres hiperactiv > functionarea excesiva a axului HHS >
hipercortizolism > alterarea regldrii comportamentului > modificarea adaptdrii

periferice (6, 44) sunt reprezentate de:
stres cronic, exercitiu fizic excesiv (atletism de performantd);
sindrom premenstrual (ICD-10 N94.3, sindrom de stres premenstrual),
graviditate (ultimul trimestru);
tulburdri de partied i anxietate, tulburdri obsesiv-compulsive, depresie severa;
alcoolism cronic, sevraj de alcool i narcotice;
hipertiroidism, sindrom Cushing, diabet zaharat, sindrom metabolic (sindromul
X = uwr > moderat > sever: obezitate, rezistentd la insulind, dislipidemie,

hipertensiune);
tulburdri gastro-intestinale functionale".
www.dacoromanica.ro
115
Starile asociate cu epuizare - hiperactivitatea sistemului de stres >

hipofunctionarea axului HHS > deficienta de glucocorticoizi > alterarea reglarii
de comportament > modificarea adaparii periferice (6, 13) sunt:
stresul postcronic;
depresie postpartum, depresie la menopauza;
depresie recurenti, sindrom de oboseala cronica;
sevraj de nicotina;
hipotiroidism, insuficienta corticosuprarenala, tratamentul sindromului postCushing, terapia post-glucocorticoida;

fibromialgia, artrita reumatoidd.
Cercurile vicioase disstres > patologie > disstres provoaca, mentin i

agraveaza bolile i descresc eficacitatea tratamentelor in afectiunile somatice.
Stresul niciodata nu actioneaza singur, ci impreuna cu dezechilibrele i
consecintele pe care le provoaca.
Disstresul induce triada psiho-patologica: disstres anxietate GI depresie,
care se transforma in tetrada disstres ED anxietate ED depresie perturbad ale
somnului (8, 58). Consecintele acestor cloud entitati (triada i tetrada) sunt
reprezentate de alterarea axului HHS i a imunitatii, care la randul lor cauzeaza i
agraveaza bolle somatice.
Diagnosticul i evaluarea cascadei: nocivitate i intensitate

Complexitatea, interactiunile i consecintele tetradei pot fi evaluate numai
plurivalent i prin instrumente multiaxiale. Cele 4 entitati ale cascadei trebuie
investigate individual, in ansamblu, simultan, multiplu i in dinamica. Se impune
un diagnostic global (ceea ce stadiul prezent al tehnologiei bio-medicale permite)
i un tratament holistic (posibil prin conceptele actual admise i prin dezvoltarea
intensiva a terapiilor etio-patogenice i ortomoleculare).
Disstresul se cerceteazA la nivel psiho-social i biologic-stres oxidativ.
Pentru evaluarea stresului psihic, social i societal se utilizeaza o scald

multiaxiala, WSP - Wheatley Stress Profile (57, 58), care masoara prin 9 axe
(arii de viata) urmatoarele: obiceiuri sociale (4 itemi), stresuri sociale (6 itemi),
evenimente de viata (5 itemi), probleme sexuale (6 itemi), parametri ai

somnului (5 itemi), starea psihica (6 itemi), batrnetea - peste 65 ani (4 itemi),
la femei menstruatia - menopauza (7 itemi), stresul i sistemul cardio-vascular
(2 item i).
Diagnosticul i cuantificarea cu instrumentul WSP funtizeaza urmatoarele

date:
nivelul de stres in diferite arii de viata (cele 9 axe), gradat in 6 intensitati:

neinsemnat,t4or, moderat, marcat, sever i foarte sever;
scorul total de stres, individualizat pentni fiecare arie i global pentru pacient;
cantitatea de stres intr-o anumita perioada a vietii.
www.dacoromanica.ro
116
Scala WSP caracterizeaza plurivalent stresul global din tetrada-cascada la

niveturile:
psiho-social: axele I, 2 si 3;
psihiatric: axele 5 si 6;
psihosomatic: axele 4, 8 si 9;
imbdtranire: axa fr. 7 direct si celelalte 8 axe indirect.
Evaluarea stresului la nivel biologic-stresul oxidativ, fenomen implicat

In etio-patogeneza a peste 100 boli umane si animate, se realizeaza in cloud directii
(planuri) opuse:
masurarea factorilor agresionanti - radicalii liberi (in principal specii reactive ale
oxigenului si azotului) si
dimensionarea apardrii antioxidative a organismului.
OSP - Oxidative Stress Profile (10, 11) mdsoard cei mai raspanditi si
nocivi radicali liberi pentru structurile celular-subcelulare: oxigen singlet,
superoxid, hidroxil, peroxil, peroxid de hidrogen, oxid nitric.
TAS - Total Antioxidant Status (10, 11) cuantificd nivelurile (din ser sau
plasma) ale aOrdrii anti-radicali liberi: superoxid dismutaza, glutation peroxidaza,
glutation reductaza, fier-TIBC (total iron-binding capacity), transferind, feritind,
albumind, bilirubind si acid uric.
Diagnosticul uzurii-senescentei trebuie sa evidentieze precoce si in timp
util terapeutic deregldrile in curs de a se produce, care accelereaz.a imbatranirea si
instalarea patologiei. El se inscrie ca un deziderat necesar in promovarea sandatii
si prevenirea bolilor.
Identificarea stilurilor de via:* in numeroase cazuri anti-sanogenetice, se
continua cu examenul clinic general si determindrile hematologice si biochimice
standard. in plus, tehnologia imagistica - PET/CT (position emission
tomography/computed tomography) contribuie la un diagnostic rapid si cu
acuratete a patologiei inflamatorii cronice - degenerative si a celei proliferative
(canceroase). Determinarea si analiza indicatorilor de pro-inflamatie, inflamatie
cronicd, si a markerilor tumorali completeazd evaluarea pacientului.
In senescenta normald, imbatranirea patologica si tratamentele neuropsiho-geriatrice, investigarea globald trebuie extinsa la nivel psihopatologic cu alte
instrumente de evaluare multidimensionale (4). in acest sens, aplicarea unei perechi
de scale este foarte indicatd. De exemplu, SCAG - Sandoz Clinical Assessment-
Geriatric Scale (51) - scald de heteroevaluare, cu 7 grade de intensitate

simptomatologica poate fi asociatd cu SASG - Self-Assessment Scale-Geriatric (59)
- scald de autoevaluare, cu 7 grade ale frecventei simptomatologiei. Scalele SCAG
si SASG sunt compuse din 19 itemi (18 simptome specifice si 1 item global),
grupati in 5 factori structurali (axe): disfunctii cognitive, relatii interpersonale,

tulburari afective, apatie si disfunctii somatice.
In acest algoritm, diagnosticut bolii-polipatologiei se face rapid, precoce si
cu sanse terapeutice ridicate.
www.dacoromanica.ro
117
in concluzie, diagnosticul fiecdrei entitti a tetradei, cuplat cu evaluarea de
ansamblu a cascadei ca nocivitate
intensitate, redau un tablou complet al
sdndatii - lipsei de sdndtate a individului, definit ca fiintd bio-psiho-sociald activa'

utild. in plus, interventiile terapeutice se pot desfsura in timp real,
reversibilitatea si recuperarea fiind insemnate.
MECANISME DE BAZA IN SANOGENEZA

SI iN PROMO VAREA SANATATII
Terapii in cascadi anti-stres, anti-uzur, anti-imbtrnire, anti-polipatologie

In antitezd cu mecanismele fundamentale ale cascadei entropice, au fost
elaborate si dezvoltate strategii in promovarea sdndttii - longeviatii i pentru
antagonizarea tetradei etio-patogenice: disstres
uzurd --> imbdtrnire >
polipatologie.
In esentd, mecanismele de baza anti-stres, anti-uzurd, anti-imbdtranire si
anti-polipatologie pentru neutralizarea i tratamentul cascadei-tetradei sunt
reprezentate de (27, 28, 29):
consolidarea suportului si resurselor pentru homeostazie, alostazd si
mecanismele adaptative;
cresterea rezistentei si stabilitdtii sistemice, de la nivel molecular la nivel de

organism;
asigurarca protectici multi-nivel, impotriva riscurilor i pericolclor (32);
descresterea uzurii, curdtarea deseurilor macromolecular-subcelulare prin

lipofuscino-/ceroido-lizd i eliminarea lipopigmentilor prelucrati (25, 32,
33);
realizarea protectiei active impotriva atacurilor radicalilor liberi
i anti-stres
oxidativ, simultan cu cresterea apdrdrii anti-oxidative (25, 34);
mdrirea plasticiatii si a capacittilor de reparare si regenerative (23, 28);
intdrirea protectiei si stabilitAtii genomului, inducerea imunomoduldrii;
promovarea sdnAtdtii (mintald, biologicd si stil de viatd), imbundatirea
vietii, realizarea longevitAtii sndtoase (31, 37).
Cercetdrile si evalurile multiaxiale complexe (ca severitate si consecinte)
a fiecdrei verigi (proces) din aceastd tetradd-cascadd etio-patogenicd conduc la

formularea i dezvoltarea noilor strategii eficiente profilactice, terapeutice si de
recuperare, precum i la un mai bun control si management al stresului - uzurii imbdtranirii - polipatologiei.
Diagnostic global i tratament holistic (39)

Noua abordare diagnostic-tratament prin prisma tetradei-cascadd disstres
--> uzurd > imbdtrnire > polipatologie este reprezentatd de diagnosticul global si
tratamentul holistic. Aplicarea lor va avea efecte imediate asupra sanogenezei
individului si va conduce in viitorul apropiat la cresterea eficientei si diminuarea
costurilor asistentei si tratamentelor medicale.
www.dacoromanica.ro
118
Perspective in managementul sanogenezei umane si al prolongevittii

Datorit progreselor civilizatiei, dar si pdrtilor ei negative, promovarea
sdradtii umane (biologice si mintale), prevenirea bolilor si inducerea
prolongevitdtii si-au schimbat configuratia, dinamica, procedurile actuale si de
perspectivd.
Ca strategii viitoare, aldturi de promovarea sndttii mediului inconjurdtor si
ecologiei, sustinerea sanogenezei individului va trebui sd la in considerare si

aceast noud paradigmd: disstres > uzurd > imbdtrdnire > polipatologie.
Bibliografie selectivi
Anderson, D. M. (ed.), Dorland's Illustrated Medical Dictioncoy, 30th ed.,
Saunders, Philadelphia, PA, 2003.
Auer, R. N., Benveniste, H., Hypoxia and related conditions, pp. 263-314. In:
D. I. Graham, P. L. Lantos (eds.), Greenfield's Neuropathology, 6th ed. Arnold,
London, UK. 1997.
Benveniste, H, Drejer, J., Schousboe, A., Diemer, N. H., Elevation of the

extracellular concentrations of glutamate and aspartate in rat hippocampus
during transient cerebral ischemia monitored by intracerebral microdialysis. J.
Neurochem., 43: 1369-1374, 1984.
Burns, A., Lawlor, B., Craig, S. (eds.), Assessment Scales in Old Age
Psychiatr., Martin Dunitz, London, GB, 1999.
Chrousos, G. P., McCarty, R., Pacak, K. et al (eds.), Stress - Basic Mechanisms
and Clinical Implication, Ann. New York Acad. Sci., vol 771, New York
Academy of Sciences, New York, NY, 1995.
Cooper, C. (ed.), Handbook of Stress, Medicine, and Health, CRC Press, Boca
Raton, FL, 1996.
Cooper, E. L.., Stress, Immunity, and Aging, M. Dekker, New York, NY,
1984.
Cornutiu, G. (ed.), Al 2-lea Congres National de Psihiatrie Tulbureirile

nevrotice in actuala dinamice a factorilor de stres, Volum lucrdri. Capitolul
IV. Vulnerabilitate: 213-291, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003.
Comutiu, G., Breviar de psihiatrie, pp. 379-385, Ed. Imprimeriei de Vest,

Oradea, 2004.
Cutler, R. G., Rodriguez, H. (eds.), Critical Reviews of Oxidative Stress and

Aging. Advances in Basic Science, Diagnostics and Intervention, vol I, World
Scientific, River Edge, NJ, 2003.
Cutler, R. G., Rodriguez, H. (eds.). Critical Reviews of Oxidative Stress and
Aging. Advcmces in Basic Science, Diagnostics and Intervention, vol. 2, World
Dandild, L., Alecu, M, Coman, G., Apoptoza. Moartea celularei
programatii.
Ed. Academiei Romdne, Bucuresti, 1999.
www.dacoromanica.ro
119
Derevenco, P., Anghel, I., Bdban, A., Stresul in seinCitate 0 boalei. De la teorie
la practicer', Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992.
Derevenco, P., Romanian scientific progress in international stress research

and stress-aging medicine, Fiziologia-Physiology, 16: 9-14, 2006.
Finch, C. E., Variations in senescence and longevity include the possibility of
negligible senescence, J. GerontoL BioL Sci., 53A: B235-B239, 1998.
Garcia, J. H., Morphology of global cerebral ischemia, Crit. Care Med., 16:
979-987, 1989.
Garcia, J. 11., Anderson, M. L., Circulatory disorders and their effects on the
brain, pp. 621-718. In: R. L. Davis, D. M. Robertson (eds.), Textbook of

Neuropathology, 2nd ed.,.Williams & Wilkins, Baltimore, MD, 1991.
Harman, D., Free radical theory of aging and disease, Fiziologia-Physiology,
14: 4-6, 2004.
Kerr, J. F. R., Wyllie, A. H., Currie, A. R., Apoptosis: a basic biological

phenomenon with wide-ranging implications in tissue kinetics, Br. J. Cancer,
26: 239-257, 1972.
McEwen, B. S., Allostasis and allostatic lood, pp. 145-150. In: G. Fink
(ed.), Encyclopedia of Stress, vol. 1 (A-D), Academic Press, San Diego,
CA, 2000.
Riegle, G. D., Chronic stress effects on adrenocortical responsiveness in young
and aged rats, Neuroendocrinology, 11: 1-10, 1973.
Riga, S., Studii asupra Acizilor Nucleici din Sistemul Nervos Central In
Procesele de Senesceng Tezd de Doctorat, Institutul de Medicind i Farmacie,
Bucurqti, 1976.
Riga, D., Riga, S., Mdrirea vitalitdtii creierului, factor in promovarea stdrii de
sdndtate mintald, Revista Sanitarei Militar, 82: 421-431, 1979.
Riga, D., Riga, S., A neuro-psycho-biological marker for stress and
vulnerability, Abstracts, p. 17, 3rd International Congress on Clinical
Psychopathology, Timioara, April 3-5, 1992.
Riga, D., Riga, S., Brain lipofuscinolysis and ceroidolysis - to be or not to be.
Gerontology., 41(S2): 271-281, 1995.
Riga, D., Riga, S., Stres, stres oxidativ, imbdtrdnire i patologie neuro-psihicd,
pp. 211-225. In: D. Prelipceanu, R. Mihailescu, R. Teodorescu (eds.). Tratat de
Seintate Mintalei, vol. I, Ed. Enciclopedia., Bucureti, 2000.
Riga, D., SENS acquires SENSe: present and future anti-aging strategies, J.
Anti-Aging Med., 6: 231-236, 2003.
Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Regenerative medicine: Antagonic-Stress
therapy in distress and aging. I. Preclinical synthesis - 2003, pp. 396-400.
In: A. D. N. J. de Grey (ed.), Strategies for Engineered Negligible

Senescence. Why Genuine Control of Aging May Be Foreseeable, Ann.
New York Acad. Sci., vol. 1019, New York Academy of Sciences, New
York, NY, 2004.
www.dacoromanica.ro
120
Riga, S., Riga, D., Schneider, F., Prolongevity medicine: Antagonic-Stress

drug in distress, geriatrics and related diseases. II. Clinical review - 2003, pp.
401-405. In: A. D. N. J. de Grey (ed.), Strategies for Engineered Negligible
Senescence. Why Genuine Control of Aging May Be Foreseeable, Ann. New
York Acad. Sci., vol. 1019, New York Academy of Sciences, New York, NY,,
2004.
Riga, S., Riga, D. (eds.), Stresul si societatea moderna, Revista Romdn de

Sematate Mintal, 11: 1-62, 2004.
Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Vulnerabilitate, stres si imbatrinire:
dimensiunea antropologicd a stresului in senescentA, Revista Romeinei de

Sndtate Mintal, 11: 35-44, 2004.
Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Prelipceanu, D., Mihailescu, R, Protective
and cerebral activating therapies with anti-stress, anti-impairment and anti-
aging actions, pp. 64-69. In: E. Sorel, D. Prelipceanu (eds.), Images of

Psychiatry - Romania. 21st Century Romanian Psychiatry. Ed. Infomedica,
Bucuresti, RO, 2004.
Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Romanian priorities in the biology of stress
and regenerative medicine, pp. 69-75. In: E. Sorel, D. Prelipceanu (eds.),

Images of Psychiatry - Romania. 21st Century Romanian Psychiatry. Ed.
Infomedica, Bucuresti, RO, 2004.
Riga, S., Riga, D., Prelipceanu, D., Mihailescu, R., Schneider, F., Romanian
priorities in stress therapy and prolongevity medicine, pp. 75-81. In: E. Sorel,
D. Prelipceanu (eds.), Images of Psychiatry - Romania. 21st Century Romanian
Psychiatry, Ed. Infomedica, Bucuresti, RO, 2004.
Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Vulnerabilitatea biologica: premiza si parte
componenta a vulnerabilitatii neuro-psihice, Revista Row-1nd de Seneitate
Mintale, 12: 13-23, 2005.
Riga, D., Riga, S., Mihailescu, R., Etio-pathologic patterns of stress-aging

medicine in neuro-psycho-geriatrics, International Conference of Gerontology,
Arad, RO, Sept. 15-16, 2006; Abstract Book, p. 41, 2006.
Riga, S., Riga, D., Mihailescu, R., Synergistic simultaneous anti-stress and
anti-aging
strategies
in
geronto-prophylaxis
and
healthy
longevity,
International Conference of Gerontology, Arad, RO, Sept. 15-16, 2006,

Abstract Book, p. 41-42, 2006.
Riga, D., Riga, S., Halalau, F., Schneider, F., Lipofuscin and ceroid pigments markers of normal and pathological brain aging, pp. 213-222. In: R. Klatz, R.
Goldman (eds.), Anti-Aging Therapeutics, vol. 8, American Academy of AntiAging Medicine, Chicago, IL, 2006.
Riga, D., Riga, S., 0 nota paradigma in medicina si psihiatrie: tetrada disstres
---> uzura ---> imbatranire --> polipatologie, pp. 31-75. In: G. Cornutiu, D.
Marinescu (eds.), Orienteri si perspective in gndirea psihiatricei romeineasca
actual, vol. 1, Ed. Universitatii din Oradea, Oradea, RO, 2007.
www.dacoromanica.ro
121
Rusu, V., Dictionar MedicaL ed. 3 rev. ad., Ed. Medicaid, Bucurqti, 2007.
Sapolsky, R. M., Krey, L. C., McEwen, B. S., Corticosterone receptors decline
in a site-specific manner in the aged rat brain, Brain Res., 289: 235-240, 1983.
Sapolsicy, R. M., Krey, L. C., McEwen, B. S., Prolonged glucocorticoid

exposure reduced hippocampal neuron number: implication for aging, J
Neurosci., 5: 1222-1227, 1985.
Sapolsky, R. M., Krey, L. C., McEwen, B. S., The neuroendocrinology of

stress and aging: the glucocorticoid cascade hypothesis, Endocr. Rev., 7: 284301, 1986.
Sapolsky, R. M., Packan, D., Vale, W., Glucocorticoid toxicity in the

hippocampus: in vitro demonstration, Brain Res., 453: 367, 1988.
Schneider, F., Introducere In fiziologia clinicei, ed. 2, Ed. Viata Medicaid

Romaneascd, Bucureti, 2002.
Selye, H., The general adaptation syndrome and the diseases of adaptation, J.
Clin. EndocrinoL, 6: 117-230, 1946.
Selye, H., Stress and aging., J Am. Geriatr. Soc., 18: 669-680, 1970.
Selye, H., The evolution of the stress concept, American Scientist, 61: 692-699,
1973.
Selye, H., Stress without Distress, J. B. Lippincott, Philadelphia, PA, 1974.

Selye, H., Tuchweber, B., Stress in relation to aging and disease, pp. 557-573.
In: A. V. Everitt, J. A. Burgess (eds.), Hypothalamus, Pituitaly and Aging, CC
Thomas, Springfield, IL, 1976.
Shader, R. I., Harmatz, J. S., Salzman, C., A new scale for clinical assessment
in geriatric populations: Sandoz Clinical Assessment-Geriatric (SCAG), J. Am.
Geriatr. Soc., 22: 107-113, 1974.
Sloper, J. J., Johnson, P., Powell, T. P. S., Selective degeneration of interneurons in the motor cortex of infant monkeys following controlled hypoxia: a
posible cause of epilepsy, Brain Res., 198: 204-209, 1980.
Sterling, P., Eyer, J., Allostasis: a new paradigm to explain arousal pathology,
pp. 629-649. In: S. Fisher, J. Reason (eds.), Handbook of Life Stress, Cognition
and Health, J. Wiley, New York, NY, 1988.
Tang, F., Phillips, J. G., Some age-related changes in pituitary-adrenal function
in the male laboratory rat, J GerontoL, 33: 377-382, 1978.
Tatu, C., Schneider, F. Tatu, F. R., Pgcaiu, D., Siska, I., Brestoviceanu, D.,
Molecular chaperones and protein misfolding in disease, FiziologiaPhysiology, 10: 3-9, 2000.
Wallace, D. C., Shoffner, J. M., Trounce, I., Brown, M. D., Ballinger, S. W.,
Corral-Debrinski, M., Horton, T., Jun, A. S., Lott, M. T., Mitochondrial DNA
mutations in human degenerative diseases and aging, Biochimica et Biophysica
Acta, 1271: 141-151, 1995.
Wheatley, D., The Wheatley stress profile, Stress Med., 9: 5-9, 1993.
Wheatley, D., Stress, anxiety and depression, Stress Med., 13: 173-177, 1997.
www.dacoromanica.ro
122
Yesavage, J. A., Adey, M., Werner, P. D., Development of a geriatric

behavioural self-assessment scale, J. Am. Geriatr. Soc., 29: 285-288, 1981.
von Zglinicki, T., Telomeric damage in aging, pp. 121-129. In: T. von
Zglinicki (ed.), Aging at the Molecular Level, Kluwer, Dordrecht, NL, 2003.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 5. STRES, STRES OXIDATIV, IMBTRNIRE,

PATOLOGIE NEURO-PSIHIC SI GENERALA
A free radical is a highly reactive chemical species that
can react with organic macromolecules leadind to cell
and tissue damage and consequent functional disruption
N. Delanty, M. A. Dichter, Oxidative injury

in the nervous system, Acta NeuroL Scand.,
98: 145-153, 1998
Oxidative or free radical injury
is
a fundamental
mechanism of human disease
J. M. McCord, Human disease, free radicals,

and the oxidant / antioxidant balance, Clin.
Biochem., 26: 351-357, 1993
Increasing evidence has implicated oxidative damage in

the pathogenesis of neurodegenerative diseases
M. F. Beal, Oxidative damage in neurodegenerative
diseases, Neuroscientist, 3(1): 21-27, 1997
Lantul etio-patogenic: stres (oxidativ) 44 uzuril 4-> imbAtrnire 4->

patologie neuro-psihici si generala
Stresul reprezinta un fenomen natural i necesar in lumea vie deoarece sta
la baza proceselor de adaptare. Complexitatea fenomenului rezula din faptul a in
conditiile depairii capacitatilor de adaptare (psiho-nervoasd i/sau biologicsomaticd) ale organismului, semnificatia i intensitatea sa fiziologicd (eustres) se
transforma in patologie (disstres).
Dupd sursa stresorilor, stresul este psihosocial (rezultat din interactiunea
mediului psihosocial cu individul) sau neurobiologic, somatic (provocat de

interactiunea mediului inconjurdtor fizic, chimic i biologic cu omul), iar dup
forma de manifestare (ca intensitate i duratd) stresul poate fi supraacut, acut
subacut, cronic sau postcronic.
Stresul (disstresul / eustresul) este un fenomen trivalent ale cdrui
componente se manifest simultan, succesiv i cumulativ:
- agresionarea individului prin factori de stres (stresori) 9
- dep4irea / atingerea capaciatilor adaptative ale organismului
(sindromul general de adaptare)
- acumularea progresivd in timp a uzurii biologice (accelerate / decelerate).
La rdndul ei uzura biologicd semnificd:
pretul", consecinta adaptrii;
www.dacoromanica.ro
124
ultima faza (a treia) - de epuizare, din sindromul general de adaptare; si

prin cumulare temporo-spatiald duce in final la imbatrnirea organismului
(datorita scaderii progresive a rezervelor functionale / adaptative, care determina
cresterea vulnerabilitatii la stres).
Stresul are un determinism multifactorial care rezulta din integrarea a

individ (de amplificare / reducere,
numeroase interrelatii dinamice: stres
dezvoltare / stingere, permanetizare / transformare, cumulare / neutralizare).
stres
individ
acut / cronic
psihic / biologic
nespecific / specific
<=>
rezistenta / vulnerabilitate genetica

dezvoltare / maturizare
personalitate / comportament
mecanisme de aparare:
modul de reactie-reactivitate,
capacitatea / stilul coping" etc.
Rezultatul cantitativ/calitativ al acestor interrelatii dimensioneaz stresul

In: factor etio-patogenic, factor de risc, factor declansator, factor de agravare /
cronicizare / multiplicare a patologiei psihice, psiho-somatice, somatice si a bolilor
de adaptare, cfit si in factor de modificare a rdspunsului terapeutic.
Scurta sinteza prezentata a fost necesara pentru a evidentia ca stresul indiferent de natura i mod de manifestare - genereaza si parcurge in organism o
venga comuna i anume stresul oxidativ (3, 4, 9, 18, 19, 31).
Acesta este cauzat de dezechilibrul intre producerea de specii reactive ale
oxigenului si abilitatea sistemelor organismului de a detoxifia produsii intermediani
reactivi si/sau de a repara cu usurinta modificarile (stricaciunile) rezultate.
Stresul oxidativ cuprinde toate deteriorarile oxidative in lant provocate de
radicalii liberi ai oxigenului i moleculelor biologice: oxidare, peroxidare,
autooxidare, cooxidare. Activarea oxigenului - proces considerat fundamental si
caracteristic al lumii vii - produce radicalii liberi ai oxigenului (speciile reactive
ale oxigenului): oxigenul singlet si radicalii liberi - superoxid, perhidroxil
hidroxil. Radicalii liberi sunt molecule sau fragmente moleculare care contin un
electron impar, au proprietatea de a fi foarte reactive si provoaca stresul oxidativ
(in conditii de dezechilibru cu factorii anti-oxidanti). Intervin ei insasi ca principal
factor de amplificare in producerea leziunilor oxidative": peroxizi, hiperperoxizi, endoperoxizi i epoxizi, la care se cumuleaza o noua amplificare rezultata
din dezechilibrarea balantei: prin exces de pro-oxidanti / dublat de deficit in antioxidanti.
Principalele specii de radicali liberi care se produc in corpul uman includ
radicalii: superoxid, hidroxil, oxid nitric si peroxil (1, 3, 4, 10). in realitatea

metabolica - celulara - tisulara, numarul radicalilor liberi, intermediarilor reactivi ai
www.dacoromanica.ro
125
oxigenului, ionilor i moleculelor implicate direct in stresul oxidativ, este mult mai
mare i mai diversificat - Tabelul 1.
In mod similar cu stresul psihic, aat radicalii liberi" cat i stresul

oxidativ" sunt concepte dinamice, care functioneazA pe principiul balantei
(raportului), desfaurat in intervalul delimitat la cei 2 poli prin sari calitative
(datoria cantiatii) opuse:
.
starea fiziologia (sanogenez) i varsta de copil > adult: /
reprezentate de echilibrul raportului (raport subunitar sau unitar)
surse (exo / endo) de PRODUCERE
/ surse (exo / endo) de PRODUCERE
radicali liberi", stres oxidativ" si / quenchers", scavengers", anti-oxidanti si

pro-oxidanti, per-, auto-, cooxidare / mijloace de Indepartare produsi degradati
a mecanisme de AGRESIUNE / a mecanisme de PROTECTIE si APARARE
starea patologici (boal) i varsta de adult > bitrin:
reprezentate de
dezechilibrarea continua i progresiva a raportului (raport supraunitar prin dublu
mecanism: creterea numaratorului i scaderea numitorului).
Tabel 1. Clasificarea radicalilor liberi, intermediarilor rectivi ai oxigenului,

ionilor i moleculelor implicate direct in stressul oxidativ (original),
(20, 27, 30)
HO '
NO
RO
HCIO
- radical liber hidroxil

- radical liber oxid nitric (de azot)
- radical liber al oxizilor lipidici polinesaturati
(radical liber alkoxil)
- acid hipocloros
RS
R
- radical liber thiil

- radical liber alkil
102
H202
RHO2
R202
- oxigen singlet lAg

- radical liber superoxid anion
- radical liber perhidroxil
- radical liber peroxil organic
- (ONO ) radical liber peroxid nitric
- anion nitrit
- peroxid de hidrogen (apa oxigenaa)
- (ROOH) hiperoxizi organici lipidici
- (ROOR) alti peroxizi organici
HNO3
- (ON00-) anion peroxinitrit (nitrat)

- (ONOOH) acid peroxinitric (azotic)
02-..
HO;
R02.
NO;
www.dacoromanica.ro
126
Caracterizarea in limba englez a factorilor de stres oxidativ enumerati

grupati in tabel se face curent prin urmOtoarele formulri:
reactive oxygen species
reactive oxygen intermediates
free radicals
free radical species
oxygen - centered radicals

oxyradicals
other oxidizing (oxidant) species
nonradical derivates of oxygen
Agresiunea biologici prin stres oxidativ

Organismul uman este stresat (agresionat) in permanentO de atacul
radicalilor liberi ai oxigenului (sugestiv putem afirma ea omul se scaldO" intr-o
baie de stres" externd i intern de radicali liberi 4i stres oxidativ) - Tabelul 2
Tabelul 3.
Tabel 2. Surse exogene si endogene

care produc radicali liberi (superoxid)
In organismul uman (20, 30)
Surse EXOGENE (poluare i medicamente)
Iradieri (radiatii ionizante i UV)
Arsuri
Fumul de tigard (fumtori activi i pasivi)
Oxidarea
compuilor organici
solventilor organici (ex: CC14)
medicamentelor (ex: acetaminofen, haloperidol)
substantelor biologice (ex: glutationul prin nitriti, hidrazine,
bioxid de sulf etc.)
Surse ENDOGENE (procese biochimice i fiziologice)

Lanturile de transport electronic
din mitocondrii (cloroplaste la plante)
din microzomi (reticul endoplasmic)
Reactii de autooxidare
ionul feros
adrenalina etc.
Enzime oxidative
oxidaze (xantinoxidaza, galactozoxidaza, monoaminooxidaze)
oxigenaze (triptofan dioxigenaza, indolamin dioxigenaze,
ciclooxigenaza, lipooxigenaza)
Celule fagocitare
sanguine: neutrofile, eozinofile, monocite, macrofage
vasculare: endoteliale
www.dacoromanica.ro
127
Efectele stresului oxidativ depind de intensitatea modificdrilor produse.

Exista o gradatie a rdspunsului la stresul oxidativ, in functie:
de gradul de nocivitate al stresorilor, i
de posibilitatea mecanismelor de rdspuns, de adaptare i de apdrare antioxidativd ale individului.

Astfel,
in general, celulele i sistemele organismului, prin sistemele de apdrare antioxidativd, sunt capabile de a invinge, de a face fatd micilor perturbatii i ali
reatiga starea initiald de normalitate/functionalitate;
procesele oxidative moderate i chiar spre intense pot declanp apoptoza;
in timp ce stresurile oxidative intense, severe determind necroza.
Tabel 3. Stresul oxidativ: nivelurile metabolice -- celulare i

sisteme biologice endogene care produc radicali superoxizi
(modificat, dupd Cutler, 1991), (2)
1. Molecule mici
Riboflavina (vitamina B2) reclusa, FMNH2, FADH2
Fenoli, difenoli (ex: adrenalina)
Melanina
Tioli
2. Enzime
Triptofan dioxigenaza
Indolamin dioxigenaza
Xantin oxidaza
Citocrom P-450
Peroxidaza (ex: In timpul oxidarii NADP)
Aldehid oxidaza
3. Organite subcelulare
Mitocondrii: lantul de transport al electronilor
Microzomi: lantul de transport al electronilor
in sistemele biologice, utilizarea oxigenului pentru producerea de energie

reprezintd un mecanism eficient care a fost perfectionat de organismele aerobe: 38
de molecule ATP (din ciclul acizilor tricarboxilici) fatA de 2 molecule ATP pe cale
anaerobd (din glicoliii). Comparativ cu metabolismul anaerob, mecanismul

reprezintd in evolutia filogeneticd un remarcabil progres biologic, dar rezultatul
negativ al evolutiei (pretul", consecinta) este producerea concomitent cu energia a
speciilor de oxigen reactive (radicalii liberi proveniti din activarea oxigenului),
care provoacd stressul oxidativ), (2, 3, 4).
Productia de radicali liberi este un fenomen constant in organismele vii. La
om 1-3% din oxigenul inspirat este folosit pentru producerea celor 2 kg de radical
www.dacoromanica.ro
128
superoxid anual. Superoxidul nu are o mare reactivitate, dar prin reactii de

dismutare (cu forma sa hidratanta - radicalul perhidroxil sau cu 2 ioni de
hidrogen) trece in peroxid de hidrogen (apa oxigenata), substanta deosebit de
agresionanta pentru metabolism si structurile biologice. Calea de aparare a
organismului fata de superoxid este reprezentatl de enzima superoxid dismutaza
(SOD). Deoarece peroxidul de hidrogen este reactiv in prezenta unor ioni metalici
sau tioli (actionand ca nucleofil), excesul este descompus eficient de o alt enzima
- catalaza (calea de aparare contra peroxidului de hidrogen).
Radicalul hidroxil are 4 surse de formare, rezultand din urmatoarele

reactii:
radicalul superoxid + peroxid de hidrogen;
ionul feros + peroxid de hidrogen;
radicalul superoxid + chelatul feric;
chelatul feric + peroxid de hidrogen.
Esential pentru radicalul hidroxil sunt cele
deosebesc de ceilalti radicali liberi, i anume:
particularitAti, care-1
marea sa reactivitate - poate reactiona cu once molecula organic care prezinta

efect de scavenger" sau quencher", si
faptul ca organismele vii nu posedd nici un mecanism de aparare - ceea ce ! face
deosebit de nociv (agresiv) pentru macromoleculele si structurile biologice,
de aceea neutralizarea sa reprezinta o importanta cale terapeutica si de protectie
anti-imbatranire i anti-stres.
Datorit acestor considerente, toate organismele aerobe au dezvoltat din
necesitate i in mod fiziologic o retea (sisteme) complexe i extinse de protectie si
aparare, cu functia de a reduce (neutraliza) efectele toxice ale produsilor proveniti
din metabolismul energetic oxidativ, generate prin reactiile biochimice redox.
Astfel, corpul uman care se gaseste permanent sub atacul radicalilor liberi este
aparat in mod natural si eficient contra (anti) radicalilor liberi i antioxidativ.
Stresul (oxidativ) si uzura biologicA / imbitrinirea organismului
Din extinderea fenomenologia a Free Radical Theory of Aging and

Disease" (7) a rezultat conceptul de Oxidative Stress" (stresul oxidativ
peroxidativ) ca determinism in procesele primare de imbatrnire (2) - Tabelul 4.
Tabel 4. Stresul oxidativ: modelul cauzal al imbatranirii prin speciile reactive de

oxigen (modificat, dupa Cutler, 1991), (2)
Metabolismul (utilizarea) oxigenului
Produce specii reactive ale oxigenului (radicali liberi) >
Deregleaza (actioneazd asupra) aparatul genetic celular >
Modified functionarea normala a genelor(reglarea si expresia genica) >
Determina procesele de imbatranire
www.dacoromanica.ro
129
Conceptul de senescenta ca rezultat al dezvoltarii normale i proceselor

metabolice (fiziologice) este prezentat in Tabelul 5.
Tabel 5. Sursele de produsi secundan i care induc destabilizarea dependenta de
varsta (modificat, dupd Cutler, 1991), (2)
Metaboliti intermedian i rezultati din dezvoltare
(crestere si hormoni sexuali)
Metaboliti intermediad rezultati din metabolism
(metabolismul oxigenului): radicali liberi + stres oxidativ
Metaboliti intermedian i rezultati din stres
(hormonii de stres, starea hiperadrenergica", starea hipercortizolicd")

Acumularea de deseuri celulare prin
peroxidare, polimerizare, legaturi incrucisate
Stresul ca fenomen
stresul oxidativ ca proces sunt implicati in
determinismul uzurii biologice i mbtrnirii - normale i patologice (2, 3, 4,

21). Atdt hormonii de stres G starea hiperadrenergica" i apoi starea
radicalii liberi proveniti
hipercortizolica" rezultate din actiunea stresului, cat si
stresul oxidativ" genereaza in prima etapa uzura

din activarea oxigenului
biologica si in a doua etapa o accelerea7A, deoarece ei actioncazd pe un organism
deja vulnerabilizat, cu rezistent si adaptare scdzute.
Uzura biologicd i imbatrnirea la fel ca i stresul oxidativ, sunt deosebit
de elocvente, deoarece se acumuleaza" in celulele organismului care nu se mai

regenereaz prin mitozd (celulele nervoase i musculare) si au ca indicatori
(markeri) acumularea progresiv constanta de deseuri: pigmentii lipofuscinici
(pigmentii de uzurd, de imbdtrnire), (12, 13, 14, 18, 34), proteinele insolubile in
apd (prin procesele de peroxidare, polimerizare i legdturi incrucisate)
acumularea intracelulard de calciu. De aceea, uzura biologica este in fapt

acumularea in timp a efectelor nocive provocate de stres si stresul oxidativ. Cu at
o celul se uzeaz mai repede si mai accentuat, cu atdt ea devine mai fragild si deci
mai vulnerabild la stres (oxidativ) i Cu atAt mai repede ea imbatrdneste.
Sensul de influentare al raportului (echilibrului, balantei, compensarii):
factori + procese + mecanisme
resurse + protectie + aparare
pro-oxidante
anti-oxidanti
are semnificatii total opuse - antagonice si anume:

modificarea subunitard (sau mentinerea echilibrului) stau la baza
rezistentei > longevitatii > tineretii --> sanogenezei; in timp ce
dezechilibrarea supraunitard provoacd (in lant etio-patogenic)
stres (oxidativ) > uzurd (peroxidare) > senescenta (acumulare stres oxidativ =
www.dacoromanica.ro
130
patogeneza - leziuni celulare

pigmenti de uzura / imbdtrinire lipofuscina)
(stres hipoxic, stres ischemic etc.).
Homeostazia acestui echilibru este esentiala vietii, caracterizeazd capacitatea de
rezistent - la nivel de unitate (a celulei) --> la nivel de organ (a creierului) --> la
nivel de sistem (a individului)
constituie un mecanism biologic esential in
asigurarea longevitatii (2, 32).
Acumularea constant-progresiva a pigmentilor de uzurs, ImbAtrnire qi

stress oxidativ - pigmentii lipofuscinici reprezinta in neuroni (celule
postmitotice cu viat lungd, fixate in faza G1) aa cum reiese chiar din
denumirea lor - markerii stresului oxidativ, uzurii biologice i imbatranirii
cerebrale (14, 20, 22, 34). Prezenta constanta a enzimelor hidrolitice in
interiorul granulelor de lipofuscina demonstreaza apartenenta acestor entitati
subcelulare la categoria lizozomala (lizozomi batrini, lizozomi tertiari), in timp
ce enzimele mitocondriale din masele de pigment lipofuscinic indica preluarea
i prelucrarea mitocondriilor deteriorate i alterate (in urma stresului oxidativ),
mitocondriile reprezentand sectorul aerob al citoplasmei, iar neuronul
desfaurand 85% din metabolismul energetic pe cale aeroba, de catre lizozomi
(compartiment anaerob) prin digestie litic (20, 22).
Spre deosebire de pigmentii lipofuscinici care se acumuleaza in conditii fiziologice
(de stres oxidativ, uzura i senescenta), dar direct inruditi cu acetia sunt pigmentii
ceroidici, care apar i sunt depozitati cumulativ in conditii patologice: stress

hipoxic, stres ischemic, alcoolism cronic, alimentatie dezechilibrata (exces de pro-
oxidanti i/sau deficit de anti-oxidanti), boli neuropsihice (demente senile
vasculare i degenerative, Parkinson, scleroza laterald amiotrofica etc.) i

tratamente cronice cu numeroase medicamente (12, 23, 31).
Radicalii liberi i stresul oxidativ (al lipidelor, proteinelor i acizilor nucleici);
scaderea activiatii hidrolazelor lizozomale i diminuarea eficientei sistemelor de
reciclare subcelulara; excesul de pro-oxidanti, deficitul de anti-oxidanti
reducerea progresiva a apdrarii anti-oxidative - la care se adauga stresul hipoxichipoxidotic-ischemic; poluare, toxice (inclusiv tutunul i alcoolul); alimentatie
nerationala i nebalantata, medicatie cronica (pro-oxidant) - provoaca acumularea
accelerata intracelulara (nervoasa i miocardica) a lipofuscinei i ceroidului i sunt
verigi comune i markeri ai stresului cronic, uzurii biologice qi imbatranirii

nervoase.
Stresul (psihic / oxidativ) i patologia neuro-psiho-geriatrici

Implicarea fiziologica a radicalilor liberi, deoarece este multipla, devine
periculoasd pentru materia vie in conditiile de rupere a echilibrului de neutralizare
a lor. Randamentul scazut - ineficienta neutralizarii excesului de radicali liberi

transfer fiziologicul in granitele patologicului, provocand bolile radicalilor
liberi" - Tabelul 6 (7, 8).
www.dacoromanica.ro
131
Ruperea echilibrului fiziologic: productie / neutralizare se poate realiza pe

mai multe cdi:
prin crqterea productiei (exo- i / sau endogene);
prin scdderea neutralizdrii (carentd de antioxidanti i / sau ineficienta functionare
a sistemelor biologice anti-radicalilor liberi); sau
mixt, prin ambele mecanisme (modalitatea mecanismului mixt este caracteristia
pentru imbdtrnire).
Tabel 6.
Bolle radicalilor liberi" ( Free Radical Diseases")

(modificat, dupd Harman, 1988 i 1993), (7, 8)
Ateroscleroza
Degenerescenta maculard senild
Cataracta senild
Dementa senild (boala Alzheimer)
Boala Parkinson
Deficitele imunitare din imbdtranire
Amiloidoza
Anemia Fanconi (mieloza aplastied infantild familiald)
Coagularea intravasculard diseminatd
Hipertensiunea esentiald
Ciroza atroficd (Lannec)
Pancreatita acutd
Diabetul zaharat tip I
Preeclamsia
Sindromul de stres respirator al adultului
Osteoartritele
Lupusul eritematos sistemic
Dermatoza fotosensibild cu anomalii (boala Bloom)
Cancerul
Scdderea progresivd a capacitdtii de apdrare anti-oxidativd este un proces
i comun in stres (psihic, cronic, oxidativ), in uzura biologicd

senescenta cerebrald. Deficitul de anti-oxidanti (din alimentatie, in stres i in
imbdtranire) amplified i accelereazd disstresul, uzura i senescenta i in final
constant
provoacd numeroase boli cronice (33) - Tabelul 7.

Importanta esentiald a aportului de anti-oxidanti (a-tocoferol,
13-
carotenoide, acid ascorbic, seleniu etc.) pentru mentinerea sdndatii rezultd din
faptul ca i deficitul singular intr-un singur anti-oxidant (de ex. vitamina E)
amplified - accelereaza nocivitatea stressului oxidativ i provoacd in final o
patologie nervoasd degenerativd caracteristia (11) - Tabelul 8.
www.dacoromanica.ro
132
Tabel 7. Bolle cronice in relatie direct

cu deficitul de antioxidanti din alimentatie
(modificat, dupd Slater i Block, 1991), (33)
Bolle cardiovasculare
Ischemia miocardicd / patologia de reperfuzie
Ischemia cerebrald / patologia de reperfuzie
Boala Alzheimer (dementa)
Boala Parkinson (aterosclerotic)
Cataracta
Artrita reumatoidd
Patologia articulara' hipoxicd / de reperfuzie,
induse de exercitiile fizice
Cancerul (de pldman, esofag, gastric, colon,
displazia cervicald uterina)
Tabel 8. Secventele etio-patogenice provocate de deficitul de vitamina E
(antioxidant) i care au ca rezultat final patologia nervoasd
(dupd Willer i col., 1992), (11)
I.
() Deficitul de vitamina E (sever sau cronic) >

(+) Creterea concentratiei radicalilor liberi -->
(+) Creterea peroxiddrii >
Alterarea fluidittii membranelor >

() Scdderea transportului axonal >
Lezarea axonilor >
Axonopatia distald -->
Anormalitdti electrofiziologice
Factorii de amplificare prin exces de pro-oxidanti sunt ionii metalici (in

special Fe i de asemenea Cu, Ni, Co, Cd) i xantin oxidaza, iar cei prin deficit de
anti-oxidanti sunt mult mai numeroi i diversificati (vitamina C, vitamina E, pcaroten, seleniu, metionind etc.); consecintele patologice provocate de lipsa sau
concentratia scdzutd a lor au fost prezentate anterior.
Agresionarea creierului prin stres oxidativ, traumatisme, hipoxie, ischemie,
hemoragie etc. genereazd conditiile fiziopatologice pentru producerea excesului de
radicali liberi, a peroxiddrii i pentru acumularea intracelulard a calciului.
Alterarea homeostaziei intracelulare a calciului constituie o noud
modalitate de amplificare in determinismul stres (oxidativ) -- uzurd >
imbdtrdnire, care adaugd in plus lezarea i liza membranelor celulare i in final
www.dacoromanica.ro
133
moartea celulard. Procesul este similar in peretele vascular (stres oxidativ >
ischemie) - Tabelul 9, in miocard (cardiopatia ischemicd) i in creier (ischemia
cerebroid). Productia mdrit de radicali liberi provoac stres oxidativ care duce atat
la mdrirea permeabilittii vasculare (inclusiv la calciu) cat i la crqterea
peroxiddrii lipidelor nesaturate, care determind
ea mdrirea permeabilitdtii
vasculare (amplificare).
Datorit caracterului destabilizator al calciului ionic asupra membranelor
celulare, acumularea lui intracelulard declawazd procese severe, care in final duc
la distructii subcelulare, celulare i tisulare. in revers, reiese importanta i eficienta
terapeuticd a antagonitilor de calciu atat pentru cardiopatia ischemicd - nifedipin
cat i pentru ischemia cerebrald - nicardipin, dar i a anti-oxidantilor - vitamina E,
care are rol deosebit in mentinerea homeostaziei calciului. Mecanisme
homeostatice foarte eficiente pdstreazd gradientul concentratiei ionilor liberi de

calciu, de la cele intracelulare (de ordinul 0,1 - 0,4 11M) la cele extracelulare (de
ordinul mM). Mentinerea gradientului, prin numeroase sisteme ca de ex: ATP-aze,
translocaze, canale ionice, transportori proteici tip calmodulind este vitald pentru
celuld. Dep4irea mecanismelor homeostaziante produce in final moarte, necrozA. i
calcificare - Tabelul 9.
Tabel 9. Interrelatia stres oxidativ --> ischemie amplificatd prin

perturbarea homeostaziei Ca ionic din peretele vascular
Actiunea stresului oxidativ
(etape)
L an tu I etio - patogenic
Stres oxidativ
Crqterea permeabilitatii vasculare>
Stadiu reversibil
Scdderea Ca ionic extracelular>

Alterarea dinamicii Ca ionic mitocondrial>
Abolirea homeostaziei Ca ionic>
Scdderea vitaminei E>
Peroxidarea lipidelor>
Eflux glutation redus i oxidarea lui>
Stadiu ireversibil
ScAderea in citoplasmd i mitocondrii a
glutationului redus>
Alterarea enzimelor tiolice>
Alterarea proteinelor tiolice>
Modificarea membranelor, pierderea ionilor
de potasiu i formarea de detritusuri>
Moartea celulard
Liza celulard
www.dacoromanica.ro
134
Din punct de vedere etio-patogenic i terapeutic este foarte important sd

relevdm nocivitatea mult crescutd a stresului psiho-emotional comparativ cu
stresul biologic, cat i efectul protector (anti-stres) al adaparii (prin
antrenament) privind crqterea rezistentei la stres. Astfel, stresul oxidativ la
animalele adaptate (mdsurat prin intensitatea chemoluminescentei peroxizilor
lipidici extr* din miocard) este - comparativ cu normalul - la stresul hiperoxic
de 1,3 ori mai mare, la stresul hipoxic de 1,5 ori mai crescut, in timp ce la
stressul psiho-emotional dureros (nevrozd anxioasd provocatd prin ateptarea
durerii) se mdrete de 2,6 ori, ceea ce reprezintd o dublare fatd de nocivitatea
directa' a stresului hiperoxic; lipsa adaptdrii, comparativ cu animaiele antrenate,
dubleazd nocivitatea stresorilor mentionati (9).
O clasificare actuald bazatd pe sinteza datelor moderne, progresul in biomedicina' i cercetdrile autorilor din ultimii 35 de ani, demonstreazd legdtura directa
a radicalilor liberi / stressului oxidativ cu urindtoarea patologie neuro-psihogeriatricd (1, 8, 10, 11, 22, 28, 29):
geriatrie:
progeria;
imbdtranirea normaid (fiziologicd);
senescenta patologicd (senilitate:
geriatricd).
psihogeriatricd
neuro-
neurologie:
psihiatrie:
boli neurodegenerative: boala Parkinson, sindrom Down, scleroza

lateraid amiotroficd, scieroza multipid (demielinizare), distrofia
musculard Duchenne, ataxia-telangectazia, degenerescenta spinocerebeloask
boli neurovasculare: ateroscieroza cerbraid, HTA cerebrald,
sindrom Parkinson, ischemia (cronicd, subacutd, acut) cerebraid,
reperfuzia cerebrald, tromboza cerebraid, accidentul vascular
cerebral (ischemic tranzitoriu, infarct, hemoragie);
traumatismele cerebrale, edemul cerebral, epilepsia.
stresul psihic (supraacut, acut, subacut, cronic, postcronic),
neurastenia (sindromul de oboseald), sindromul de oboseald

-
cronick
deficitul de atentie, scdderea memoriei, descreterea capacittii
cognitive, tuiburdrile hiperkinetice, sindromul premenstrual;
- dementele (presenild i senild; degenerativd - boala Alzheimer i
vasculard - multiinfarct);
- abuzul, intoxicatia, dependenta, sevrajul de substante psihoactive:
-
alcool, cocaind, tutun, cafea;

depresia, depresia rezistentd;
schizofrenia, dischinezia tardivd (post neuroleptice).
www.dacoromanica.ro
135
Protectia 4i apArarea anti-oxidantA (contra stresului oxidativ)

Cat este de vitald pentru homeostazia i viata celulard apirarea anti-stres
oxidativ, rezult din modul de fimctionare a sistemelor respective (din acest

fenomen reiese in plus si importanta terapeuticd a sustinerii sau redresdrii
capacittii anti-oxidative in stres, uzurd, imbatranire i in patologia psihonervoasd
legat de senescentA).
Functionalitatea sistemelor de protectie i aprare contra stresului oxidativ

se desfasoara intr-o secventd temporal si in baza unei compartimentri spatiale.
Clasificarea temporal (5) releva esalonarea interventiei sistemelor in 2 mari etape
- Tabelul 10.
Rezultd ca organismul snalos detine toat aria de interventie
(sanogenetia > terapeuticd) anti-radicali liberi i anti-stres oxidativ:
aprarea primar (interventie profilacticd") previne degraddrile si este
reprezentat de cumularea actiunilor compusilor + enzimelor anti-oxidante;
aprarea secundar (eficientd curativ" si in recuperare" macromolecular
subcelulard) indeprteazd sau corecteazd produsii degradati prin stres oxidativ:
ADN, proteine si lipide - astfel spus acolo unde aprarea primar a fost depsit
intervine aprarea secundar.
Tabel 10. Mijloace biologice de protectie si aparare contra stresului oxidativ

(5)
I. Apirarea primarA: previne degradrile produsilor si structurilor biologice

1. Compusi anti-oxidanti
Vitamina E
13 - caroten
Vitamina C
Acidul uric
2. Enzime anti-oxidante
Superoxid dismutaza
Glutation peroxidaza/reductaza
DT - diaforaza
Catalaza
II. Apirarea secundari: indeprteaza produsii degradati

Sistemele proteolitice
Enzimele lipolitice
Enzimele reparatorii ale ADN
Proteaze i peptidaze
Fosfolipaza A2
Alte enzime (necunoscute)
www.dacoromanica.ro
Seleniu
Zinc
a4i compusi
136
Clasificarea spatiald (6) evidentiaza extinderea globald a sistemelor antioxidante - Tabelul 11.
Compartimentarea biologica a lor cuprinde:
tesuturile fixe (spatiul intracelular, membranele biologice, spatiul extracelular);
tesuturile mobile (sdngele, lichidul cerebro-spinal); 5i
distributia globald (scavengers circulanti cu masa moleculard mica).
Tabel 11. Compartimentarea biologica a principalelor sisteme anti-oxidante (6)
1. Supravegherea antioxidanta globald:
captatori de radicali liberi (scavengers) cu masa moleculara mica
glucoza
urat
ascorbat (vitamina C)
glutationul redus (GSH)
2. in spatiul intracelular
superoxid dismutaze (intracelulare)
catalaza
glutation peroxidaze
3. in membrane
a - tocoferol (vitamina E)
[3 - carotenoide (provitamina A)
4. in spatiul extracelular
ceruloplasmina
transferina i lactoferina
albumina
hemopexina
haptoglobinele
superoxid dismutaze (extracelulare)
*
Radicalii liberi au un rol puternic pozitiv, fiind una din cheile aparitiei
vietii, evolutiei 5i dezvoltirii organismelor vii, inclusiv a fiintei umane (1, 3, 4,
8).
Activitatea fiziologia la limita superioard a intervalului homeostatic alostatic, prelungitd peste capacitatile de adaptare, repetata nefiziologic 5i insotita
de reactii mal-adaptative la multitudinea 5i varietatea disstresorilor produce un
important exces de radicali liberi endogeni. La ace5tia se adauga excesul in

continua cre5tere al radicalilor liberi exogeni, multi dintre ei fiind rezultatul
actiunilor negative cu efecte nocive pe termen lung asupra mediului extern 5i al
neintelegerii conexiunii om-mediu in toata complexitatea ei.
www.dacoromanica.ro
137
Posibiliatile adaptative ale apdrdrii anti-oxidative din organism si

componentele sale (19, 25, 27, 32) fiind astfel mult depOsite, se relevd cea de a
doua NA (fatetd) a radicalilor liberi, rolul lor extrem de nociv si puternic negativ.
Ei devin in acest mod cauze initiale determinante in patologie (inflamatie,

degenerare, involutie-sclerozd, cancer). Un singur exemplu. Oxidul nitric poate
trece cu usurintA din rolul sdu de neuro(cito)protectie in cel de
neuro(cito)degenerare, avdnd ca si alti radicali liberi dubld personalitate (Jekyll and
Hyde, friend and foe, double-faced Janus), (1).
De aceea, calea terapeuticd (care va fi detaliatd intr-un capitol urmtor)

directionatd etio-patogenic, homeostaziant si neurometabolic anti-radicali liberi
(medicamente scavengers), (13), anti-stress oxidativ (tratamente anti-oxidante),
(15) si in reducerea - eliminarea lipofuscinei si ceroidului (medicatie
lipofuscinoliticd si ceroidoliticd), (15, 16, 17, 21, 23) reprezintd:
atdt o terapie medicamentoasd eficient anti-stress (cronic, psihic, oxidativ),

anti-uzurd (acumulare de stress oxidativ), (24) si anti-senescentA
(hipoanabolism, hipercatabolism, acumulare deseuri intracelulare), (16, 17, 21,
24);
at si o medicatie fiziologicd, ortomoleculard (25), de activare cerebrald
(nootropicd), (26, 28, 29) si de crestere a adaptdrii biologice (27) si neuropsihice (26).
Bibliografie selectivA
Chiuek, C. C., Hong, J-S., Leong, S. K. (eds.), Nitric Oxide. Novel Actions,
Deleterious Effects, and Clinical Potential, Ann. New York Acad. Sci., vol.
962, New York Academy of Sciences, New York, NY, 2002.
Cutler, R. G., Human longevity and aging: possible role of reactive oxygen
species, pp.1-28. In: W. Pierpaoli, N. Fabris (eds.), Physiological Senescence
and its Postponement: Theoretical Approaches and Rational Interventions,
Ann. New York Acad. Sci., vol. 621, New York Academy of Sciences, New
York, NY, 1991.
Aging. Advances in Basic Science, Diagnostics and Intervention, vol. 1, World
Aging. Advances in Basic Science, Diagnostics and Intervention, vol. 2, World
Davies, K. J. A., Protein oxidation, protein cross-linking, and proteolysis in

the formation of lipofuscin: rationale and methods for the measurement of
protein degradation, pp. 109-133. In: I. Zs.- Nagy (ed.), Lipofuscin - 1987:
State of the Art, Akadmiai Kiad6 and Elsevier, Budapest and Amsterdam,
1988.
www.dacoromanica.ro
138
Gutteridge, J. M. C., Damage to biological molecules by iron and copper

complexes, pp. 69-82. In: I. Zs.-Nagy (ed.), Lipofuscin - 1987: State of the Art,
Akadmiai Kiad and Elsevier, Budapest and Amsterdam, 1988.
Harman, D., Free radical theory of aging: current status, pp. 3-21. In: I. Zs.Nagy (ed.), Lipofuscin - 1987: State of the Art, Acadmiai Kiad6 and Elsevier,
Budapest and Amsterdam, 1988.
Harman, D., Free radicals and age-related diseases, pp. 205-222. In: B. P. YU
(ed.), Free Radicals in Aging, CRC Press, Boca Raton, FL, 1993.
Meerson, F. Z., Adaptation, Stress, and Prophylaxis, Springer, Berlin, 1984.
Mihala, G., Siska, I., Tnasie, G., Noveanu, L., Mederle, C., Oxidul nitric.
Implicafii fiziologice, Ed. Mirton, Timioara, 1999.
Muller, D. P. R., Gross-Sampson, M. A., MacEvilly, C. J., Antioxidant

deficiency and neurological disease in human and experimental animals, pp.
62-73. In: L. Packer, L. Prilipco, Y. Christen (eds.), Free Radicals in the Brain.
Aging, Neurological and Mental Disorders, Springer, Berlin, 1992.
Porta, E. A., Tissue lipoperoxidation and lipofuscin accumulation as influenced
by age, type of dietary fat and level of vitamin E in rats, pp. 37-74. In: E. AlojTotaro, P. Glees, F.A. Pisanti (eds.), Advances in Age Pigments Research,
Pergamon Press, Oxford, 1987.
central nervous sistem under -SH groups' releasing substances' influence, 9th
Int Cong. GerontoL, Abstracts , vol. 3, p. 383, Kiev, USSR, 1972.
Riga, D., Cotutiu, C., Ultrastructural and histochemical changes of glial cells
from the frontal cortex specific to aging processes, 1st NatL Symp. Electron
Microsc., Bucharest, RO, 1973.
nervous system of old rats, Brain Res., 72: 265-275, 1974.
Riga, D., Riga, S., Age
pigment
mobilization
agents,
brain
aging
prevention factors, Czech. Symp. Int Particip. on Prevention in Geriatrics,

Abstracts, pp. 101-102, Bratislava, Czechoslovakia, 1975.
Riga, S., Riga, D., Dynamics of lipofuscin pigments, directing factor of

brain aging, 6e Cong. MM. Int Fd. Int des Rsistants (FIR), Rsums, p. 70,
Prague, Tchcoslovaquie, 1976.
Riga, D., Riga, S. et al, Subcellular genesis of the nerve lipofiiscin pigments,
Acta Anat., 99: 307-308, 1977.
Riga, S., Riga, D., A synthetic model for the neuro-psycho-biologic stress
system, 3rd Int. Cong. Clin. PsychopathoL, Abstracts, p. 16, Timioara, RO,
1992.
vulnerability, 3rd Int Cong. Clin. PsychopathoL, Abstracts, p. 17, Timioara,
RO, 1992.
www.dacoromanica.ro
139
Riga, D., Riga, S., Anti-stress, anti-impairment and anti-aging drug and
process for manufacturing thereof
(Antagonic-Stress
drug),
Patent
Cooperation Treaty (PCT) International Registration PCT/RO 94/00003 and

International Patent Publication PCT/WO 95/33486, World Intellectual
Property Organization (WIPO), Geneva, Switzerland, 1994-1995; AU Pat.
1998; Eur. Pat. 1999; KR Pat. 1999; RU Pat. 2000; US Pat. 2001; CN Pat.
2001; CA Pat. 2002; JP Pat. 2003; BR Pat. 2005.
Riga, D., Riga, S., Lipofuscin and ceroid pigments in aging and brain
pathology. A review. L Biochemical and morphological properties, Rom. J.
Neurot Psychiat, 33: 121-136, 1995.
Riga, D., Riga, S., Brain lipofuscinolysis and ceroidolysis, pp. 271-280. In: K.
Kitani, G. O. Ivy, H. Shimasaki (eds.), Lipofuscin and Ceroid Pigments. State
of the Art 1995, S. Karger, Basel, 1995.
Riga, S., Riga, D., An antistress and antiaging neurometabolic therapy.
Accelerated lipofuscinolysis and stimulated anabolic regeneration by the

Antagonic-Stress synergistic formula, pp. 535-550. In: G. P. Chrousos, R.
McCarty, K. Pack, G. Cizza, E. Sternberg, P. W. Gold, R. KvetrIansI4,
(eds.), Stress: Basic Mechanisms and Clinical Implications, Ann. New
York Acad. Sci., vol. 771, New York Academy of Sciences, New York, NY,
1995.
Riga, D., Riga, S., Regulation and optimization of the neuronal and glial
lysosomal systems by antioxidative and anabolic synergistic therapies efficient interventions in the prologation of the functional life span and in
the brain aging deceleration, 5th Int Symp. Orthomolec. Med (Nutrition,
Antioxidants in Aging and Disease), Program and Abstracts, Abstract no. P66,
pp. 148-149, Sao Paulo, Brazil, 1996.
Riga, D., Riga, S., Prelipceanu, D., Mihailescu, R., Cerebral activation
therapy in the increase of neuropsychic adaptation, Rev. Farm. Bioquim.
Univ. S. Paulo, 34(S1 - Free Radical Research for the 21st Century): 215,
1998.
Riga, D., Riga, S., Antioxidative neurometabolic therapy in potentation of antistress adaptation, Rev. Farm. Bioquim. Univ. S. Paulo, 34(S1 - Free Radical
Research for the 21st Centwy): 215, 1998.
Riga,D., Riga, S., Anti-stress and anti-aging neurometabolic antioxidative

therapy. I. Preclinical synthesis-1998, 2nd World Cong. Stress, Book of
Abstracts and CD-ROM (Conference Proceedings), Abstract no. 0145,
Melbourne, Australia, 1998.
Riga, S., Riga, D., Nootropic antioxidative therapy in stress, aging and related
disorders. II. Clinical review-1998, 2nd World Cong. Stress, Book of Abstracts
and CD-ROM (Conference Proceedings), Abstract no. 0146, Melbourne,

Australia, 1998.
www.dacoromanica.ro
140
Riga, D., Riga, S., Stres, stres oxidativ, imbAtranire i patologie neuro-psihicA,
pp. 211-225. In: D. Prelipceanu, R. Mihailescu, R. Teodorescu (eds.), Tratat de
Seiner' tale Mintalet vol. 1, Ed. EnciclopedicA, Bucureti, 2000.
Riga, D., Riga, S., FIAldldu, F., Schneider, F., Brain lipopigment accumulation
in normal and pathological aging, pp. 158-163. In: S. Rattan, P. Kristensen, B.
F. C. Clark (eds.), Understanding and Modulating Aging, Ann. New York

Acad. Sci., vol. 1067, New York Academy of Sciences, New York, NY, 2006.
Sitte, N., von Zglinicki, T., Free radical production and antioxidant defense: a
primer, pp. 1-10. In: T. von Zglinicki, (ed.), Aging at the Molecular Level,
Kluwer Academic, Dordrecht, NL, 2003.
Slater, T. F., Block, G., Antioxidant vitamins and 13-carotene in disease

prevention, Am. ..I. Clin. Nutr., 53(S): 189S-396S, 1991.
Terman, A., Brunk, U. T., Aging and lysosomal degradation of cellular

constituents, pp. 233-242. In: T. von Zglinicki, (ed.), Aging at the Molecular
Level, Kluwer Academic, Dordrecht, NL, 2003.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 6. DISSTRESORI - DISSTRES.

COMPLEXITATEA AGRESIUNII
Scl eviti stresul, inseamnei sei eviti viata
Hans Selye (1907-1982),

fondatorul conceptului de stres
Primul nostru efort trebuie sei fie de a afla care
sunt lucrurile care meritei eforturile noastre
Ren Descartes (1596-1650),

filozof si matematician francez
CARACTERISTICILE STRESANTE ALE CIVILIZATIEI ACTUALE
Coordonate contemporane
La inceputul mileniului trei, lumea actuald, printre altele, se caracterizeazd
si prin (15):
procesul general si complex de mondializare si globalizare, in toate

sectoarele civilizatiei, de la cele economice la cele socio-culturale si stiintifice;
consecintele negative ale mondializrii, care dei este necesard, prin
rapiditatea (de multe ori prea alertd) cu care se realizeazd, genereazd contradictii
socio-umane si accentueazd decalajele tehnice, stiintifice si culturale, surse de
noi si variate disstresuri (de ex. stresul societal), (12) ;
eforturile de inlAturare a disfunctionaliatilor, contradictiilor si decalajelor,

adiacente globalizrii (vezi extinderea, proiectele si programele Uniunii Europene)
cauzeazd la rdndul lor noi disstresuri (de ex. stresul de competitivitate, sindromul de
burn-out (BurnOut Syndrome));
explozia populationalk care a devenit un fenomen incontrolabil si a declansat
stresul populational, cu efecte negative atdt asupra omului at si asupra

mediului; urmdrind World Clock (http://www.poodwaddle.com/worldclock.swf)
constatdm ca vineri, 31 august 2007 la ora 7:47:20 (p.m.) populatia globului era
de 6.618.064.969, iar la ora 8:04:30 (p.m.), deci dupd 17 minute ajunsese la cifra
de 6.618.067.485, adicd cu 2516 oameni mai mult (s-au luat in considerare si
persoanele decedate in acest timp);
multitudinea rizboaielor, a zonelor de conflict si cronicizarea lor, necesare

producdtorilor si afacerilor cu armament, extrem de avantajoase financiar, cu
efecte extrem de grave asupra sandtAtii umane, genereazd multiple tipuri de
disstres, de la stresuri si traume extreme la cele cronice si postcronice:
reactia stresului de luptei (Combat Stress Reaction),
reaclia acutel la sires (acute stress reaction),
tulburarea post-traumaticii de sires (Post-Traumatic Stress Disorder),
stresurile de menfinere a peicii (PeaceKeeping Stresses);
www.dacoromanica.ro
142
aceste stresuri mai pot apdrea i in alte circumstante;
consecintele nocive ale modificArii (alterdrii, distrugerii) mediului extern

(natural, inconjurAtor) la nivel planetar, de asemenea, cauzeazd disstresuri (de
ex. stresul climatic, stresul ambiental, determinate de incdlzirea globald i

schimbdrile brute climaterice i meteorologice); dei oamenii contientizeazd
pericolul acestor interventii, ele se desf4oard aproape nestingherit, fiind
aducdtoare de profituri maxime pe termen scurt;
globalizarea IT & C (Information Technology & Communication), avalama

informationald i mondializarea accesului la informatie i comunicare induce
tehnostresul, stresul informational (2);
globalizarea disstresului, agresionarea bio-psiho-sociald prin disstres a
populatiei a devenit globald intr-o lume in plin proces de mondializare (11, 13);
practic, toate aceste trAsAturi ale civilizatiei actuale devin circumstante,

factori sau agenti stresanti, pe scurt stresori ai fenomenului de globalizare.
Raportul disstres / eustres

Necesitatea stresului, considerat de H. Selye ca fiind indispensabil vietii a
fost argumentat de nenumdrate ori de acesta i colaboratorii sal. intr-adevdr, stresul
este o parte necesard a activittilor noastre de zi Cu zi.
Dihotomia conceptului de stres in cloud tipuri fundamentale, in eustres i
disstres este extrem de necesard pentru intelegerea, studierea i utilizarea
terapeuticd a fenomenului (15).
Eustres-ul (stresul cu caracter favorabil, stresul pozitiv, stresul bun):
- sprijind individul sd-i efectueze activitdtile zilnice i s-i realizeze scopurile
(obiectivele) mai greu de atins, sd aibd reu0e, satsfactii i bucurii;
-
ne ajutd sd invdtdm noi lucruri, sd ne adaptdm la schimbdri, sd utilizdm

creativitatea, sd tindem cdtre performantd, sd ne angajdrn in realizarea de lucruri
noi, cu grad ridicat de inventivitate i originalitate;
ne sustine sd supravietuim in timp disstresului, ne contientizeazd asupra

pericolelor i ne cld posibilitatea de a scApa de amenintdri i primejdii;
stresorii sunt reprezentati de agenti i situatii agreabile din mediul inconjurdtor,
stimuli favorabili pentru individ, trdiri psihice pozitive (emotii, sentimente), iar
consecintele pentru orgamism sunt in general benefice i foarte bune;
realizeazd tonusul psihic trivalent (cognitiv@afectiv-emotionaRvolitiv);
este insotit, in principal,

de o cretere moderatA de catecolamine, CRF
(Corticotropin-Releasing Factor) - CRH (Corticotropin-Releasing Hormone),
cortizol, i endorfine (a, P i y); determind reactii fiziologice tonice i de mobilizare;
induce imunostimulare (crqteri de IgA, interferon y i celule NK - Natural
Killer);
- avand in vedere caracteristicile mentionate anterior, eustresul poate fi considerat
ca stres homeostaziant fi/sau stres alostaziant

www.dacoromanica.ro
143
Disstres-ul (stresul nociv, stresul negativ, stresul ru):

nu ajutd individul sd-i realizeze obiectivele i sarcinile de zi cu zi, in fapt inhiba
abilittile noastre de a functiona in regim de normalitate, pe baze zilnice, in ritm
circadian (veghe-somn);
apare atunci cand sunt prea multi stresori, prea intensi i prea nocivi in jurul
nostru, and se suprapun (devin concomitenti, simultani) ca tipuri, caracteristici
i intensitate, au marcantd caracteristic disconfortant i negativd (sociald,
psihicd i biologia), fiind in totald contradictie cu necesitAtile, aspiratiile i
activitatea zilnic;
este prezent cAnd exista un dezechilibru, o lipsd majord de mijloace in a

armoniza posibilitdtile, resursele, capaciatile i abiiitile individului cu
necesitdtile, dorintele, cerintele i obiectivele propuse (mare decalaj intre dorime
mijloacele de realizare a obiectivelor) - teoria cognitiv a stresului psihic (R.
S. Lazarus, H. B. Kaplan);
determind ineficienta i aderea organismului (sociald, psihicd i biologicd),
aparitia i evolutia unor tulburdri i patologii specifice, care interferd negativ cu
activitatea i obiectivele individului;
este in totald contradictie ce eustresul, practic opusul acestuia prin efectele i

consecintele nefaste asupra fiintei umane;
cauzeazd aderea psihia trivalentd (cognitivdEDafectivd-emotionald@volitivd),
cognitia, afectivitatea i vointa avAnd o varietate de manifestdri in registrul

negativ;
este insotit, in principal, de o cretere marcatd i persistenti de catecolamine (in
special noradrenalina i adrenalina) i de cortizol, cu manifestdrile nocive

conexe (functionale i structurale);
determina reactii fiziologice secundare incdrcdrii (hiper): adrenergice
cortizolice;
induce imunodepresie (saderi de interferon y i celule NK - Natural Killer,

inhibare a fagocitozei), ceca ce determind micorarea rezistentei organismului
fatA de infectii i fat de maladia canceroask
- pe baza acestor particularitAti i prin gradul ski de nocivitate, disstresul devine
stres anti-homeostaziant p/sau sires anti-alostaziant

In literatura de specialitate se gdsesc mult mai multe lucrdri care abordeazd
conceptul de disstres decdt cel de eustres. Discrepanta este covritoare, de cele
mai multe ori eustresul fiind doar amintit, ca manifestare antagonicd disstresului.
Astfel, in cele trei volume ale Encyclopedia of Stress, vols. 1, 2, 3 (5, 6, 7) apare
indexat numai disstresul - assessment 1: 723-724, concomitants 1: 727-728,
description 1: 7 23-724, influences 1: 724-727, eustresul fiind doar de cteva ori
numai mentionat.
Existd o serie de explicatii:
-
disstresul este perturbator al sdndtatii i de aceea

cuvenit;
www.dacoromanica.ro
se acordd importanta
144
eustresul - ca factori inductori (eustresanti), fenomen (rdspuns) i relatie (raport)

direct: eustresori / rdspunsuri (psiho-neuro-endocrino-imunologico-fiziologice) este mai dificil de delimitat i cuantificat din punct de vedere tiintific (9).
Dar, eustresul, care reprezentd practic starea de sandtate, de buna

functionare a organismului, wellness, devine extrem de important in elaborarea,
studierea i implementarea strategiilor (tehnicilor, metodelor) de luptA i actiune
anti-stres.
Raporturile zilnice: disstresori / eustresori i disstres / eustres devin

extrem de relevante i sunt instrumente necesare in:
- evaluarea stArii de sdndtate a individului;
- in eliminarea disstresorilor, actiune in mare parte limitatd, deoarece civilizatia
actuald i ritmul ei de desawrare cauzeazd explozia numericd a disstresurilor;
In crearea de:
strategii de cretere a rezistentei organismului i de scadere a
vulnerabilitAtii;
metode de cretere a adaptdrii i eficientizare a reactiilor de coping;
tehnici de apdrare anti-stres;
Sunt zile cand disstresorii coplewsc eustrsorii (raport puternic supraunitar),
cAnd distresul surclaseazd eustresul (de asemenea, raport intens supraunitar).
In plus, aceste raporturi sunt total diferite in etapele ontogenetice. in

general:
In copilrie i adolescent:ft., raportul este subunitar, predominant fiind eustresul,
deoarece vitalitatea i redundanta sunt puternice, copilul este protejat de parinti

impotriva disstresorilor, iar adolescentii sunt motivati in atingerea obiectivelor;
la maturitate, raportul este in general unitar, putnd fi i subunitar, atunci and
capacittile de adaptare i reactiile de coping sunt folosite corect;
la bdtranete, raportul este supraunitar, dominant fiind disstresul, deoarece

contextul i suportul social deseori este defavorabil, vulnerabilitatea este
crescut, rezervele organismului (structurale, fimctionale i informationale) sunt
scAzute, iar reactiile mal-adaptative sunt cumulate (4, 14).
Disstresori - disstres
Stadiul actual al civilizatiei umane imprim disstresorilor - disstresului

anumite trasaturi (15):
In continuA crqtere numerick ca intensitate (nocivitate), varietate (tipuri,

diversitate) i rdspandire (mondializare), la care se adaugd i disstresorii
fenomenelor de globalizare;
marea diversitate i varietate, practic existAnd disstresuri in fiecare domeniu al
existentei i cunoaterii, in fiecare activitate i profesiune;
suprapunerea (simultaneitatea) in timp i spatiu a disstresorilor i disstresurilor:
variati disstresori actionAnd concomitent
ED
tipuri simultane de disstres
(supraacut, acut, subacut, cu potential de cronicizare, cronic i postcronic);
www.dacoromanica.ro
145
noi surse de stres derivate din fixarea obiectivelor competitive
$i inalt
performantiale, in once activitate umand, incepdnd de la invdtdmant (atat pentru
elevi, studenti, cdt $i pentru profesori) i termindnd cu sporturile (recorduri

nationale, europene, mondiale i olimpice in atletism, cd$tigarea cupelor
europene $i mondiale etc.);
intelectuale, rigurozitdtii, preciziei
- cre$terea concentrdrii
executdrii operatiunilor - ca cerinte obligatorii
corectitudinii
in profesiuni de Malta
responsabilitate (de ex. transporturi aeriene, urmrirea traficului, supravegherea
simultand a mai multor monitoare $i panouri de comandd, monitorizarea

situatiilor de crizd etc.);
surasolicitarea maximd a mecanismelor de apdrare-adaptare-coping (limitate ca
numdr $i
prin ritmul accelerat (alert) al existentei umane: Este in
afarei de once indoialei c'd in zilele noastre energia fizial, 0 mai ales energia
psihicd de care dispunem, se epuizeazd incompatibil mai repede dect alteidat.
Este, de asemenea, in afarcl de once ndoial c, tot In zilele noastre,

organismului uman pe linie de adaptare sunt solicitate la
maximum. Viata a devenit mai complicatil 0, In consecinta avem de-a face cu
incomparabil mai multi factori care actioneazil, fie benefic, fie malefic, asupra
noastr (10);
lipsa unor proiecte $i programe globale (coordonate de ONU - Organizatia
Natiunilor Unite $i OMS - Organizatia Mondiald a Sdndatii) de combatere $i
control (management) a disstresorilor-disstresurilor. Aceasta se explicd prin
faptul c alte probleme ale umanitdtii au prioritate $i ar trebui rezolvate mai
intdi. Dar, dupd solutionarea lor, avdnd in vedere ravagiile provocate de disstres
(maladia secolului XX 0 XXI) i insemnatele pierden i economice anuale
aferente, probabil c in viitor, in 2015-2020, aceste proiecte vor fi elaborate $i
apoi implementate ca programe sanogenetice globale. Sunt remarcabile in acest
sens cercetdrile, rezultatele i concluziile Scolii de Stresologie de la ClujNapoca, infiintate i conduse de prof. dr. Petru Derevenco, seniorul stresologiei
romdne$ti. Desfd$urate pe parcursul a peste 35 ani, ele devin adevdrate prioritti
rom5.ne$ti in domeniu, atat la nivel national eat $i international: Colectivul
clujean de fiziologie aplicta studiind numeroase profesiuni intr-o serie de

ramuri industriale ail` ci munca scafandrilor, cea din traficul feroviar,
calcul electronic, a formulat, de asemenea, recomanddri,
In parte aplicate de rationalizare a locului, procesului de muncei mediului
centralele telefonice
ambiant
Igiena muncii ci ergonomia in ansamblu dispun azi de multiple
modalitti de combatere a factorilor ambientali defavorabili, fixarea

respectarea unor norme maxim admisibile ale poluantilor fizici sau chimici,
promovarea unor norme vizdnd nivelul optim de iluminat sau zgomot etc. Mai
dei rezolvabilei pe met- sura progresului social-economic, apare
asigurarea unor condilii psihosociale favorabile conexe muncii, care cuprind
o gamil vaster' de elemente, de la transportul adecvat spre locul de muna la
www.dacoromanica.ro
146
favorizarea promovarii fi stimul dril morale i materiale in acord cu aspiratiile

posibilittile individuale. ...Calitatea viefii profesionale, ca o componenta
esentiala a cantata viefii in ansamblu este in mod justificat privita printr-o

dubla viziune: cea a muncitorului, fizic sau intelectual, la care primeazii
satisfactia, confortul material fi posibilitatile de realizare individuala, ci cea a
intereselor sociale, organizationale, de perspectiva, vizeind optimizarea
capacitatilor productive yi a fortei de munca ci sanatatea pe termen lung (3, 4);

creterea in complexitate, diversitate i nocivitate a disstresului psihic (8); dar
organismul fiind o entitate bio-psiho-sociala, in conceptualizarea i delimitarea
disstresului psihic trebuiesc luate in consideratie i factorii sociali inductori,
precum i reactiile biologice adiacente;
suprapunerea (simultaneitatea) in timp i spatiu a strategiilor greite de aparare,
raspuns adaptativ ineficient i reactii de mal-adaptare; de ex.:
reactii inertiale, de non-actiune, paralizante;
raspuns biologic la stresul psihic;
reactii in totalitate emotionale la stresul psihic (lipsa inteligentei
emotionale) i fara evaluarea cognitiva a disstresorilor;
reactii mal-adaptative: tabagism, alcoolism (acut i/sau cronic),
consumul excesiv de cafea, utilizarea stupefiantelor etc.;
aparitia i instalarea patologiei psihice, psihosomatice i somatice;
influentarea i modificarea in sens negativ a calitatii vietii i activitatii umane,
cu repercursiuni nefavorabile asupra evolutiei umane i a civilizatiei.
PATOLOGIE SPECIFIC ADAPTATIONAL

$I PROVOCAT DE STRES
Strategiile greite de rAspuns adaptativ
Reactiile nepotrivite i incorecte de aparare, raspuns adaptativ ineficient i
reactii (in special psihice) de mal-adaptare pot surveni in once moment al

ontogenezei, dar cresc numeric i ca intensitate ()data cu inaintarea in N/1.sta.
Daca nu se intervine, ele conduc in final la aparitia, instalarea
complicarea patologiei adaptationale i stres-depandente: manifestad i tulburdri
psihice, psiho-somatice i somatice.
Patologie specific corelati cu stresul

Cele doua entitati:
complexitatea, persistenta spatio-temporala i nocivitatea fenomenului disstres,
alasturi de incercarile i tentativele nereqit adaptative ale organismului, care

ulterior se transforma in reactii mal-adaptative (de proastd adaptare)
conduc in timp la instalarea unei patologii specilice i caracteristice,

provocata de stres, asociata disstsresului, in relatie cu stresul, stres-dependenta
www.dacoromanica.ro
147
(deoarece, in general, disstresurile coexista, se mentin, merg in paralel cu

instalarea i accentuarea tulburdrilor psihice, apoi psihosomatice i somatice).
Aceastd patologie specified, cu o paletd largd de manifestare persistd - in
principiu - i dupd ce individul a fost scos din mediul stresant.
Tulburdrile i patologia asociatd disstresului cuprind, printre altele, in
principal, urmdtoarele manifestdri, deregldri, afectiuni i boli (1, 15, 16):
reactia acut la stres (acute stress reaction), ICD-10 - F43.0, care netratatd sau
prost tratatd poate evolua intr-o altd manifestare patologick
sindromul de burn-out, de epuizare mintalei i biologicei (BurnOut Syndrome),
ICD-10 - Z73.0;
neurastenia (neurasthenia; Neurasthenie, Nervenschwche; neurasthnie) ICD

10- F48.0;
tulburarea post-traumatica de sires (Post-Traumatic Stress Disorder - PTSD),
ICD-10 - F43.1, D iseasesDB -33846;
sindromul de oboseala cronic (Chronic Fatigue Syndrome), ICD-10 - G93.3,
DiseasesDB - 1645;
bulimia de stres, obezitatea reactivei, supraalimentarea psihogenei (overeating

associated with other psychological disturbances), ICD-10 - F50.4;
sindromul (dis)metabolic [(Dys)Metabolic Syndrome, ICD-9 - 277.7, Diseases
DB -31955.
De notat ca aceste afectiuni pot fi singulare, dar destul de frecvent ele se
pot asocia, determindnd astfel agravarea patologiei stres-dependente.
American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Manual of

Mental Disorders, 4th edition, text revision, Washington DC, American
Psychiatric Association, 2000, (DSM-IV-TR).
Brod, C., Technostress: the human cost of the computer revolution, AddisonWesley, Reading, MA, 1984.
Derevenco, P., Anghel, I., Bdban, A., Stresul In seinatate 0 board.. De la teorie
la practicei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992.
Derevenco, P., Romanian scientific progress in international stress research

and stress-aging medicine, Fiziologia-Physiology, 16(1): 9-14, 2006.
Fink, G. (ed.), Encyclopedia of Stress, vol. 1 (A-D), Academic Press, San

Diego, CA, 2000.
Fink, G. (ed.), Encyclopedia of Stress, vol. 2 (E-M), Academic Press, San

Diego, CA, 2000.
7. Fink, G. (ed.), Encyclopedia of Stress, vol. 3 (N-Z, Index), Academic Press,
San Diego, CA, 2000.
Floru, R., Stressul psihic, Ed. Encielopedicd Romdnd, Bucureti, 1974.
Iamandescu, I.-B., Stresul psihic din perspectivil psihologicei ,Fi psihosomatica,
Ed. Infomedica, Bucureti, 2002.
www.dacoromanica.ro
148
Percek, A., Stresul # relaxarea, Ed. Teora, Bucurqti, 1992.

Riga, S., Riga, D., Globalizarea stresului, Revista Romein de Sndtate
Mintal 6, 11(1): 1-2, 2004.
Riga, S., Riga, D., Impactul stresului in societatea moderna: implicarea

societtii in cercetarea i terapia distresului i patologiei stres-dependente,
Revista Romn de Sntate Mintalei, 11(1): 3-5, 2004.
Riga, S., Riga, D., Sandtatea mintald i stresul: prioritati ale societatii moderne,
Revista Romeind de Sdniltate Mintalei, 11(1): 6-12, 2004.
Riga, D., Riga, S., Schneider, F.,Vulnerabilitate, stres i imbatranire:
dimensiunea antropologica a stresului in senescenta, Revista Romeinei de

Seineitate Mintala 11(1): 35-44, 2004.
Riga, S., Riga, D., Stresologie, adaptologie 1 se-imitate mintalei, Ed. Cartea
Universitara, Bucureti, 2007.
WHO, The ICD-10. Classification of Mental and Behavioural Disorders.

Clinical descriptions and diagnostic guidelines, World Health Organization,
Geneva, CH, 1992.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 7. UZURA - PIGMENTII LIPOFUSCINICI SI CEROIDICI

In a strictly medical sense, stress is the rate of wear and tear
to which a living being is exposed at any one moment
Hans Selye (1907-1982), fondatorul stresologiei
ANALOGH SI DIFERENTE iNTRE

PIGMENTH LIPOFUSCINICI 51 PIGMENTH CEROIDICI
Acumularea progresiva a lipopigmentilor este larg cunoscuta ca pecetea
imbatranirii celulare - pigmentii lipofuscinici, i de asemenea ca produi
subcelulari finali ai conditiilor agresive externe de mediu sau interne ale
organismului - pigmentii ceroidici (33, 68). Este foarte dificil de a face o diferenta
clara intre pigmentii lipofuscinici i cei ceroidici, din cauzA c viata normala i
fenomenele de imbatranire sunt ambele controlate genetic i de asemenea corelate
cu influentele exterioare naturale i patologice (34, 84). in plus, intr-o anumita

etapa a evolutiei lar, aceste entitati subcelulare prezintd proprietati biofizice,
biochimice, histochimice i morfologice aproape identice (57, 68).
Cu toate acestea, distinctia ?rare lipofuscina i ceroid initiata prin studiile
prof. E. A. Porta este foarte importanta din punct de vedere tiintific, didactic,
teoretic i experimental (69, 80, 81) i deschide noi perspective in cercetarea
lipop igmentilor.
Pigmentii lipofuscinici (pigmentii de uzurk de virst)

In general absenti sau greu detectabili in timpul perioadelor fetale,
neonatale i timpurii ale vietii, pigmentii lipofuscinici se acumuleaza progresiv pe
parcursul ontogenezei, mai ales in stadiile de adult i batran.
Ei pot fi considerati ca un fenomen universal (111, 112), din cauzd ca

lipofuscina a fost gdsit in celulele postmitotice cu viata lungd in toate speciile
investigate, de la neurospora (49, 50), nematode (25, 123), lipitori (26), mute (18,
19, 37) i broate (11, 100) pana la mamifere - ca de exemplu: oareci (53, 91),
obolani (31, 42, 73), cobai (54, 79), caini (27), porci (52), maimute (17) i oameni
(3, 7, 88, 93).
Acumularea lipofuscinei este un fenomen gradual i dependent de timp

(111, 112), i astfel o trasatura fimdamentala a imbatranirii celulare. El reprezinta
modificarea subcelulara cea mai sugestiva care este asociata varstei in celulele
postmitotice cu viata lungd: neuroni (6, 84, 86), miocite cardiace (51, 100, 114),
fibre ale muchilor scheletici (43). De asemenea, alte celule specifice, tesuturi i
organe contin cantitti variabile de lipofuscind, ca un rezultat al inaintarii in varsta:
- toate tipurile de celule gliale ale sistemului nervos central (78, 93, 104);
- componente ale sistemului endocrin: hipofiza (1), tiroida (17, 39), glandele
suprarenale (71, 90), testicule i ovare (71);
www.dacoromanica.ro
150
-
epiteliul pigmentar al retinei (23, 44);
ficat (14, 15, 70) si rinichi (10, 15), cu anumite caracteristici;

diferite tipuri de culturi celulare i tisulare: fibroblasti diploizi umani (16, 48),
celule ale neuroblastomului de soarece (56), neuroni si celule non-neuronale de
sobolan in culturd primard (58), celule gliale diploide umane (99).
Acumularea progresiva' a lipofuscinei, dependentd direct de procesele

metabolice (98), este un indicator al activitatii functionale indelung repetitive a
retelelor neuronale, si astfel pecetea imbdtrnirii celulare (69).
Intrinsecalitatea este a treia caracteristicd fundamentald a acumuldrii

lipofuscinei. Formarea ei este ciar intracelulard prin mecanismul autofagocitozei.
Astfel, lipofuscina poate fi consideratd ca o manifestare normald a biologiei

celulare, ca o consecintA a imbdtrnirii la nivel subcelular. Dar, noi trebuie sA ludm
In consideratie cd procesele de senescentd
in particular acumuldrile de
lipofuscind dependente de timp pot fi decelerate si respectiv scdzute de nootropice:

Meclofenoxat (32, 54, 75), formule potentate anti-imbdtrdnire (13, 77, 78, 85, 87),
Piracetam (64), dei acestea reprezintd fenomene biologice intrinseci.
Cu toate cd. deteriorarea, ce a de a patra caracteristicd importantA a

acumuldrii lipofuscinei, nu este evidentd i 'And acum nu a fost demonstratd direct
cauzal, existd totusi cateva investigatii morfologice cerebrale recente care

confirma' acest fapt (3, 97, 103). in plus, studii complexe morfologice, biochimice
functionale asupra sistemului nervos central au ardtat o corelatie strnsd, dei
indirectd, ?titre depozitele de lipofuscind i deteriordrile structurale i modificdrile
functionale ale celulelor nervoase (6, 97, 102, 108).
Localizarea intracelular (intracitoplasmicil), pdnd la moartea celulei,

reprezintA cea de a cincea trdsdturd esentiald a acumuldrii lipofuscinei (68). Dar, de
asemenea localizarea extracelulard, intr-adevr foarte rara, a fost observatd. Pe

langd
aceasta,
exista posibilitatea transferului intracelular al pigmentului
lipofuscinic neuronal in neurogliile invecinate, cu mult timp inaintea mortii

neuronale (32, 78, 85, 87).
Pigmentii ceroidici
Acumuldrile pigmentilor ceroidici nu pot fi privite ca un fenomen universal
obligatoriu. Ei sunt rezultatul a numeroase i diferite condifii patologice
genetice, fie extrinseci) i astfel, ei pot fi considerati ca un marker al bolilor

intrinseci (genetice), si/sau stresului de mediu agresiv (68, 80, 81).
Rapiditatea ci ubicuitatea formdrii si depozitdrii ceroidului reprezina cea
de a doua caracteristicd de bazd a acestui fenomen. Ratele lor de acumulare, rapide
In comparatie cu geneza graduald a lipofuscinei, sunt in functie de agentul cauzal si
pot varia de la foarte repede la foarte incet (68). Ubicuitatea este atit dependentd de
timp, ctsi de distributia tisulard. Astfel, pigmentii ceroidici pot fi gdsiti in once
moment al ontogenezei, de la stadiile embrionare si fetale la perioadele de
senescentA si finale ale vietii, si de asemenea in toate tipurile celulare i tisulare,
www.dacoromanica.ro
151
din cauza ca ei sunt indui de conditii experimentale i patologice multiple i

extreme (69).
Factorii intrinseci (genetici) i extrinseci (variatia oxigenului nutritional,
agenti hormonali, toxici, farmacologici, patologici) determina' acumularea
ceroidului.
Principalele boli genetice cu cantitati de obicei masive (defect genetic >

lips sintezd enzima > cumulare i depozitare pigment) ale aglome'rarilor de ceroid
sunt reprezentate de:
ceroid-lipofuscinozele neuronale umane (sindromul Batten-Vogt), cu patru
forme principale, care difera dupd varsta de debut i manifestarile clinice (119,
121, 122)
infantila (boala Santavuori-Haltia),
infantild tardiva (boala Janski-Bielschowsky),
juvenila (boala Spielmeyer-Vogt sau Spielmeyer-Sjgren) i
adultd (boala Kufs);
- ceroid-lipofuscinozele neuronale animale:
rozatoare (61, 119),
canine (45),
ovine (63);
sfingolipidozele umane (ocazional):
boala Tay-Sachs (8),
boala Niemann-Pick (67, 92),
leucodistrofia metacromatica (60);
sfingolipidozele animale:
leucodistrofia metacromatica a g4tei (117);
mucopolizaharidozele umane:
sindromul Sanfilippo (21);
disfunctia lizozomal animara:
sindromul Chdiak-Higashi (59);
anumite tipuri de albinism:
sindromul HermanIcy-Pudlak (118);
progeria - boala Hutchinson-Gilford (72).
De asemenea, influente de mediu agresive, variate i multiple, precum i
circumstante patologice induc acumularea ceroidului:
hipoxia (105, 106), hiperoxia (120), ischemia (30), stresul oxidativ (99);
deficienta de anti-oxidanti *i/sau excesul de pro-oxidanti (34), diete nebalantate
(in special cu deficientA in vitamina E) i modificki ale dietei (29, 46, 55, 57,
104);
inhibitori ai enzimelor lizozomale (40, 41);

administrare de hormoni: ACTFI (105), estradiol (4);
consum cronic de etanol (9, 108), numeroase medicamente (22, 35, 36, 116);
boli neurologice i psihice (12, 62, 114).
www.dacoromanica.ro
152
A treia caracteristicd a pigmentilor ceroidici este dependenla formdrii i

proprietdtilor lor de trdsturile factorilor inductivi i cauzali. Astfel, mecanismul
productiei de ceroid este in esentd heterofagocitoza din cauzd cd precursorii acestor
pigmenti sunt strdini de celulele unde ei au fost gasiti (69).
Deteriorarea inclusd prin depozitele de ceroid este evident& dei ea este

In functie de intensitate, permanentizare i alte caracteristici ale circumstantelor
inductive. De aceea, cantitatea lor variazd de la acumuldri mici pand la depozite
extrem de mari. in multe cazuri, acumularea pigmentilor ceroidici reprezintd
numai una din alterdrile metabolice i structurale, iar producerea lor
permanentd (defect genetic > lipsa sintezei enzimei de scindare > depozitarea
intracelulard continua) determind in final moartea celulard (de ex. ceroidlipofuscinoze).

A cincea trdsturd speciald este localizarea lor multipl Astfel, pigmentii
ceroidici pot fi evidentiati eat intracelular (in toate tipurile celulare, dar de
preferintA in fagocitele mononucleare), cOt i extracelular (de ex.: in pldcile
aterosclerotice arteriale, in trabeculele fibroase din ficatul cirotic ), (68).
Coreliri i interrelatii lipofuscini-ceroid

Propriettile fizice, chimice i morfologice ale pigmentilor lipofuscinici i
ceroidici depind de o serie de factori i circumstante.
Pigmentii hpofuscinici i schimbd proprieatile fizice (fluorescenta) i

chimice,
precum
solubilitatea, colorabilitatea,
activitatea enzimaticd
morfologia in functie de varstd (53, 75, 77). Astfel, cu inaintarea in ontogenezd,

granulele de lipofuscind devin mai complexe in compozitia chimicd (66, 76, 77) i
mai complicate in morfologia lor (32, 76, 89). In plus, diferitele stadii (tipurile
timpurii i tardive) ale evolutiei i complexitdtii lipofuscinei pot fi evidentiate in
aceeai celuld postmitoticd cu viatd lungd (75, 79, 89), din cauzd ca acumularea
lipofuscinei este un fenomen gradat i dependent de timp.
A. G. E. Pearse (66) considerd ceroidul nu numai ca un amestec de

substantd, dar i ca lipofuscind tipicd in stadiile timpurii de oxidare. Cu toate
acestea, pigmentii ceroidici reprezintd o entitate separatd i specified' (68, 69),
In relatie strinsd i directd cu factorul cauzal inductiv. De asemenea, precum
granulele de lipofuscind i pigmentii ceroidici au o istorie" in evolutia lor: de
la ceroid tndr" (pre- sau inter- ceroid) la ceroid bdtran" (ceroid maturat),
(68).
Stadiile finale ale evolutiei lipofuscinei i ceroidului au aproape aceleai

proprienti fizice, chimice i morfologice (68), i astfel este imposibil de a face o
distinctie clard intre ceroid i lipauscind (57). De asemenea, in aceeai celuld
postmitoticd, lipofuscina - inclusd prin trecerea timpului, i ceroidul - determinat
prin conditii intrinseci i/sau extrinseci pot coexista, de ex.: la animalele bdtrOne
stresate (77, 78) sau la subiectii umani in varstd (68), iar diferentierea lor este
dificild de fdeut.
www.dacoromanica.ro
153
PROPRIETATI BIOFIZICE
Autofluorescenta
Studii moderne de microfluorimetrie au &Mat cloud tipuri de
autofluorescentd (spectre de emisie) la pigmentii lipofuscinici din diferite regiuni
cerebrale (95):
-
autofluorescentd verde spre gdIbui, cu un varf la 520 nm $i cloud maxime
rotunjite in jur de 480 nm $i 600 nm; $i

simultan autofluorescenta maronie cu un varf foarte larg (aplatizat) mergand de
la cca. 480 nm la 530 nm.
In plus, variatiile intra- precum $i cele inter- probe (e$antioane) ale

intensitatilor autofluorescentei gdlbui au fost considerabil mai mari dec.& acelea ale
autofluorescentei maronii, i in fiecare arie examinata a sistemului nervos central la
anumita lungime de unda, intensitatea maxima a autofluorescentei gdlbui a fost

intotdeauna mai mare decat cea a autofluorescentei maronii (95).
Aceste diferente in autofluorescenta pigmentului pot indica prezenta

simultand a doud tipuri de lipofuscind in creierele umane bdtrane (95), $i anume
stadiile timpurii $i tarzii in formarea lipofuscinei.
Astfel, aceste noi date precise confirma partial, corecteazd si
completeaza investigatiile anterioare de microscopie prin fluorescentd (53, 75,

113). in plus, anumiti compusi necesari prelucrarii tisulare manifesta
fluorescenta proprie, care trebuie luata in considerare la examinarea $i
interpretarea rezultatelor (94).
Autofluorescenta (spectrele de emisie) a diferitilor pigmenti ceroidici in
situ a fost in functie de tipul celular investigat $i de factorul inductor

intrebuintat:
- intervalul de emisie de 490-630 nm, cu un maximum la 539 nm pentru ceroidul
neuronal de la oameni, cdini $i oi cu ceroid-lipofuscinoza;
- intervalul de emisie de 590-650 nm, pentru ceroidul din epiteliul pigmentar al
retinei de la sobolani cu deficit de vitamina E;
- 550 si 580 nm, pentru ceroidul din histiocitele splenice ale oamenilor cu tip I de
hiperlipoproteinemie;
PROPRIETATI BIOCHIMICE SI HISTOCHIMICE

Compozitie i propriefati biochimice
Compozitia pigmentilor lipofuscinici, in stransd relatie cu proprietatile lor
biofizice, biochimice, enzimatice $i morfologice, a fost investigata prin numeroase
procedee:
- tehnici de izolare $i caracterizarea morfologicd $i fizico-chimicd a ganulelor de
lipofuscind izolate si a componentelor lor (2, 96);
-
determinarea solubilitatii lipofuscinei din sectiunile tiasulare (extractia cu

solventi lipidici, enzime sau alte substante), (53, 113);
www.dacoromanica.ro
154
- reactii de colorabilitate (histochimice) in microscopia optica (20, 29, 38, 47, 65,
66, 113) i metode histoenzimologice pentru microscopia optica (28, 65, 113)
cea electronica (74, 89);
- ca functie a perioadei de viata (animale i oameni tineri, adulti i bdtrani), (53,
75);
-
depinzand de tipul de investigatie (biochimie sau histochimie).
Granulele de lipofuscina (fie izolate, fie in vitro, in vivo sau in situ)

reprezinta un pigment foarte eterogen din punct de vedere chimic, continand 4
grupe de componente majore ale celulelor vii (2, 20, 28, 29, 33, 53, 66, 101, 113):
40 % - 70 % proteine;
20 % - 50 % lipide;
4 % - 7 % glucide;
urme de bioelemente.
Proteinele sunt reprezentate de:
compui avand ca aminoacizi in special glicina, alanina, acidul glutamic, acidul
aspartic, prolina, valina, lizina (stabiliti prin tehnici de izolare i hidroliza acida),
de asemenea tirozina, triptofan, histidina, arginina, lizina, cisteina, cistina

(evidentiati histochimic prin reactii de Malta specificitate);
enzime hidrolitice lizozomale (identificate atat prin tehnici de izolare, cat

histochimice), urme, activitate slabd sau moderatd a anumitor enzime oxidative
mitocondriale (demonstrate prin histochimie);
proteine cu greutate moleculara scazuta, Inca necaracterizate din rezidul

rezistent la hidroliza acida.
Grupul de lipide include:
acizi grai neesterificati;
- colesterol, dolicoli - fosforilati sau liberi, esteri de dolicoli (107);
bis (monoacilglicero) fosfat (marker lizozomal), trigliceride, glicerofosfolipide;

ubiquinon, lipide nesaturate oxidate.
Glucidele sunt constituite din:
componenti cu zaharuri hexoza (glucoza, manoza, galactoza);
N-acetilglucozamina i alte mucopolizaharide.
Metalele in general lipsesc. De altfel, absenta fierului in lipofuscina

diferentiaza acest pigment de acelea cu hem i feritind (38). Totui, urme de
aluminiu, cupru, tier i zinc au fost evidentiate.
Compozitia chimici a ceroidului este mai variata i mai eterogena deck

cea a lipofuscinei, i in strinsd legatura cu natura i efectele circumstantelor
inductive:
- in bolle genetice, tipul chimic al ceroidului acumulat este determinat de tipul de
deficienta enzimatica;
- conditiile extrinseci induc direct i indirect formarea ceroidului prin deteriorarea
cailor biochimice celulare normale.
www.dacoromanica.ro
155
Proprietitile biochimice si histochimice

ProprietAtile histochimice au elucidat multe aspecte ale compozitiei
lipofuscinei i ceroidului i in plus au demonstrat existenta unei evolutii in timp, a
unei istorii naturale a acestor pigmenti (histogeneza, evolutie i maturizare).
Astfel, schimbarile in proprietatile de colorabilitate i histoenzimologice depind de
varsta indivizilor (pentru lipofuscina), (53,75) i de durata i intensitatea factorului
cauzal (pentru ceroid), (69, 70).
Toti componentii lipofuscinici au fost demonstrati histochimic, atat in

sectiunile la gheata, cat i in cele obtinute din blocurile incluse in parafind.
Compufii protidici au fost identificati dupa cum urmeaza (65, 66, 101,
113):
- tirozina prin metoda de cuplare - diazotizare;
triptofanul prin reactia cu dimetilaminobenzaldehida (DMAB);

-
cisteina i cistina (gruparile SH i SS) prin tehnica cu dihidroxi-dinaftildisulfid (DDD), metoda cu nitroprusiat, reactia acid performic - Schiff;
arginina prin tehnica Sakaguchi cu dicloronaftol;
proteine (identificare generala) prin metoda cu mercur - albastru de bromfenol
(l -1g BPB), reactia ninhidrin-Schiff, tehnica cu dinitrofluorobenzen (DNFB),
reactia de cuplare cu tetrazoniu (CTR).
Afinitatea lipofuscinei la coloratiile pentru compufll lipidici s-a datorat

componentilor care in parte sunt legati ferm i in parte sunt extrai uor cu solventi
lipidici. Astfel, grupuri lipidice au fost evidentiate histochimic (47, 65, 66, 79,
113), dupa cum urmeaza:
lipidele neutre prin metode de colorare cu Oil Red 0 sau Fettrot 7B;
lipidele neurtre, fosfolipidele prin coloratiile Sudan (Sudan negru B, Sudan III,
Sudan IV) i tehnicile de colorare ale grasimilor solubile; lipofuscinele prezinta
grade variate de sudanofilie, Sudan negru B and o mai buna diferentiere a

culorii intrinseci a pigmentului cleat coloratiile roii; in plus, Sudan negru B nu
este necesar pentru demonstrarea grasimilor neutre, pentru care Oil Red 0,
Fettrot 7B sau coloranti albatri sunt mai indicati, dar el poseda avantajul de a fi
mai solubil in fosfolipide i intr-o masura mai mica in cerebrozide decat

colorantii mai sus mentionati, i pentru acest motiv el le va colora mai intens in
sectiunile tisulare;
fosfolipidele prin metoda Baker cu hemateina acida, reactia cu luxol fast blue i
tehnica cu albastru de Nile Menschik pentru fosfolipide;
plasmalogenele prin tehnica cu clorura mercurica (HgC12)-Schiff;
lipide nesaturate (lipide cu acizi grai nesaturati) prin metoda UV-Schiff, reactia
acid performic-Schiff, tehnica Norton cu brom-argint;
lipide acide (precum acizii grai neesterificati, fosfolipidele i anumite
componente ale unor depozite pigmentare de tip lipogenic) prin metoda Cain cu
albastru de Nil pentru lipide acide i neutre, tehnicile Gridley i Lillie de

colorare cu albastru de Nil pentru lipide acide rezistente (lipofuscine); in plus,
www.dacoromanica.ro
156
metoda Gridley demonstreazd simultan lipidele ne-acide
i componentele
tisulare bazofile, incluzdnd lipidele acide, iar tehnica Lillie diferentiazd
melaninele de lipofuscine in sectiunile tisulare.
Compusii glucidici au fost de asemenea individualizati prin histochimie
(65, 66, 113):
- de ex. pentru mucosubstante contindnd hexozd (vic-glicoli, grupdri poli-OH de
vecindtate) prin reactiile PAS - periodic acid - Schiff; aceast pozitivitate PAS
nu este alteratd de tratamentul anterior cu saliva, diastazd, amilazd,
hialuronidazd, sau de brominare anterioard; pe deasupra, variatd, dar in general
reactia PAS pozitivd a lipofuscinei este blocatd de acetilare, si aceastd reactie nu
este prompt refcutd prin deacetilare.
Pe ldngd proprietdtile de colorare pentru componentii protidici, lipidici
glucidici, pigmentii lipofuscinici sunt caracterizati prin (die proprietliti specifice:
insolubilitate i in general rezistenta crescutd la extractie din sectiunile tisulare
cu o largd varietate de substante (113): apd, peroxid de hidrogen, acizi
(relativa insolubilizare), baze diluate, solventi organici lipidici, enzime;
bazofilie primard (38), datoria prezentei grupdrilor acide cu pka in jur de 3 spre
4 (101): in special reziduurile de acizi carboxilici, precum si posibile dicetone
sau grupuri enol;
stabilitatea acidd - acid-fastness (abilitatea componentelor celulare de a retine
coloranti cationici cdnd sunt tratati cu decoloranti, precum alcool acid sau acid
sulfiiric diluat, care sunt capabili sd inlocuiascd colorantul din celule i tesuturi
nestabile acid (113); stabilitatea acidd a tuturor pigmentilor lipogenici fixati acid
este in mod evident specified prin carbol fucsind (tehnica de colorare prin fixare
acidd Ziehl-Neelsen), (113); variabilitatea a acestei proprietdti se poate datora
diferitelor grade de polimerizare (69);
pozitivitatea PAS, datorit prezentei variabile a lanturilor de carbon cu radicali
hidroxil adiacenti (vic-glicoli), grupdrilor hidroxi-ceto, aldehidelor i lipidelor
nesaturate oxidate (65); aceastd proprietate confirmd compozitia chimicd Malt
heterogend si complexitatea structurald a pigmentilor lipofuscinici:
lipide (libere sau in complexe lipoproteice),
proteine (cu alcooli substituiti amino, precum serina, treonina, hidroxilizina),
si
glucide (cu hexoze, fucozd, hexozamine, acid sialic),

care sunt toate puternic PAS-pozitive (68);
reactia pozitivd Schmorl (reducerea fericianurii ferice la ferocianurd feriaalbastru de Prusia) indicd existenta grupurilor reduse (66); dei nespecificd
(melanina, granulele argentafine, precum i componentii tisulari continnd
radicali sulfhidril activi sunt Schmorl pozitivi), aceastd tehnicd caracterizeazd
stadiile avansate ale forrndrii lipofuscinei (53);
dependenta reactiilor de colorare de caracteristicile fixdrii (tip si duratd) si de

fixatori; astfel, dicromatul sau fixarea prelungit moderatd in formaldehidd tinde
www.dacoromanica.ro
157
sd intensifice bazofilia, rezistenta acidd, reactia Schiff i afinitatea la coloranti ai

grdsimilor dupd includerea la parafind, in timp ce alcoolul sau fixarea scurtd in
formaldehdd are efectul opus.
Proprietdtile histochimice ale granulelor de lipfuscind in situ (in special in
stadiile finale) i necesitatea de a diferentia acest pigment de altii (melanind,

bilirubind, hemosiderind) a condus la dezvoltarea anumitor tehnici specifice (cu
remarcile mai sus mentionate), (66):
metoda crom alum hematoxilind pentru lipofuscine (Gomori, 1941);
metoda cu indofenol pentru lipofuscine (Alpert, 1960);
metoda Ziehl-Neelsen prelungia pentru lipofuscine fixate
(stabile) acid
(coloratia Ziehl-Neelsen cu carbol-fucsind);
metoda Schmorl pentru lipofuscind (Schmorl, 1928; reactia cu fericianurd

fericd);
metoda care distinge melaninele de lipofuscind (Hueck, 1912; coloratia cu

albastru de Nil sulfat) i metoda alternativd cu albastru de Nil (Lillie, 1956);
metoda tricromaticd pentru bilirubind, hemosiderind i lipofuscind (Glenner,
1957).
Propriettile histochimice ale pigmentilor ceroidici au multe asemdndri,

dar de asemenea i anumite diferente in comparatie cu histochimia lipofuscinei (29,
66, 113):
- sudanofilie, fucsinofilie, fier-negativi;
- mai variati i mai eterogeni in compozitie decgt lipofuscina, i in legdturd directd
cu factorii inductivi intrinseci (boli de depozitare) sau extrinseci;
- insolubili intr-o largd varietate de solventi;
bazofilici; ceroidul pdstreazd bazofilia lui dupd tratament cu dicromat de potasiu
5 % pentru 1 h, dar bazofilia ceroidului este abolit prin benzoilare, dar nu i
prin brominare;
stabilitatea (fixarea) acidd - acid-fastness; deoarece ceroidul este acid rezistent
atat inainte, at i dupd oxidare cu acid periodic sau peracetic, i deoarece

metilarea distruge stabilitatea acidd dupd oxidarea cu acid peracetic, dar nu i
dupd oxidarea cu acid periodic pare ca grupdrile carboxil i/sau hidroxil ale
ceroidului nu joacd acelai rol evident in rezistenta sa acidd, precum ei o fac in
alte cazuri; asemenea rezultate de asemenea sugereazd a substantele care

contribuie la stabilitatea acidd a ceroidului inainte de oxidare pot s nu fie
aceleai substante care contribuie la rezistenta acidd, fie dupd oxidare cu acid
peracetic sau acid periodic i ca substantele acid rezistente demonstrate dupd
oxidare cu acid peracetic sunt diferite de acelea demonstrate dupd oxidare cu
acid periodic;
PAS pozitivitate (majoritatea pigmentilor); cu mici globule PAS-negative, care
pot fi vdzute in masele spumoase PAS-pozitive; totui, pigmentul este in general
cunoscut a avea o reactie PAS-pozitivd variabild;
www.dacoromanica.ro
158
reactia Schmorl este negativa sau variabila; testul de reducere a fericianurii

ferice a fost raportat a fi negativ, dar dei cele mai multe dintre ele nu reuesc
dea o reactie pozitiva, anumite depozite de pigment (pozitiv) albastru pot fi

observate in in globule izolate i mase spumoase; pentru acest motiv, reactia
poate fi definita ca variabild;
histochimie variabila din cauza comportamentului lor dinamic (rapid in geneza
i acumulare, cu regresie prompta a ceroidului intracelular, datorita corectarii

factorului cauzal extern).
ProprietAti histoenzimologice
Investigatiile histoenzimologice ale pigmentilor lipofuscinici au al-Mat
(atat in microscopia optica, cat i in cea electronica) prezenta enzimelor hidrolitice
lizozomale (hidrolaze - EC 3), cu activitate foarte intensa, puternica sau moderata,
i existenta unor enzime oxidative mitocondriale (oxidoreductaze - EC 1), cu
activitate slaba sau moderata.
Cele mai studiate enzime hidrolitice lizozomale in relatie cu acumularile de
lipofuscina au fost (53, 65, 74, 79, 84, 86, 89):
[EC 3.1.3.2] fosfataza acida;
[EC 3.1.3.16] fosfataza fosfoproteick
[EC 3.1.6.1] aril sulfataza;
[EC 3.1.22.1] dezoxiribonucleaza II;
- [EC 3.2.1.31] P glicuronidaza;
[EC 3.2.1.50] a-N-acetil glicozaminidaza;
[EC 3.4.14.1] dipeptidil peptidaza I (catepsina C);
- [EC 3.4.23.5] catepsina D;
- [EC 3.4.22.15] catepsina L.
De asemenea, o anumita activitate a unor enime oxidative mitocondriale a
fost notat in ariile depozitelor de lipofuscina (53, 80):
- [EC 1.3.99.1] succinat dehidrogenaza;
[EC 1.9.3.1] citocrom c oxidaza.
Prezenta constanta a enzimelor hidrolitice (hidrolaze) in granulele de

lipofuscina demonstreaza apartinerea acestor entitati subcelulare la categoriile
lizozomale (lizozomi batrani, lizozomi tertiari). Enzimele mitocondriale din
masele de lipofuscind indic preluarea i procesarea mitocondriilor alterate de
catre lzozomi. in acest mod, investigatiile histoenzimologice ale pigmentilor
lipofuscinici confirma in intregime conceptul lizozomal al lui Christian de
Duve (n. 1917), Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicind in 1974,
impreuna cu Albert Claude (1899-1983) i George Emil Palade (n. 1912 la
Romania).
Pigmentii ceroidici manifest o mare variabilitate a propriettilor lor

histoenzimologice. in general, enzimele hidrolitice lizozomale sunt prezente.
www.dacoromanica.ro
159
in plus, deficienta specified a unei enzime lizozomale este un indicator al unei

anumite boli metabolice motenite, genetice (boald de depozitare). Absenta geneticd a
unui anume tip de enzima lizozomald cauzeaz'd acumularea excesiva a unei substante
specifice, care ar fi fost metabolizatd de enzima lipsd (vezi ceroid-lipofuscinozele).
PROPRIETATI MORFOLOGICE
Investigarea prin microscopie opticd, de fluorescentd i electronicd a racut
posibild descrierea in detaliu a proprietdtilor morfologice ale acumuldrilor de

lipopigment. Acestea, asociate la caracteristicile bio-
lipofuscinei i ceroidului,
histo-chimice ale
conduc la o mai bund intelegere a locului lor in
fiziologia i patologia celulard.
Metodele morfologice permit caracterizarea complexd, calitativd i

cantitativd, a lipopigmentilor:
- identificarea structurald i verificarea lor din tehnicile de izolare;
- tipurile de distributie celulard (atat in neuroni, cat i in celulele gliale);
- detalii asupra structurii i configuratiei interne;
- particularitdti ale distributiei intracelulare, in relatie cu anumite arii
citoplasmatice i cu alte organite subcelulare;
- tipuri zonale i regionale specifice in sistemul nervos central;
dinamica generald (variatiile calitative i cantitative) i variabilitatea tipurilor
(schimbdri ale tipurilor de distributie i modificdri structurale) in functie de
varst, tratamente nootropice, factori intrinseci i/sau extrinseci.
Patru fipuri topografice ale distributiei intracelulare a lipofuscinei au fost
individualizate in neuroni (7, 27, 31, 32, 52, 53, 73, 75, 89) i glii (74, 76, 78, 85,
93, 104) din diferite arii cerebrale:
- impr4tiat randomizat (la intamplare) in citoplasmd (Fig. 1) i (Fig. 7); acest
-
model difuz i celulele rard pigment caracterizeazd subiectii tineri;

agregdri perinucleare cu aspect de semiluni (Fig. 2), (Fig. 5), (Fig. 6) i (Fig. 8)
sunt prezente atat la animalele i oamenii tineri cat i la cei adulti;
ciorchini (forme polociclice) unipolare (Fig. 3), (Fig. 5), (Fig. 6), (Fig. 9), (Fig.
11), (Fig. 12) i (Fig. 13);
conglomerate bipolare (Fig. 4), (Fig. 10), care variaz,d in mdrime i forma;
procentajul neuronilor i gliilor cu mase lipofuscinice perinucleare, uni- i bipolare cresc dramatic la indivizii bdtrani i foarte bdtrani; astfel, acumuldrile de
lipofuscind devin una din cele mai consistente i constante modificdri citologice
corelate cu procesele de imbdtranire.
Structura internd a pigmentilor lipofuscinici (6, 31, 32, 53, 57, 74, 78, 79,
89, 96) este in general polimorfd i crete in complexitate cu inaintarea in

varstd (de la entitati omogene i foarte simple, la structuri Malt eterogene i foarte
complicate). in plus, aceeai celuld nervoasd poate evidentia stadii diferite ale
evolutiei lizozomale i a lipofuscinei (Fig. 9):
www.dacoromanica.ro
160
lizozomi primari (L1), cu matrice omogena, forma rotunda' i mai mici in marime
pe sectiunile fine;
entitati intermediare: lizozomi secundad (L2) i lipofuscina in primele stadii

(cele timpurii) de formare (LF1),
- stadiile finale (ultime) ale maturarii lipofuscinei: lizozomi batrani, lizozomi
tertiari, corpi reziduali sau tipul tardiv al formarii lipofuscinei (LF2), cu

multe neomogenitati interne (inclusiv figuri asemantoare mielinei, i mai
dese vacuolizari), policiclice (lobulate) ca forma i mult mai extinse ca
marime.
Pe deasupra, la batrnete, multi neuroni - (Fig. 9) i multe celule gliale
(Fig. 11), (Fig. 12) i (Fig. 13), in special microglii, contin arii extinse de pigmenti
lipofuscinici, cu structura interna extrem de eterogena:
-
granule (corpi deni) de marime variata i cu grade diferite de electronodensitate, incluse intr-o matrice cu densitate putin mai scdzuta;
vacuole (cu sau rara vezicule interne) j microvezicule de marimi variate i Cu
tendint la confluare; creterea numarului i marimii vacuolelor a fost notata cu
inaintarea in vdrsta;
benzi lamelare (substructuri),figuri asembneitoare mielinei, amprente digitale in
legatura cu portiunile electronodense;
toate componentele interne ale granulei de lipofuscina sunt inconjurate de o

membrana unica;
rnasele de lipofuscina avnd configuratie lobulata (policiclica) au tendinta la

grupare i/sau fuzionare, i de a ocupa o zona citoplasmatica intinsa.
Dou tipuri functionale (53, 75, 77, 78, 95) sunt prezente
caracterizeaza viata intracelulara (genezd, evolutie, maturare i imbatrinire) a

pigmentilor (granulelor) de lipofuscin:
tipul timpuriu;
tipul tardiv.
Tipurile timpuriu i cel tardiv (tsrziu) difera in
caracteristicile lor de fluorescenta,
- compozitie, proprietati biochimice,
- solubilitate, colorabilitate,
- activitate enzimatica,
- distributie intracelulara, structur interna i
- impactul lor asupra fiziologiei celulare.
In plus, in sistemul nervos al indivizilor batrani,
anumiti neuroni i celule gliale contin tipurile timpurii ale pigmentilor,
iar alte celule au granule de lipofuscina' cu caracteristicile tipului tardiv.
-
Acest fapt semnifica prezenta in aceeai regiune

neuronilor i gliilor in diferite stadii de viata i imbatrnire.
www.dacoromanica.ro
in acelai timp) a
161
Figura 1. Primul tip neuronal de distributie a lipofuscinei: granulele de

pigment sunt dispersate la intamplare in citoplasmd.
Creier obolan adult (9 luni). Nucleus reticularis tegmenti pontis.
Microscopie optica. Coloratie Sudan negru B. 950x.
Figura 2. Cel de al doilea tip neuronal morfologic al lipofuscinei: granulele

de pigment sunt concentrate perinuclear in forma de semiluna.
Creier obolan batran (28 luni). Nucleus reticularis tegmenti pontis.
Microscopie optica. Coloratie Albastru de Nil. 750x.
www.dacoromanica.ro
162
Figura 3. Cel de al treilea tip neuronal de distributie a lipofuscinei: granulele

de pigment sunt comasate intr-o agregare unipolar.
Creier obolan Wean (28 luni). Nucleus reticularis tegmenti pontis.
Microscopie optic. Coloratie cu fericianurd fericA. 825x.
Figura 4. Cel de al patrulea tip neuronal morfologic al lipofuscinei: granulele

de pigment sunt concentrate in cte cloud conglomerate bibolare.
Creier obolan batran (26,6 luni). Nucleus reticularis tegmenti pontis.
Microscopie optic. Coloratie Sudan negru B. 625x.
www.dacoromanica.ro
163
Figura 5. Diverse tipuri de distributie topografica a lipofuscinei: in semilun

perinucleard i conglomerate unipolare.
Creier obolan bdtrin (26,6 luni). Nucleus anterior hipothalami.
Microscopic de fluorescentd. Autofluorescenta pigmentului. 675x.
Figura 6. Diferite tipuri topografice de distributie a lipofuscinei: in special

aglomerdri perinucleare i depozite unipolare.
Creier obolan bdtrdn (26,6 luni). Celule din cornul'anterior al
mdduvei spinale cervicale.
Microscopie de fluorescenti Pig,ment autofluorescent. 675x.
www.dacoromanica.ro
164
Figura 7. Primul tip neuronal de distributie pigmentard: cativa lizozomi

imprastiati in neuroplasma. Activitate enzimatica puternic a acid
fosfatazei in aparatul Golgi si lizozomi.
Creier sobolan tindr (3,5 luni). Cortex cerebral frontal. Strat V celular
piramidal.
Microsccipie electronia de transmisie (TEM). Bara 1 gm.
www.dacoromanica.ro
165
Figura 8. Al doilea tip neuronal morfologic al lipofuscinei: pigmentul este

repartizat perinuclear in forma de semilun.
Creier sobolan adult (9 luni). Cortex cerebral frontal. Strat V celular
piramidal.
Microscopie electronica de transmisie (TEM). Bara I pm.
www.dacoromanica.ro
166
Figura 9. Al treilea tip neuronal de distributie pigmentara': concentrare unipolara

de mase policiclice cu tendinta de confluare in ciorchine. Forme si
structura internd variate.
Creier uman batran (78 ani). Cortex cerebral frontal. Circumvolutia
frontala ascendenta. Strat V celular piramidal.
Microscopie electronica de transmisie (TEM). Bara 0,5 p.m.
www.dacoromanica.ro
167
Figura 10. Al patrulea tip neuronal morfologic al lipofuscinei: bipolar, in grupe

repartizate la polii celulari. Predomind formele policiclice. Activitate
enzimaticd intensa i moderat (fosfataza acidd) in componentele
aparatului Golgi, lizozomi i granulele de lipofuscin.
Creier obolan adult (9 luni). Cortex cerebral frontal. Strat V celular
piramidal.
Microscopie electronicd de transmisie (TEM). Bara 1 jam.
www.dacoromanica.ro
168
Figura 11. Granule de lipofuscind dispersate, prezente in neuron (aria neurosomald periferia) i confluate, in microglia adiacentd (microglie
parenchimatoas5). Structuri interne diferite ale depozitelor
pigmentare, cele din nevroglie flind mult mai complexe, neomogene
i fuzionate.
Creier uman batran (78 ani). Cortex cerebral frontal. Circumvolutiunea
frontald ascendentA. Stratul V celular piramidal.
Microscopie electronia de transmisie (TEM). Bara 1 1.1.m.
www.dacoromanica.ro
169
Figura 12. Mase policiclice confluente dintr-o microglie din neuropil, care ocupa
aproape intreaga citoplasma. Structura interna extrem de eterogena
(vacuole, microvezicule, electrono-densitati de intensitati diferite).
Activitate enzimatica a aril sulfatazei prezenta (produsul de reactie
intens opac).
Creier obolan batran (28 luni). Cortex cerebral frontal. Strat V celular
piramidal.
Microscopie electronica de transmisie (TEM). Bara 0,5 pm.
www.dacoromanica.ro
170
Figura 13. Conglomerate policiclice pigmentare lipofuscinice dintr-o microglie

pericapilara. Alcdtuire interna, de asemenea, intens eterogena
(vacuole, microvezicule, figuri asemanatoare mielinei, electronodensiati in diverse grade).
Creier obolan bastran (28 luni). Mezencefal. Substantia nigra.
Microscopie electronica de transmisie (TEM). Bara 0,5 1.1m.
www.dacoromanica.ro
171
Localizarile intracelulare ale lipofuscinei i interrelatiile lor cu alte

organite subcelulare indica fapte interesante de patologie celulara:
proteazomul (complex molecular proteolitic intracelular, ATP-dependent, la care
se leaga ubicuitina, iar pe acestea se fixeaza diverse proteine) reprezinta situsul
principal de degradare a proteinelor intracelulare; el este inhibat prin lipofuscind
(i ceroid), (97);
cdteodata granulele de pigment sunt identificate in mitocondriile deteriorate;
existenta
unor
fragmente
mitocondriale
proximitatea
spatiala
conglomeratelor de lipofuscina la mitocondrii probeaza teoria genezei

mitocondriale (32); in plus demonstrarea enzimelor oxidative in masele de
lipofuscina (53) evidentiaza preluarea de fragmente mitocondriale sau chiar de
mitocondrii umflate, balonizate", nefunctionale de catre sistemul lizozomal
pentru prelucrare i digerare;
ocazional, granulele de lipofuscina sunt prezente in stransa conectare cu

componente ale aparatului Golgi pentru transferul enzimatic (Fig. 7) i (Fig. 10),
(74);
pe lfingd aceasta, pigmentii lipofuscinici au o lunga viat lizozomala" (89), ca
lizozomi batrani, lizozomi tertiari, datorita similariatii in structura lor fina cu

lizozomii, continutului reciproc in enzime hidrolitice specifice i datorita
secventialitatii formarii din sistemul lizozomal;
conglomeratele lipofuscinice au relatii temporale i spatiale inverse cu corpii

Nissl (poliribozomi liberi i reticul endoplasmic rugos), (6, 89, 102): la indivizii
batrni procentul ocupat din volumul celular de pigmentii lipofuscinici crete
intr-o relatie invers proportionala cu substanta Nissl care descreste;
frecvent, agregatele de lipofuscina pot fi localizate in ariile externe ale

neurosomei (in special in portiunile periferice ale pericarionului), (78, 82,
89) sau in dendrite, cu acces rapid la prelucrare de catre medicamentele
nootrope i neuroactive i cu posibilitatea de a fi preluate de gliile
perineuronale;
aparitia pigmentului in hilul axonal i apoi in interiorul axonului este o

modificare patologica i aceasta este frecvent identificata in creierul uman
batra'n (3); acumularile ulterioare ale pigmentului in axonul proximal conduce in
final la accentuate largiri fuziforme (in forma de fus) succesive, indicate ca

meganeuriti (3);
acumulrile progresive ale lipofuscinei depind direct de rata metabolica (98),
fiind un indicator al activitatii functionale indelung repetitive a retelelor
neuronale; in acest mod se explica varietatea modelurilor cerebrale regionale; in
plus, ei devin i pot fi considerati pecetea" imbatrnirii celulare (60, 109, 110,
111, 112).
Proprietatile morfologice ale ceroidului (8, 21, 29, 45, 57, 59, 60, 61, 63,
67, 92, 117, 118, 119, 121,122):
- sunt mult mai variate i mai heterogene decht cele ale lipofuscinei;
www.dacoromanica.ro
172
sunt in stransd relatie cu specificitatea factorului inductor i cu natura lui, interna

sau externa;
cind factorul inductor este intern (defect genetic), acumuldrile i alterarile sunt
masive si ireversibile (lipsa geneticd a unei enzime determina depozitarea

-
substantei care nu mai poate fi scindat. - metabolizatd);

cand factorul inductor este extern, masele de pigment i modificArile pot fi mai
mici i cu un grad de reversibilitate, atunci cand factorul nociv, agresiv este
eliminat (79, 82, 83).
In concluzie, granulele de lipofuscind i de ceroid reprezintA entitAti

subcelulare foarte dinamice, avand caracteristicile lor calitative i cantitative direct
dependente de varstA (lipofuscina) sau de factorul inductiv (ceroidul).
Mai mult clec& att, evolutia lor intracelular complexd, precum

modificdri ale proprietAtilor lor pot fi evidentiate:
-
att in once regiune a tesutului nervos examinat (celule cu diferite grade de
formare a lipopigmentului);
cat si cteodat chiar in interiorul unei singure celule studiate.
Prin urmare, pigmentii lipofuscinici si ceroidici devin instrumente de

cercetare utile si promitAtoare, datorit multiplelor lor implicatii in gerontologie
geriatrie, geneticd i medicina mediului, nutritie i tehnologie alimentar, medicina
experimentalA, biochimie generala i a sistemului nervos, patologie generar.
neuropatologie, neurotiinte, i de asemenea in terapeutick medicina antiimbAtrnire si stiintele longevittii (82, 83).
Balogh, A., Takcs, I., Ladnyi, P., Arvay, A., Electron microscopic studies
of the adenohypophyses of aged rats. Gerontologia, 16: 313-323, 1970.
Bjrkerud, S., Isolated lipofuscin granules - a survey of a new field, pp. 257-
288. In: B. L. Strehler (ed.), Advances in Gerontological Research, vol. 1,

Academic Press, New York, NY, 1964.
Braak, H., Braak, E., Morphology of the human isocortex in young and aged
individuals: qualitative and quantitative findings, pp. 1-15. In: J. Ulrich (ed.),
Histology and Histopathology of the Aging Brain, Karger, Basel, 1988.
Brawer, J. R., Sonnenschein, C., Cytopathological effects of estradiol on the
arcuate nucleus of the female rat. A possible mechanism for pituitary

tumorigenesis. Am. J. Anat., 144: 57-88, 1975.
Brizzee, K. R., Ordy, J. M., Hansche, J., Kaack, B., Quantitative assessment
of changes in neuron and glia cell packing density and lipofuscin
accumulation with age in the cerebral cortex of a nonhuman primate (Macaca
mulatta), pp. 229-244. In: R. D. Terry, S. Gershon (eds.), Neurobiology of

Aging, Raven Press, New York, NY, 1976.
www.dacoromanica.ro
173
Brizzee, K. R., Samorajski, T., Brizzee, D. L., Ordy, J. M., Dunlap, W.,
Smith, R., Age pigment and cell loss in the mammalian nervous system:
functional implications, pp. 211-229. In: J. Cerv6s-Navarro, H.-I. Sarkander
(eds.), Brain Aging: Neuropathology and Neuropharmacology, Raven Press,
New York, NY, 1983.
Brody, H., The deposition of aging pigment in the human cerebral cortex. J.
GerontoL, 15: 258-261, 1960.
Brooks, S. E., Adachi, M., Hoffman, L. M., Amsterdam, D., Schneck L.,
Enzymatic, biochemical and morphological correction of Tay-Sachs disease
glial cells in vitro, pp. 195-203. In: J. W. Callahan, J. A. Lowden (eds.),
Lysosomes and Lysosomal Storage Diseases, Raven Press, New York, NY,
1981.
Cadete-Leite, A., Alves, M. C., Tavares, M. A., Lysosomal abnormalities in

the pyramidal cells of the rat medial prefrontal cortex after chronic alcohol
consumption and withdrawal, J. Submicrosc. CytoL PathoL, 20: 115-122,
1988.
Cain, H., Kraus, B., Lysosomale Pigmentablagerungen in der Niere alter

Wistarratten, Wirschows Arch. Abt. B ZellpathoL, 10: 322-338, 1972.
Cichocki, T., Srebro, Z, Pierkinska, E., Lipofuscin-carrying macrophages

in the brain of Xenopus laevis, Folia Histochem. Cytochem., 9: 227-230,
1971.
Clausen, J., Demential syndromes and the lipid metabolism, Acta NeuroL
Scand, 70: 345-355, 1984.
Clausen, J., Achim Nielson, S., Kristensen, M., Biochemical and clinical
effects of an antioxidative supplementation of geriatric patients. A double
blind study, BioL Trace Element Res., 20: 135-151, 1989.
Colcolough, H. L., Hack, M. H., Helmy, F. M., Vaughn, G. E., Veith, D. C.
Some histochemical, biochemical and morphological observations relating to
lipofuscin and mitochondria, Acta Histochem., 43: 98-109, 1972.
Colcolough, H. L., Helmy, F. M., Hack,
M. H., Some histochemical
observations on the lipofuscin of vertebrate liver, kidney and cardiac muscle,

Acta Histochem., 35: 343-356, 1970.
Cristofalo, V. J., Animal cell cultures as a model system for the study of
aging, pp. 45-79. In: B. L. Strehler (ed.), Advances in Gerontological
Research, vol. 4, Academic Press, New York, NY, 1972.
Dalefield, R. R., Jolly, R. D., Craig, A. S., Martinus, R. D., Palmer, D. N.,
Age pigment in the thyroid of aged horses, pp. 213-226. In: I. Zs.-Nagy (ed.),
Lipofuscin - 1987: State of the Art, Akadmiai Made) and Elsevier, Budapest
and Amsterdam, 1988.
Donato, Jr. H., Hoselton, M. A., Sohal, R. S., Lipofuscin accumulation:

effects of individual variation and selective mortality on population averages,
Exp. GerontoL, 14: 141-147, 1979.
www.dacoromanica.ro
174
Donato, H., Sohal, R.
S., Age-related changes in lipofuscin-associated

fluorescent substances in the adult male housefly, Musca domestica, Exp.
GerontoL, 13: 171-179, 1978.

Donato, H., Sohal, R. S., Lipofuscin, pp. 221-227. In: J. R. Florini (ed.), CRC
Handbook of Biochemistry in Aging, CRC Press, Boca Raton, FL, 1981.
Dowson, J. H., Wilton-Cox, H., Oldfors, A., Sourander, P., Autofluorescent
emission spectra of neuronal lipopigment in mucopolysaccharidosis
(Sanfilippo syndrome), Acta NeuropathoL (BerL), 77: 426-429, 1989.
Drenckhahn, D., Liillmann-Rauch, R., Drug induced experimental lipidosis in
the nervous system, pp. 617- 630. In: A. D. Smith, R. Llins, P. G. Kostyuk
(eds.), Commentaries in the Neurosciences, Pergamon Press, Oxford, UK,

1980.
Eldred, G. E., Biochemical aging in the retina and RPE, Progr. Retinal Res.,
12: 101-131, 1993.
El-Ghazzawi, E. F., Malaty, H. A., Electron microscopic observations on
extraneuronal lipofuscin in the monkey brain, Cell Tiss. Res., 161: 555-562,
1975.
Epstein, J., Gershon, D., Studies on ageing in nematodes. IV. The effect of
antioxidants on cellular damage and life span, Mech. Ageing Dev., 1: 257264, 1972.
Fawcett, D. W., An Atlas of Fine Structure. The CelL lis Organelles and
Inclusions, Saunders, Philadelphia, PA, 1966.
Few, A., Getty, R., Occurrence of lipofuscin as related to aging in the canine
and porcine nervous system, J. GerontoL, 22: 357-368, 1967.
Friede, R. L., Topographic Brain Chemisny, Academic Press, New York,

NY, 1966.
Gedigk, P., Pioch, W., Ober die formale Genese lipogener Pigmente.
Untersuchungen mit Estern hochungesttigter Fettsuren, Wirchows Arch.
PathoL Anat., 339: 100-135, 1965.
Ginsberg, M. D., Watson, B. D., Busto, R., Yoshida, S., Prado, R.,
Nakayama, H., Ikeda, M., Dietrich, W. D., Globus, M. Y.-T., Peroxidative
damage to cell membranes following cerebral ischemia. A cause of ischemic
brain injury ?, Neurochem. PathoL, 9: 171-193, 1988.
Glees, P., Gopinath,
G., Age changes in the centrally and peripherally
located sensory neurons in rat, Z. Zellforsch., 141: 285-298, 1973.
Glees, P., Hasan M., Lipofuscin in Neuronal Aging and Diseases, Georg
Thieme, Stuttgart, DE, 1976.
Harman, D., Lipofiiscin and ceroid formation: the cellular recycling system,
pp. 3-15. In: E. A. Porta (ed.), Li pofuscin and Ceroid Pigments, Plenum
Press, New York, NY, 1990.
Harman, D., Free radical involvement in aging. Pathophysiology and

therapeutic implications, Drugs & Aging, 3: 60-80, 1993.
www.dacoromanica.ro
175
Haudenschild, C., Experimentelle Vermehrung von Lipofuscin an der Ratte,

PathoL Microbio!., 33: 193-214, 1969.
Haudenschild, C., Studer, A., Ober experimentelle Vermehrung von
Lipofuscin am Chinesischen Zwerghamster, PathoL Microbio!., 37: 275-279,
1971
Herman, M. M., Miguel, J., Johnson, M., Insect brain as a model for the study
of ageing. Age-related changes in Drosophila melanogaster, Acta
NeuropathoL (BerL), 19: 167-183, 1971.
Hueck, W., Pigmentstudien, Beitr. PathoL Anat., 54: 68-232, 1912.
Ives, P. J., Haensly, W. E., Maxwell, P. A., McArthur, N., A histochemical
and ultrastructural study of lipofuscin accumulation in thyroid follicular cells
of aging domestic cats, Mech. Ageing Dev., 4: 399-413, 1975.
Ivy, G. O., Gurd, J. W., A proteinase inhibitor model of lipofuscin formation,
pp. 83-108. In: I. Zs.-Nagy (ed.), Lipofuscin - 1987: State of the Art,
Akadmiai Kiad6 and Elsevier, Budapest and Amsterdam, 1988.
Ivy G. O., Schottler, F., Wenzel, J., Baudry, M., Lynch, G., Inhibitors of
lysosomal enzymes: accumulation of lipofuscin-like dense bodies in the
brain, Science, 226: 985-987, 1984.
Johnson Jr. J. E., Miguel J., Fine structural changes in the lateral vestibular
nucleus of aging rats, Mech. Ageing Dev., 3: 203-224, 1974.
Kai-Ott, G., Carpenter, S., Wolfe, L. S, Clinical and experimental studies on
lipofuscin in skeletal muscle fibers, pp. 227-244. In: I. Zs.-Nagy (ed.),

Lipofuscin - 1987: State of the Art, Akadrniai Kiad and Elsevier, Budapest
and Amsterdam, 1988.
Katz, M. L., Robinson, Jr. W. G., Age related changes in the retinal
epithelium of pigmented rats, Exp. Eye Res., 38: 137-151, 1984.
Koppang, N., The English setter with ceroid-lipofuscinosis. A model for the
human juvenile type of ceroid-lipofuscinosis, pp. 375-387. In: I. Zs.-Nagy

(ed.), Lipofuscin - 1987: State of the Art, Akadmiai Kiad6 and Elsevier,
Budapest and Amsterdam, 1988.
Lal, H., Pogacar, S., Daly, P. R., Puri, S. K., Behavioral and
neuropathological manifestations of nutritionally induced central nervous

system "aging" in the rat, pp. 129-140. In: D. H. Ford (ed.),
Neurobiological Aspects of Maturation and Aging, Elsevier, Amsterdam,
NL, 1973.
Lillie, R. D., The mechanism of Nile blue staining of lipofuscins, J.
Histochem. Cytochem., 4: 377-381, 1956.
Lipetz, J., Cristofalo, V. J., Ultrastructural changes accompanying the aging

of human diploid cells in culture, J Ultrastruct. Res., 39: 43-56, 1972.
Munkres, K. D., Neurospora age pigments resemble malonaldehyde
polymers, pp. 165-184. In: E. Aloj-Totaro, P. Glees, F. A. Pisanti (eds.),

Advances in Age Pigments Research, Pergamon Press, Oxford, UK, 1987.
www.dacoromanica.ro
176
Munkres, K. D., Minssen, M., Ageing of Neurospora crassa. I. Evidence for
the free radical theory of ageing from studies of a natural-death mutant,

Mech. Ageing Dev., 5: 79-98, 1976.
Munnell, J. F., Getty, R., Rate of accumulation of cardiac lipofuscin in aging
canine, J. GerontoL, 23: 154-158, 1968.
Nanda, B. S., Getty, R., Lipofuscin pigment in the nervous system of aging
pig, Exp. GerontoL, 6: 447-452, 1971.
Nandy, K., Properties of neuronal lipofuscin pigment in mice, Acta

NeuropathoL (BerL), 19: 25-32, 1971.
Nandy, K., Bourne, G. H., Effect of centrophenoxine on the lipofuscin

pigments in the neurons of senile guinea-pigs, Nature, 210: 313-314,
1966.
Nandy, K., Mostofski, D. I., Idrobo, F., Blatt, L., Nandy, S. Experimental
manipulations of lipofuscin formation in aging mammals, pp. 289-304. In: I.
Zs.-Nagy (ed.), Lipofuscin - 1987: State of the Art, Akadrniai Kiad6 and
Elsevier, Budapest and Amsterdam, 1988.
Nandy, K., Schneider, H., Lipofiiscin pigment formation in neuroblastoma

cells in culture, pp. 245-264. In: R. D. Terry, S. Gershon (eds.), Neurobiology
of Aging, Raven Press, New York, NY, 1976.
Nishioka, N., Takahata, N., Iizuka, R., Histochemical studies on the
lipopigments in the nerve cells. A comparison with lipofuscin and ceroid

pigment, Acta NeuropathoL (BerL), 11: 174-181, 1968.
Ohtani, R., Kawashima, S., Reduction of lipofuscin by centrophenoxine and
chlorpromazine in the neurons of rat cerebral hemisphere in primary culture,
Exp. GerontoL, 18: 105-112, 1983.
Oliver, C., Essner, E., Zimring, A., Haimes, H., Age-related accumulation of
ceroid-like pigment in mice with Chdiak-Higashi syndrome, Am. J PathoL,
84: 225-238, 1976.
Osetowska E., Zelman, I., Greenfield's metachromatic leucodystrophy

with unusual amount of pigment, Acta NeuropathoL (Berl.), 4: 234-237,
1964.
O'Steen, W. K., Nandy, K., Lipofuscin pigment in neurons of young mice

with a hereditary central nervous system defect, Am. J. Anat., 128: 359-365,
1970.
Packer, L., Prilipko, L., Christen, Y. (eds.), Free Radicals in the Brain.
Aging, Neurological and Mental Disorders, Springer, Berlin, DE, 1992.
Palmer, D. N., Fearnley, I. M., Medd, S. M., Walker, J. E., Martinus, R.

D., Bayliss, S. L., Hall, N. A., Lake, B. D., Wolfe, L. S., Jolly, R. D.,
Lysosomal storage of the DCCD reactive proteolipid subunit of
mitochondrial ATP synthase in human and ovine lipofuscinoses, pp. 211223. In: E. A. Porta (ed.), Lipofuscin and Ceroid Pigments, Plenum Press,
New York, NY, 1990.
www.dacoromanica.ro
177
Paula-Barbosa, M. M., Branddo, F., Pinho, M. C., Andrade, J. P., Madeira,

M. D., Cadete-Leite, A., The effects of piracetam on lipofuscin of the rat
cerebellar and hippocampal neurons after long-term alcohol treatment and
withdrawal: a quantitative study, Alcohol Clin. Exp. Res., 15: 834-838, 1991.
Pearse, A. G. E., Histochemistry. Theoretical and Applied, vol. 1. J. and A.

Churchill, London, UK, 1968.
Pearse A. G. E., Histochemistry. Theoretical and Applied, vol. 2. Churchill
Livingstone, Edinburgh, UK, 1972.
Pellissier, J. F., Hassoun, J., Gambarelli, D., Bryon, P. A., Casanova, P.,
Maladie de Niemann-Pick type "C" de Crocker, Acta NeuropathoL (BerL),
34: 65-76, 1976.
Porta, E. A., Tissue lipoperoxidation and lipofuscin accumulation as
influenced by age, type of dietary fat and levels of vitamin E in rats, pp. 37-
74. In: E. Aloj-Totaro, P. Glees, F. A. Pisanti (eds.), Advances in Age

Pigments Research, Pergamon Press, Oxford, UK, 1987.
Porta, E. A., Advances in age pigment research, Arch. GerontoL Geriatr., 12:
303-320, 1991.
Porta, E. A., Ceroid and lipofuscin in the liver. History and its state of the art,
pp. 89-108. In: K. Kitani (ed.), Liver and Aging - 1990, Elsevier, Amsterdam,
NL, 1991.
Reichel, W., Lipofuscin pigment accumulation and distribution in five rat

organs as a function of age, J. GerontoL, 23: 145-153, 1968.
Reichel, W., Garcia-Bunel, R., Pathologic findings in progeria: myocardial
fibrosis and lipofuscin pigment, Am. J Clin. PathoL, 53: 243-253, 1970.
Reichel, W., Hollander, J., Clark, J. H., Strehler, B. L., Lipofuscin pigment
accumulation as a function of age and distribution in rodent brain, J

GerontoL, 23: 71-78, 1968.
Riga, S., Riga, D., Effects of centrophenoxine on the lipofuscin pigments in
the nervous system of old rats, Brain Res., 72: 265-275, 1974.
vulnerability, 3rd Int. Cong. Clin. PsychopathoL, Abstracts, p. 17, Timioara,
RO, 1992.
Riga, S., Riga, D., Antagonic-Stress: a therapeutic composition for
deceleration of aging. I. Brain lipofuscinolytic activity demonstrated by light
and fluorescence microscopy, Arch. GerontoL Geriatr., 19(S4): 217-226,
1994.
Riga, D., Riga, S.,
Antagonic-Stress: a therapeutic composition for
deceleration of aging. II. Brain lipofuscinolytic activity demonstrated by

electron microscopy, Arch. GerontoL Geriatr., 19(S4): 227-234, 1994.
www.dacoromanica.ro
178
pathology. A review. I. Biochemical and morphological properties, Rom.
NeuroL Psychiatr., 33(2): 121-136, 1995.
Riga, D., Riga, S., Stres, stres oxidativ, imbdtrnire
i patologie neuro-
psihicd, pp. 211-225. In: D. Prelipceanu, R. Mihailescu, R. Teodorescu (eds.),

Tratat de Seineitate Mintala vol. 1, Ed. Enciclopedicd, Bucureti, 2000.
Riga, S., Riga, D., Terapii moderne de activare cerebral anti-stres i antiimbdtrnire, pp. 415-440. In: D. Prelipceanu, R. Mihailescu, R.
Teodorescu (eds.), Tratat de Sneitate Mintaa vol. 1, Ed. Enciclopedick

Bucurqti, 2000.
therapy in distress and aging. I. Preclinical synthesis - 2003, pp. 396-400. In:
A. D. N. J. de Grey (ed.), Strategies for Engineered Negligible Senescence.
Reasons Why Genuine Control of Aging May Be Foreseeable, Ann. New

2004.
Senescence. Reasons Why Genuine Control of Aging May Be Foreseeable,
York, NY, 2004.
Riga, D., Riga, S., I-Fldldu, F., Schneider, F., Brain lipopigment accumulation

Acad. Sci., vol. 1067, New York Academy of Sciences, New York, NY,
2006.
Riga, S., Riga, D., Schneider, F., Halldu, F., Processing, lysis and
elimination of brain lipopigments in rejuvenation therapies, pp. 383-387. In:

S. Rattan, P. Kristensen, B. F. C. Clark (eds.), Understanding and Modulating
Aging, Ann. New York Acad. Sci., vol. 1067, New York Academy of
Sciences, New York, NY, 2006.
Riga, D., Riga, S., Hdlldu, F., Schneider, F., Lipofuscin and ceroid pigments:
markers of normal and pathological brain aging, pp. 213-222. In: R. Klatz, R.
Riga, D., Riga, S., Hldldu, F., Schneider, F., Neurono-glial mechanisms in
brain protection, aging deceleration and neuro-psycho-longevity, pp. 223-235.
In: R. Klatz, R. Goldman (eds.), Anti-Aging Therapeutics, vol. 8, American
Academy of Anti-Aging Medicine (A4M), Chicago, IL, 2006.
www.dacoromanica.ro
179
Rsler, B., Kemnitz, P., Willgeroth, C., Elektronenmikroskopischmorphometrische Untersuchungen iiber Lipofuscingehalt der Pyramidenzellen der
Laminae III und V in der Area 10 (Brodmann) des Lobus frontalis cerebri des
Menschen in verschiedenen Altersstufen., J Hirnforsch., 22: 621-627, 1981.
Samorajski, T., Keefe, J. R., Ordy, J. M., Intracellular localization of

lipofuscin age pigments in the nervous system, J GerontoL, 19: 262-276,
1964.
Samorajski, T., Ordy, J. M., The histochemistry and ultrastructure of lipid

pigment in the adrenal glands of aging mice, J GerontoL, 22: 253-267, 1967.
Samorajski, T., Ordy, J. M., Rady-Reimer, P., Lipofuscin pigment
accumulation in the nervous system of aging mice, Anat. Rec., 160: 555-574,
1968.
Schiffer, D., Contribution A l'histopathologie de la maladie de Pick, J

Hirnforsch., 1: 497-515, 1954.
Schlote, W., Boellard, W., Role of during aging of nerve and glial cells in the
human central nervous system, pp. 27-74. In: J. Cerv6s-Navarro, H.-I.
Sarkander (eds.), Brain Aging: Neuropathology and Neuropharmacology,.
Raven Press, New York, NY, 1983.
Schnell, S. A., Staines, W. A., Wessendorf, M. W., Reduction of lipofuscinlike autofluorescence in fluorescently labeled tissue, J. Histochem.
Cytochem., 47(6): 719-730, 1999.
Shima, A., Tomonaga, M., Microfluorimetric characterization of in situ

autofluorescence of lipofuscin granules in the aged human brains, pp. 147157. In: I. Zs.-Nagy (ed.), Lipofuscin - 1987: State of the Art, Akadmiai
Kiad6 and Elsevier, Budapest and Amsterdam, NL, 1988.
Siakotos, A. N., Watanabe, I., Saito, A., Fleischer, S., Procedures for the
isolation of two distinct lipopigments from human brain: lipofiiscin and

ceroid, Biochem. Med., 4: 361-375, 1970.
Sitte, N., Huber, M., Gune, T., Ladhoff, A., Doecke, W.-D., von Zglinicki, T.,
Davies, K. J. A., Proteasome inhibition by lipofuscin/ceroid during
postmitotic aging of fibroblasts, FASEB J - Fed Am. Soc. Exp. BioL J, 14:
1490-1498, 2000.
Sohal, R. S., Allen, R. G., Relationship between oxygen metabolism, aging
and development, Adv. Free Radic. BioL Med, 2: 117-160, 1986.
Sohal, R. S., Brunk, U. T., Lipofuscin as an indicator of oxidative stress and
aging, pp. 17-29. In: E. A. Porta (ed.), Lipofuscin and Ceroid Pigments,
Plenum Press, New York, NY, 1990.
Srebro, Z., Lipofuscin turnover in the frog brain Naturwissenschaften, 53:

590, 1966.
Strehler, B. L., On the histochemistry and ultrastructure of age pigment, pp.

343-384. In: B. L. Strehler (ed.), Advances in Gerontological Research, vol.
1, Academic Press, New York, NY, 1964.
www.dacoromanica.ro
180
Strehler, B. L., Introduction: aging and human brain, pp. 1-22. In: R. D.
Terry, S. Gershon (eds.), Neurobiology of Aging, Raven Press, New York,
NY, 1976.
Stroikin, Y., Dalen, H., Brunk, U. T., Terman, A., Testing the "garbage"
accumulation theory of ageing: mitotic activity protects cells from death
induced by inhibition of autophagy, Biogerontology, 6: 39-47, 2005.
Sturrock, R. R., Problems of glial identification and quantification in the

aging central nervous system, pp. 179-209. In: J. Cerv6s-Navarro, H.-I.
Sarkander (eds.), Brain Aging: Neuropathology and Neuropharmacology,
Sulkin, N. M., Srivanij, P., The experimental production of senile pigments in
the nerve cells of young rats, J GerontoL, 15: 2-9, 1960.
Sulkin, N. M., Sulkin, D. F., An electron microscopic study of the effects of
chronic hypoxia on cardiac muscle, hepatic and autonomic ganglion cells,

Lab. Invest., 14: 1523-1546, 1965.
Sun, G. Y., Schroeder F., Williamson L. S., Gorka, C., Sun, A. Y., Wood, W.
G., Dolichols: their role in neuronal membrane aging, pp. 223-234. In: R.
Strong, W. G. Wood, W. J. Burke (eds.), Central Nervous System Disorders
of Aging. Clinical Intervention and Research, Raven Press, New York, NY,
1988.
Tavares, M. A., Paula-Barbosa, M. M., Lipofuscin granules in Purkinje cells

after long-term alcohol consumption, Alcohol Clin. Exp. Res., 7: 302-306,
1983.
Terman, A., Garbage catastrophe theory of aging: imperfect removal of

oxidative damage ?, Redox Report, 6(1): 15-26, 2001.

constituents, pp. 233-242. In: T. von Zglinicki (ed.), Aging at the Molecular
Terman, A., Brunk, U. T., Lipofuscin, IJBCB - Int. J Biochem. Cell BioL,
36: 1400-1404, 2004.
Terman, A., Brunk, U. T., Aging as a catabolic malfunction, IJBCB - Int. J.
Biochem. Cell BioL, 36: 2365-2375, 2004.
Thompson, S. W., Hunt, R. D., Selected Histochemical and Histopathological
Methods, Charles C. Thomas, Springfield, IL, 1966.
Torack, R. M., The Pathologic Physiology of Dementia with Indications for
Diagnosis and Treatment, Springer, Berlin, DE, 1978.
Travis, D. F., Travis, A., Ultrastructural changes in the left ventricular rat
myocardial cells with age, J. Ultrastruct. Res., 39: 124-148, 1972.
Tsuchitani, M., Narama, I., Kohda, S., Accumulation of pigment granules in
lacrymal gland epithelium in practolol-treated Beagle dogs, J Comp. PathoL,
100: 237-243, 1989.
www.dacoromanica.ro
181
Wight, P. A. L., The histopathology of a cerebral lipidosis in the Hawaiian

goose, Branta sandvicensis, NeuropathoL Appl. Neurobiol, 2: 335-347, 1976.
Witkop, C. J., White, J. G., Townsend, D., Sedano, H. O., Cal, S. X., Babcock
M., Krumwiede, M., Keenan, K., Love, J. E., Wolfe, L. S., Ceroid storage
disease in Hermanslcy-Pudlak syndrome: induction in animal models, pp.
413-436. In: I. Zs.-Nagy (ed.), Lipofuscin - 1987: State of the Art, Akadmiai
Made) and Elsevier, Budapest and Amsterdam, 1988.
Wolfe, L. S., Ng Ying Kin, N. M. K., Baker, R. R., Batten disease and related
disorders: new findings on the chemistry of the storage material, pp. 315-330.
In: J. W. Callahan, J. A. Lowden (eds.), Lysosomes and Lysosomal Storage
Diseases, Raven Press, New York, NY, 1981.
Wolman, M., Zaidel, L., Hyperoxia and formation of chromolipoid pigments,
Experientia, 18: 323-324, 1962.
Zeman, W., Presidential address: Studies in the neuronal ceroidlipofuscinosis, J NeuropathoL Exp. NeuroL, 33: 1-12, 1974.
Zeman, W., Donahue, S., Dyken P., Green, J., The neuronal ceroidlipofuscinoses (Batten-Vogt syndrome), pp. 588-679. In: P. J. Vinken, G. W.
Bruyn (eds.), Handbook of Clinical Neurology, vol. 10, North-Holland,
Amsterdam, NL, 1970.
Zuckerman, B. M, The nematode Caenorhabiditis elegans as a model for

rapid evaluation of cellular aging, pp. 155-163. In: E. Aloj-Totaro, P. Glees,
F. A. Pisanti (eds.), Advances in Age Pigments Research, Pergamon Press,
Oxford, UK, 1987.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 8. ACUMULAREA LIPOPIGMENTILOR CEREBRALI.

CORELATII IN NEUROSTIINTE SI NEUROPATOLOGIE
Chez le vieillards et dans certains tats pathologiques, la portion de la cellule occupe
par le pigment est plus considrable que chez les sujets jeunes (vol.1, p. 284);
...les facteurs qui influencent sa production; nanmoins, l'influence de l'eige est

indiscutable (vol.1, p. 287);
Les facteurs qui dterminent l'apparition du pigment, el surtout du pigment jaune,
sont nombreux: en voici les principawc:
L'eige ...;
Les troubles nutritifs de la cellule, ...les intoxications lentes, ...;
La formation du pigment accompagne tous les tats dgnratils

pathologiques (vol.1, pp. 300-302);
G. Marinesco, La cellule nerveuse, vol. 1,
Octave Doin et Fils, diteurs, Paris, 1909
PROCESUL DE CORELARE IN BIOLOGIE

Procesul de corelare (corelatie) al datelor (rezultatelor) si variabilelor,
introdus pentru prima data de Sir Francisc Galton (1822-1911) in geneticd si
ereditate, in cartea sa Natural Inheritance, publicatd in 1889 (16), este foarte
important in cunoastere, stiintd si biologie.
Parcursul ontogenezei, fenmen dependent de timp, si in special
imbtrnirea transform procesele morfo-functionale din omogene si armonice in
eterogene si dizarmonice. Aceast transformare este determinat de relatii cauzale,
acumuldri ale dezechilibrelor, interdependente si covariate (covariante) - expresie
de asemenea a corelatiilor (pozitive, negative sau zero).
Corelatii in neurostiinte
indeosebi multitudinea de studii si cercetdri, mergand de la nivelurile
moleculare si subcelulare la neuroanatomia si neuropatologia comparatd, precum si
la stiintele cognitive si ale comportamentului, au creat bazele si oportunitatile de a
corela parametrii, procesele si fenomenele.
Pe deasupra, ultradiferentierea morfologic si supraspecializarea
functionald a tesutului nervos, comparativ cu alte tipuri tisulare, de asemenea au
impus utilizarea metodologiilor de corelare in cercetarea creierului.. in plus, datele
rezultate din corelatii si conexiuni au relevat noi aspecte si legturi, care au

contribuit la o mai bund intelegere a neurobiologiei si a fiintelor umane.
De aceea, ontogeneza, longevitatea, si imbdtrdnirea cerebrald normald si
patologicd, corelate cu factorii care controleazd, regleazd si/sau perturbd structura
si functia sistemului nervos central (SNC) deschid noi cdi in cunoastere si

interventie (35).
www.dacoromanica.ro
184
Corelatii intre rata imbAtrinirii si variabile biologice

Cercearile sistematice in zoologia comparativd (privitor la nevertebrate
vertebrate), in morfologia i senescenta comparat a mamiferelor, precum i in
biogerontologie au ardtat (i demonstrat) conexiuni interesante. Iatd cdteva exemple:
-
relatia la mamifere intre rata de imbdtrdnire (dedusd din durata maxima de viatd)
i mdrimea animalului (greutatea corpului), scalele / raporturile metabolice.

Producerea de radicali liberi este o explicatie plauzibild i atractiva;
- corelatia la mamifere intre longevitate i mdrimea / greutatea creierului, ca o
valoare absolut sau relativd (la greutatea corpului), (28, 36);
- legdturi (conexiuni) intre specii cu viatd lungd i o rata mai inceat de acumulare
a lipofuscinei (pigmentului de vdrstd) i rezistenta la autooxidarea creierului,
care se coreleazd cu creterea duratei de viatd.
Corelatii biochimice si morfopatologice in imbAtrnirea cerebralA

si bolle neurodegenerative
La fiintele umane, senescenta cerebrald este un proces complicat i

eterogen, cu specificitate i individualitate inalt regionald.
Astfel, conexiuni (corelatii) importante ale imbdtrdnirii SNC pot
fi
evidentiate intre:
- densitatea neuronald i diferite tipuri ale prezentei i reactivittii gliale (26, 29);
- lipopigmentii cerebrali (LP) in neuroni i glii (32, 33);
- LP in relatie cu patologia mitocondriald (mutatiile mtADN i mitocondriile
gigant), (10), organitele anabolice (34), i disfunctia lizozomald (28, 32);
LP i patologia Alzheimer (meganeuriti, inalciri-incurcdturi neurofibrilare, i
plci de amiloid), (1, 2, 7, 8, 9).
LIPOPIGMENTH (LP) iiiN CREIER
Caracteristici generale
Lipopigmentii sunt reprezentati de lipofuscind i ceroid. Acumularea
progresivd a lipofuscinei in ontogenez este pecetea senescentei celulare. Ceroidul,
care se formeazd in conditii patologice, este amprenta agresiunii externe (de mediu)
sau a factorilor interni (disstresul celular, inclusiv factorii-defectele genetice).
La un anumit timp din evolutia lor, LP prezintd caracteristici i proprietti
biofizice, biochimice i morfologice aproape identice (30). Prin implicarea i
consecintele lor negative asupra structurii i fiziologiei neuronale i gliale, LP
reprezintd principalul indicator (marker) al vulnerabilittii cerebrale, disstresului,
imbdtrnirii normale i patologice i bolilor asociate (33, 40).
Acumuldrile LP in SNC (Figurile
6) manifestd anumite trdsdturi
importante:
ubicuitatea cerebrald. LP sunt prezenti in toate regiunile i zonele SNC, de la

creier la mdduva spindrii;
www.dacoromanica.ro
185
prezenta lor pe toatd aria si in toate componentele tesutului nervos: in toate

tipurile celulare (11), de la diferitele tipuri de neuroni - celule post-mitotice, la
glii (astrocite, oligodendrocite, dar in special microglii) - celule mitotice, pericite
celule endoteliale;
modele specifice ale arhitectonicii LP, in stransd relatie cu senescenta i cu

patologia legatd de Val-std. (9);
cloud stadii in evolutie (33, 39):
-
stadiul I - cresterea in numdr, suprafatd, volum i complexitate a LP, atat
In neuroni ctsi in celulele gliale (trecerea de la tipul timpuriu la cel

tardiv);
stadiul II - LP (in stadiul tard iv) devin o constantd in patoiogia nervoasd
inflamatorie-degenerativd (boala Alzheimer, boala Parkinson etc.).
LP in neuroni, nevroglii i celule endoteliale

In neuronii bdtrni, LP sunt evidentiati in toate compartimentele (11, 32).
Ei se gdsesc din abundentd in ariile neurosomale (paracentrale si periferice) i in
dendrite (Figurile 1 - 5), dar uneori i in axoni i chiar in componentele
presinaptice, insd mult mai rar.
In nevroglii, LP sunt prezenti de la gliile perineuronale, neuropil la gliile

pericapilare i pericite, de asemenea in toate partitiile celulare (11, 33), si anume in
gliosome (Figurile 2 si 6), dendritele gliale cu arborizatiile lor i in piciorusele

terminale capilare.
Cateodatd, in celulele endoteliale se disting LP, iar n terapiile de activare
cerebrald ei relevd diverse stadii de prelucrare (procesare) avansatd.
CORELATII ALE LP NEURONALI

In timpul ontogenezei, imbdtrdnirii i longeviatii, LP se acumuleazd intr-o
relatie dependentd de timp. Ei coexista constant si sunt semnificativ corelati cu
evenimente subcelulare i metabolice sinergice de naturd negativd:
- modificdri in indexul neurono-glial;
- schimbdri in arhitectonica celulard, pigmentara' si a mielinei;
- alterdri in structura i functia sistemelor subcelulare.
LP neuronali i indexul (numrul) neurono-nevroglial

In imbdtrinire si patologia neurodegenerativd in relatie cu vdrsta (boala
Alzheimer, boala Parkinson etc.) expansiunea constana a LP neuronali este
asociatd cu saderea numdrului de neuroni si cresterea simultand a numdrului
reactivittii celulelor gliale (9, 14, 18, 26).
In creier, activdrile gliale (14, 29), trdsdturd recunoscutd a imbdtrinirii

mamiferelor i mediatori ai bolilor inflamatorii si degenerative, constau in principal
in:
www.dacoromanica.ro
186
hiperactivitate astrocitard, fenotipul fibros (niveluri crescute de proteind acidd

fibrilard gual - glial fibrillary acidic protein - GFAP);
activare
microgliald prin cresterea
expresiei complexului
de
histocompatibilitate major - major histocompatibility complex - MHC i

clasei II de antigene, si cresterea nivelurilor de transforming growth factorbeta-1 (TGF13-1)mRNA.
Aceste trdsturi sunt atenuate prin restrictie caloricd-alimentard (14, 29).
LP neuronali i configuratia neuronali

Conglomeratele de LP neuronali conduc la modele cerebrale specifice ale
arhitectonicii LP (8) si modificd arhitectonica neuronald i cea a mielinei (8).
Ei sunt corelati Cu:
descresterea in suprafatd i volum a neurosomei;
aberatii, simplifican i distrugeri dendritice;
lrgiri axonale pand la meganeuriti (7, 9, 28);
reducerea considerabild a mielinei corticale;
pierdere sinapticd.
LP neuronali i apoptoza
Moartea celulard programatd via apoptosis (apoptoza) semnificd un model
morfologic al mortii celulare care afecteazd o singurd
Apoptoza este indusd de activarea unei familii de proteaze (cistein

endopeptidaze), numite caspaze - casp ases (cysteine aspartate-specific
proteases).
Activarea caspazelor poate fi initiatA prin cloud cdi moleculare (12):
calea extrinsecd, extracelulard - calea receptorului de initiere a mortii, death

receptor-DR, care este indusd de membrii superfamiliei de liganti legati la
receptorul factorului de necrozd tumorald, tumor necrosis factor receptorTNFR;
calea intrinsecd, intracelulard - calea mitocondriald, care este declansatd de

mitocondrii, ca rdspuns la agresiunile intracelulare, ca de pildd lezarea (modificarea, alterarea) ADN-ului.
Modificdrile biochimice i morfologice sunt reprezentate de micsorarea
(ratatinarea) celulei, condensarea cromatinei, formarea de vezicule citoplasmatice,
eliberarea citocromului c din mitocondrii, fragmentarea ADN-ului celular in

multiplii de 180 perechi de baze azotate nucleice - 180 bp (base pairs) i
fragmentarea celulard in mici corpi apoptotici, inconjurati de o membrana, care
sunt eliminati via fagocitozd de cdtre celulele invecinate (3). Apoptoza este
controlatd genetic si este principalul mecanism al elimindrii celulelor in reglarea
cresterii si dezvoltdrii unei populatii celulare - un factor cheie al homeostaziei,
echilibrului celular in embriogenezd i morfogenezd, un arbitru al cresterii celulare
diferentierii.
www.dacoromanica.ro
187
Figura 1. Mase largi de lipopigmenti neuronali, adunate In ciorchini perinucleari unipolari.

Creier obolan &Wan (26,6 luni). Formatia reticulard pontind.
Microscopie optica. Coloratie Sudan negru B. 900x.
Figura 2. Acumulad extinse perinucleare, uni- i bipolare ale lipopigmentilor

neuronali i gliali.
Creier obolan batran (26,6 luni). Formatia reticulard pontind.
Microscopie de fluorescenta. Autofluorescentd. 650x.
www.dacoromanica.ro
188
Figura 3. Numeroase conglomerate policiclice de lipopigmenti (lipauscin i

ceroid), cu tendintA la confluare i care ocupd o suprafatA inserrinat& a
neuroplasmei.
Creier obolan bdtrin (26,6 luni). Cortex cerebral. Strat V celular

piramidal. Neuron piramidal.
Microscopie electronic& prin transmisie (TEM).
Bara 0,51.tm.
Figura 4. Corelatie in neurosomd intre conglomerate extinse de lipopigmenti i
descrqtere intens& (pan& la disparitie) a componentelor sistemului

anabolic.
Creier obolan bdtrn (26,6 luni). Cortex cerebral. Strat V celular

piramidal. Neuron piramidal.
Microscopie electronic& prin transmisie (TEM).
www.dacoromanica.ro
Bara 0,5 jim.
189
Figura 5. Corelare in neurosornd intre agregdrile extinse policiclice ale

lipopigmentilor si mitocondrii modificate, stricate si alterate.
Creier cobai batan (48 luni). Cortex cerebral. Strat V celular piramidal.
Neuron piramidal.
Microscopie electronicd prin transmisie (TEM). Bara 0,5 p.m.
Figura 6. Corelatie in gliosoma unei microglii parenchimatoase intre depozitele

de lipopigmenti agregati si reprezentarea redusd a ribozomilor liberi si
a reticulului endoplasmic rugos.
Creier uman 'Atan (80 ani). Cortex cerebral. Strat Vb celular piramidal.
Glie perineuronal.
Microscopie electronicd prin transmisie (TEM). Bara 0,5 pm.
www.dacoromanica.ro
190
Necroza - necrosis sau moartea celulard patologicd este un alt mecanism

major al mortii celulare. Necroza afecteazd grupuri de celule sau pdrti ale unei
structuri organice. Ea este cauzatd de factori externi nocivi asupra organismului sau
componentelor sale, nu este controlatd i/sau determinatd genetic i este insotitd de
inflamatie.
In uzura biologicd, imbdtrdnire i patologia neurodegenerativd, apoptoza
poate fi initiatd prematur, activatd i/sau acceleratd. Existd o strdnsd corelatie intre
mitocondriile senescente, lizozomii bdtrdni umpluti cu LP (gunoi biologic)

inducerea apoptozei. Mitocondriile bdtrdne genereaz cantitti ridicate de
superoxid i peroxid de hidrogen. Dacd cantitdti mari de peroxid de hidrogen
difuzeazd in lizozomi (prin autofagocitoza mitocondriilor senescente i gigante),
acestea perturbd stabilitatea membranelor lizozomale, ceea ce conduce la eliberarea
(scurgerea) enzimelor litice lizozomale in citosol. Eliberarea moderatd a enzimelor
lizozomale poate induce apoptoza (10), in timp ce eliminarea masiva a acestor

enzime poate cauza moartea celulard prin necrozd.
LP neuronali i sistemele subcelulare anabolice

LP neuronali i sistemele subcelulare anabolice sunt in corelatie inversd.
Extinderea ciorchinilor de LP este in conexiune Cu:
descreterea ARN ribozomal, a ARN-ului total i a proteinelor solubile in apd, i
dimunuarea consecutivd in numdr, suprafatd i volum ai poliribozomilor liberi
reticulului endoplasmic rugos (Figura 4).
LP neuronali i medicina mitocondrialA

In plus, depozitele neuronale progresive de LP sunt asociate cu:
crqterea atacului stresului oxidativ (5, 15, 23);
descrqterea apdrdrii antioxidative (4);
acumularea mutatiilor ADN mitocondrial (mtDNA), (10, 45);
creterea numArului de mitocondrii gigant, cu defecte, deteriorate, stricate

(alterate), cu o ratd scAzutd de degradare (10)
descreterea numdrului i suprafetei ocupate de mitocondriile normale i
sdndtoase (Figura 5).
Teoria imbdtrdnirii a axei mitocondrial-lizozomale (10) demonstreazd

mitocondriile i lizozomii celulelor postmitotice (precum neuronii i miocitele
cardiace), dintre toate organitele subcelulare, suferd alterdrile cele mai sugestive in
relatie cu vrsta. in plus, din cauza stresului oxidativ continuu (13) i a productiei
de specii reactive ale oxigenului - reactive oxygen species (ROS), componentii
structurile mitocondriale oxidate deteriorate devin principala sursd a acumuldrii i
depozitdrii LP via lizozomi, in lizozomii tertiari bdtrini - LP.
LP neuronali i sistemele subcelulare catabolice

LP neuronali i sistemele subcelulare catabolice aratA corelatii interesante.
www.dacoromanica.ro
191
De exemplu, acumularile i agregatele progresive de LP interactioneaza i

sunt asociate Cu:
instabilitatea i inhibitia proteazomului (complex proteinazic multicatalitic),
(19. 25);
disfunctia lizozomului (centrul principalelor hidrolaze), (13, 28, 30), de ex.

activitate scazuta a catepsinei L [EC 3.4.22.15], o tiol proteinaza, cu inaintarea
In varsta;
o cantitate crescut a anumitor enzime hidrolitice lizozomale (28), de ex.

concentratie i activitate crescut a catepsinei D [EC 3.4.23.5], o carboxil
proteinaza;
functionarea proasta
deficienta a sistemelor de reciclare din interiorul
celulelor;
acumularea de proteine insolubile in apd, proteine oxidate, produi finali de

glicare / glicooxidare proteica' avansata, produi finali de peroxidare lipidica
avansata, acetia toti fiind surse i compui plurimetabolici ai gunoiului
subcelular (37, 43, 45).
De aceea, imbatranirea poate fi explicata ca o malfunctionare catabolica

(45). Pe langa aceasta, teoria imbatrnirii prin acumularea dewurilor (44) considerd
aglomerarea dewurilor intracelulare, rezultnd din degradarea intracelulard
imperfecta, de a fi o trasatura fundamental a senescentei.
LP neuronali si anomaliile citoscheletului neuronal

Depozitele de LP inteactioneazd negativ cu structura neuronului, i sunt
constant prezente i corelate cu aparitia i dezvoltarea stricaciunilor in citoschelet,
precum i cu depozitele de amiloid i patologia in relatie cu amiloidul (8, 19).
Anormalitatile citoscheletului sunt reprezentate de filamentele patologice,
care contribuie la formarea a trei leziuni diferite, i anume:
plci neuritice de amiloid - amyloid neuritic plaques, pldci senile neuritice cu

miez de amiloid - neuritic senile plaques core amyloid;
- incalcituri (increngaturi, gheme) neurofibrilare - neurofibrillary tangles;
- filamente arcuate din neuropil - neuropil treads, structuri greu de observat (9).
impreuna cu axonii distrofici (meganeuriti), microglioza i astrocitoza, ele
-
formeaza tabloul neuropatologic al bolii Alzheimer (2).

Placile neuritice de amiloid, localizate in neuropil, variaza in diametru de
la 15 vim la 200 ).un. Ele sunt formate dintr-o textura intricata de modifiddri
patologice care contine procese (prelungiri celulare) deseori balonizate ale
neuronilor (dendrite, precum i axoni), astrocite reactive, microglii activate i
frecvent un miez de amiloid depozitat extracelular (9). Amiloidul reprezinta un
depozit proteic extracelular, compus din amiloid 13 peptid - amyloid 13 peptide (Ap,
un fragment proteolotic al proteinei precursor de amiloid - amyloid precursor

protein (APP). in plcile senile, A13 este asociat cu o serie de alte molecule:
componentii de complement, serine protease inhibitor, al - antichimotripsina,
www.dacoromanica.ro
192
heparin sulfate proteoglycans si apoproteina E (1). in plus, acesti compusi asociati

la AP contribuie la agregarea AP si la rezistemta lui la proteoloa Mai mult decdt
atdt, AP induce o reactie inflamatorie prin stimularea microgliei. Microglia activatd
secrea citokine proinflamatorii si specii reactive ale oxigenului, care sunt
datindtoare pentru tesutul nervos.
Existd o relatie interesantd intre inaciturile neurofibrilare (fascicule

strdns, dens impachetate de filamente spiralate perechi localizate intracelular, in
neurosomd si care se pot extinde in portiunile proximale ale dendritelor) si LP
(lipofuscind si ceroid). in general, fasciculele centrale ale inaciturii formeazd o
textura densd si intricatd in jurul depozitelor granulelor de LP din neurosomd.
Filamentele arcuate din neuropil, structuri dificil de identificat, imprdstiate
prin neuropil, sunt constituite din fascicule mici de filamente spiralate perechi
vizualizate ca profiluri filamentoase arcuate si/sau spiralate, subtiri si scurte, de
mici dimensiuni. De notat ca ele nu fuzioneaza si nu se acumuleazd in coloane sau
ca mici formatiuni.
Modificdrile neuropatologice regresive care sunt individualizate in
creierele senescente reproduc, intr-o anumitd mdsurd, caracteristicile morfologice
observate in boala Alzheimer si ceroid-lipofuscinoze (8, 9). Diferenta principard

consta in faptul cd procesul de neurodegenerare progreseazd incet si foarte 'Meet si
cd el este de departe mai putin marcant cleat cel prezent in SNC bolnav.
CORELATII ALE LP GLIALI
Paradoxul neuroglial
Depozitele de LP neuronali coexist cu acumuldri ale LP giali in toate
tipurile de glii (astrocite, oligodendrocite, dar in special in microglii), Figura 6.
Astfel, apare paradoxul glial in creierul bdtrdn si in patologia asociatd

senescentei.
Neurogliile:
- sunt celule mitotice, avdnd o ratd a diviziunilor de la moderatd phnd la inaltd,
- si sunt suprainarcate cu conglomerate de LP, care sunt caracteristice neuronilor,
celule postmototice,
- altii decdt corpii apoptotici neuronali degradati prin fagocitozd (39).
Paradoxul este reprezentat de supraincdrcarea unei celule mitotice (glia) cu
LP, fapt care nu se intdlneste la alte celule mitotice (de ex. la hepatocit), datorit
perioadei de viatd, care este scurtd sau scurtd spre medie.
Activarea gliali i anumite functii

Celulele microgliale degradeazd proteinele extracelulare oxidate (20,
42) si corpii apoptotici neuronali (41), ulterioare surse de LP. Dar, cantitdtile
extinse de LP gliali pot fi de asemenea explicate prin transferul neurono-glial al
LP neuronali.
www.dacoromanica.ro
193
Pe aceastd cale, gliile devin colectoarele LP neuronali din periferia neurosomald

(39).
Colectarea, depozitarea si transportul LP gliali

Sistemul glial joacd un rol important in colectarea LP neuronali. Datorit
proprietdtilor transportoare gliale i capaciatii de migrare a microgliilor, celulele
gliale depoziteazd ciorchini de LP in ariile pericapilare. Aceste mennisme naturale
de curdtare pot fi activate 5i completate prin terapii nootrope, neurovasculare, antioxidative 5i neurometabolice (34, 37).
INTERRELATII CREIER - riMlaTRANIRE

Interrelatiile cauzale directe 5i concentrdrile critice de LP genereazd
cascade de evenimente subcelulare negative pe termen lung, iar impreund cu
corelatele de deteriorare asociate determind profiluri
neuropatologice caracteristice.
Consecintele negative (neuropatologice) specifice
de
i
imbdtrnire
asociate
ale
depozitelor de LP au impacturi pdgubitoare multiple asupra homeostaziei

neuronale i gliale, de la functionarea neuronilor la fiziologia SNC (35).
Din aceastd cauzd, strategiile complexe de tratament care realizeazd LPliza, procesarea, transportul 5i eliminarea LP puternic prelucrati vor avea efecte
benefice subcelulare i asupra celorlalte sectoare celulare care sunt disfunctionale
5i modficate structural prin acumularea, confluarea i depozitarea LP (34, 39), (vezi
5i Capitolul 12. Mecanisme neurono-gliale in protectia cerebrald, decelerarea

mbtrnirii 'i neuro-psiho-longevilate).
NOI CONCEPTE $1 PERSPECTIVE TERAPEUTICE
La inceputul acestuia celui de al 3-lea mileniu, modelele holistice 5i

inovative ale sistemelor de sndtate sunt directionate care detectarea timpurie,
prevenirea 5i tratamentul bolilor, precum i in schimbarea (rdstumarea) sensului 5i
directiei disfunctiilor 5i bolilor asociate vfirstei inaintate. in acest mod, conceptul
de medicind anti-imbdtrnire (17, 36) a fost dezvoltat 5i consolidat.
Actiunile anti-homeostatice ale disstresului psihic, stresului oxidativ 5i

imbdtrnirii, ca un intreg (precum i ca depozitele de LP 5i disfunctiile subcelulare
ca fenomene dependente de timp) contribuie la initierea, mentinerea 5i amplificarea
cascadei imbdtranirii cerebrale in directie etio-patogenicd acceleratd.
Invers, in conceptie terapeuticd, terapiile anti-stres, anti-oxidative 5i anti-
imbdtrnire reprezinta ci naturale puternice in reintinerire 5i medicina prolongevittii, 5i astfel dau na5tere revolutiei anti-imbdtrnire (24).
in principal, directiile complementare ale strategiilor anti-imbdtrnire sunt
reprezentate de:
suportul metabolic 5i de activare al homeostaziei cerebrale 5i generale (39);
www.dacoromanica.ro
194
stimularea adaptativd in hormezd, incluzdnd niveluri scazute de stres (31);

activarea cerebrald i psihicd, terapiile de antrenare;
restrictia caloricd cu nutritie adecvatd - Caloric Restriction with Adequate

Nutrition (CRAIV), (6, 21, 36);
activitatea fizica zilnic i exercitii de rezistenta (22, 27).
Aplicarea concomitenta a acestor strategii anti-stres, anti-imbdtrdnire i

pro-longevitate crqte i mentine pe termen lung eficacitatea i rezultatele lor.
Lipopigmentii (LP) - lipofuscina i ceroidul - sunt principalul marker al

vulnerabilittii creierului, disstresului, imbdtrnirii
i
patologiei conexe.
Lipofuscina este trds'atura de bazd a senescentei celulare, iar ceroidul este produsul
de acumulare al factorilor de mediu (extern) agresivi i/sau al factorilor intrinseci
(in special genetici).
In timpul ontogenezei, LP neuronali se acumuleaza progresiv intr-o relatie
dependentd de timp. in neuronii bdtrdni, LP sunt prezenti in toate compartimentele
celulare: masiv in ariile pericarionale i in dendrite, mai rar in axoni, i chiar in
butonii terminali. Ei coexist in mod constant i sunt corelati semnificativ cu

schimbdri importante in biochimia i morfologia celulei nervoase.
Modificdrile biochimice sunt reprezentate de atacul crescut al stresului

oxidativ, care este asociat cu descrqterea apardrii antioxidante, acumularea de
mutatii in genomul mitocondrial - ADN mitocondrial (mtDNA), saderea ARNului ribozomal i cantitti crescute de anumite enzime lizozomale.
Deteriordrile morfologice includ diminuarea in numr, suprafatd i

volum a poliribozomilor i a reticulului endoplasmic rugos, creterea nurndrului
mitocondriilor defecte (gigant), cu o rata scAzutd de degradare, descreterea

cantitativd a numdrului i ariei mitocondriilor normale, functionarea proastd i
deficitard a sistemelor de reciclare celulard, i aparitia i dezvoltarea
anomaliilor in citoscheletul neuronal i depozite extracelulare de amiloid.
Acestea sunt asociate cu pierderea neuronilor, cu scdderea in suprafatd i volum
a neurosomei, aberatii, simplificAn i distrugeri dendritice, lrgiri axonale - in
forma de maTnii - pand la meganeuriti, reducerea considerabild a mielinei

corticale, i pierden i de sinape.
In plus, acumuldrile de LP neuronali coexista' cu depozite de LP gliali in
toate tipurile de glii (astrocite, oligodendroglii, dar in special in microglii).

Sistemul glial joaca un rol important in colectarea LP neuronali. Datoritd
proprietdtilor de transport ale nevrogliilor i capacitatii de migrare ale microgliilor,
celulele gliale depoziteazd aglomerdri de LP in ariile pericapilare.
In acest fel, conglomeratele de LP apar in intreg tesutul nervos, de la

neuroni la nevrogliile perineuronale, neuropil, gliile pericapilare i celulele
endoteliale, realizand modele specifice regionale i zonale ale arhitectonicii LP.
www.dacoromanica.ro
195
Conexiunile directe, cauzale si acumulkile critice de LP determind

succesiuni in cascade amlificatoare ale fenomenelor subcelulare negative, iar
alkuri de corelatele de deteriorare asociate genereazd profiluri de senescentaneuropatologice specifice. Consecintele negative structurale si functionale tipice
(fiziopatologice si neuropatologice), impreund cu cele asociate depozitelor de LP
au consecinte detrimentale extinse si multiple asupra homeostaziei si alostaziei
neuronale si gliale, pomind de la functionarea celulelor nervoase da individualitati
pfin la fiziologia SNC ca un ansamblu.
L Abraham, C. R. Amiloid p peptide: a century of discoveries, Amyloid: Int. i
Exp . Clin. Invest, 7: 7-9, 2000.
Abraham, C. R., Slot, F., Metalloendopeptidase EC 3.4.24.15 in
neurodegeneration, pp. 101-116. In: A. Lajtha, N. L. Benik (eds.) Role of

Proteases in the Pathophysiology of Neurodegenerative Diseases, Kluwer /
Plenum, New York, NY, 2001.
Anderson, D. M. (ed.) Dorland's Illustrated Medical Dictionary, 30th ed.,

Saunders. An Imprint of Elsevier, Philadelphia, PA, 2003.
Ames, B. N., Shigenaga, M. K., Hagen, T. M., Oxidants, antioxidants, and

degenerative diseases of aging, Proc. Natl. Acad. Sci. USA, 90: 7915-7922,
1993.
Beckman, K. B., Ames, B. N., The free radical theory of aging matures,
PhysioL Rev., 78: 547-581, 1998.
Best, B., Mechanisms of aging, pp. 215-246. In: R. Klatz, R. Goldman (eds.)
Anti-Aging Clinical Protocols. 2004-2005, American Academy of Anti-Aging
Medicine (A4M) Publications, Chicago, IL, 2004.
Bi, X., Zhou, J., Lynch, G., Lysosomal protease inhibitors induce meganeurites
and tanglelike structures in entorhinohippocampal regions vulnerable to

Alzheimer's disease, Exp NeuroL, 158: 312-327, 1999.
Braak, H., Architectonics as seen by lipofuscin stains, pp. 59-104. In: A.

Peters, E. G. Jones (eds.), Cerebral Cortex, vol. 1, Plenum, New York, NY,
1984.
Braak, H., Braak, E., Morphology of the human isocortex in young and
aged individuals: qualitative and quantitative findings, pp. 1-15. In: J.
Ulrich (ed.), Histology and Histopathology of the Aging Brain, Karger,
Basel, CH, 1988.
Brunk, U. T., Terman, A., The mitochondrial-lysosomal axis theory of aging.
Accumulation of damaged as a result of imperfect autophagocytosis, Eur. J
Biochem., 269: 1996-2002, 2002.
Cervs-Navarro, J., Sarkander, H.-I. (eds). Brain Aging: Neuropathology and
Neuropharmacology, Raven Press, New York, NY, 1983.
www.dacoromanica.ro
196
Delhalle, S., Duvoix, A., Schnekenburger, M., Morceau, F., Dicato, M.,
Diederich, M., An introduction to the molecular mechanisms of apoptosis, Ann.
New York Acad. Sci., 1010: 1-8, 2003.
Evans, P. H., Free radicals in brain metabolism and pathology, Br. Med. Bull,
49: 577-587, 1993.
Finch, C. E., Rozovsky, I., Stone, D., Morgan, T. E., Glial activitation
during aging in the rat brain: gene expression and proliferative potential,
pp. 304-315. In: V. A. Bohr, B. F. C. Clark, T. Stevnsner (eds.). Molecular
Benzon Symposium 44, Munksgaard,
Biology of Aging, Alfred

Copenhagen, DK, 1999.
Fosslien, E., Mitochondrial medicine - molecular pathology of defective

oxidative phosphorylation, Ann. Clin. Lab. ScL, 31: 25-67, 2001.
Galton, F., Natural Inheritance, Macmillan, London, 1889.
Goldman, R., Klatz, R., Anti-Aging Medicine at eleven years (2004):
reflections and projections as a new era begins, pp. 1-6. In: R. Klatz, R.
Goldman (eds.), Anti-Aging Therapeutics, vol. 6. 2003 Conference Year,
American Academy of Anti-Aging Medicine (A4M) Publications, Chicago, IL,
2004.
Gonzles-Scarano, F., Baltuch, G., Microglia as mediators of inflammatory and
degenerative diseases, Annu. Rev. NeuroscL, 22: 219-240, 1999.
Grune, T., Jung, T., Merker, K., Davies, K. J. A., Decreased proteolysis caused
by protein aggregates, inclusion bodies, plaques, lipofuscin, ceroid, and

"aggresomes" during oxidative stress, aging, and disease, Int. J. Biochem. Cell
BioL, 36: 2519-2530, 2004.
Grune, T., Reinheckel, T., Davies, K. J. A., Degradation of oxidized proteins in
mammalian cells, FASEB J, 11: 526-534, 1997.
Goto, S., Takahashi, R., Araki, S., Nakamoto, H., Dietary restriction initiated
in late adulthood can reverse age-related alterations of protein and protein

metabolism, Ann. New York Acad Sci., 959: 50-56, 2002.
Goto, S., Radk, Z., Nyakas, C., Chung, H. Y., Naito, H., Takahashi, R.,
Nakamoto, H., Regular exercise. An effective means to reduce oxidative stress
in old rats, Ann. New York Acad. Sci., 1019: 471-474, 2004.
Harman, D., Free radical theory of aging, pp. 15-31. In: R. Klatz, R.
Goldman (eds.), The Science of Anti-Aging Medicine, 2003 Update.
American Academy of Anti-Aging Medicine (A4M) Publications, Chicago,
IL, 2003.
Klatz, R., Goldman, R. (eds.), The New Anti-Aging Revolution. Stopping the
Clock for a Younger, Sexier, Happier You !, Basic Health Publications, North
Bergen, NJ, 2003.
Keck, S., Nitsch, R., Grune, T., Ullrich, O., Proteasome inhibition by paired
helical filament-tau in brains of patients with Alzheimer's disease, J.
Neurochem., 85: 115-122, 2003.
www.dacoromanica.ro
197
Landfield, P. W., Baskin, R. K., Pitler, T. A., Brain aging correlates:

retardation by hormonal-pharmacological treatments, Science, 214: 581-584,
1981.
Little, T., Resistance exercise and its rejuvenational properties, pp. 199-203.
In: R. Klatz, R. Goldman (eds.), The Science of Anti-Aging Medicine, 2003
Update. American Academy of Anti-Aging Medicine (A4M) Publications,
Chicago, IL, 2003.
Lynch, G., Bi, X., Lysosomes and brain aging in mammals, Neurochem. Res.,
28: 1725-1734, 2003.
Morgan, T. E., Xie, Z., Goldsmith, S., Yoshida, T., Lanzrein, A.-S., Stone, D.,
Rozovsky, I., Perry, G., Smith, M. A., Finch, C. E., The mozaic of brain glial
hyperactivity during normal ageing and its attenuation by food restriction,
Neuroscience, 3: 687-699, 1999.
Porta, E. A., Advances in age pigment research, Arch. GerontoL Geriatr.,12:
303-320, 1991.
Rattan, S. I. S., Principles and practice of hormesis as an aging intervention,

pp. 365-377. In: S. I. S. Rattan (ed.) Aging Interventions and Therapies, World
Scientific, Singapore, 2005.
Riga, S., Riga, D., Antagonic-Stress: a therapeutic composition for deceleration
of aging. I. Brain lipofuscinolytic activity demonstrated by light and
fluorescence microscopy, Arch. GerontoL Geriatr., 19(S4): 217-226, 1994.
pathology. A review. I. Biochemical and morphological properties, Rom. J.

McCarty, K. Pack, G. Cizza, E. Sternberg, P. W. Gold, R. Kvetfansk2 (eds.),
Stress: Basic Mechanisms and Clinical Implications, Ann. New York Acad.
Sci., vol. 771, New York Academy of Sciences, New York, NY, 1995.
Riga, D., Riga, S., Correlation between lipofuscin accumulation and aging
neuropathology, p. 495, In: D. Harman, R. Holliday, M. Meydani (eds.),
Towards Prolongation of the Healthy Life Span. Practical Approaches to
Intervention, Ann. New York Acad. Sci., vol. 854, New York Academy of
Riga, D., SENS acquires SENSe: present and future anti-aging strategies, J.
Anti-Aging Med., 6: 231-236, 2003.

therapy in distress and aging. I. Preclinical synthesis - 2003, pp. 396-400. In:
A. D. N. J. de Grey (ed.), Strategies for Engineered Negligible Senescence.
Reasons Why Genuine Control of Aging May Be Foreseeable, Ann. New York
www.dacoromanica.ro
198
Riga, D., Riga, S., Halalau, F., Schneider, F., Brain lipopigment accumulation

Riga, S., Riga, D., Schneider, F., HaMau, F., Processing, lysis and elimination
of brain lipopigments in rejuvenation therapies, pp. 383-387. In: S. Rattan, P.
NY, 2006.
Riga, D., Riga, S., 0 noua paradigma In medicina i psihiatrie: tetrada disstres
> uzura
Imbtranire > polipatologie, pp. 31-75. In: G. Cornutiu, D.
Marinescu (eds.), Orienteiri ci perspective "in geindirea psihiatricei romeineascei

actuar, vol. 1, Ed. Universitatii din Oradea, Oradea, 2007.
Stolzing, A., Grune, T., Neuronal apoptotic bodies: phagocytosis and
degradation by primary microglial cells, FASEB J, 18: 743-765, 2004.
Stolzing, A., Wenger, A., Grune, T., Degradation of oxidized extracellular

proteins by microglia, Arch. Biochem. Biophys., 400: 171-179, 2002.
Terman, A., Brunk, U. T., Lipofuscin: Mechanisms of formation and increase
with age, APMIS, 106: 265-276, 1998.
Terman, A., Garbage catastrophe theory of aging: imperfect removal of

oxidative damage ?, Redox Report, 6(1): 15-26, 2001.
Terman, A., Brunk, U. T., Aging as a catabolic malfunction, IJBCB - Int. J.
Biochem. Cell Biol., 36: 2365-2375, 2004.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 9. APOPTOZA SI NECROZA

Viata mai departe, mai departe,
Aprinde fulgere fi sparge nori,
Se-mbracil-n rochii, tremura pe flori
iFi duce-n caru-i catece moarte
Vintild Cioalteu (1890-1947), Adnc impietrit Poezii,

Ed. Cartea Universitard, Bucuresti, 2003;
prof. de biochimie, impreund cu prof. Otto Folin de la Boston
University, USA descoperd importanta reactie Folin-Ciocdlteu;
metoda Lowry, cea mai cunoscutd reactie de dozare a proteinelor,
este o variantd a metodei Folin-Ciocalteu (O. H. Lowry et al.,
Protein measurement with the Folin reagent, J BioL Chem.,
193: 265-275, 1951).
Mi-ar fi de-ajuns dup.-6 viola' moartea,
dar sunt ateit, at& de-amestecate, Doamne!
Nici nu mcl-indrept ccitre secunda viefii,
di md fi-impiedic de vecia morfii,..
C. D. Zeletin-prof. dr. Constantin Dimoftache (n. 1935),

Musica aperta, din Cdlatorie spre transparent A Poezii,
Ed. Eminescu, Bucuresti, 1977.
Reactive oxigen species (ROS) may function
in fundamentally different ways to produce apoptosis or necrosis;
whereas ROS may act as effectors in necrosis,
they may signal apoptosis, via redox-sensitive cellular factors
D. E. Bredesen, Keeping neurons alive: the molecular control

of apoptosis (Part II), The Neuroscientist, 2(4): 211-216, 1996.
VALENTELE MORTII. MECANISME DE REGLARE NECESARE
Dialectica si dualitatea viat-moarte

Embriogeneza, histogeneza si organogeneza, cresterea si dezvoltarea sunt
procese care necesita pentru desfdsurarea lor numeroase diviziuni celulare. Acestea, de
altfel, sunt prezente si la maturitate si In mai mica mdsurd, si la bdtednete.
Dar, In paralel cu diviziunea celulard (mitoza), se desfdoard i moartea

celulard programat (apoptoza), conditie fundamental crqterii embrionare,
proceselor de diferentiere i dezvoltare, in primele faze ale ontogenezei, i apoi
mentinerii homeostaziei cantitative celulare, in ultimele etape ontogenetice.
www.dacoromanica.ro
200
Astfel, in evolutia filo- si ontogeneticd, procesele cantitative de

multiplicare (mitoza) si de scAdere celularA (apoptoza), care sunt procese normale,
fiziologice, se desfsoard in paralel, adica acolo unde exista viatd, exista si moarte.
Codilicarea vietii
In general, chiar si pentru oamenii de stiinta este dificil de crezut ca totul
este codificat si deci in mare parte predestinat. Sunt totusi si unii savanti pentru
care ordinea lucrurilor si fenomenelor este o certitudine si care nu sunt de acord cu
hazardul. Astfel Albert Einstein (1879-1955, Premiul Nobel pentru FizicA, 1921)
care nu a acceptat niciodatA cd Universul ar fi fost creat la intamplare, deseori
remarca si replica: Dumnezeu nu joacc zaruri.
In acest context, este interesant de asociat si analizat pe scurt douei exemple
de codificare, doud fenomene codificate si programate: viata si moartea.
Viata, un proces extrem de complex si partial neelucidat, este codificata si
se desfasoara dupA un tipar specific. Acesta este reprezentat de:
- Acizii Nucleici, structuri inalt cifrate si
- Codul Genetic, cod universal, procesele de transmitere codificata a informaliei,
aceleasi de la virus pina la fiinta umana, care cifreaza inregistrarea, conservarea
si transmiterea informatiei ereditare, si asigur astfel aparitii, cresterea si

dezvoltarea, maturitatea si imbdtrnirea fiintei umane, deci pe scurt ontogeneza.
Acizii nucleici, acidul dezoxiribonucleic - ADN (deoxyribonucleic acid DNA), suportul material al informatiei genetice a organismelor vii, si acizii
ribonucleici - ARN (ribonucleic acids - RNAs) sunt structuri inalt codificate.
Elucidarea si decriptarea structurii lor moleculare in 1951-1953 a constituit
un moment de referinta si de dezvoltare explozivA ulterioard a biologiei moleculare si celulare.

In principal, ea a fost realizata de trei cercetatorii:
-
Francis Harry Compton Crick (1916-2004), de la MRC Laboratory of

Molecular Biology, Cambridge (Anglia),
- James Dewey Watson (n. 1928), de la Harvard University, Cambridge, MA

(USA) si
-
Maurice Hugh Frederick Wilkins (1916-2004), de la London University,

London (Anglia),
Importanta acestui eveniment crucial in intelegerea lumii vii a fost

confirmara prin acordarea celor trei oameni de stiintA mentionati a Premiului Nobel
pentru Fiziologie sau Medicina in 1962,
pentru descoperirile lor privind structura molecularei a acizilor nucleici fi
a semnificatiei sale in transferul informatiei In materia vie (for their discoveries
concerning the molecular structure of nucleic acids and its significance for
information transfer in living material).
Codul genetic i transmiterea informatiei ereditare stabilesc legi generale si reguli unitare in lumea vie. in acest fel este posibila imensa varietate si biowww.dacoromanica.ro
201
diversitate a regnului vegetal i a celui animal, de la virusuri i procariote la

eucariote din lumea vegetald i cea animald (in total 1.458.000 specii descrise
intre 5,5 i 20 milioane de specii probabile). George Gamow (1904-1968), ilustru
fizician i astrofizician, ndscut la Odesa., ulterior stabilit in USA, ca Visiting

Professor la University of California, Berkeley, CA, in 1954, a postulat, teoretizat
i descoperit aceast legitate universald, flind interesat de fenomenele biologice,
stocarea informatiei i transferul ei in celulele vii.
Codul genetic (ulterior confirmat experimental) reprezintd in fapt regulile
dupd care secventele bazelor nucleice azotate ale ADN-ului sunt traduse
(translated) in secventele de aminoacizi ale proteinelor. Acest proces poate fi
explicat prin dogma centrald a lui F. H. Crick (1916-2004), prezentatd pentru
prima data' in 1958, care implied' etapele de replicare, trancripiie (transcriere)
translatie (traducere). Ea stipuleazd faptul ca informatia continutd in structura
lantului polipeptidic este directionatd intr-un singur sens (unilateral) prin
transmiterea informatiei de la ADN, via ARN la polipeptid, i nu poate fi transmisd
invers de la lantul polipeptidic la acid nucleic sau de la un polipeptid la alt

polipeptid (3).
In procesul de transcriptie (transcriere) - schimbarea tipului de acid

nucleic, de la ADN la ARN, adicd sinteza de ARN printr-o ARN-polimerazd,
pornind de la o matrice de ADN, i
In procesul de translatie (traducere) - conversia ARN In polipeptide,

proces realizat la nivelul ribozomilor prin care informatia din ARN mesager este
utilizatd pentru precizarea secventei de aminoacizi in lantul polipeptidic, adicd
operatia de sintezd a unui polipeptid prin decodarea mesajului purtat de ARN
mesager,
intervin trei tipuri de ARN:
- ARN mesager (messenger RNA - mRNA);
- ARN de transfer (transfer RNA - tRNA);
- ARN ribozomal (ribosomal RNA - rRNA), (3).
Confirmarea experimentald a desfaurdrii procesului de codificare, a

functiondrii codului genetic a determinat decernarea Premiilor Nobel pentru
Fiziologie sau Medicind altor doud grupe de cite trei cercettori:
In 1965, lui Francois Jacob (n. 1920), Andr Lwoff (1902-1994) i Jacques
Monod (1910-1976), toti trei de la Institutul Pasteur, Paris, Franta, pentru
descoperirile lor privind controlul genetic al sintezei enzimelor ci a virusurilor
(for their discoveries concerning genetic control of enzyme and virus synthesis);
i
- in 1968, lui Robert W. Holley (1922-1993, de la Cornell University, Ithaca,
NY), Har Gobind Khorana (n. 1922, de la Wisconsin University, Madison,

WI) i Marshal W. Nirenberg (n. 1927, de la National Institute of Health,
Bethesda, MD), toti trei din USA, pentru interpretarea codului genetic yi a
www.dacoromanica.ro
202
functiei sale 'in sinteza proteinelor (for their interpretation of the genetic code
and its function in protein synthesis).
Codilicarea mortii
Si moartea, ca de altfel si viata, este programatd, codificatd, incifratd.
Moartea celulari programat (apoptoza, moartea obligatorie, care este

programatd genetic) este un proces biologic absolut necesar mentinerii vietii si
echilibrului biologic (6).
insemntatea studiilor in domeniu a fost recunoscutd de Institutul

Karolinska din Stockholm, SE si de Comitetul Nobel. in anul 2002, ei au acordat
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicind la alti trei oameni de stiintd:
- Sydney Brenner (Anglia) de la Institute of Molecular Sciences, Berkeley, CA;
- H. Robert Horvitz (USA) de la Massachusetts Institute of Technology - MIT,
Cambridge, MA; si
- John E. Sulston (Anglia) de la Wellcome-Sanger Institute, Cambridge, UK,
pentru descoperirile lor privind reglarea genetica a dezvolteirii organelor
a mortii celulare pro gramate (for their discoveries concerning genetic

regulation of organ development and programmed cell death).
Deci peste 40 ani de la premierea decodifickii vietii (1962), descoperit in
1951-1953, a fost elogiatA decriptarea mortii celulare programate (apoptozei),
termen introdus in 1972 de J. F. R. Kerr si colaboratorii (8).
Studiind Caenorhabditis elegans, un nematod (vierme) hermafrodit,

parazit cu lungimea de un milimetru, au fcut din acest organism un model pentru
intelegerea procesului de moarte celulard programatd, prin descoperirea genelor
care comandd apoptoza (ced-3
si
ced-4 gene proapoptotice;
si
ced-9 gend
antiapoptoticd), ced = cell death defective (13, 14). Acest nematod are un numdr fix
de 1090 celule somatice care se formeazd in cursul dezvoltdrii sale. Dintre acestea,
In cadrul aceluiasi proces de dezvoltare, un numdr exact de 131 celule mor prin
apoptozd, respectiv prin activarea unui numdr de 14 gene. Cele 3 gene mentionate
controleazd apoptoza. Alte 7 gene (ced-1, ced-2, ced-5, ced-6, ced-7, ced-8 si ced10) controleazd fagocitoza care urmeazd apoptozei, iar cea de a 14-a gend (nuc-1)
controleazd nucleaza ce hidrolizeazd ADN-ul.
H. Robert Horvitz a demonstrat existenta unor gene similare si la oameni.
In plus, ei au contributii insemnate si la decodarea genomului uman.
Si
codificarea (predestinarea, genotipul) sunt supuse influentelor
exterioare, grupate in factori pozitivi (benefici) i factori negativi (defavorabili,

nocivi), rezultnd astfel fenotipul.
Descifrarea (decriptarea) codurilor aduce o utild informatie, care din pdcate
poate fi folositd pozitiv siisau negativ. in acest context este trist ca optiunea
uman este ambivalent si dictatd de cele mai multe ori de anumite interese, unde
din nefericire dimensiunea morald nu exista sau este slab reprezentatd, ceea ce
determind alegerea preferentiald a spectrului de utilizare negativd.
www.dacoromanica.ro
203
Simultaneitatea
Pomind de la sentinta lui Albert Einstein formulatA in 1955: Distinciia
intre prezent, trecut,ci viitor este doar o iluzie, oriccit ar fi de persistentei, putem
intelege cu mai multd u$urintd simultaneitatea unor procese opuse, antagonice.
Simultaneitatea viap-moarte.
Acest concept universal de la astrofizicd la finta uman $i civilizatia
acesteia este caracteristic in primul rand lumii vii. Viata i moartea reprezintd
practic cele cloud fete, In desjaprare simultana ale aceluia$i fenomen - evolutia.
Diviziunea (mdrirea nurndrului) de celule i moartea (scdderea numericd)
celulard, ambele codificate, se desfd$oard in acela$i timp.
Simultaneitatea apoptozA-necrozA.
Pentru a asigura reinnoirea celulard
constanta numdrului de celule,
apoptoza se produce in organism pe tot parcursul ontogenezei.
In schimb, necroza este un fenomen determinat aleatoriu $i numai in

anumite intervale de timp. Ea se declan$eazd $i se desfa$oard datoritd agentilor
extemi nocivi (traumatisme, factori fizici, chimici $i biologici etc.) $i/sau prin
mecanisme interne (de ex. embolii sau tromboze).
In acest mod, cand perioadele de necrozd se suprapun peste cele de

apoptozd, aceste cloud tipuri de moarte celulard se desra$oar simultan.
APOPTOZA (APPT)
MitozA - apoptozi: indicator (raport) homeostatic necesar

Pentru definitie si caracteristici Apoptozd vezi $i Capitolul 4, subcapitolul
Vulnerabilitatea biologicc1 la nivel celular i Capitolul 8, subcapitolui LP neuronali
apoptoza.
Apoptoza este deci sinuciderea (dupd un program codificat prestabilit) a unei
celule dintr-un organism pluricelular. Este o moarte celulard normald, codificatd,

programatd $i izolatd, caracteristicd lumii vii. Ea se intalne$te atat in regnul vegetal (la
plante), cat $i in cel animal (la metazoare, animale multicelulare), (4, 10, 12).
Functia ei fundamentald este cea de mentinere a homeostaziei numerice

celulare a organelor, sistemelor i aparatelor organismului $i in final a individului.
Astfel, pentru controlul permanent al numdrului de celule, proliferarea celulard se
desfdward concomitent cu moartea celulard, numdrul de celule per organ /

organism ramanand constant:
la copii intre 8 $i 14 ani, intre 20-30 miliarde de celule apar $i mor intr-o singurd
zi;
la adult, 50-70 miliarde de celule apar pe zi $i tot atatea sunt distruse;
intr-un an, masa de celule rezultata din diviziune $i cea care ulterior dispare este
aproximativ egald cu greutatea corpului unui individ.
Perturbarea echilibrului (homeostaziei) raportului producere / distrugere
www.dacoromanica.ro
204
celulard determind patologia in doud directii:
- and viteza de diviziune este mai mare deat cea de distrugere, se dezvoltd
tumorile, apare boala canceroask
- boli asociate (corelate) cu inhibitia apoptozei (11):
cancere
limfoame foliculare
cancere induse de mutatii p53
neoplasme (mamar, ovarian, de prostatd) determinate de hormoni
boli autoimune
lupus eritematos sistemic - LES
glomerulonefrita imund
infectii virale cu
virusuri herpetice (virusuri ADN)
pox virusuri (virusuri ADN)
adenovirusuri (virusuri ADN)
and viteza de producere este mai mica cleat cea de moarte, sunt prezente
perturbdrile determinate de pierderea celulard si se manifestd
degenerative;
star patologice asociate (corelate) cu mdrirea ratei apoptozei (11):
boli degenerative
boala Alzheimer
boala Parkinson
scleroza lateral amiotroficd - SLA
bolile
anemie aplastia
leziuni ischemice
infarct miocardic
alterdri legate de reperfuzie
toxicitatea hepatica a etanolului
SIDA, infectie cu HIV (virus ARN)
In concluzie, echilibrul mitozd-apoptoz este inerent normaliatii, stdrii de
sdndtate, programul sdu conservindu-se pe parcursul intregii evolutii multicelulare,
iar perturbarea lui este patologia in ambele directii.
Funetii ale apoptozei

Rolul si functiile apoptozei sunt:
extrem de importante (esentiale, hadratoare),
diversificate (in functie de directionarea lor fiziologia sau patologicd) si
modulate (determinate de intensitatea agentului patogen).
Apoptoza (APPT) este prezentd (4, 5, 9):
In procese fiziologice determinante, pe tot parcursul ontogenetic; si
In cursul proceselor patologice;
ceea ce ii conferd importante perspective terapeutice.
www.dacoromanica.ro
205
Apoptoza in cursul proceselor fiziologice.

APPT este prezenta in cursul proceselor fiziologice majore, in toate etapele
ontogenetice:
crestere si dezvoltare (embrionara i fetala):
eliminarea organelor si tesuturilor tranzitorii; de ex. inlaturarea vertigiilor

filogenetice (pronefros si mezonefros) la vertebratele superioare;
remodelarea tisulard, unde proliferarea celulara selectiv se combind cu

apoptoza selectiva, pentru a da forma finala organelor pluricelulare si
organismului; de ex. incompleta diferentiere in cloud degete (sindactilie) se
datoreaza lipsei APPT;
- mentinerea homeostaziei (constantei) numerice celulare, a turn-overului celular -
vezi subcapitolul anterior;

- hematopoieza si rspunsul imunitar;
eliminarea celulelor alterate care nu mai pot fi reparate prin mecanisme

molecular-subcelulare (celule infectate cu virusuri, celule ale sistemului
imunitar, celule cu alteran i ale ADN-ului etc.):
celulele agresionate de factori interni (de ex. mutatii) si/sau factori externi
puternic perturbatori (fizici, chimici, biologici) sufer procese de necroza, raul
extern distrugnd membrana plasmatica sau suportul biochimic ce sta la baza ei;
and factorii agresionati sunt de mai mica intensitate, celulele au tentative de
reparare a ADN-ului:
and tentativele sunt nereusite se initiaza procesul de apoptoza;
cand tentativele sunt reusite se reia ciclul celular normal;
senescenta.
Apoptoza in cursul proceselor patologice.

Apoptoza este prezenta si in cursul proceselor patologice:
raspuns inflamator;
infectii (virale, bacteriene, fungice), infestan i paraziti;
boli degenerative;
patologie vasculara (ischemie, hipoxie, hipoxidoza);
proliferare tumorala;
practic in toat patologia umana (individualizata pe aparate, sisteme, organe
tesuturi).
Perspective terapeutice ale apoptozei.

Cfiteva exemple:
inducerea APPT in celule canceroase reprezinta unul din principalele mecanisme
de actiune a medicamentelor citostatice;
familia genelor / proteinelor Bel-2 (identificata pentru prima data in limfoamele
cu celule B - B cell lymphoma) are rol major in reglarea procesului apoptotic si
cuprinde:
www.dacoromanica.ro
206
factori (f.) care promoveazd apoptoza (f. pro-apoptotici): Bax, Bad, Bak, Bik,
Bel-Xs etc;
factori (f.) care inhibd apoptoza (f. anti-apoptotici): Bel-2, Bcl-XL, Mc1-1 etc.;
- supraexpresia Bel-2 apare si in cancerele de origine non-hematologick
supraexprimarea membrilor anti-apoptozd ai acestei familii conferd rezistentA la
citostatice si la radioterapia anti-tumorald;
esential pentru decizia mortii programate a celulei este raportul de exprimare
Bax/Bc1-2, raport intre o componentd pro- si una anti-apoptoticd. Pe aceastd
axiomd se bazeazd si se dezvoltd actualele strategii terapeutice anti-Bel-2 :
terapia cu oligonucleotide antisens;
proteine de tip BH3-only;
molecule ce interfereazd expresia Bc1-2/Bc1-XL;
tetrocarcina A (TC-A), un antibiotic izolat din actinomycetae, poate sensibiliza

celule HeLa (Henrieta Lacks, pacienta cu carcinom de col uterin, de unde aceste
celule au fost izolate in 1951) cu supraexpresie Bc1-2, la semnale tanatogene si
medicamente citostatice inductoare ale apoptozei.
Apoptoa i necrozA
John Foxton Ross Kerr a fost cercetdtorul care in 1965 prin studii de
microscopie electronicd a initiat diferentierea dintre moartea celulard programatd
(apoptoza) si moarte celulard accidentald, traumaticd (necroza), (7). In plus, in
1972, tot J. F. R. Kerr, impreund cu colaboratorii sdi, au fost aceia care au
introdus termenul de apoptozd (8).
Apoptoza si necroza sunt:
initiate (determinate) de factori (agenti) total diferiti;
dar acelasi agent inductor (in functie de intensitate si/sau calea de actiune) poate
cauza fie apoptoza, fie necroza(1, 2);
- cloud concepte (procese) fundamental deosebite ca desfsurare si urmri;
- dar cu acelasi efect final: moartea (distrugerea) celulei.
Existd in principal 3 (trei) mecanisme de initiere si desasurare a

apoptozei.
Doud dintre ele se realizeazd prin activarea caspazelor - caspases

(Cysteine - containing ASPartate-specific proteASES), care determind cascada
caspazelor:
calea intrinsecd (calea mitocondriald), in care apoptoza este declansatd prin
semnale interne (intrinsic inducers);
calea extrinsecd (calea prin receptori de moarte/tanatogeni - death receptor

pathway), In care APPT este activatd prin semnale externe (extrinsic inducers).
Caspazele [EC 3.4.22], cistein-endopeptidaze specifice, sunt o familie de
proteaze (proteinaze), care au un rol esential in apoptozd si inflamatie. Pand acum,
la finta umand au fost identificate 11 (unsprezece) caspaze. Caspazele apoptotice
sunt grupate in 2 tipuri:
www.dacoromanica.ro
207
caspaze de initiere (apicale) - CASP 2, CASP 8, CASP 9, CASP 10, care

-
scindeazd formele inactive (pro-caspaze) in cele active - caspaze efectoare, de

executie; si
caspaze efectoare (de executie) - CASP 3, CASP 6, CASP 7, care scindeazd alte
proteine din celuld, indeosebi cele care stabilizeazd citoscheletul.
Cel de al treilea mecanism de desfdsurare a apoptozei este specific

neuronului, care utilizeazd altd cale de autodistrugere, fr implicarea
caspazelor. Este calea Factorului de Inducere a Apoptozei - Apoptosis-Inducing
Factor - AIF, o proteind care este localizatd In mod normal in spatiul

intermembranar mitocondrial (dintre cele 2 foite - externd si internd - ale
mitocondriei).
Cand neuronul primeste un semnal care 'fit spune ca este timpul sd moard,
AIF:
este eliberat de mitocondrie (asemeni citocromului c din calea intrinsecd);
migreazd in interiorul nucleului;
se leagd la ADN, proces prin carre
se declanseazd distrugerea ADN-ului i moartea celulard.
Tabelul 1. Diferente intre Apoptozi si Necroz:

generale, biochimice i morfologice
la nivel celular, subcelular si molecular
(sintezd originald)
Agenti inductori si proces

- caracteristici 1. Agentii inductori
2. in functie de intensitate si
mecanism, acelasi agent
poate fi pro-apoptotic
si/sau pro-necrotic
(si/dar nu invers)
3. Evitarea procesului
4. Caracterizarea procesului
5. Controlul genetic
6. Abordare celulard
7. Afectare (moarte)
APOPTOZX
Fiziologici
Intensitate ward si
usoard spre medie
Rol de semnalizatori
si/sau modulatori
Imposibild
Proces fiziologic
Prezent
din exterior (cale extrinsec)
din interior (cale intrinsecd)
Limitatd (o singurd celuld)
www.dacoromanica.ro
NECROZA
Patologici
Intensitate medie
si/sau severd
Rol de efectori
Posibild
Proces patologic
Absent
numai din exterior
(cale extrinsecd)
Extinsd (grup
celular si/sau
sector tisular)
208
Deosebiri
biochimice
1. Etape (faze) proces
APOPTOZA
- faza de initiere
-faza de decizie
- faza de executie
- faza de eliminare
NECROZX
- digestie enzimatica
lizozomala
- denaturare proteica"
- cretere raport APPT

promotor/inhibitor in
familia Bc1-2
2. Evenimente biochimice
citoplasmatice specifice
apoptozei
- modificad mitocondriale:
scadere potential transmembranos
eliberare citocrom c
formare de ROS
- cascada caspazelor
caspazele de initiere
activeazd caspazele
efectoare (de executie)
caspazele efectoare
hidrolizeaza proteine
celulare, citoscheletul
- eliberare hidrolaze
lizozomale, care
induc
autoliza, i
heteroliza
citoplasmatice specifice
necrozei
nucleare specifice
apoptozei
- o caspaza hidrolizeaza
o proteind legatd la
o endonucleaza
i astfel o activeazd
- endonucleaza patrunde in
nucleu i realizeaza
elivarea (fragmentarea)
internucleozomala a
ADN-ului in fragmente
fixe de 180 bp (base
pairs)
www.dacoromanica.ro
- fragmentare
aleatorie a
ADN-ului
209
Diferente
morfologice
1.
Initierea
moda-leal-flor
morfologice
2. Modifican
ale nucleului
3. Modificani
organite
citoplasmatice
4. Corpi apoptotici
5. Volum celular
APOPTOZ
NECROZ
Prin activarea caspazelor caspases (Cysteinecontaining ASPartate-specific

proteASES), cisteine-endopeptidaze specifice, o familie
de proteaze (proteinaze)
[EC 3.4.22]
Compactare cromatina 5i
fragmentare nucleu
Cariorexis (Gr. karyon =
sambure, nucleu; rhexis =
ruptura, fractura) dezintegrare
a nucleului celular, in fragmente bazofile-markerul
citologic cel mai important
pentru apoptozd
Prin afectarea membranei

plasmatice 5i apoi a membranelor lizozomale, ce
determina' eliberarea enzimelor din libuomi cu
digestie enzimatica
consecutiva'
Umflare (balonizare)
In stadii tardive
Umflare (balonizare)
in stadii incipiente
Prezenti
Scade
Absenti
Cre5te
Consecinte
APOPTOZX
Disolutia, disparitia
cromatinei 5i a nucleului
CariolizA (Gr. karyon =
sambure, nucleu; lyxis =
.
distrugere, de la lyein =
a distruge) disolutia,
distrugerea cromatinei
din nucleul celulei
NECROZX
Ratatinarea celulei 5i fragmentare in corpi apoptotici

(apoptozici)
Umflarea celulei 5i apoi

dezintegrare
2. Fagocitarea de
catre macrofage
sau celulele
invecinate
Prezenta
Absenta
3. Disparitie celula
Moartea celulei cu disparitia

(eliminarea) ei completa
Morti celulare cu reziduun i 5i depozitare proteine

denaturate/coagulate
Absente
Prezente
Absente
Prezente
1.
Afectare
celula
4. Procese
inflamatorii
5. Distrugere
tisulard Cu
formare de
debriuri celulare
5i cicatrice
www.dacoromanica.ro
210
Tipuri de moarte celulari programaa i accidentalA

Apoptoza (APPT) reprezinta tipul I de moarte celular programata(programmed cell death - PCD), tipul II de moarte celularei programat fiind cel
autofagic, citoplasmic (caracterizat prin formarea de vacuole mari care digerd
organitele subcelulare intr-o secventd specified, inainte ca nucleul sa fie distrus),
(15).
S-au mai descris i alte cai alternative ale mortii celulare programate, tot la
fel de eficiente ca apoptoza, purtand diverse denumiri:
- moarte celulara programatet ne-apoptoticei;
- sau moarte celularei programatil independentel de caspaze;
- sau moarte celulard programatil asemeinatoare necrozei.
Fenoptoza - phenopto sis (Gr. phainein = a aparea, a ardta, ptosis = adere)
reprezinta fenomenul de moarte programatei a unui organism; biologia acestuia

include caracteristici care in anumite circumstante cauzeazd degenerare rapidd i
moarte. Astfel, unul din mecanismele fenoptozei este dat de prdbuOrea regldrii i
inhibrii glucocorticoizilor, care determind excesul masiv intr-un timp extrem de
scurt al acestora in organism, cu efecte dezastruoase, incompatibile cu viata.
Necroza (necrosis), moartea accidentald (neprogramata) a celulelor

tesuturilor este o moarte patologica. Spre deosebire de apoptoid care este o moarte
singulard (a unei celule), necroza semnifica oprirea patologica i definitiva' a

proceselor vitale dintr-un grup celular, un sector tisular sau a unei parti dintr-un
organ, cu distrugerea consecutiva. Ea se insotqte de necrocitozii (necrocytosis) moartea i descompunerea (dezintegrarea) celulelor. Eliberarea continutului
intracelular, dupd alterarea membranei celulare este cauza inflamatiei ulterioare din
necroza.
Modificdrile morfologice din necroza sunt cauzate de cloud procese,

predominanta fiecaruia determindnd cele cloud tipuri importante de necroz
(necroza de lichefiere i respectiv de coagulare):
digestia enzimaticei a celulei, prin enzimele lizozomale proprii (procesul de

autoliz) sau provenind din lizozomi leucocitelor migrate (procesul de
heterolizei);
denaturarea proteica, atat a proteinelor structurale, cat i a celor functionale enzimele, prin alterarea structurii lor tridimensionale, fenomen ce favorizeaza
tendinta la calcificare a tesuturilor.
S-au individualizat in principal 8 (opt) tipuri morfologice de necroza necrosis (n):
n. de lichefiere (liquefaction n., liquefactive n., colliquative n.), apare atunci

cand digestia enzimatica predomina, materialul necrotic devenind moale i
lichefiat; ea se poate insoti i de formarea puroiului, de ex. in pneumonie; in
mod neateptat, ischemia cerebrald (prin obstructie acut, embolie sau tromboza)
determina mai degraba n. de lichefiere, cleat n. de coagulare;
www.dacoromanica.ro
211
n. de coagulare (coagulation n., coagulative n., crvascular n., ischemic n.), se

produce cdnd denaturarea proteinelor predomind; tesutul devine uscat
(deshidratat), o masd eozinofilicd, contindnd rmd5ite de celule anucleate; ea
este tipied pentru ischemia prin infarct (infarctul de miocard 5i infarctul splenic);
obstructia vasculard tombo-embolied este cauza, iar agresiune hipoxied
determina denaturarea proteicd;
n. caseoasa (caseous n., caseation n., cheesy n.) este o foimd specified a
necrozei de coagulare, in care tesutul necrozat devine moale 5i uscat, o masa
srardmicioasd asemandtoare brdnzei (Lat. caseus = brdnzd); este specified
infectiei tuberculoase (Cu Mycobacterium tuberculosis);
n. gomoasa (gummatous n., syphilitic n.), caracteristia stadiului al treilea (sifilis
tertiar) din infectia sifihitic (Cu spirocheta Treponema pallidum);
gangrenoasa (gangrenous n.), moarte celulard cauzatd de combinarea

ischemiei 5i a unei infectii bacteriene suprapuse, aldturdnd trdskurile n. de
lichefiere cu cea de coagulare; de ex. necroza gangrenoas pulparcl (gangrena
n.
pulpard), care reprezintd stadiul avansat al unei pulpite netratate;

n. hemoragica (haemorrhagic n), prin mai multe mecanisme:
- datoritd blocajului intoarcerii venoase dintr-un organ (de ex. in torsiunea
testiculard);
- in pancreas, datoria autolizei tesutului pancreatic cauzatd de eliberarea

enzimelor pancreatice in tesut, rezultdnd o hemoragie in parenchim 5i in
tesuturile inconjurdtoare (pancreatita acuta hemoragica, pacreatita acutei
necrozanta, necrozci acute" pancreatica);
n. grasoasa (fat n., fatty n., enzymatic fat n., steatonecrosis), rezultd din actiunea
lipazelor asupra tesutului gras, grdsimile neutre din celulele tesutului adipos
fiind scindate in acizi gra5i 5i glicerol, cu producere de arii albe calcaroase, unde
acizii gra5i eliberati reactioneazd cu ioni de calciu, magneziu i sodiu formdnd
sdpunuri (de ex. necroza tisulard a sdnului, afectarea pancreasului i grdsimii
peripancreatice in pancreatita acutd);
n. fibrinoida (fibrinoid n.) este cauzatd de o alterare vasculard mediataimunologic; consta in depozitarea fibrinei 5i a altor proteine plasmatice in peretii
vasculari; de ex. in arteriolele renale, datoritd hipertensiunii maligne se produce
n. fibrinoidd (arteriolita, angeita necrozanta), care deseori se insote5te de

infiltrat inflamator in perete 5i tromboza lumenului vascular.
Existd i alte tipuri de necrozd, diferentiate in functie de:
agentul cauzal: de ex. n. mercurica (mercurial n.), n. fosforica (phosphorus n.),
n. provocara de radium (radium n.) etc.;
tesutul 5i/sau organul unde se produce: de ex.:
hipotiz - n. hipofizara postpartum (postpartum pituitaiy n.);
ficat - n. hepatica masiva (massive hepatic n.), n. hepatica' subacuta

(subacute hepatic n., submassive hepatic n.), necrozil hepatica prin
www.dacoromanica.ro
212
died (dietary hepatic n., hepatosis dietetica), n. focalei (focal n.), n.

perifericei (peripheral n.), n. partialei (piecemeal n.);
rinichi - n. tubularei acutei (acute tubular n), n. renalei corticald (renal
cortical n.), n. papilei renale (n. of renal papillae, renal papillary n.).
*
in concluzie, apoptoza si necroza sunt cele cloud modalitti principale ale
mortii celulare. Dei finalul este acelasi - moarte si disparitie
-,
cauzele,
mecanismele de producere (desfsurare) si urnarile celor cloud tipuri de moarte

celular sunt profund diferite.
Apoptoza constituie un fenomen necesar (indispensabil) in evolutia si

desfAsurarea vietii, fiind programatA genetic, cu mecanisme esalonate si extrem
de precise. Necroza survine accidental, este neprevazutA, iar urmarile sunt

negative.
Modularea si controlarea terapeutic a acestor cloud procese deschid noi
perspective in sanogenezd (inclusiv in medicina anti-imbatranire si stiintele
longevintii) si in patogenezd (boli proliferative si degenerative). in cadrul
dialecticii viat - moarte, valentele mortii celulare (apoptoza si necroza) pot cdpdta
astfel implicatii terapeutice.
Bredesen, D. E., Keeping neurons alive: the molecular control of apoptosis

(Part I), The Neuroscientist, 2(3): 181-190, 1996.
Bredesen, D. E., Keeping neurons alive: the molecular control of apoptosis

(Part II), The Neuroscientist, 2(4): 211-216, 1996.
Campbell, P. N., Smith, A. D., Peters, T. J., Biochemistry Illustrated.

Biochemistry and Molecular Biology in the Post-genomic Era, 5th ed., Elsevier
- Chirchill Livingstone, Edinburgh, UK, 2005.
DAndild, L., Alecu, M., Coman, G., Apoptoza. Moartea celulard programata
Ed. Academiei Romne, Bucuresti, 1999.
Diederich, M. (ed.), Apoptosis. From Signaling Pathways to Therapeutic

Tools, Ann. New York Acad. Sci., vol. 1010, New York Academy of Sciences,
New York, NY, 2003.
Horvitz, H. R., Worms, life, and death: Nobel lecture, December 8, 2002, pp.
320-351. In: T. Frangsmyr (ed.), Les Prix Nobel: The Nobel Prizes 2002, Ed.
Norstedts Trycheri AB, Stockholm, SE, 2003.
Kerr, J. F. R., A histochemical study of hypertrophy and ischemic injury of rat
liver with special reference to changes in lysosomes, J Path. Bact., 90: 419435, 1965.
Kerr, J. F. R., Wyllie, A. H., Currie, A. R., Apoptosis: a basic biological
phenomenon with wide-ranging implications in tissue kinetics, Br. J. Cancer,
26: 239-257, 1972.
www.dacoromanica.ro
213
Lee, H. K., DiMauro, S., Tanaka, M., Wei, Y.-H. (eds.), Mitochondrial
Pathogenesis. From Genes and Apoptosis to Aging and Disease, Ann. New
2004.
Moldoveanu, E., Popescu, L. M., Apoptoza. Mecanisme moleculare, ed. 2, Ed.
Universitard Carol Davila", Bucurqti, 1999.
Thompson, B. C., Apoptosis in the pathogenesis and treatment of disease,
Science, 267: 1456-1462, 1995.
Tatu, C. A., Apoptoza, o abordare moleculard, pp. 113-122. In: Z. Simon, F.
Schneider (eds.), Aspecte actuale de biologie 0 fiziologie moleculara Ed.

Viata Medicaid Romdneascd, Bucureti, 1998.
Yuan, J., Shaham, S, Ledoux, S., Ellis, H. M., Horvitz, H. R, The C. elegans
cell death gene ced-3 encodes a protein similar to mammalian interleukin-1
beta-converting enzyme, Cell, 75: 641-652, 1993.
Yuan, J., Horvitz, H. R, A first insight into the molecular mechanisms of

apoptosis, Cell, S116: S53-S56, 2004.
Zakeri, Z., Lockshin, R. A., Martinez, A. C. (eds.), Mechanisms of Cell Death
H. The 3rd Annual Conference of the International Cell Death Society, Ann.
NY, 2000.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 10. TERAPH DE ACTIVARE CEREBRALA

ANTI-STRES SI ANTI-IMBikTRNIRE
(About nervous structure, neuron) use it or lose it
D. F. Swaab, Brain aging and Alzheimer's disease,

wear and tear versus use it or lose it,
Neurobiology of Aging, 12: 317-324, 1991
STRES (disstres, psihie, eronic, oxidativ) UZURA (decelerat / acceleraa)

iMBATRNIRE (normalii / patologicA)
Radicalii liberi ai oxigenului sunt implicati direct in fiziologia
organismului: procesele de oxidoreducere, labilizarea unor structuri chimice in
scopul metabolizdrii lor, biosinteza prostaglandinelor si leucotrienelor, procesele de
fagocitozd, imunitare, hematologice, vasculare etc.
In acelasi timp, numeroasele specii reactive ale oxigenului (clasificarea lor
este prezentatd in Capitolul 5) stau la baza stresului oxidativ, deoarece stresul

(disstresul - ca agresune) - indiferent de natura (psihic / biologic), de forma.
(nespecific / specific) i manifestare (acut / cronic) provoacd i parcurge in
organism venga metabolicd comund a stresului oxidativ. Fiind foarte reactivi,
radicalii liberi reactioneazd cu moleculele organice, macromoleculele i
membranele, perturbAnd homeostazia intracelulard (2).
In final sunt deteriorate structurile subcelulare (mitocondriile compartimentul energetic aerob i reticulul endoplasmic - sectorul de biosintezd din
celule), iar prodqii lor de descompunere (liticd de cdtre lizozomi - compartimentul
de reciclare i epurare subcelulard) intrd in structura pigmentilor lipofuscinici denumiti in relatia eauzfi>efeet i pigmentii de uzurd (wear and tear pigments) sau
pigmentii de imbdtranire (age pigments).
Astfel, efectul cumulativ in timp al stresului oxidativ, tradus prin
acumularea progresivd a dezechilibrului tisular: exces pro-oxidanti / deficit antioxidanti reprezintd unul din procesele fundamentale in cauzalitatea determinismul uzurii biologice i in final a iinbAtrinirii organelor si organismului
la mamifere, primate i om (vezi i Capitolul 5).
Expresia patologicd a dezechilibrului metabolic: exces pro-oxidanti / deficit
anti-oxidanti este sugestiv redatd in primele 2 tabele:
Tabelul 1 relevd patologa nervoasd produsd prin exces de pro-oxidanti
(exces de radicali liberi ai oxigenului), iar
Tabelul 2 prezintd patologia organismului provocatd prin deficit de antioxidanti (deficit de superoxid dismutazd - SOD).
Din compararea celor 2 tabele rezultd o altd constatare i anume ca ambele
mecanisme etio-patogene sunt prezente in bolle mentionate.
www.dacoromanica.ro
216
De asemenea, prezenta simultan a ambelor dismetabolii: exces de prooxidanti ED deficit anti-oxidanti are efect de amplificare, multiplicare, accelerare i
agravare etio-patogenicd a stresului oxidativ.
Tabel 1. Patologia nervoasd in care se manifestd agresionarea prin radicalii liberi

ai oxigenului (1, 48)
Hiperoxia (oxigen hiperbaric)
Intoxicatii cu metale toxice (aluminiu, cadmiu, mangan, plumb)
Neurotoxine
Traumatisme cranio-cerebrale
Sindroamele ataxice
Bolle demielinizante
Encefalita alergicd
Ischemia cerebral:O
Patologia cerebrovasculard
Boala Parkinson
Boala Alzheimer
Tabel 2. Patologia in care activitatea SOD din sange este sckut (1, 48)
imbdtrnire (avansatd)
Sindromul Down (imbStrOnire cerebrald precoce i accelerat)
Bolle cerebro-vasculare
Boala Parkinson
Boala Alzheimer
Cataracta
Artrita reumatismald
Osteoartritele
Cistita cronica
Enterita de iradiere
Diabetul
Displazia bronho-pulmonar
Cancerul
Leucemiile
Lupusul erimatos sistemic
Tratamente citostatice
Capitolul prezent descrie in prima parte (2 subcapitole) stresul - analizat

etio-patogenic la nivel biologic general i particularizat la nivelul creierului, iar in a
doua parte (3 subcapitole) protectia / terapia anti-stres - structurat in 3 directii:
www.dacoromanica.ro
217
apararea fiziologica, concepte bio-medicale si terapii de activare cerebrala antistres i anti-imbatranire, care reprezinta fatete complementare ale aceluiasi subiect.
Datorita acestui fapt, in cursul evolutiei, sistemele biologice si-au dezvoltat
si perfectionat (in replica terapeutica") multiple, complexe si eficiente mecanisme
de apdrare, tampon, protectie i neutralizare a stresului oxidativ. Mecanismele

constituie in fapt sisteme naturale, fiziologice de aparare:
anti-stres, anti-uzura i anti-senescentd,
care actioneaza homeostaziant, alostaziant, anti-entropic si redundant,
prin cresterea stabilittii, rezistentei, vitalitatii, longevitatii si adaptarii
organismului.
Pentru sanogeneza si longevitate este esential ca aceasta replica terapeutica
(reducerea pro-oxidantilor / cresterea anti-oxidantilor) sa se regaseasca si in
alimentatia zilnic i in tratamentele medicale biologice (ortomoleculare):
profilactice, curative si de recuperare.
Creierul si stresul oxidativ

Prin individualitatea sa metabolica, functionala i morfologica, creierul
se diferentiaza profund de celelalte sisteme (organe). Principalul sat' sistem de
aparare (organizat morfo-functional) it constituie bariera hemato-encefalica
(barrire hmato-encphalique - BHE, blood-brain barrier - BBB). Ea protejeaza
creierul de penetrarea a numeroase substante nocive din circulatia sanguina.
Bariera hemato-encefalica este depasita de substante lipofile, care data ajunse
In creier accelereaza / decelereazd stresul oxidativ si/sau modifica' functiile

nervoase i psihice:
in registru patologic: ionii metalici i toxice (solventi organici, etanol,
stupefiante);
in scop terapeutic: anestezice (intravenoase, intramusculare), psihotrope
(neuroleptice, antidepresive, nootrope - Meclofenoxat) etc.
Creierul este vulnerabil la agresiunea radicalilor liberi si stresului oxidativ,
deoarece contine o cantitate mare de acizi grasi polinesaturati (substrat) in conditiile
In care sistemele anti-oxidante sunt restranse : superoxid dismutaza (SOD) si acidul
ascorbic (vitamina C).
Expresia metabolicd a stresului oxidativ este data de leziunile oxidative",
a caror evolutie confera o amplificare in accentuarea uzurii macromoleculare,

subcelulare i celulare:
prin descompunerea lor genereaza molecule inalt (chimic) reactive aldehide, cetone, acizi organici, alcooli etc., ce lezeaza / distrug alte
molecule, macromolecule si microstructuri;
prin polimerizare formeaza dolicoli;
prin peroxidare, polimerizare i legaturi incrucisate provoacd acumularea
progredienta a deseurilor subcelulare: proteinele insolubile (in ap),
lipofuscina (in conditii fiziologice), i ceroidul (in conditii patologice).
www.dacoromanica.ro
218
Datoria actiunii pro-oxidante, ionii metalici accelereaza reactiile

generatoare de radicali liberi (superoxid) cat i descompunerea peroxizilor
lipidici, procese prin care ei contribuie la dezvoltarea ciclului redox i la
propagarea radicalilor liberi: ionii de Al i Mn cu tropism pentru creier, in timp
ce Cd i Pb au tropism pentru ficat. Dintre ionii metalici, fierul (Fe) are un rol
central i multiplu in generarea i amplificarea evolutiei radicalilor liberi i
implicit in producerea stressului oxidativ:
accelereaza oxidarea neenzimatica a catecolaminelor (DOPA amina,
noradrenalina i adrenalina) i a glutationului redus (GSH);
i
faciliteaza descompunerea peroxizilor lipidici
creterea
concentratiei acestora in plasma;
in stare ionica liberA, ionul feros in reactie cu peroxidul de hidrogen
(apa oxigenata) produce radicali liberi hidroxil.
Amplificarea stresului oxidativ cu consecintele sale fiziologice (uzura i
imbatranire) i patologice (boli psihice i neurologice) se face prin mdrirea
dezechilibrarii raportului descris anterior:
prin exces de pro-oxidanti: ionii metalici - in special Fe i de

asemenea Cu, Ni, Co, Cd, xantin oxidaza i substante toxice exo /
endogene; i
prin deficit de anti-oxidanti (mult mai numeroi
diversificati):
vitamina C, Vitamina E, [3-caroten, seleniu, metionina etc.
Caracterizarea interrelatlilor: stres (oxidativ) 4-> uzura (peroxidare, stres
pigmenti de uzura /
cronic) 4-> senescenta (acumulare stres oxidativ
imbatranire
lipofuscina) 4-> leziuni celulare
patogeneza (stres hipoxic /
i
ischemic, stres acut, acumulare ceroid etc.) se poate face concludent prin
transpunerea particularitatilor creierului in homeostazia raportului metabolicobiologic: pro-oxidanti / anti-oxidanti (40, 41).
Agresiunea provocatd de pro-oxidanti are urmatoarele particularitati:
sistemul nervos fiind bogat in acizi grai polinesaturati (de tipul 22:6
i 20:4), constituie un substrat favorabil peroxiddrii;
creierul concentreaza fierul - un pro-oxidant in anumite regiuni:

nucleii telencefalului, nucleul rou
i substanta neagra din
mezencefal;
gradientul de peroxidare este distribuit de la zonele cele mai afectate
(scoarta cerebrala > cerebel > hipocamp) la cele mai putin expuse
(nucleii telencefalului, hipotalamus i trunchi cerebral).
Apararea anti-oxidanta se caracterizeaza prin urmatoarele:
creierul este destul de sarac in sisteme anti-oxidante (principala aparare
anti-stres oxidativ fiind data' de bariera hemato-encefalica, SOD i

vitamina C);
www.dacoromanica.ro
219
gradientul spatial al concentratiei de SOD variazd

descrescdtoare de la hipotalamus la scoarta cerebrald;
in
ordine
gradientul temporal (in procesul imbdtrdnirii) se traduce prin scdderea

SOD si GSH reductazei.
imbdtrdnirea creierului si acumularea in timp a agresiunilor prin stres

oxidativ au ca model preclinic (organic-morfologic si cronic) acumularea
lipofuscinei (pigmeniul de uzurcl - wear and tear, imbeitreinire 0.stress oxidativ age pigment).
Acumuldrile progresive de lipopigmenti sunt considerate: fie efectul

imbtrdnirii celulare - pigmentii lipofuscinici, fie produsul subcelular terminal al
conditiilor externe (de mediu) agresive si/sau factorilor interni (genetici) pigmentii ceroidici (4, 9, 15, 16, 45, 47, 51).
Prin microscopie opticd se evidentiazd patru tipuri topografice ale
distributiei intracelulare a pigmentului lipofuscinic in neuronii i gliile din diferite
regiuni si zone cerebrale (18, 21, 36 - vezi i Capitolul 7 din cartea prezentd):
0 imprdstiat la intdmplare in citoplasmd; acest model difuz i celulele cu slabd
incdrcare pigmentard sunt specifice creierelor tinere;
agregad perinucleare cu aspect de semilund se intdlnesc atdt la animalele si
oamenii tineri, cdt si la adulti;
depozite unipolare, care cresc progresiv atit in numdr, cat si in suprafatd data
cu inaintarea in vdrstd;
0 conglomerate bipolare, specifice celulelor batrine; procentul de neuroni i glii
Cu mase pigmentare perinucleare, uni- si bipolare cresc dramatic la indivizii
bdtrni si foarte bard'ni; astfel, din punct de vedere al fiziologiei celulare pe
parcursul ontogenezei, acumuldrile de lipofuscind devin una din cele mai

consistente modifican citologice, corelate direct cu procesele de senescentA.
Structura internd a pigmentilor lipofuscinici, evidentiatd prin microscopie
electronicd (20, 25, 36, 51) este in general polimorfA i creste in complexitate
diversificate data' cu inaintarea in vdrstd, de la structuri omogene si foarte simple,
la configuratii inalt eterogene i foarte complicate. Celulele contin (din punct de
vedere al structurii interne) 3 etape diferite ale evolutiei si complexificdrii
pigmentilor lipofuscinici i lizozomilor:
lizozomi primari (L1) cu matrice omogend, forma' rotunda si mai mici in

mArime;
entitdti intermediare: lizozomi secundad (L2) i lipofuscind in primele stadii

(cele timpurii) de formare (LF1) cu structurd granulard omogend in principal,
forma ovald si mai mari ca mdrime;

ultimele stadii (cele finale) ale maturdrii lipofuscinei: lizozomii tertiari, bAtrni,
corpi reziduali sau tipurile tdrzii ale formatArii lipofuscinei (LF2), cu multe
neomogenitti (deseori vacuolizate), forma policiclicA (lobulatd) i mutt mai
mari ca suprafatd de volum, cu influente negative (functionale i structurale)
asupra celoralte organite subcelulare.
www.dacoromanica.ro
220
Din punct de vedere functional se evidentiazd cloud tipuri de pigmenti

lipofuscinici (9, 21, 26, 36):
tipurile timpurii si
tipurile tarzii, care sunt prezente si caracterizeazd viata intracelulard (geneza,

evolutia, maturarea si imbdtranirea) si comportamentul fiziologic si patologic al
granulelor de lipofuscin.
Cele 2 tipuri, dei au acelasi mecanism comun de formare prin
autofagocitozd, diferd semnificativ in impactul lor asupra fiziologiei celulare si in
proprietdtile lor (fluorescentd, compozitie si caracteristici biochimice, solubilitate,
colorabilitate, activitate enzimaticd, distributie intracelulard, morfologie si structurd
interna), tipurile tardive coexistand cu modificdri functionale, structurale si
patologice ale celorlate componente celulare (45, 47, 51).
Din punct de vedere al fiziologiei celulare, la indivizii in varsta sunt

prezente cloud fenomene:
chiar in interiorul aceleasi celule (la anumiti neuroni si nevroglii) se pot

evidentia stadii lizozomale descrise anterior si evolutia cu maturarea si
complexificarea pigmentului lipofuscinic de la stadiile timpurii la cele tardive;
anumiti neuroni si nevroglii contin tipurile timpurii ale pigmentului, iar alte
celule pe cele tardive, fapt ce semnificd existenta neuronilor si gliilor in diferite
etape functionale si in diferite stadii ale vietii si imbdtranirii, prezenti in aceeasi
regiune a sistemului nervos central.
Pigmentii ceroidici se diferentiazd substantial de lipofuscind datoritd

urmdtoarelor caracteristici generale (15, 16, 36):
depozitele de ceroid nu pot fi considerate ca un fenomen general si obligatoriu;
ele sunt rezultatul diverselor conditii patologice, singulare sau combinate, atat
intrinseci (ale organismului) cat si extrinseci (ale mediului extern); astfel

ceroidul poate fi considerat un marker tisular si/sau celular al unor boli genetice
cu specific particular si/sau al stresului si factorilor de mediu agresiv (15);
rapiditatea si omniprezenta spatiald si temporal& in cadrul organismului (atunci
cand exista factorul inductor) a formdrii si depozitdrii ceroidului reprezintd cea
de-a doua trdsdturd a lor; rata lor de acumulare, rapidd in comparatie cu geneza
gradatd a lipofuscinei, este in functie de caracteristicile (in special naturd', duratd
si intensitate) ale agentului cauzal; omniprezenta tine de aparitia in timp cat si de
distributia tisulard si celulard; astfel pigmentii ceroidici pot fi gdsiti in once

perioadd a ontogenezei, de la stadiile embrionare si fetale pand la cele ale
senescentei si ale perioadelor finale ale vietii; de asemenea prezenta lor poate fi
observatd in toate tipurile de celule si tesuturi, deoarece ei sunt produsi prin
extrem de variate si multiple conditii experimentale, de mediu si patologice;
formarea, proprietAtile si cantitatea de ceroid depinde de caracteristicile
factorului cauzal sau inductor; astfel, mecanismul producerii ceroidului este in
principal heterofagocitoza, deoarece precursorii acestor pigmenti sunt de reguld
strdini de celulele unde ei sunt gdsiti (16);
www.dacoromanica.ro
221
impactul negativ al pigmentilor ceroidici asupra fiziologiei celulare
functionalitatii organismului este evident; de asemenea, amploarea deteriordrii
este determinata de caracteristicile circumstantelor inductive; in numeroase

cazuri depozitele de ceroid sunt numai una din numeroasele alterdri functionale,
metabolice i structurale;
localizarile multiple ale pigmentilor ceroidici sunt de asemenea in corelatie cu
specificul factorului inductor:
O
localizan i intracelulare, in toate tipurile celulare, dar de preferintd in
fagocitele mononucleare;
O
localizan i extracelulare, de exemplu in plcile aterosclerotice arteriale
in trabeculele fibroase ale ficatului cirotic.
Apararea fiziologied anti-stres oxidativ

Din functionalitatea retelelor (networks) de aparare anti-oxidativa a
organismului reiese cd sistemele anti-oxidante naturale sunt concentrate mai ales in
etapele initiale (pentru radicalii liberi superoxizi ai oxigenului) i in etapele finale
(pentru radicalii liberi peroxizi ai moleculelor organice) i sunt mai putin
reprezentate - eficiente in apdrarea contra radicalilor liberi hidroxil ai oxigenului
(venga metabolica mai vulnerabild), (7).
Creterea randamentului apdrarii anti-oxidante se realizeaza prin:
utilizarea anti-oxidantilor atat neenzimatici cat i a celor enzimatici

pentru neutralizarea aceIeiai specii de radical liber;
localizarea sistemelor anti-oxidante in toate mediile: citoplasma,
membrane, lichide extracelulare, plasma.
Caracterul multistadial al peroxiddrii lipidice permite controlul ei in cadrul
unor conditii specifice prin care diferite stadii sunt restrictionate de interventia antioxidantilor naturali sau terapeutici. De aceea, apararea anti-oxidanta se realizeazd in
trepte dupd sistemul cascadei (7, 27, 28, 39, 48):
reactia de producere a radicalului liber superoxid anion prin activarea oxigenului
poate fi prevenita in etapa I-a prin acceptori de electroni (vitamina E in forma
quinona - tocoferil quinona i vitamina K3), iar in etapa a II-a prin anti-oxidanti
structurali (vitamina E i altii);
transformarea radicalului liber superoxid anion in peroxid de hidrgen prin

interventia superoxid dismutazei, care depureazd in acest mod metabolismul de
radicalul superoxid, poate fi blocata prin interventia acceptorilor de radicali liberi
superoxid anion (aminoacizii cu sulf: metionina i cisteina);
producerea radicalului liber hidroxil din metabolizarea apei oxigenate este

limitata prin interventia sistemelor enzimatice de catalaze i peroxidaze;
radicalul liber hidroxil - deosebit de nociv cat i transformarea lui in radicali

liberi peroxizi (organici) - care initiazd peroxidarea lipidica sunt neutralizati prin
interventia captatorilor (capcanelor, epuratorilor) de radicali liberi hidroxil (traps
of hydroxil free radical, scavengers): ascorbat, meclofenoxat i manitol;
www.dacoromanica.ro
222
transformarea radicalilor liberi peroxizi (organici) in acizi (grai) organici

este controlat prin interventia unui set de captatori ai radicalilor liberi: acid
ascorbic, a-tocoferol, ubiquinone, hormoni steroizi, adica de anti-oxidanti
naturali;
reconversia acizilor (grai) organici i a hidroperoxizilor in radicali liberi
peroxizi (organici) este prevenia in faza I-a, prin actiune direct& de sistemele
enzimatice: fosfolipaze i GSH peroxidaza i restrictionatd in faza a Ma, prin
actiune indirectd, de chelatorii ionilor metalici: de ex: EDTA, EGTA etc., care
inhiba transformarea ionilor metalici cu valentd inferioara (de regula bivalenti) in
ioni cu valenta superioara (de regula trivalenti);
reducerea - epurarea - eliminarea lipofuscinei i ceroidului prin medicatie

anti-stres oxidativ, scavengers, anti-oxidanta - monoterapie sau multiterapie
(sinergicd): meclofenoxat, metionina, seleniu, substante donatoare de grupdri
-SH, Antagonic-Stress etc. (13, 19, 21, 22, 24, 26, 29, 30, 31, 32, 37, 49, 52).
Expresia metabolica' a rezistentei anti-stres *i a longevitatii celulare este

asigurata prin indeplinirea urmatoarelor cerinte de catre apdrarea anti-oxidativa:
lipsa deficitelor (carentelor), rezerva (redundanta) cat mai consistentd,
regenerarea continua a substratelor, supletea (mobilitatea), viteza de protectie de detoxifiere" anti-oxidativa (1) - Tabelul 3 i
- cooperarea eficienta (simultana i succesiva) a antioxidantilor primari, secundani
tertiari - Tabelul 4 (2).
Astfel, conectarea fiziologica a sistemelor anti-oxidante naturale cu

principalele reactii
metabolice
exergonice:
glicoliza (anaerobA)
untul
pentozofosfat (aerob) asigura o regenerare (resursele endogene) continua a

substratelor (in forma reclusa): NADPH i GSH.
Conectarea este direct legata de actiunea enzimatica a GSH peroxidazei

asupra peroxizilor lipidici. Reticulul endoplasmatic (anaerob) sintetizeaza acizi
grai polinesaturati, iar in mitocondrii (compartimentul aerob al celulei)
consecutiv furnizarii cu mare randament prin oxidare a energiei metabolice

(inmagazinat in legaturile macroergice) se formeaza prin peroxidare (stress
oxidativ
peroxidativ) peroxizii lipidici i in final pigmentii (de uzura imbatranire) lipofuscinici.
In schimb,
enzimele superoxid dismutaza i catalaza functioneaza
neconectat i in medii mai putin complexe, cu un caracter predominant anaerob:

citoplasma i spatiul extracelular.
www.dacoromanica.ro
223
Tabel 3. Mecanisme biologice de apdrare anti-oxidantd determinante

In asigurarea rezistentei i longevittii (1)
1. Mecanisme non enzimatice

ascorbat (vitamina C): hidrosolubil
urat: hidrosolubil, quencher pentru oxigenul singlet
bilirubind: legatd de albumind acizi grai
ceruloplasmina: proteind plasmaticd
I3-caroten (provitamina A): liposolubil, quencher pentru
oxigenul singlet
a-tocoferol (vitamina E): liposolubil, legat de membrane
ubiquinol - 10 (coenzima Q 10): liposolubil, legat de
membrane
ergotioneind: tesutul muscular
2. Mecanisme enzimatice
superoxid dismutazele: tipurile Cu / Zn i Mn
glutation peroxidazele: tipurile Se i non-Se
catalaze: hemoproteide
3. Enzime auxiliare
NADPH - quinon oxidoreductaza: reducerea a 2 electroni
epoxid hidrolaza: reducerea a 2 electroni
UDP-glucoronil transferaza: enzima de conjugare
sulfo transferaza: enzima de conjugare
GSH S-transferaza: enzima' de conjugare
GSSG reductaza
glucozo-6-fosfat dehidrogenaza: aprovizionare cu NADPH
enzimele de export al GSSG
www.dacoromanica.ro
224
Tabel 4. Sistemul antioxidant - clasificare functionald i temporald:

functii si componente (2)
Antioxidantii primari
functii: previn formarea speciilor noi de radicali liberi
0 componente: Superoxid dismutaza
Glutation peroxidaza
Ceruloplasmina
Transferina
Feritina
O
Antioxidantii secundani
functii: inlocuiesc radicalii liberi nou formati inainte ca ei sA initieze
reactii in lant, deoarece aceste reactii in lant pot conduce la
deteriorarea celulard si formarea ulterioard de radicali liberi
0 componente: Vitamina E
Vitamina C
13-caroten (provitamina A)
Acid uric
Bilirubind
Albumind
O
Antioxidantii tertiari
O functii: repard structurile celulare - subcelulare - macromoleculare
deteriorate de cdtre atacul radicalilor liberi
0 componente: Enzimele de reparare a ADN
Metionin sulfoxid reductaza
In Capitolul 5 am ardtat cA reteaua de anti-oxidanti este localizatd practic in
toate compartimentele tisulare cfit si polivalenta" functionalA a anti-oxidantilor,

reprezentatd de proprietatea unui singur anti-oxidant de a neutraliza mai multe
specii diferite de radicali liberi. Polivalenta" acestor anti-oxidanti (vitamina C,
vitamina E, GSH peroxidaza etc.) constituie in fapt redundanta functionald.
Promptitudinea apdrdrii anti-oxidante este doveditd prin faptul cd enzimele
cu caracter anti-oxidant si anume superoxid dismutaza si catalaza au cele mai mari
viteze de reactie (cca. 2 x 109 M"' s'1). Aceastd proprietate le conferd un dublu
avantaj in apdrarea anti-oxidantd: eficientd maxima si independentd de actiune
(functioneazd independent de formarea unor substraturi sau coenzime).
Mdrirea suplimentard a eficientei anti-oxidantilor se realizeazd prin actiunea
sinergicd - alturi de principalele sisteme cu functie specified de apdrare antioxidana - a numeroase substante cu un rol metabolic total diferit, dar care pose& si
proprietdti-actiuni anti-oxidante. Sursa lor este dubld:
www.dacoromanica.ro
225
endogend (organism): glucoza, acid dihidrolipoic, acid uric, taurina,

creatinina, carnozina, vitamina A cu derivatii ei, caroteni, estrogeni,
poliamine, metalotioneine, albumine; si
exogend (alimentatie): acid fitic, flavonoizi, polifenoli.
Concepte bio-medicale moderne in activarea cerebralA,

antagonizarea stresului i decelerarea
Fundamentarea terapiilor moderne anti-oxidante, a medicatiilor avansate
scavengers si medicamentelor" biologice-metabolice anti-stres / anti-imbdtrnire
ale anilor '90 si 2000 a fost fcutd in mod remarcabil de cercetarea stiintificd
medicaid romneascd cu chteva decenii in urind.
Astfcl, au fost consacrate in literatura stiintificd internationald o serie de

concepte bio-medicale noi in antagonizarea stresului si imbdtranirii, care au deschis
directii / capitole originale in terapiile etio-patogenice, medicatiiie ortomoieculare,
terapiiie homeostaziante i in medicatiiie de activare cerebraid reunite in noua
medicind holisticd.
In acelasi timp, s-a continuat in mod strdlucit traditia medicaid, terapeutica,
geronto-geriatricd, anti-imbdtrnire i pro-longevitate romneasca inscrisd la nivel
international prin contributiile prof. C. I. Parhon si prof. A. Asian (vezi Capitolui 3).
Astfel, Prof. C. I. Parhon a demonstrat incd din anul 1948 actiunile

terapeutice si eficienta anti-senescentd (profilacticd, terapeuticd si in recuperare) a
vitaminei E - un puternic anti-oxidant natural, metabolic, biologic, redescoperitd"
de americani la nivelui anilor '80 ca medicatie anti-oxidantd, anti-stres oxidativ
pentru decelerarea imbdtrnirii.
De asemenea, Prof. A. Asian prin descoperirea medicamenteior geriatrice
Gerovital H3 in anul 1956 (esterul di etil amino etanolului cu acidul para amino
benzoic) si ulterior Aslavital a initiat medicatia scavenger si anti-oxidantd a anilor
'90 (di etil amino etanol - jumtate din molecula Gerovitalului - fiind un scavenger /
anti-oxidant metabolic).
Prof. dr. S. Oeriu si Dr. chim. I. Oeriu au fundamentat - la nivelui anilor '60
si '70 - rolul esential al grupdrilor tiolice / disulfurice in functionarea sistemelor mecanismelor homeostatice anti-imbdtrnire i anti-stres in medicina (patologie
terapie) i biologic.
Rezultatele acestor prioritti stiintifice au fost publicate in numeroase

reviste stiintifice internationale (Journal of Gerontology, Experimental
Gerontology, Gerontology, Chemotherapia, Zeitschrift fiir Alternforschung, Revue
Franaise de Grontologie, Giornale di Gerontologia etc.) si in prestigioase

monografii de specialitate (Biological Aspects of Aging - 1962, Advances in
Gerontological Research, vol. 1 - 1964, Grupeirile tiolice $i rolul lor in biologie 1977 etc.).
Cercearile au stabilit ca imbardnirea (normaid i patologicd) provoacd o

dismetabolie complexi si generald, progresivd i amplificatd cu inaintarea in varstd
www.dacoromanica.ro
226
tradusd prin 3 mecanisme anti-homeostatice (dezechilibre biochimice) specifice (10,

11, 13, 18, 19):
0 scdderea / pierderea grupdrilor metilice (metionind, S-adenozil-L-metionind,

colind etc.) i a proceselor metabolice de metilare (enzime: trans metilaze, trans
hidroxi metilaze, trans formilaze, trans acilaze etc.; sinteza hormonilor /

neuromediatorilor: adrenalina, acetilcolina, melatonina etc.; metilarea: lipidelor,
proteinelor, coenzimelor, acizilor nucleici etc.);
saderea / pierderea grupdrilor tiolice, -SH, reduse (cistein i derivati de

cisteind: N-acetil cisteind, pantotenil cisteind, glutation-SH, CoA-SH, acid
lipoic-SH), a proceselor de reducere (active metabolic, donatoare de grupdri SH i dehidrogenaze: NADH2, NADPH2, FMNH2, FADH2) i a proceselor de
detoxifiere (a radicalilor liberi, substantelor oxidante, metale grele, derivati
halogenati, compui horneo / heterociclici, conservanti alimentari, substante
cancerigene etc.).
concomitent cu acumularea / creterea grupdrilor disulfurice, -S-S-, oxidate

(cistind, glutation-S-S-),
a proceselor de oxidare (rigidizare
sadere
metabolicd, exces de grupdri -S-S-), a reziduurilor metabolice / subcelulare

insolubile (proteine, enzime, pigmenti lipofuscinici i ceroidici etc.), a
proceselor de intoxicare (cu aceleai toxice metabolice - de stres, imbdtrdnire,
alimentare, profesionale, accidentale - epurate prin procesele de detoxifiere de
la pct. 0).
Parcurgerea ontogenezei normale (tank > adult > bdtran: vdrsta a treia >
Wean: vfirsta a patra) i patologice (boli organice, degenerative) se caracterizeazb
prin acumularea legaturilor disulfurice intra- i intermoleculare, care este i cauza
efect al scaderii (oxiddrii) gruprilor tiolice. Sunt dereglate in cascada procesele

redox (energetice), sunt provocate tulburdri in sinteza i degradarea tioaminoacizilor
i a aminoacizilor liberi care participa la metabolismul acestora, sunt blocate /

consumate grupdrile -SH (active metabolic), cresc legdturile -S-S- (oxidate) intre
complexele proteice / enzimatice, provocnd mdrirea stabilittii (insolubilizdrii) lor,
reducerea capacittii dinamice, scdderea potentialului de biosintezd i de
autoreinnoire / regenerare metabolicd - subcelulard - celulard.
Acest fenomen biologic general (la oameni, animale i plante) se amplified'
dismetabolic prin tulburdri in activitatea enzimelor tiolice, a vitaminelor - coenzime
(in special a celor incluse in sinteza enzimaticd), prin deregldri in activitatea i

sinteza hormonilor / neuromediatorilor i prin noi dismetabolii propagate in serie
(glucidice, lipidice, protidice, ale acizilor nucleici, energetice), care duc la progresia
unei stdri de hipoanabolism (stres anabolic), cuplatd cu o stare de hipercatabolism
(stres catabolic).
Prof. dr. S. Oeriu i Dr. chim. I. Oeriu au creat - in baza descoperirii i

caracterizdrii dismetaboliilor tiolice / disulfurice (-SH/-S-S-) i a celor privind
demetilarea (pierderea -CH3) in procesele de stres i imbdtrdnire - un medicament
biologic, metabolic i homeostaziant deosebit de eficient impotriva imbdtrdnirii:
www.dacoromanica.ro
227
Folcisteina U (Prof. dr. S. Oeriu si Dr. chim. I. Oeriu). Folcisteina U este un

donator ortomolecular de grupdri -SI active metabolic (protejate anti-oxidativ /
mascate metabolic prin ciclizare in acid tioazolidin carboxilic), potentate prin acid
folie si stabilizate cu sulfosalicilat de litiu i calciu (8, 12) - Tabelul 5.
Trebuie remarcat ea' medicamentul Folcisteina
reprezintd in
complementaritate latura terapeuticd a teoriei / bolitor radicalilor liberi (Prof. Dr. D.
Harman, 1956) in patogenezd, stres i imbdtrnire.
Universalitatea cauzald (la regnul animal si vegetal) a dismetaboliilor tiolice
/ disulfurice si metilice determind spectrul larg, diversitatea i eficienta terapeuticd
In corectarea lor, respectiv domeniul terapeutic al medicamentului ortomolecular,
metabolic si biologic Foicisteina U in stres, imbdtrnire si patologie, in profilaxie,
terapie si recuperare, la bdrbat i femeie, de la tank, la adult si mai ales la bdtrni:
terapia stresului, a patologiei nevrotice (neurastenie), trofic general, biostimulator, creste rezistenta organismului, imunostimulare;
decelerarea imbdtranirii, activare cerebrald neurometabolicd, redresarea functiilor
cognitive (memorie, atentie, gindire, performantd cognitiv), actiune antilipofuscinoformatoare, lipofuscinolizd i protectie mitocondriald;
profilaxia aterosclerozei, scade lipidemia si colesterolul;
terapia tulburdrilor endocrine: menopauzd, andropauzd, tulburdri de dinamicd

sexuald, prostatitd;
hepatoprotectie si regenerare hepatica in: hepatite cronice - toxice, virale i cirozd
hepaticd;
radioprotectie, medicatie scavenger (anti-radicali liberi) si anti-oxidantd;
boli reumatice si de colagen: reumatism cronic, degenerativ, poliartroze,
sclerodermie;
trofic specific pentru piele i fanere: in alopecie etc.
Alte cercetdri avansate romnesti, efectuate dupd anul 1970 in domeniul

stresului, imbdtrnirii i patologiei neuro-psihice - in directie etio-patogenicd si
terapeuticd - au condus la introducerea si consacrarea in literatura stiintificd

lipofuscinoliza /
internationald de noi concepte bio-medicale i terapeutice:
medicatie anti-stres
ceroidoliza, transport si epurare lipopigmenti prelucrati,
terapie sinergicd anti-stres (cronic, oxidativ) /
anabolic / anti-stres catabolic si
anti-uzurd / anti-imbdtrnire.
Rezultatele initiate au fost publicate in anul 1974 in Brain Research,

Organul stiintific oficial al IBRO - International Brain Research Organization (21).
Dupd 1990, colectivelor de cercetare din Bucuresti (Dr. D. Riga, Dr. S. Riga si col.)
s-au addugat si cele de la Timisoara (Prof. Dr. Fr. Schneider si col.), iar rezultatele
au fost publicate de asemenea in reviste stiintifice (Archives of Gerontology and
Geriatrics, Gerontology, Age etc.) i monografii internationale (Pharmacology of
Aging Processes - 1994, Ltpofuscin and Ceroid Pigments - 1995, Stress: Basic
Mechanisms and Clinical Implications - 1995, Towards Prologation of the Healthy
Life Span - 1998 etc.).
www.dacoromanica.ro
228
Tabelul 5. Trepiedul conceptiei etiologie
terapie (cauzala, specified,

patogenie
etio-patogenica) fondat si dezvoltatd terapeutic In directia medicinei
anti-Imbatrnire: Folcisteina U - S. Oeriu si I. Oeriu (8, 12);
Antagonic-Stress - S. Riga si D. Riga (27, 43, 46, 49)
Efecte
Cauze
Patologie (dismetabolii)
Terapie
HOMEOSTAZIE / DISMETABOLII
ADAPTARE
PRIMARE
Metilare / Demetilare
(+) -CH3 / () -CH3
Tanr
etio-patogeneza
Sanatos
terapie
Terapie
S tres
Uzura, imbatranire
Patologie (boli)
/6
./11
Bio-reducere /
Bio-oxidare
Grupari: tiolice / disulfurice
:
(+) -SH / (+) -S-S-
./0
DISMETABOLII SECUNDARE
Stres
Aparare
(oxidativ)
anti-oxidanta :
Anabolism (A) / Catabolism (C):
(acizi nucleici, proteine, enzime):
Reciclare / Acumulare
dceuri
deeuri
.1
0/.
./
/.
HIPER A / hipo C
hipo A / HIPER C
PROCESE G L 0 B A L E () / (+)
Stres
/
Anti-stres :
/
Regenerare
imbatranire / Longevitate
Uzura
OD
II.
(10) Oeriu, S., Tanase, I., Biochemical aspects of aging. II. The aminoacids in the biochemical mechanisms of aging rate
of processes in man, pp. 273-288. In: N. W. Shock (ed.), Biological Aspects of Aging, Columbia Univ. Press, New
York, NY, 1962;
(II) Oeriu, S., Proteins in development and senescence, pp. 23-85. In: B. L. Strehler (ed.), Advances in Gerontological
Research, vol. 1, Academic Press, New York, NY, 1964;
(13) Oeriu, S., Oeriu, I., Grupeirile tiolice fi rolul lor in biologie, Ed. Academiei, Bucuresti, 1977;
Riga, S., Aspecte motfofitnctionale spectfice mbtrnirii sistemului nervas central. Dinamica pigmentilor
lipofuscinici in functie de vdrstil i tratament, Lucrare de Licenta, Inst Med. Farm., Bucuresti, 1971;
Riga, S., Pambuccian, G., Oeriu, S., Changes in lipofuscin pigments of rat central nervous system under SH
groups releasing substances' influence, 9th Int. Cong. Gerontol., vol. 3, p. 383, Kiev, USSR, 1972;
Riga, S., Studii asupra acizilor nucleici din sistemul net-vos central in procesele de senescenpl, Teza de Doctoral,
Institutul de Medicina i Fannacie, Bucuresti, 1976;
Riga, S., Riga, D., Dynamics of lipofitscin pigments, directing factor of brain aging, 6e Congrs Mdical
International de la Fdration Internationale des Rsistants (FIR), p. 70, Prague, CS, 1976;
(48) Riga, S., Riga, D., Terapii modeme de activare cerebral anti-stres si anti4mbilttrnire, pp. 415-440. In: D.
Prelipceanu, R Mihailescu, R Teodorescu (eds.), Tratat de sand' tate mintal, vol. 1, Ed. Enciclopedica, Bucuresti,
2000;
(52) Riga, D., Riga, S., Halalau, F., Schneider, F., Neurono-glial mechanisms in brain protection, aging demleation and
neuro-psycho-longevity, pp. 223-235. In: R. Kla12., R. Goldman (eds.), Anti-Aging Therapeutics, vol. 8, American
www.dacoromanica.ro
229
Aceste cercetdri s-au desfd5urat secvential 5i au condus:
intr-o prima fazd la addncirea relatiilor etiologic-patogenice in determinismul

pluricauzal i interconditionarea multifactoriald stres 4> uzuri 4-> Imbfitrnire
4-> patologie neuro-psihici (18, 20, 21, 25, 27, 28, 36, 37, 47),
ulterior la investigarea succesivd a unor monoterapii anti-stres, anti-uzurd
anti-senescentd / senilitate (19, 21, 22, 23, 24, 26),
iar in final la elaborarea j verificarea unei multiterapii spe. cifice sinergice
(terapie homeostaziantd, ortomoleculard, holisticd) de antagonizare a stresului
acut 5i cronic (psihic, biologic, oxidativ, anabolic, catabolic, hipoxic, ischemic),
a uzurii 5i imbdtrdnirii neuro-psiho-biologice (normale, accelerate, patologice) medicamentul Antagonic-Stress (17, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 38).
Fundamentarea noilor concepte bio-medicale 5i terapeutice a fost fdeutA

prin numeroase studii - atdt ale autorilor medicamentului cdt 5i studii independente
efectuate de alti cerceatori romdni: preclinice (experimentale) 5i clinice /
paraclinice (in patologia de stres, stres-dependentd, psihiatried, neurologicd,
geriatricd), raportate la loturi martor (animal) sau placebo (om) 5i comparate cu alte
medicamente (psihotone, neurometabolice, de cerebroprotectie, neurovasculare).
Astfel, studiile preclinice multicentrice au evidentiat o serie de mecanisme
terapeutice eficiente anti-stres acut / cronic i anti-senescent la nivel biologic,

neurometabolic i neurostructural, in legaturd directd cu medicatia homeostaziantd
5i ortomolecularl
Stresul acut, provocat experimental prin contentia 5obolanilor timp de 24
ore (metoda clasicd H. Selye) se repercutd 5i se obiectiveazd multiplu:
la nivel de individ prin mdsurarea mortalittii;
la nivel de organ prin ulcerul de stres" - nr. (%) animalelor care fac
ulcer, suprafata (cm2) leziunilor ulceroase 5i % ulceratiilor gastrice
(suprafata leziunilor raportate la suprafata stomacului);
la nivel metabolic prin stresul oxidativ" - in sdnge prin dozarea acizilor
gra5i non-esterificati (mEq/1) i superoxid dismutazei (U/ml) 5i in creier
prin investigarea capaciatii de a reduce peroxidarea lipidicd.
Au fost testate comparativ - in aplicare profilacticd anti-stres acut monoterapii vs. multiterapie sinergicd specified (6, 53):
Meclofenoxat: esterul dimetilaminoetanolului (precursorul ACh
cerebrale i fosfolipidelor cerebrale) cu acidul p-clorfenoxiacetic (un
fitohormon, auxin);
Acid nicotinic (vitamina PP, normolipemiant, anti-stres i anti-stres
ischemic); 5i
Antagonic-Stress (multiterapie sinergicd specified anti-stres).
Studiile biochimice i morfopatologice au obiectivat la nivel sistemic, sdnge
5i stomac actiunile anti-stres acut, anti-stres oxidativ i anti-ulceroase, cat 5i

superioritatea terapeutic a multiterapiei sinergice specifice fatd de Meclofenoxat sau Acid nicotinic: in reducerea mortalittii, in mic5orarea % de ulcero5i la
www.dacoromanica.ro
230
supravietuitorii care au racut ulcer de stres, in reducerea - numdrului, suprafetei i

procentului de ulceratii gastrice, in scAderea acizilor grai non-esterificati din sange
(mdriti prin stres) i in creterea superoxid dismutazei din sfinge (scdzutd de stres).
Actiunile terapeutice anti-stres cronic / oxidativ i anti-senescenti au fost
investigate la nivelul creierului - un adevdrat acumulator" al stresului, stresului
psihic, stresului oxidativ, al uzurii cerebrate i senescentei neuro-psihice - in cele 2
directii complementare:
actiuni anti-stres catabolic prin antagonizarea peroxiddrii i prin eliminarea

dqeurilor peroxidate (lipofuscind, ceroid i proteine insolubile);
actiuni anti-stres anabolic prin regenerarea (redresarea) anabolicd - sinteza de
ARN i proteine (totale i solubile).
Mecanismele anti-senescent de inhibitie terapeuticd a lipofuscino- i

ceroido-genezei completate i cu datele din literaturd sunt urmdtoarele:
capacitatea marcatd a medicamentului Geriforte, tonic anti-stres i geriatric din
anumite vegetate (55) de a genera o productie ridicatd de superoxid dismutazd

(care Mid:turd foarte activ radicalii anionici superoxizi) i de catalazd (care
participd la eliminarea peroxidului de hidrogen);
activitatea eficientd a psihotonicelor neurometabolice: Piritinol (14),
Meclofenoxat (14) - singur sau in compozitia medicamentului Antagonic-Stress
- precum i Dimetilaminoetanol (jumdtatea aminoalcool din esterul Meclofenoxatului) ca scavengeri (captatori) de radicali liberi hidroxil;
actiunea anti-oxidantd a Metioninei in monoterapie (7, 17, 23) sau din

medicamentul psihotrop Antagonic-Stress (29, 39).
Actiunea acestor mecanisme profilactice" anti-stres, anti-uzurd i antiimbdtrdnire este asociatd cu mecanisme complementare care conduc la hidratare
celulard i la o cantitate crescutd de enzime hidrolitice lizozomale i astfel la o
capacitate superioard de prelucrare a depozitelor de lipofiiscind i ceroid din celulele
nervoase:
creterea sintezei de ARN prin Meclofenoxat (35, 58), Acid orotic (33) i
Antagonic-Stress (27, 33, 34, 38);
crqterea sintezei de proteine totale i proteine solubile in apd prin Meclofenoxat

(35, 57), Acid orotic (33) i Antagonic-Stress (29, 33, 34, 38).
Mecanismele de accelerare terapeuticd pentru reducerea, dizolvarea

eliminarea pigmentilor lipofuscinici i ceroidici sunt reprezentate de:
intensificarea activitatii componentilor principali ai sistemelor de reciclare din
neuroni i glii (4);
sistemele de reparare ale ADN-ului, sistemele lizozomale i proteinazele
peptidazele din citosol;
creterea sintezei de ARN i proteine cerebrate prin medicamente nootrope, antistres (oxidativ) i anti-imbdtrdnire (34, 35, 38) suplimenteazd anabolismul celular
pentru o mai blind functionare a componentilor sistemelor de reciclare neuronale
i gliale;
www.dacoromanica.ro
231
functionarea optima a citomembranelor si membranelor celulare, prin restabilirea

fluidittii lor lipidice:
> Meclofenoxatul, dupd trecerea barierei hemato-encefalice este
incorporat in membranele neuronale (59), descreste continutul de

potasiu intracelular si produce o rehidratare importantd a citoplasmei
neuronale, deshidratar prin procesul de senescentd;
lipofuscino- si ceroido-liza neuronald, gliald si capilard; traseur centripet capilar
> glie --> neuron reprezintd atat calea de hrdnire trofica neuronald cu anaboliti si
de aprovizionare cu surse de energie cat si calea terapeuticd - traseul pe care il
parcurge un medicament neurotrop-psihotrop dupd ce a depdsit bariera hematoencefalick in acest mod medicamentele lipofuscinolitice actioneazd succesiv, in
secventd capilard, gliald si neuronal pentru fragmentarea - dezagregarea - si
disolutia pigmentilor (30, 31, 32, 37);
Actiunea acestor medicamente neuro-psiho-metabolice curative" si de

recuperare" anti-stres, anti-uzurd si anti-senescentd cerebrald este incheiatd
prin:
transferul neurono > glio ---> endotelial al lipofuscinei si ceroidului prelucrat si
In final eliminarea capilard a pigmentului inalt prelucrat; traseul centrifug, invers
celui precedent centripet, reprezintd calea normald de eliminare (excretie") a

catabolitilor rezultati in urma functiondrii celulelor nervoase, dar si o altd cale
terapeutic de eliminare a deseurilor stresului oxidativ" - epurarea tesutului
nervos de lipofuscind si ceroid (pigmenti in prealabil inalt prelucrati, ca rezultat
al folosirii primului traseu, centripet).
Reglarea (stimularea) terapeuticd a mecanismelor de regenerare anabolicd
(anti-stres anabolic) se produce in trepte si este similard (ca gradualitate inversa)

actiunii anti-stres catabolic:
etapa neurometabolia si funcional-a: mdrirea (in fapt redresarea) sintezei de

ARN total neuronal si a proteinelor nervoase - solubile In apd si totale, prin
Meclofenoxat (29, 33, 34, 35, 38, 57), si prin Acid orotic (33);
regenerarea ultrastructural: repopularea neuronald cu ribozomi liberi si reticul
endoplasmic rugos prin Antagonic-Stress (29, 34, 35, 38);
regenerarea structurald: repopularca neuronald cu corpi tigroizi (corpi Nissl,

structuri specifice numai neuronilor, care reprezintd stive, aglomerdri de reticul
endoplasmic rugos si ribozomi liberi) prin Antagonic-Stress (29, 34, 35, 38, 49).
Semnificatia terapeuticd a regenerdrii anabolice in tesutul nervos
obiectivatd prin redresarea ARN-ului total si proteinelor (solubile si totale) este

multipld si rezultd din 3 grupe diferite de fenomene:
0 in conditii de agresiune aceste macromolecule biologice sunt scdzute,
scdderea lor fiind asociatd obligatoriu cu mdrirea peroxiddrii:
in stresul: acut / cronic, psihic / somatic, oxidativ / peroxidativ;
in stadiul (de alarmd sau de adaptare imediatd) si stadiul III
(de epuizare, uzurd) ale sindromului general de adaptare;
www.dacoromanica.ro
232
in uzura neuro-psiho-biologick declinul mental dependent de vdrstd,
involutie (neuro-psihicd) si imbOtrdnirea normald;

in senescenta cerebrald patologicd (senilitate): bolle psihiatrice
neurologice.
reprezint macromolecule informationale si anti-stres:
si
din stadiul II (de rezistentk adaptare de lungd duratd) al sindromului

general de adaptare;
suportul neuro-psiho-biologic al memoriei de lungd duratd (ARN); lar
acidul orotic (precursorul natural, biologic, ortomolecular al: bazelor
azotate nucleice pirimidinice --> nucleozizi --> nucleotizi --> acizi nucleici;
al nucleotidelor pirimidinice macroergice - UTP, CTP, TTP; si al
coenzimelor - UTP-glucozd, UDP-galactozA, CDP-colind) actioneazd el

insusi ca o substantd naturald anti-stres.
3 redresarea acestor macromolecule induce complementar lipofuscino- ceroidoliza si eliminarea lipofuscinei / ceroidului, prin cresterea sintezei de enzime
hidrolitice lizozomale, care asigurd in acest mod o capacitate superioard de
prelucrare (reciclare, digestie liticd) a depozitelor de lipofuscind si ceroid care
s-au acumulat in celulele nervoase.
Actiunile neurometabolice si anti-stres (oxidativ, catabolic, anabolic,

hipoxic, ischemic, lipofuscino-ceroido litice) realizate prin medicatie biologick
ortomoleculard sunt exprimate in plan psihic prin multiple efecte homeostaziante
(17, 29, 42, 43, 44, 50, 54):
in sfera cognitivd: efecte nootrope multiple de redresare a atentiei, concentrArii,
memoriei, proceselor de gdndire, invtare, capacitatii cognitive;
in sfera afectivd': efecte psihotone, antidepresive, anxiolitice, psihostabilizatoare.
Terapii medicamentoase de activare cerebrali

anti-stres i anti-imbitrnire
Importanta si complexitatea apdrdrii anti-oxidante ca mecanism natural al
rezistentei biologice, al adaptdrii anti-stres si al longeviatii celulare (inclusiv
neuronald) oferd directiile de cercetare si sursele terapeutice (medicamentoase) in
refacerea sistemelor anti-oxidante, care sunt scdzute (depOsite, decompensate, au
eficientd redus) In stresul oxidativ, uzura biologica si imbdtrdnirea organismului
(inclusiv senescenta cerebrald).
Radicalii liberi si stresul oxidativ sunt generati in mod normal in timpul

metabolismelor celulare. Amplificarea si acumularea in timp a atacului radicalilor
liberi si stresului oxidativ (stres cronic) - exprimatd prin dezechilibrare supraunitard
a raportului: exces pro-oxidanti / deficit anti-oxidanti - provoacd perturbarea
subunitard neurometabolia a balantei: anabolism / catabolism in directia stres
anabolic (hipo-anabolism) / stres catabolic (hiper-catabolism) + acumulare
intracelulard de deseuri insolubile (20, 27, 51).
www.dacoromanica.ro
233
Lipidele celulare nesaturate suferd in prezenta radicalilor liberi

peroxidri chiar inainte de a intra In lizozomi. Ulterior, deoarece lizozomii sunt
lipsiti de sistemele antioxidante operative ale citoplasmei i contin mai mult fier
i cupru deat alte componente ale celulei, aceste metale actioneazd asemenea
unor puternici catalizatori (pro-oxidanti) in peroxidarea lipidelor captate de

lizozomi (15, 16).
Ci peroxidative similare sunt prezente i la proteinele caulare atdt inainte
at i dup intrarea lor in lizozomi. Proteinele functionale sunt inactivate prin stresul
oxidativ, iar acumularea proteinelor deteriorate cu vdrsta i prin factorii inductori
dep4qte capacitatea sistemelor proteolitice. Deoarece prin creterea de proteine
oxidate se marqte i tendinta la formarea de legaturi incrucipte covalente
disulfurice, se produc in final agegate insolubile inalt polimerizate i peroxidate

ale proteinelor i lipidelor alterate, specifice proceselor de stres oxidativ, uzurd
biologica i imbdtranire (2, 25, 26, 27, 28).
In conditii fiziologice toate proteinele
celuiare (din
componenta
citomembranelor at i cele din citosol) sunt sintetizate i degradate (hidrolizate)

continuu. Produii catabolismului protidic, care nu sunt reutilizati, se acumulezd
progresiv in lizozomi cu uzura i varsta. in plus, in timp (in imbtranirea

fiziologia) se constata un declin de sinteza al unor hidrolaze (proteaze) lizozomale,
care de asemenea poate fi indus experimental prin inhibitori ai acestor enzime (5),
precum leupeptina sau E64C sau alti factori dismetabolici. Consecintele finale sunt
acumularea intracelulard a lipofuscinei (in senescenta normald) i ceroidului (in
imbtednirea patologicd), care accentueazd dereglarile din metabolismul i
functionalitatea celulelor.
Rezulta ca, pentru asigurarea eficientei psihofarmacoterapiei anti-stres

(oxidativ, cronic), anti-uzurd neuropsihicd i anti-senescenta cerebrala este necesard
i obligatorie o dubla directionare:
CI
atat orientarea specified in directie etio-patogenica, homeostazianta,
alostaziant i ortomoleculard;
0 cat i interventia multipld sinergia neurometabolia i neurovasculard
prin terapia de activare cerebrald.
La rdndul ei eficienta terapeuticd este determinata de gradul / aria de

cuprindere i interventie complexa in at mai multe mecanisme etiologic-patogenice
i dismetabolii:
anti-stres oxidativ i catabolic: anti-lipofuscino (ceroido) formatoare,
lipofuscino (ceroido) litice i eliminare a lipofuscinei (ceroidului);
anti-stres anabolic: regenerare anabolia - metabolia, ultrastructurald i
functionald;
anti-stres hipoxic - ischemic: antispastice / vasodilatatoare i energoactive;

anti-stres metabolic: normolipeminate, normoglicemiante i antitoxice.
www.dacoromanica.ro
234
Dezideratele (obiectivele) mentionate sunt realizate in diverse grade de

eficienta - prin mono-terapii (individuale), multi-terapii (specifice sinergice) i
terapii combinate (scheme terapeutice medicamentoase), directionate anti-stres
(oxidativ), anti-uzura i anti-senescenta / senilitate si reglate (calitativ / cantitativ) in
functie directa de gravitatea diagnosticului etio-patogenic - Tabelele 6, 7, 8 i 9.
Tabel 6. Sinteza unor cercetdri comparative multicentrice romaneti privind

decelerarea terapeuticd la om a senescentei / senilitatii prin mijloace
moderne de activare cerebrald (17, 29, 44, 46, 49, 50)
Etio-patogenie
> Terapii de activare cerebrala: decelerarea

Imbatranirii -4 cresterea longevitatii
si teorii ale imbatranirii
> Activare (imbogatire) nespecifica/specifica

psiho-socio-senzoriala
terapia, efectul PLACEBO
terapii specifice
O Deprivarea (saracirea) cronica

psiho-socio-senzoriala
teoria use it or lose it"

teoria neurotrofica
Medicatie de activare cerebral

componenta neuro-vasculara
(anti-ischemica si anti-hipoxica):
NICERGOLINA - monoterapie
O Agresionarea cerebrala cronicd prin

ischemie-hipoxie-hipoxidoza
teoria vasculara a imbatranirii
teoria disfunctiei celulei endoteliale
neuro-vasculare
--->
O Agresionarea cerebral cronica prin

radicali liberi-stres oxidativ
teoria radicalilor liberi
teoria stresului oxidativ
-4 Medicatie de activare cerebral
O Etio-patogenia Imbatranirii (cerebrale):

multicauzala si multifactoriala
deteriorarea sistemica progresiva a
nivelurilor de organizare biologica
-4 Terapie (medicatie) multivalenta

sinergica de activare cerebral
anti-stres (psihic, biologic, metabolic,
oxidativ, ischemic, hipoxic) si
anti-senescenta cerebral (neuro-psihica)
ANTAGONIC-STRESS - multiterapie
specifica, simultana si sinergica
cu mecanism si actiune trivalenta:
- functional - informationala
(inter)relatii de amplificare, agravare
si accelerare a dezechilibrelor
metabolice, pierderilor functionale si
leziunilor microstructurale.
componenta anti-oxidanta si neurometabolicd (scavenger si anti-stres oxidativ)

MECLOFENOXAT - monoterapie
anti-stres, anti-uzura si anti-Imbatranire.
www.dacoromanica.ro
235
Tabel 7. Directii terapeutice moderne In medicatia de imbogatire cognitiva pentru

antagonizarea deteriorarii (pierderii) cognitive din tulburrile mentale
organice (17, 29, 44, 46, 50, 54)
Mecanisme etio-patogenice cerebrale
Directii terapeutice
Tulburari neuro (micro) circulatorii

reducerea fluxului cerebral sangvin
scaderea oxigenarii nervoase
reducerea metabolismului cerebral
0 vasodilatatoare cerebral&
(clasa Nicergolina etc.)
0 anti-oxidante (Vitamina E etc.)
0 anti-coagulante
0 anti-agregante trombocitare
Scaderea (deficitul, alterarea)

metabolismelor cerebrale
metabolismul energetic
(oxigen, glucoza, ATP etc.)
hipo anabolism
hiper catabolism
0 activatori (imbogatire) metabolici

medicatie de neuro(cerebro)protectie
clasa Meclofenoxat si derivati
clasa Piracetam si derivati
clasa Piritinol si derivati
clasa precursori / derivati de Colina
Pierderea (deficitul) de neurotransmitatori

0 strategii restitutive
reducerea enzimelor de sinteza
scaderea (pierderea) neuronilor care
sintetizeaza. neurotransmitatorii
- deficit colinergic
- medicatie colinergica
scaderea sintezei de ACh
precursori (de Incarcare) colinergici
descresterea receptorilor colinergici M2
agonisti colinergici
presinaptici (muscarinici)
facilitatori colinergici
- deficite: catecolaminergic
inhibitori de colinesteraza
serotoninergic
- inhibitori de MAO tip B
medicatie serotoninergica
Degradarea membranelor neuronale
(privind fluiditatea si continutul
de colesterol etc.)
Acumularea intracelulara a
ionilor de calciu
0 stabilizatori de (neuro)membrane
Gangliozide (GM1)
Fosfaditil serina
0 antagoniti de calciu
(blocanti ai canalelor de calciu)
Degradarea mentinerii si repararii

(plasticitatii si regenerarii) neuronale
0 factori neurotrofici (factori de cretere)

NGF (factorul de cretere nervoasa)
<=>
patogeneza
Etiologie
multi-cauzala si multi-factoriala
0 terapii combinate si multi-terapie

medicament ANTAGONIC-STRESS
www.dacoromanica.ro
236
Tabel 8. Bazele metabolice ortomoleculare in terapia stresului oxidativ i

ischemiei cerebrale (3, 17, 29, 43, 44, 46, 50)
Substante biologice
1. Anti-oxidanti/captatori de radicali liberi:
a-Tocoferol (Vitamina E)
Acid ascorbic (Vitamina C)
Mecanisme de actiune
- antagonizeaza stresul oxidativ prin
mecanisme scavenger si anti-oxidante
Man itol
Glutation
Catalaza
Superoxid dismutazA (SOD)
2. Derivati de aminoetanol/neuroactivatori
CDP - etanol amina:
(Citidin 5 - difosfat etanol amina)
CDP - colina:
(CDP - trimetil amino etanol)
Meclofenoxat:
(p-clor fenoxi acetat de
dimetil amino etanol)
- inverseaza reactia etanolamino fosfotransferaza

- descreste productia de acizi grasi liberi
- induce sinteza fosfolipidelor
- inverseaza reactia colino fosfotransferaza
- descreste productia de acizi grasi liberi
- induce sinteza fosfolipidelor
- scavenger de radicali liberi
- anti-stres oxidativ si anti-senescenta
- anti-lipofuscinic si lipofuscinolitic
- neuroactivator cerebral, anti-hipoxic,
Imbogateste metabolismul energetic
- precursor natural de acetil colina (ACh)
3. Derivati de metionina
Metionina:
S-Adenozil-L-metionina (SAM) :
4. Prostaciclina (PGI2):
- scavenger de radicali liberi, anti-oxidant

- anti-lipofuscinic si lipofuscinolitic
- precursor de SAM
- imbunatateste metabolismul energetic
- reduce edemul cerebral
- anti-depresiv
- vasodilatare
- descreste agregarea trombocitelor
5. Gangliozide
- prezervA structura membranelor
- intervine In regenerarea neuronala
GM1 gangliozid :
6. Fibrinolizine / activatori ai fibrinolizei

StreptokinazA:
Urokinaza:
Activator al plasmogenului tisular:
7. Compozitie biologia multipla sinergia:

anti-stres (oxidativ) si anti-senescenta
(medicamentul Antagonic-Stress)
- fibrinolizd (liza trombilor)

- fibrinoliza (liza trombilor)
- ftbrinoliza (liza trombilor)
- actiuni conjugate sinergic de activare
nootropa, psihotropa si cerebroprotectie
- actiuni de stimulare neurometabolia si
cerebrovasculara
- sinergic nootrop, psihoton, antidepresiv,
anti-hipoxic, anti-ischemic, lipofuscinolitic
www.dacoromanica.ro
237
Tabel 9. Medicatia modera de activare cerebrald vasculard utilizatd in senescentA

i senilitate (39, 41, 48)
Clasa terapeuticd
1.
Vasodilatatoare cerebraie
Di hidro ergo peptine

(ergolid mesilati)
Ergoline
Vincamine
Ginkgolide
Bilobalide
Piperazine
Bencyclan
Buflomedil
Fenil etanol amine
9. Esteri de di etil amino etanol
10.Isoquinoline
11.Ubiquinone
12. Acid nicotinic i derivati
(R = retard)
Co-dercotoxind (Mesilat de Co-dergocrind):

mesilati de di hidro ergo cornind +
di hidro ergo cristind +
di hidro ergo criptind
(Hydergin, Dihidroergotoxine, Ergoceps,
Ergotam, Redergin, Santamin, Secatoxin)
Nicergolind (Sermion, Nicerium )
Metylsergide (Deseril, Desernil, Sansert)
Lisuride (Lysenil, Cuvalit, Dopergine)
Vincamind (Oxybral, Devincan, Vincadar,
Vincofor, Cetal)
Etil apo vincamind (Vinpocentind, Cavinton)
Extractul EGb 761 din frunzele de GinIcgo Biloba
(Tanakan, Tebokan, Bilobil, Ginkor Fort)
Cinnarizind (Stugeron, Dimitronal, Glanil,
Midronal, Cerepar, Cinnacet)
Flunarizina (Siberium)
Piribedil (Pronoran)
Fludilat (Halidor, Angiociclan, Flussema)
Bufledil (Fonzylone, Dialon, Vardolin, Loftyl)
Nylidrin (Buphenine)
Isoxsuprine (Duvadilan, Vasodilan)
Ifenprodil (Vadilex)
Suloctidil
Oxyferdrine
Tinofedrine
Naftidrofuril (Dusodril, Praxilene, Naftihexal,
Naftilong, Naftilux)
Procaind (esterul acidului p-amino benzoic cu
di etil amino etanol)
Gerovital H3, Aslavital
Papaverind (Cerebid, Dipav, Pavabid, Pavadon)
Ubiquinond (Coenzima Q10)
Idebenone (hidroxil decil ubiquinond)
Acid nicotinic (simplu i/sau retardat), (Niacin,
Daskil, Lipolyt, Nicodan, Nicyl, Niconacid)
Nicotinil alcool (Epicol R, Niacol, Ronicol,
Nicotal, Niltuvin)
Nicotin amidd (Vitamina PP)
Xantinol nicotinat (esterul acidului nicotinic cu
xantinolul), (Jupal, Sadamin, Complamin)
Inozitol nicotinat (Dilexpal)
www.dacoromanica.ro
238
13.Xantine
(R = retard)
14. Medicatia sinergicd cu actiune

vasodilatatoare cerebrald
complexd
rapidA + prelungitA + sustinutd
(fazA gastrica + fazd entericd)
Pentifilin
Pentoxifilin (Trental, Torental, Pentilin, Pentox,
Pentohexal, Elorgan, Kinetal, Agapurin R,
Claudiat R, Oxopurin R, Ralofekt R, Vasonit R)
Cosaldon (Pentifilin + Acid nicotinic)
Xantinol nicotinat (esterul acidului nicotinic cu
xantinolul)
medicamentul Antagonic - Stress
(pro-medicament, medicament, nutriceutic)
de protectie i activare cerebrald:
neuro-vasculard, neuro-metabolicd, nootropicA,
anti-stres, anti-uzurd i anti-Imbdtrnire
In Tabelul 6 este prezentatd sinteza unor cercetdri comparative multicentrice

romdnesti (Antagonic-Stress vs. placebo, vs. Nicergolind si vs. Meclofenoxat) in
decelerarea terapeuticA la om a imbdtrdnirii normale / patologice prin mijloace
moderne de activare cerebrald. CorespunzAtor etio-patogeniei i teoriilor
imbdtrdnirii (din stdnga tabelului) sunt detaliate terapiile de activare cerebrald (in
dreapta tabelului) pentru decelerarea senescentei / senilittiisi cresterea longeviatii
active sdndtoase.
Tabelul 7 sistematizeazd directiile terapeutice moderne exprimate prin

medicatia de imbogatire cognitivd utilizatA in scopul antagonizdrii pierderii
cognitive din tulburdrile mentale organice, fiind structurat conceptual ca i tabelul
precedent. in stdnga sunt evidentiate mecanismele etio-patogenice cerebrale
implicate in etiologia si patogeneza neuro-psiho-geriatricd, lar in dreapta tabelului

sunt prezentate in mod complementar directiile terapeutice i clasele de
medicamente corespunzdtoare.
In Tabelul 8 sunt redate bazele metabolice ortomoleculare in terapia

stresului oxidativ (acut / cronic) i ischemiei / hipoxiei cerebrale. Sunt
prezentate comparativ substantele biologice / metabolice (in stfinga tabelului)
complementar cu mecanismele lor de actiune anti-stres i anti-senescentd (in
dreapta tabelului).
Tabelul 9 sintetizeazd - in functie de structura chimicd i mecanismele de
actiune - medicatia actuald de activare cerebrald vasculard aplicatd in senesce* si
senilitate. in stdriga tabelului sunt prezentate 14 clase terapeutice de vasodilatatoare
cerebrale, iar in dreapta sunt enumerate cele mai reprezentative medicamente, dupd
gradul de utilizare terapeuticd.
In concluzie, trebuie sA evidentiem - ea' numeroase studii din literatura

mondiald de specialitate relevd atdt interfata" dismetabolicd comund stres > uzurd
> imbdtrnire: normald --> patologicd, cat i superioritatea terapeutic a interventiei
etio-patogenice (fatd de tratamentele simptomatice), a medicatiei neurometabolice
www.dacoromanica.ro
239
ortomoleculare (fatd de produsele sintetice) si a multi-terapiilor sinergice specifice

(fatd de monoterapii si chiar terapii combinate).
In acest fel, activarea cerebrald prin medicatie sinergia. neurometabolicd
(48) devine un factor important in functionarea optima a sistemului nervos, in

cresterea posibilittilor de adaptare (42, 43) si de realizare a performantei la
vdrstnici (54).
Activarea cerebral trebuie s fie insotitd de profilaxia si tratamentul

specific bolilor majore asociate bdtrdnetii (56), precum si de aplicarea celorlalte
principii si strategii anti-imbdtrdnire si pro-longevitate.
species, pp. 1-28. In: W. Pierpaoli, N. Fabris (eds.), Physiological Senescence
and its Postponement: Theoretical Approaches and Rational Interventions,
York, NY, 1991.
Davies, K. J. A., Protein oxidation, protein cross-linking, and proteolysis in the
formation of lipofuscin: rationale and methods for the measurement of protein
degradation, pp. 109-133. In: I. Zs.-Nagy (ed.), Lipofuscin - 1987: State of the
Art, Akadmiai Kiad6 and Elsevier, Budapest and Amsterdam, 1988.
Farooqui, A. A., Haun, S. E., Horrocks, L. A., Ischemia and hypoxia, pp. 867883. In: G. I. Siegel, B. W. Agranoff, R. Wayne Albers, P. E. Molinoff (eds.),
Basic Neurochemistry, 5th ed., Raven Press, New York, NY, 1994.
Hannan, D., Lipofuscin and ceroid formation: the cellular recycling system,
pp. 3-15. In: E. A. Porta (ed.), Lipofuscin and Ceroid Pigments, Plenum Press,
New York, NY, 1990.
Ivy, G. O., Gurd, J. W., A proteinase inhibitor model of lipofuscin formation,
pp. 83-108. In:
I.
Zs.-Nagy (ed.), Lipofuscin - 1987: State of the Art,
Acadmiai Kiad6 and Elsevier, Budapest and Amsterdam, 1988.

Mederle, C., Schneider, F., Buftea, A., Anti-stress action and gastric protection
in contention stress by Antagonic-Stress formula, 1st World Cong. Stress,

Program and Abstracts, p. 63, Bethesda, MD, 1994.
Meerson, F. Z. Adaptation, Stress, and Prophylaxis, Springer, Berlin, 1984.
Ministerul Sank**, Produse farmaceutice folosite in practica medicalei

Fokisteina U (Prof Dr. S. Oeriu), p. 197, Ed. Medicaid, Bucuresti, 1982.
Nandy, K., Properties of neuronal lipofuscin pigment in mice, Acta
Neuropathol. (Berl.), 19: 25-31, 1971.
Oeriu, S., Tdnase, I., Biochemical aspects of aging. II. The aminoacids in the
biochemical mechanisms of aging rate of processes in man, pp. 273-288. In:
N.W. Shock (ed.), Biological Aspects of Aging, Columbia Univ. Press, New
York, NY, 1962.
www.dacoromanica.ro
240
Oeriu, S., Proteins in development and senescence, pp. 23-85. In: B. L. Strehler
(ed.), Advances in Gerontological Research, voL 1, Academic Press, New

York, NY, 1964.
Oeriu, S., Oeriu, I., Folcisteina U. Monografia medicamentuluL Ministerul

Industriei Chimice - Centrala Industriala de Medicamente, Bucureti, 1974.
Oeriu, S., Oeriu, I., Grupeirile do/ice fi rolul lor in biologie, Ed. Academiei
Romane, Bucureti, 1977.
Pavlik, A., Pilar, J., Protection of cell proteins against free-radical attack by
nootropic drugs: scavenger effect of pyritinol confirmed by electron spin
resonance spectroscopy, NeuropharmacoL, 28: 557-561, 1989.
Porta, E. A., Tissue lipoperoxidation and lipofuscin accumulation as influenced
by age, type of dietary fat and level of vitamin E in rats, pp. 37-74. In: E. Aloj-
Totaro, P. Glees, F. A. Pisanti (eds.), Advances in Age Pigments Research,

Pergamon Press, Oxford, 1987.
Porta, E. A., Advances in age pigment research, Arch. GerontoL Geriatr., 12:
303-320, 1991.
Predescu, V., Riga, D., Riga, S., et al., Antagonic-Stress: A new treatment
in gerontopsychiatry and for a healthy productive life, pp. 315-331, In: I.
Zs-Nagy, D. Harman, K. Kitani (eds.), Pharmacology of Aging Processes:
Methods of Assessment and Potential Interventions, Ann. New York Acad.
Riga, S., Aspecte morfolunclionale specifice imbdtreinirii sistemuui nervos
central. Dinamica pigmentilor lipofuscinici in functie de veirstei fi tratament
Lucrare de Licenta, Institutul de Medicina i Farmacie, Bucureti, 1971.
central nervous system under -SH groups' releasing substances' influence, 9th
Int Cong. GerontoL, Abstracts, vol. 3, p. 383, Kiev, U.S.S.R., 1972.
Riga, S., Riga, D., Effects of centrophenoxine on the lipofiiscin pigments in the
Riga, D., Riga, S., Age pigment mobilization agents, brain aging prevention
factors, Czech. Symp. Int. Particip. on Prevention in Geriatrics, Abstracts, pp.
101-102, Bratislava, CS, 1975.
Riga, S., Studies on nucleic acids in the central nervous system in
senescence processes. Ph. D. Thesis, "Carol Davila" University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, RO, 1976.
Riga, S., Riga, D., Dynamics of lipofuscin pigments, directing factor of brain
aging, 6e Cong. Md. Int Fd Int des Rsistants (FIR), Rsums, p. 70,
Prague, CS, 1976.
www.dacoromanica.ro
241
Riga, D., Riga, S. et al., Subcellular genesis of the nerve lipofuscin pigments,
Acta Anat., 99: 307-308, 1977.
Riga, D., Riga, S., Selektive lipofuszinolytishe Effekte von Centrophenoxin am
Nervensystem alter Ratten, pp. 22-27. In: J. Kugler (ed.), Hirnstoffwechsel und
Hirndurchblutung, Schnetztor Verlag, Konstanz, Schweiz, 1977.
Riga, S., Riga, D., A synthetic model for the neuro-psycho-biologic stress
system, 3rd Int. Cong. Clin. PsychopathoL, Abstacts, p. 16, Timioara, RO, 1992.
vulnerability, 3rd Int. Cong. Clin. PsychopatoL, Abstracts, p. 17, Timiwara,

Romania, 1992.
process for manufacturing thereof
(Antagonic-Stress
drug),
Patent

Property Organization (WIPO), Geneva, CH, 1994-1995; AU Pat. 1998; Eur.
Pat. 1999; KR Pat. 1999; RU Pat. 2000; US Pat. 2001; CN Pat. 2001; CA Pat.
2002; JP Pat. 2003; BR Pat. 2005.
Riga, S., Riga, D., Antagonic-Stress: A therapeutic composition for
deceleration of aging. I. Brain lipofuscinolytic activity demonstrated by light
and fluorescence microscopy, Archives of Gerontology and Geriatrics

(International Journal Integrating Experimental, Clinical and Social Studies
on Aging), 19(S4): 217-226, 1994.
Riga, D., Riga, S., Antagonic-Stress: A therapeutic composition for
deceleration of aging. II. Brain lipofuscinolytic activity demonstrated by

electron microscopy, Archives of Gerontology and Geriatrics (International
Journal Integrating Experimental, Clinical and Social Studies on Aging),
19(S4): 227-234, 1994.
Riga, D., Riga, S., Badil, V., Accelerated lipofuscino- and ceroidolysis by
Meclofenoxate and Antagonic-Stress in the brain tissue, 1st World Cong.
Stress, Program and Abstracts, p. 71, Bethesda, MD, 1994.
Riga, S., Riga, D., RNA and protein biosynthesis stimulation by Orotic acid
and Antagonic-Stress in stressed aging brain, 1st World Cong. Stress, Program
and Abstracts, p. 72, Bethesda, 1994.
Riga, D., Riga, S., Neurometabolic antioxidative therapy in stress and aging. I.
Preclinical studies (a synthesis), 7th Int. Montreux Cong. Stress, Abstracts,

p. 77, Montreux, CH, 1995.
Riga, D., Riga, S., Anti-aging actions of nootropic medications in the aging
brain at macromolecular level, 3rd Eur. Cong. Gerontot (Ageing in a

Changing Europe), Abstracts, Section II (Medical Biological), abstract no.
053.0052, Amsterdam, NL, 1995.
www.dacoromanica.ro
242
pathology. A review. I. Biochemical and morphological properties, Rom. J.
Riga, D., Riga, S., Brain lipofuscinolysis and ceroidolysis, pp. 271-280. In: K.
Kitani, G. O. Ivy, H. Shimasaki (eds.), Lipofuscin and Ceroid Pigments. State
of the Art 1995, S. Karger, Basel, 1995.

McCarty, K. Pack, G. Cizza, E. Sternberg, P. W. Gold, R. KvetilanskS, (eds.),
Stress: Basic Mechanisms and Clinical Implications, Ann. New York Acad.
Riga, D., Riga, S., Regulation and optimization of the neuronal and glial
lysosomal systems by antioxidative and anabolic synergistic therapies efficient interventions in the prolongation of the functional life span and in the
brain aging deceleration, 5th Int. Symp. Orthomolec. Med. (Nutrition
Antioxidants in Aging and Disease), Program and Abstrats, Abstract no. P66,
pp. 148-149, So Paulo, Brazil, 1996.
Riga, D., Riga, S., Neuro-psiho-biologia stresului i a uzurii biologice, Revista
Romiin de Seinatate Mintalii, nr. 6(1): 11-15, 1997.
Riga, S., Riga, D., Directii moderne in psihofarmacoterapia stresului i a uzurii
biologice, Revista Romeincl de Saniltate Mintala nr. 6 (1): 21-26, 1997.
Riga, D., Riga, S., Prelipceanu, D., Mihailescu, R., Cerebral activation therapy
in the increase of neuropsychic adaptation, Rev. Farm. Bioquim. Univ. S.

Paulo, 34(S1 - Free Radical Research for the 21st Century): 215, 1998.
Riga, D., Riga, S., Antioxidative neurometabolic therapy in potentation of

antistress adaptation, Rev. Farm. Bioquim. Univ. S. Paulo, 34(S1 - Free
Radical Research for the 21st Century): 215, 1998.
Riga, S., Riga, D., Synergistic multitherapy - as rational strategy in aging multifactorial process, p. 477, In: D. Harman, R. Holliday, M. Meydani (eds.),
Riga, D., Riga, S., Correlation between lipofuscin accumulation and aging
neuropathology, p. 495, In: D. Harman, R. Holliday, M. Meydani (eds.),
Riga, S., Riga, D., Nootropic antioxidative therapy in stress, aging and related
disorders. II. Clinical review-1998, 2nd World Congress on Stress, Book of

Abstracts and CD-ROM (Conference Proceeding), Abstract no. 0146,
Melbourne, Australia, 1998.
www.dacoromanica.ro
243
Riga, D., Riga, S., Stres, stres oxidativ, imb&tranire i patologie neuro-psihicd,
pp. 211-225. In: D. Prelipceanu, R. Mihailescu, R. Teodorescu (eds.), Tratat de
S'nei late Mintard, vol. 1, Ed. Enciclopedica, Bucureti, 2000.
Riga, S., Riga, D., Terapii moderne de activare cerebral& anti-stres i antiimbdtranire, pp. 415-440. In: D. Prelipceanu, R. Mihailescu, R. Teodorescu
(eds.), Trata! de Seineitate Mintala vol. 1, Ed. Enciclopedick Bucurqti, 2000;
therapy in distress and aging. I. Preclinical synthesis - 2003, pp. 396-400. In: A.
D. N. J. de Grey (ed.), Strategies for Engineered Negligible Senescence.

Reasons Why Genuine Control of Aging May Be Foreseeable, Ann. New York
Senescence. Reasons Why Genuine Control of Aging May Be Foreseeable, Ann.
NY, 2004.
Riga, D., Riga, S., Hl5l&u, F., Schneider, F., Lipofuscin and ceroid pigments:
Riga, D., Riga, S., Hldldu, F., Schneider, F., Neurono-glial mechanisms in
brain protection, aging deceleration and neuro-psycho-longevity, pp. 223-235.
Schneider, F., Mederle, C., Matie, R., Acute contention stress in rats: effects of
biochemical protection by Antagonic-Stress formula, 1st World Cong. Stress,
Program and Abstracts, p. 74, Bethesda, MD, 1994.
Schneider, L. S., Tariot, P. N., Emerging drugs for Alzheimer's disease.
Mechanisms of action and prospects for cognitive enhancing medications,

Medical Clinics of North America, 78: 911-934, 1994.
Singh, B., Sharma, S. P., Goyal, R., Evaluation of Geriforte, an herbal geriatric
tonic, on antioxidant defense system in Wistar rats, pp. 170-173. In: I. Zs.Nagy, D. Harman, K. Kitani (eds.), Pharmacology of Aging Processes. Methods
of Assessment and Potential Interventions, Ann. New York Acad. Sci., vol. 717,
New York Academy of Sciences, New York, NY, 1994.
Syngle, A., Clinical perspective of the present status of treatment for major agerelated diseases, pp. 275-302. In: S. I. S. Rattan (ed.), Aging Interventions and
Therapies, World Scientific, Hackensack, NJ, 2005.
Zs.-Nagy, I., Nagy, K., Zs.-Nagy, V., Kalmar, A., Nagy, E., Alterations in total
content and solubility characteristics of proteins in rats brain and liver during
ageing and centrophenoxine treatment, Exp. Gerontol., 16: 229-240, 1981.
www.dacoromanica.ro
244
Zs.-Nagy, I., Semsei, I., Centrophenoxine increases the rates of total and mRNA
synthesis in the brain cortex of old rats: an explanation of its action in terms of
the membrane hypothesis of aging, Exp Gerontol., 19: 171-178, 1984.
Zs.-Nagy, I., The theoretical background and cellular autoregulation of
biological waste product formation, pp. 23-50. In: I. Zs.-Nagy (ed.), Lipofuscin
-
1987: State of the Art, Akadmiai Kiad6 and Elsevier, Budapest and
Amsterdam, 1988.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 11. MECANISME NEURONO-GLIALE IN

PROTECTIA CEREBRAL, DECELERAREA iMBXTRNIRII SI
IN NEURO-PSIHO-LONGEVITATE
The close anatomical associations between glia and neurons and
between glia and blood vessels were recognized by the earliest
neurohistologists, including Golgi and Cajal.
... glial cells, which are now recognized to play crucial roles
in neurogenesis, neural regeneration, and neural function.
Glia have been shown to interact with neurons in complex ways
that are essential for the normal health of ihe nervous system.
Abbott, N. J., Raff M. C., Preface, pp. XIII-XV. In: N. J. Abbott (ed.),
Glial-Neuronal Interaction, Annals of the New York Academy of Sciences,
vol. 633, New York Academy of Sciences, New York, NY, 1991
OBIECTIVE ALE MEDICINEI ANTI-IMBXTRNIRE

SI ALE STIINTELOR LONGEVITATII
Obiective i principii ale terapiilor de reintinerire
Administrarea pe termen lung a nutriceuticelor asociatA cu cea a factorilor
bioactivi de regenerare ne poate ajuta in cdutarea noasted de a realiza tintele

medicinei anti-imbdtrnire (1, 24, 25).
Aceste terapii actioneazd eficient in special asupra celor trei organe cardinale
ale individului (creier, inimd 5i ficat), la nivelurile metabolic, subcelular 5i celular.
In conformitate cu conceptul 5i formula ideald a actiunilor terapeutice,

medicina anti-aging 5i 5tiintele longevitAtii au principii 5i obiective generale 5i
specifice.
Ca principii generale, aceste tratamente ar trebui sd :

decelereze, antagonizeze 5i sd inlocuiascd cauzele imbdtrdnirii";
- diversifice, imbundfdteascd 5i sd creased eficient cauzele longevitdtii" (3);
- aibd simultan actiuni anti-stres, anti-uzurd 5i anti-imbdtrdnire (4, 23, 26, 31);
- protejeze, regleze sinergic 5i sa ajute la recuperarea metabolied functionald 5i
structurald in cele trei organe cheie amintite (ficat, inimd 5i creier), (5, 31, 35).
Ca obiective specifice, aceste terapii ar trebui sd:
restaureze balanta dintre stricdciunile produse de stresul oxidativ 5i procesele de
apdrare - refacere - reparare (38);
optimizeze homeostazia neurono-gliald perturbat (6), in special prin actiuni
anti-inflamatorii 5i anti-degenerative;
protejeze 5i sd aibd potentialitdti de reparare ale genomului modificat (38);
creased biosinteza ARN-ului ribozomal 5i proteinelor, 5i sd. activeze
poliribozomii 5i reticulul endoplasmic (40, 41);
-
www.dacoromanica.ro
246
- ofere protectie mitocondriald i sa inldture deeurile mitocondriale oxidate (1);

- reconfigureze i sd intensifice functiunile sistemelor catabolice subcelulare i a
celor de reciclare intracelulard i sa accelereze distrugerea i eliminarea
dewurilor subcelulare (15, 18).
Controlul anti-imbfitrnire al stresului oxidativ si al protectiei mitocondriale

Dei creierul reprezintd numai 2,5 % din greutatea corpului uman, el
utilizeaz aproximativ 17 % din debitul cardiac. in plus, creierul este cel mai aerob
organ, producnduli 5/6 din energia sa pe cale aerobd (reactii ale ciclului acidului
citric). Pe lang'd aceasta, neuronul are cantitatea cea mai mare de mitocondrii, iar
mitocondriile reprezintd centralele energetice aerobe ale celulei.
In sistemele biologice, atacul radicalilor liberi, stresul oxidativ i ischemic
(supra-productia de specii reactive ale oxigenului - ROS toxice), aldturi de

reducerea/deteriorarea aprdrilor anti-oxidante provoacd, mentin i accelereazd
procesele de imbdtrdnire i bolle radicalilor liberi, de ex.: imbdtrnirea patologicd,
ateroscleroza, bolle neuro-psihice, patologia inflamatorie-degenerativd, cancer
etc., (10, 13).
Mitocondriile modificate (alterate, stricate) constituie sursa principald a
lipopigmentilor (LP) cerebrali i/sau a gunoiului" subcelular care se acumuleazd
In neuroni/glii/celule endoteliale (39). Axa mitocondriald este de asemenea o
legdturd comuna intre stresurile cronice ischemice i oxidative *i procesele de
imbdtrnire (1, 11).
De aceea, medicina anti-imbdtrnire i medicina anti-stresului oxidativ

(produi naturali, nutriceutici, biologici i ortomoleculari) protejeazd structura
functia mitocondriilor din creier i constituie solutii efective in terapia geriatried i
cea anti-stres, precum i in promovarea longevitdtii (2, 3, 12, 30).
Reglarea disfunctiilor de virstii ale sistemului proteazomal-lizozomal
Una dintre principalele cauze ale disfunctiei in legdturd cu vArsta
sistemului proteazom-lizozomi este reprezentatd de acumularea progresiva i
stocarea LP in creier (39). LP cerebrali constituie un marker semnificativ in
imbdtrnirea post-mitotied normald i patologicd (32). in plus, acest gunoi"
biologic subcelular este corelat cu importante stricdciuni neuro-patologice, cauzale
i asociate, generdnd perturbarea homeostaziei neuronale i gliale, precum i
multiple deteriordri subcelulare, care au consecinte negative, incepnd de la
functionarea neuronului pnd la fiziologia sistemului nervos central - CNS (6).
In consecintd, prelucrarea, liza i eliminarea LP (2, 15, 18, 21) se pot
constitui intr-un mecanism important de restabilire a homeostaziei metabolice

celulare i tisulare, precum i ca terapii anti-stres, anti-senescentd i de reintinerire
(22). Asemenea terapie protejeazA, activeazd, intensified' i diversified' mecanismele
cerebrale naturale ale prolongevittii. Pe de aka' parte, aceste mecanisme
importante anti-imbdtrnire - prelucrarea, liza i eliminarea LP - sunt i ar trebui
www.dacoromanica.ro
247
fie precedate
urmate de alte actiuni, mecanisme
efecte de revitalizare
subcelulard sinergice (28, 29, 30, 42, 43).
Implementarea stilurilor de viat ssatoasi

Stilul (stilurile) de viatd rationald i sdndtoasd a fiintelor umane are (au)
puternice efecte de lungd duratd anti-senescentd i de reintinerire (12, 36, 37). in
plus, acest nou concept poate avea consecinte benefice i pentru evolutia umand
ulterioard.
Cu toate acestea, implementarea stilurilor de viatA sdnatoase necesitd

eforturi constante din partea societtii i de asemenea din partea indivizilor.
Societatea trebuie s faca cunoscutd prin toate mijloacele posibile de comunicare
avantaj ele acestei noi strategii pentru sanogeneza umand.
Din punct de vedere psihologic (cognitiv, emotional i volitiv) populatiile
adulte i in varst trebuie s parcurgd patru etape (procese) pentru a realiza aceastd
strategie de sndtate. Aceste etape sunt: cunoaterea, intelegerea, acceptarea

aplicarea zilnicd (7, 12, 30).
CILE METABOLICE CEREBRALE

TEN MEDICINA ANTI-LVIBXTRINIRE
Conceptul etio-patogenic i anti-homeostatic:

stres
uzuri imbAtrnire polipatologie
in ontogenezd, in timpul dezvoltdrii i functiondrii pe parcursul anilor,
finta umand este in mod continuu supusd la cloud procese profund negative:
agresiunea, reprezentat de disstresurile neuro-psiho-sociale i psiho-fizicochimico-biologice. Acestea pot fi disstresuri permanente, repetitive
cumulative (din punct de vedere temporal), i de asemenea, disstresuri

supraacute, acute, subacute, cronice i postcronice (din punct de vedere al
manifestkii);
uzura i deteriorarea bio-structurilor din organism - modificad i stricdciuni
moleculare-subcelulare-celulare, care se acumuleazd progresiv (29).
Aceste doud procese negative se agraveaz i se amplified reciproc, i
cauzeazd alte cloud procese consecutive: imbdtranirea acceleratA a intregului
organism i pluripatologia aferentd.
Interrelatiile temporale negative (simultane i repetitive) intre disstres, cu
prima fazd (de alarmd) i cea de a treia fazd (de epuizare) ale sindromului general
de adaptare, aldturi de uzurd, senescentd i polipatologie determind creterea

vulnerabiliatii organismelor mai in Val-st i descreterea adaptabiliatii lor (27,
29). Stresul oxidativ constituie venga etio-patogenicd i anti-homeostaticd cea mai
imbdtranire 4-> polipatologie, i de asemenea,
uzurd
comun in tetrada stres
reprezintd tinta terapeuticd in medicina anti-imbatranre i tiintele longevittii. (28,
29, 30, 31).
www.dacoromanica.ro
248
Terapia anti-stres, anti-uzur si anti-imbAtrinire (3A-SIA T)

In acord cu aceste obiective, noi am initiat, dezvoltat si urmdrit o strategie
cauzald (etio-patogenicd), care actioneazd in creier la nivelurile molecularesubcelulare-celulare. Aceastd strategie este reprezentatd de terapia anti-stres, antiuzurd si anti-imbdtrdnire (3A-SIA T).
3A-SIA T este o medicatie sinergic neurometabolicd si neurovasculard
(31). 3A-SIA T are o compozitie complementar. (28, 31, 33):
cu precddere pentru regenerarea anabolicd: Hidrooxopirimidin carboxilati /
Oxopirolidin acetamide (18,8% - 20,0%), Fructozd (0,6% - 0,7%), Amidd / acid
/ alcool nicotinic cu eliberare prelungia (4,1% - 5,3%), Litiu (0,025% 0,033%), Potasiu (2,5% - 2,9%), Magneziu (0,3% - 0,4%), Iod (0,005% 0,007%), Fosfat monoacid (2,6% - 3,5%);
In
special pentru homeostazie catabolicd, curdtare si eliminare deseuri:
Fenoxiacetati de aminoetanol / Fenoxiacetamide de aminoetil (31,0% - 33,1%),

Metionind (18,0% - 19,1%), Aspartat (9,7% - 10,6%), Fructozd (1,1% - 1,3%),
Vitamina* B1 (0,9% - 1,3%), Vitamina B6 (1,2% - 1,5%), Amidd / acid / alcool
nicotinic cu eliberare rapidd (1,1% - 1,3%), Magneziu (1,2% - 1,5%), Zinc

(0,3% - 0,7%), Sulfat (0,5% - 1,0%).
Calle metabolice cerebrale utilizate de terapiile anti-imbitrinire

Pentru fiinctionarea lui, tesutul nervos are doud cdi metabolice principale,
cu acelasi traseu, dar in directii (sensuri) opuse. Aceste dona rute sunt reprezentate
de:
-
arterioleruta de import (intrarea si calea de intrare): lumen arteriolar-capilar

capilare
celule nevrogliale
neuron;
sistemele nevrogliale
ruta de eliminare (calea de iesire si iesirea): neuroni
capilare-venule
lumen capilar - al venulelor.
Cele doud cdi (15, 26, 33) sunt utilizate in nutritia si metabolismul gliilor si
neuronilor (preluarea nutriceuticelor / anabolicelor si eliminarea catabolitilor /

deseurilor), precum si de terapiile anti-imbdtrnire si de reintinerire, pentru a-si
exercita actiunile, mecanismele si efectele.
Calea de import: capilar glie
neuron
In primul rnd factorii neuroactivi de regenerare ai 3A-SIA T activeazd
ariile arteriolare precapilare si capilare, si amelioreazd astfel aprovizionarea
neuronilor din plasma cu anaboliti, nutrienti specifici si nutriceutice, conducnd la
imbundttirea hrdnirii celulelor nervoase.
Apoi, prin actiunea asupra celulelor nevrogliale, 3A-SIA T (20, 23, 33):
amelioreazd fiinctia gliald;
distrug, disociazd si dizolvd conglomeratele gliale de LP (Figurile 2 - 10) prin
rehidratarea glioplasmei si actiuni litice asupra LP gliali; si
optimizarea cooperdrilor si interactiunilor glio-neuronale.
www.dacoromanica.ro
249
In neuroni, compusii terapeutici ai 3A-SIA T (19, 20, 23, 33):

intensifica apdrarea anti-oxidantd si au actiuni anti-LP-genetice prin
proprietdtile lor de curdtare;
cresc ARN ribozomal si ARN total, proteinele solubile in apd si proteinele

totale, si stimuleazd anabolismul cerebral (structural si functional), (Figura
1);
protejeazd si cresc numdrul de mitocondrii sdntoase si constituie un suport

pentru metabolismul energetic;
regleazd disfunctiile proteazom-lizozomale si enzimele conexe;
rehidrateazd neuroplasma (descrescutd cu inaintarea in va'rstd), care este
asociatd cu imbundttirea terapeuticA a functiei sistemelor de reciclare

subcelulard, initiazd ruperea depozitelor LP neuronale agregate, urmatd de
vacuolizdri, dezintegrdri si descresteri ale LP, precum si reducerea
proteinelor insolubile in apd.
Calea de eliminare: neuron glie capilar

In celulele nervoase, LP redusi si prelucrati sunt transportati in zonele
periferice neurosomale prin transport intracelular (Figura 1), (19, 20, 23, 34).
Transferul neurono-glial al LP procesati este initiat prin activarea unor
arii circumscrise neurono-gliale. Apoi, se produce transferul LP neuronali,
posibil printr-un proces localizat de exo-endocitozd intre neuroni si gliile
adiacente (in special microgliile parenchimatoase), (Figurile 2 si 3), (20, 23,
33).
Pe aceastd cale, gliile activate terapeutic (in special microgliile) se

transformd in colectori si transportori ai deseurilor cerebrale, si gunoiul" este
mutat din proximitatea neuronald, prin neuropil, cdtre ariile pericapilare (Figura
4), (20, 22, 23, 33).
Astfel, apare paradoxul microglial. Microgliile, celule cu o rata ridicatd
de diviziune, au citoplasma lor umplutd cu !And la 90 % LP (Figura 4). 0
explicatie a acestui paradox este dat de mecanismul glial al colectdrii si

transportului LP neuronal (pe lngd fagocitoza cu degradare a corpilor
apoptotici neuronali). Prelucrarea terapeuticd a LP gliali creste in vecindtatea
capilard (Figura 5). in final, LP vacuolizati si inalt procesati sunt transferati din
zonele pericapilare (picioruse" gliale, pericite, microglii perivasculare) in
capilare si venule (ariile postcapilare), si eliminati impreund cu catabolitii in
lumenul capilar (Figura 6), (20, 22, 23, 33, 34).
Mecanismul natural si modul de transport si eliminare al LP este obosit,
imperfect si incomplet (Figurile 7 si 9). Prin terapii specifice, acest mecanism
poate fi reorganizat intr-unul activ, complet si eficient (Figurile 8 si
10).
Figurile 8 si 10 arat configuratii ultrastructurale foarte modificate ale LP (inalt

prelucrate si in descrestere) in comparatie cu aspectele electronomicroscopice
prezente in Figurile 7 si 9, (20, 33, 34).
www.dacoromanica.ro
250
FIGURILE 1 - 6. Parcursul LP pe calea neuron > glie > capilar la grupul

bdtrdn stresat (obolani Wistar, 26,6 luni, deprivare socio-senzoriald)
la care s-a administrat terapia 3A-SIA T (timp de 2 luni).
Creier de obolan. Hipocamp. amp CA3. Stratul celulelor piramidale
(22, 31).
Figura 1. Conglomeratele LP au fost sparte (fdramate) i vacuolizate (prin

actiunea liticd asupra LP neuronali), in timp ce spatiile subcelulare
libere rezultate sunt ocupate de suprafete in extindere cu ribozomi
liberi i reticul endoplasmic rugos. Bara: 0,5 lam.
Figura 2. Transferul neurono-glial intercelular a determinat colectarea LP

neuronal (deeuri subcelulare anterior prelucrate in neuron) in
microglia adiacentd (glie parenchimatoasd). Bara: 0,5 gm.
www.dacoromanica.ro
251
Figura 3. Reziduurile subcelulare acumulate sunt supuse la transformare intragliald, initial prin procese de vacuolizare (activitate Iitic asupra
LP gliali). Bara: 0,5 p.m.
Figura 4. Microglia umplutd cu deeuri subcelulare (care continua procesul

de vacuolizare) migreazd cdtre polul vascular al neuropilului.
Bara:
www.dacoromanica.ro
252
Figura 5. Prin deplasarea celulei nevrogliale, sau prin transfer intercelular

glio-glial, gunoiul subcelular (puternic vacuolizat) este depozitat
In aria pericapilard (in pericit). Bara: 0,511m.
Figura 6. Dupd transportul final al deprilor subcelulare in celulele endoteliale,

urmeazd procesarea lor prin vacuolizare terminald (actiune liticd
asupra LP capilari) i apoi eliminarea in lumenul vascular.
Bara: 0,5 p.m.
www.dacoromanica.ro
253
Imagini comparative cu aspecte structurale total diferite:
FIGURILE 7 0 9. Grup batran stresat (obolani Wistar, 26,6 luni,

deprivare socio-sensoriala), (21)
FIGURILE 8 0 10. Grup batran stresat la care s-a administrat 3A-SIA T
timp de 2 luni (21)
Figura 7. Creier de obolan. Nucleus anterior hypothalami. Pericit supraincarcat

cu conglomerate tripolare extinse de LP, avand structur eterogena
neprelucratd.
Bara: 0,5 lAm.
Figura 8. Creier de obolan. Nucleus anterior hypothalami. Glie pericapilard

cu reducere intensa' de LP. Configuratii structurale tipice de LP
Malt prelucrati i de liza puternica a LP. Bara: 0,5m.
www.dacoromanica.ro
254
Imagini comparative cu aspecte structurale total diferite:
FIGURILE 7 0 9. Grup batran stresat (obolani Wistar, 26,6 luni,

deprivare socio-sensorial5), (21)
FIGURILE 8 0 10. Grup bstran stresat la care s-a administrat 3A-SIA T
timp de 2 luni (21)
Figura 9. Creier de obolan. Nucleus reticularis pontis oralis. Pericit suprainc5rcat

cu mase bipolare intinse de LP, de asemenca, avnd profiluri structurale
eterogene i neprocesate. Bara: 0,51.1.m.
Figura 10. Creier de obolan. Nucleus reticularis pontis oralis. Aspect ultrastructural al LP foarte diferit (reducere substantiald i prelucrare
inaintatd), In comparatie cu imaginea de mai sus, din Figura 9
(gramezi intinse de LP neprelucrate). Bara: 0,5 1.tm.
www.dacoromanica.ro
255
Tabelul 1 rezumd mecanismele subcelulare anti-imbdtrnire ale 3A-SIA T

privind reintinerirea catabolicd cerebrald (actiuni neuronale anti-lipofuscino- / anticeroido-formatoare, actiuni neuronale lipofuscino- / ceroido-litice, transfer neurono
glial lipofuscind / ceroid, actiuni gliale lipofuscino- / ceroido-litice, actiuni
capilare de lizd a deeurilor i in final eliminarea capilard a dqeurilor inalt

procesate (31).
Tabelul 2 prezintd comparativ rezultatele dinamicii LP (microscopie

opticd cantitativd) in 13 arii cerebrate selectate la 3 grupuri de obolani
(control-adult, control-bdtrin stresat i bdtran stresat tratat cu 3A-SIA T).
Terapia anti-imbdtrnire 3A-SIA T, administratd timp de 2 luni, a realizat o
foarte puternied descretere a LP in 5 regiuni SNC, o reducere puternicd a LP in
alte 5 zone cerebrate i o diminuare moderatd a LP in celelalte arii ale SNC (19,
26, 33).
Tabelul 3 aratd comparativ datele privind dinamica LP (microscopie

electronicd cantitativd) in 6 regiuni cerebrate selectate de la 3 grupuri de
obolani (control-bdtrdn stresat, bdtran stresat tratat cu Meclofenoxat i bdtran
stresat tratat cu 3A-SIA T). Terapia anti-imbdtranire 3A-SIA T, administratd
timp de 2 luni, a realizat o descrqtere semnificativd (cu diferente celulare i

regionale) a cantittii de LP in toate tipurile celulare ale tesutului nervos
(neuroni, glii parenchimatoase, nevroglii perivasculare, celule endoteliale), (21,
23, 26, 33).
STRATEGII ANTI-STRES, ANTI-IMBXTRNERE,

DE REIINTINERIRE SI LONGEVITATE
in creierul mamiferelor, compuOi 3A-SIA T i exercit actiunile antiimbdtrnire i de reintinerire, precum i cele de prelucrare i lizd ale LP, prin calea
vascular-metabolicd de la capilare, via celule nevrogliale la neuroni. in plus,

componentii 3A-SIA T activeazd de asemenea i calea inversa in care LP Matti
procesati sunt mutati, transportati i eliminati din neuroni, via sistemele gliale in
lumenul capilar (26).
Pe Ingd aceasta, administrarea pe termen lung a acestor terapii
neuroactive are i alte mecanisme, actiuni i efecte sinergice anti-imbdtrnire i de
reintinerire, i anume contribuie la:
- regenerarea anabolicd;
- imbundatirea energeticii subcelulare; i
- reglarea catabolismului cu prelucrarea, dizolvarea i eliminarea LP.
Astfel de terapii reprezintd noi posibilitdti in decelerarea imbdtranirii

cerebrate normale i patologice la nivel molecular i celular, cu creterea sdndtdtii
longevitdtii neuronale, precum i tratamente alternative i complementare in
neuro-psiho-geriatrie (26, 27, 30).
www.dacoromanica.ro
256
Tabel 1. 3A-SIA T anti-aging subcellular mechanisms in brain catabolic

rejuvenation (31)
Levels and actions
Neuronal
anti-lipofuscino /
anti-ceroido poietic actions
Neuronal
lipofuscino / ceroidolytic actions
Neurono > glial

lipofuscin / ceroid
transfer
Glial
lipauscino / ceroidolytic actions
Capillary
wasteo- lytic action
Capillary
highly processed
waste elimination
Mechanisms and effects

anti-catabolic pluriorganelle neuroprotection (mitochondria!
mainly)
by inhibition of the LP formation (wear and tear / age G ceroid
pigments, tertiary lysosomes, old lysosomes,
nonfitnctional insoluble peroxidated subcellular waste)
breaking up of the aggregated LP conglomerates
by successive disintegration
vacuolation of the nonfunctional insoluble subcellular
residues
by solubilization
accumulation in the neurosomal peripheral zones of the
subcellular garbage previously processed (broken up and
vacuolated)
by intracellular transport into the neuron
elimination of the processed subcellular residues from the
neuron
by neurono > glial intercellular transfer
collecting of the transferred subcellular waste into the
perineuronal glia (particularly into microglia, then into
astrocytes and oligodendrocytes) and their intraglial processing
(vacuolation)
by glial intracellular transport and by solubilization,
respectively
removal of the subcellular residues from the perineural glia,
their gathering in the pericapillary glia and areas (in the vascular
end-feet of astro- and microglia and in the pericytes) and
continuation of the intraglial processing (vacuolation)
by glial intracellular transport, by glio > glial intercellular
transfer or by migration of the microglia towards the vascular
pole of the neuropil, and by solubilization, respectively
elimination of the vacuolated subcellular garbage from
pericapillary glia and areas, and their accumulation in the
endothelial cells
by glio > endothelial intercellular transfer
processing of the trasferred subcellular residues (vacuolation)
and their removal from
the endothelial cells
by solubilization and by their outflow into the capillary lumen,
respectively
www.dacoromanica.ro
257
Tabel 2. Quantitative Light Microscopy (mean S.E.M.). Regional, Age- and
Treatment-Dependent Dynamics of the LP/Cell Area (%) in Rat Brain

Zones of CA, CO and TO (3A-SIA T) groups (19, 26, 33)
Brain area code
CO group
CA group
Very strong decrease in LP

1.
2.7 0.39
2.
3.
4.
5.
4.1 045
11.6 0.79
9.5 0.76
8.8 0.61
Strong decrease in LP
6.
2.3 0.25
7.
1.8 0.38
8.
9.
3.4 0.41
9.2 0.74
10.
8.7 0.67
Moderate decrease in LP
11.
3.9 0.36
12.
13.
3.1 0.48
9.8 0.83
15.8 1.47
22.3 1.74
36.7 1.94
34.8 1.86
35.3 1.89
14.4 1.30
TO group
8.2 0.63
11.7 0.95
20.7 1.67
18.5 1.56
18.6 1.51
% decrease in TO
'
48.1
47.5
43.6
46.8
47.3
39.6
38.8
24.9 1.76
33.6 1.94
32.5 1.83
8.7 0.64
7.4 0.58
16.4 1.44
20.9 1.59
20.4 1.66
20.1 1.64
17.6 1.33
30.6 1.73
14.2 1.27
12.8 1.11
21.2 1.70
29.4
27.3
30.7
12.1 1.46
34.1
37.8
37.2
Brain area codes:
Legend
LP = brain lipopigments
(lipofuscin and ceroid)
CA group = control adult group

Wistar rats, 10.5 months
CO group = control old stressed

group Wistar rats,
26.6 months
TO group = treated old stressed

group with 3A-SIA T
Wistar rats, 26.6 months
All differences in TO group against CO

are significant at p < 0.001 (ANOVA)
1. Pyramidal cell layer V of precentral

motor cerebral cortex
2. Pyramidal cell layer of CA3
hippocampal field
3. Nucleus reticularis tegmenti pontis
4. Nucleus reticularis pontis caudalis
5. Nucleus reticularis pontis oralis
6. Pyramidal cell layer III of postcentral
sensory cerebral cortex
7. Hypothalamus, nucleus anterior
8. Purkinje cell layer, Crus II, lobulus
ansiformis
9. Nucleus reticularis ventralis medullae
oblongatae
10. Nucleus reticularis dorsalis medullae
oblongatae
11. Basal ganglia, globus pallidus
12. Thalamus, nucleus ventralis
13. Anterior horn cells of cervical spinal cord
www.dacoromanica.ro
258
Tabel 3. Quantitative Electron Microscopy (mean S.E.M.). Zonal, Cell types,

Age- and Treatment-Dependent Dynamics of LP (Volumetric Density Fraction of the Cell Cytoplasm of LP) in the Rat Brain Regions of CO,
MF and TO (3A-SIA T) groups (21, 23, 26, 33)
Brain area
code
Type of nerve cell
Group
Neurons
1.
2.
3.
4.
5.
6.
CO
MF
TO
CO
MF
TO
CO
MF
TO
CO
MF
TO
CO
MF
TO
CO
MF
TO
14.3 + 1.53
10.4 1.38
7.7 0.71
18.4 1.60
14.7 1.58
10.3 1.44
11.2 0.95
9.0 0.74
6.5 0.71
27.1 2.27
21.3 1.93
15.5 2.56
25.9 2.17
19.8 2.33
12.9 1.00
24.4 2.00
20.0 1.97
13.3 0.78
Legend
CO = control old stressed group
MF = old stressed group with
Meclofenoxate treatment
TO = old stressed group

with 3A-SIA T
Perineuronal
glia
16.2 1.67
10.7 1.20
6.3 0.42
22.3 1.73
14.5 1.47
8.5 0.64
14.8 1.11
12.5 0.94
7.0 0.70
29.4 3.17
22.2 1.98
15.5 1.36
28.5 3.07
22.8 2.63
13.2 0.87
29.6 3.27
20.5 1.86
12.8 0.95
Perivascular
glia
23.3 1.55
8.7 0.69
4.2 0.30
26.7 1.95
14.6 1.21
7.7 0.74
17.9 1.42
Endothelial
cells
0.3 0.1
14.3 1.31
7.2 0.58
37.6 4.85
0.2 0.0
28.3 3.22
17.4 1.33
31.8 3.37
21.3 3.05
12.7 0.96
33.2 3.31
21.3 2.44
10.7 0.88
0.1 0.0
0.0 0.0
0.2 0.0
0.0 0.0
0.0 0.0
0.2 0.1
0.0 0.0
0.3 0.1
0.2 0.1
0.1 0.0
0.2 0.0
0.0 0.0
0.0 0.0
0.3 0.1
0.0 0.0
0.0 0.0
Brain area codes:

1. Precentral motor cortex
2. CA3 hippocampal field
3. Nucleus anterior hypothalami
4. Nucleus reticularis tegmenti
pontis
5. Nucleus reticularis pontis oralis
6. Nucleus reticularis pontis
caudalis
All differences
in MF group
against CO and
TO group
against CO and
against MF are
significant at
p <0.001
(ANO VA)
www.dacoromanica.ro
259
Dei sunt diferite, anumite

reintinerire
strategii anti-stress, anti-imbdtranire, de

i efecte
pro-longevitate au o serie de actiuni, mecanisme
homeostatice si adaptative comune la nivelurile moleculare
i celulare. Aceste
strategii cu mecanisme comune includ:
dicte sdntoase, nutriceutice i factori de regenerare bioactivi (24, 25, 36, 37);
restrictia caloricd cu nutritie adecvatd (CRAN), (8);
terapie de activare cerebrald cu antioxidanti, nootropice, activatori neurometabolici i neuro-vasculari (30, 31);
stimulare cognitivd, educarea-invdtarea continua a adultului i btrnului,

antrenarea i gimnastica creierului (7);
exercitiu regulat, activitate fizicd zilnicd si exercitii de rezistent (9);
hormezd - hormesis, incluznd stimularea adaptativd si niveluri scdzute de stres
(14, 16, 17).
Asocierea acestor terapii produce, amplificd i consolideaz sinergic
efectele (35), si reprezintd conceptul si strategia cea mai eficientd in profilaxia antiimbdtrnire, terapie si recuperare, precum
in sanogenezd si medicina pro-
longevitdtii (12, 32, 33, 37).
Lipopigmentii (LP) cerebrali - lipofuscina si ceroidul - reprezintd un

marker semnificativ in imbdtrnirea postmitoticd normald i patologicd. in plus,
acest gunoi" biologic este conectat la alte modificad neuropatologice, cauzale sau
asociate, ca de ex.:
- generarea dezechilibrelor homeostazice neuronale si gliale,
- multiple deteriorad subcelulare,
cu consecinte negative de la functionarea neuronului pana la fiziologia sistemului
nervos central in ansamblu.
De aceea, prelucrarea, liza si eliminarea LP cerebrali reprezintd unul din
mecanismele principale:
- ale restabilirii homeostaziei metabolice, celulare i subcelulare; precum si
- al terapiilor anti-imbdtrnire si de reintinerire.
In consecintA, mecanismele cerebrale naturale de prolongevitate sunt

protejate, activate, intensificate si diversificate.
Ames, B. N., Delaying the mitochondrial decay of aging, Ann. New York .Acad.
Sci., 1019: 406-411, 2004.
Arivazhagan, P., Panneerselvam, C., Alpha-lipoic acid increases Na+K+
ATPase activity and reduces lipofuscin accumulation, Ann. New York Acad.
Sci., 1019: 350-354, 2004.
species, Ann. New York Acad Sci., 621: 1-28, 1991.
www.dacoromanica.ro
260
Dierick, J.-F., Frippiat, C., Salmon, M., Chainiaux, F., Toussaint, O., Stress,
cells and tissue aging, pp. 101-125. In: S. I. S. Rattan (Cd.), Modulating Aging
and Longevity, Kluwer, Dordrecht, NL, 2003.
Hilp, T. Jr., W6rum, I., Csongor, J., Levey, A., Szab6, T., Pk, G. Y., Zs.Nagy, I., Effects of centrophenoxine on body composition and some
biochemical parameters of demented elderly people as revealed in a double

blind clinical trial, Arch. Gerontol. Geriatr., 10: 239-251, 1990.
Glees, P., Hasan, M., Lipofuscin in Neuronal Aging and Disease, G. Thieme
Stuttgart, DE, 1976.
Goldman, R., Klatz, R., Berger, L., Brain Fitness. Anti-Aging Strategies for
Achieving Super Mind Power, Broadway Books-Random House, New York,
NY, 1999.
Goto, S., Takahashi, R., Araki, S., Nakamoto, H., Dietary restriction initiated
in late adulthood can reverse age-related alterations of protein and protein

metabolism, Ann. New York Acad. Sci., 959: 50-56, 2002.
Goto, S., Radk, Z., Nyakas, C., Chung, H, Y., Naito, H., Takahashi, R.,
Nakamoto, H., Regular exercise. An effective means to reduce oxidative stress
in old rats, Ann. New York Acad. Sci., 1019: 471-474, 2004.
Harman, D., Free-radical theory of aging. Increasing the fimctional life span,
Ann. New York Acad. Sci., 717: 1-15, 1994.
Harman, D., Free radical theory of aging, pp. 15-31. In: R. Klatz, R. Goldman
(eds.) The Science of Anti-Aging Medicine, 2003 Update, American Academy
of Anti-Aging Medicine (A4M) Publications, Chicago, IL, 2003.
Klatz, R., Goldman, R. (eds.), The New Anti-Aging Revolution. Stopping the
Cock for a Younger, Sexier, Happier You !, Basic Health Pub!., North Bergen,
NJ, 2003.
Lee, H. K., DiMauro, S., Tanaka, M., Wei, Y.-H. (eds.), Mitochondrial
Pathogenesis. From Genes and Apoptosis to Aging and Disease. Ann. New
York Acad. Sci., vol 1011, New York Academy of Sciences, New York, NY,
2004.
Minois, N., Rattan, S. I. S., Hormesis in aging and longevity, pp.127-137. In:
In: S. I. S. Rattan (ed.), Modulating Aging and Longevity, Kluwer, Dordrecht,
NL, 2003.
Nandy, K., Experimental studies on centrophenoxine in aging brain, pp. 247-
260. In: K. Nandy (ed.), Geriatric Psychopharmacology, Elsevier / NorthHolland, New York, NY, 1979.
Rattan, S. I. S., Mechanisms of hormesis through mild heat stress on human
cells, Ann. New York Acad Sci., 1019: 554-558, 2004.
Rattan, S. I. S., Principles and practice of hormesis as an aging intervention.
In: S. I. S. Rattan (ed.), Aging Interventions and Therapies, World Scientific,
Singapore, 365-377, 2005.
www.dacoromanica.ro
261
Riga, S., Riga, D., Antagonic-Stress: a therapeutic composition for
deceleration of aging. I. Brain lipofuscinolytic activity demonstrated by

light and fluorescence microscopy, Arch. Gerontol. Geriatr., 19(S4): 217226, 1994.
Riga, D., Riga, S., Antagonic-Stress: a therapeutic composition'for deceleration
of aging. II. Brain lipofuscinolytic activity demonstrated by electron
microscopy, Arch. Gerontol. Geriatr., 19(S4): 227-234, 1994.
Riga, D., Riga, S., Badild, V., Accelerated lipofuscino- and ceroidolysis by
Meclofenoxate and Antagonic-Stress in the brain tissue, 1st World Congress on
Stress, Bethesda, MD. October 4-7, 1994, Program and Abstracts. Abstarct no.
208, p. 71, 1994.
Riga, D., Riga, S., Brain lipofuscinolysis and ceroidolysis - to be or not to be,
Gerontology, 41(S2): 271-280, 1995.

McCarty, K. Pack, G. Cizza, E. Sternberg, P. W. Gold, R. Kvetrlans14
(eds.), Stress: Basic Mechanisms and Clinical Implications, Ann. New
1995.
Riga, S., Riga, D., Synergistic multitherapy as rational strategy in aging:

multifactorial process, p. 477. In: D. Harman, R. Holliday, M. Meydani (eds.),

Riga, D., SENS acquires SENSe: present and future anti-aging strategies. J
Anti-Aging Med, 6: 231-236, 2003.
therapy in distress and aging. I. Preclinical synthesis - 2003, pp. 396-400.

In:
A. D. N. J. de Grey (ed.), Strategies for Engineered Negligible

Ann. New York Acad. Sci., vol. 1019, New York Academy of Sciences,
New York, NY, 2004.
York, NY, 2004.
www.dacoromanica.ro
262
Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Prelipceanu, D., Mihailescu, R., Protective
and cerebral activating therapies with anti-stress, anti-impairment and anti-
aging actions, pp. 64-69. In: E. Sorel, D. Prelipceanu (eds.), Images of

Psychiatry - Romania. 21st Centwy Romanian Psychiatry. Ed. Infomedica,
Bucuresti, RO, 2004.
Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Romanian priorities in the biology of stress
and regenerative medicine, pp. 69-75. In: E. Sorel, D. Prelipceanu (eds.),

Images of Psychiatry - Romania. 2Ist Century Romanian Psychiatty. Ed.
Infomedica, Bucuresti, RO, 2004.
Riga, S., Riga, D., Prelipceanu, D., Mihailescu, R., Schneider, F., Romanian
priorities in stress therapy and prolongevity medicine, pp. 75-81. In: E. Sorel,
D. Prelipceanu (eds.), Images of Psychiatiy - Romania. 21st Century Romanian
Psychiatry, Ed. Infomedica, Bucuresti, RO, 2004.
process for manufacturing thereof (Antagonic-Stress drug), Patent
Property Organization (WIPO), Geneva, Switzerland, 1994-1995; AU Pat.
1998; Eur. Pat. 1999; KR Pat. 1999; RU Pat. 2000; US Pat. 2001; CN Pat.
2001; CA Pat. 2002; JP Pat. 2003; BR Pat. 2005.
Riga, D., Riga, S., Eldllu, F., Schneider, F., Lipofuscin and ceroid pigments:
Riga, D., Riga, S., Hdldldu, F., Schneider, F., Neurono-glial mechanisms in
brain protection, aging deceleration, and neuro-psycho-longevity, pp. 223-235.
Academy of Anti-Aging Medicine, Chicago, EL, 2006.
Riga, S., Riga, D., Schneider, F., FlTlau, F., Processing, lysis and elimination
of brain lipopigments in rejuvenation therapies, pp. 383-387. In: S. Rattan, P.
NY, 2006.
Rosenfeldt, F., Miller, F., Nagley, P., Hadj, A., Marasco, S., Quick, D.,
Sheeran, F., Wowk, M., Pepe, S., Response of the senescent heart to stress.
Clinical therapeutic strategies and quest for mitochondrial predictors of

biological age, Ann. New York Acad Sci., 1019: 78-84, 2004.
Simopoulous, A. P. (ed.) Nutrition and Fitness 1. Obesity, the Metabolic

Syndrome, Cardiovscular Disease, and Cancer, Karger, Base!, CH, 2005.
Simopoulous, A. P. (ed.) Nutrition and Fimess 2. Mental Health, Aging, and
the Implementation of a Healthy Diet and Physical Activity Lifestyle. Karger,
Basel, CH, 2005.
www.dacoromanica.ro
263
Sitte, N., von Zglinicki, T., Free radical production and antioxidant defense: a
primer, pp. 1-10. In: T. von Zglinicki (ed.), Aging at the Molecular Level,
Kluwer Academic, Dordrecht, NL, 2003.

constituents, pp. 233-242. In: T. von Zglinicki (ed.), Aging at the Molecular
Zs.-Nagy, I., Nagy, K., Zs.-Nagy, V., Kalmr, A., Nagy, t., Alterations in total
content and solubility characteristics of protein in rat brain and liver during
ageing and centrophenoxine treatment, Exp. GerontoL, 16: 229-240, 1981.
Zs.-Nagy, I., Semsei, I., Centrophenoxine increases the rates of total and
mRNA synthesis in the brain cortex of old rats: an explanation of its action in
terms of the membrane hypothesis of aging, Exp. GerontoL, 19: 171-178, 1984.
Zs.-Nagy, I., Centrophenoxine as 014. free radical scavenger, pp. 87-94. In: J.
Miguel, A. T. Quintanilha, H. Weber (eds.), CRC Handbook of Free Radicals
and Antioxidants in Biomedicine, vol. 2., CRC Press, Boca Raton, FL, 1989.
Zs.-Nagy, I., Pharmacological interventions against aging through the cell

plasma membrane. A review of the experimental results obtained in
animals and humans. Ann. New York Acad. ScL, 959: 308-320, 2002.
www.dacoromanica.ro
Capitolul 12. STILURI DE VIAT PRO-LONGEVITATE

Memento mori
(Adu aminte de moarte).
Salutul calugirilor trapisti

membri ai unui ordin alugresc catolic,
infiintat in 1664 in Normandia (Franta),
care aveau reguli de viatd foarte austere
SNTATE SI BOALA
De la sfintate la boat
Un corp semtos este ca o cas6 de vacant&
Un corp bolnav este ca o temnif6.
Francisc Bacon (1561-1626)

filozofi om politic englez
Organizatia Mondiald a Sdndtkii (OMS, WHO) a definit sAnAtatea ca un
fenomen dual:
- starea completd de bine din punct de vedere biologic (fizic-somatic), psihic
(mintal) i social,
i nu numai absenta bolii (patologiei), disfunctioaliatii i/sau infirrnittii

In acest fel, starea de sdndtate indicd functionarea eficientd a organismului
(a structurilor sale normale) de la nivel microcelular la nivel macrosocial. Ea

semnificd capacitatea individului de a rdspunde operativ i adaptativ la variatiile
modificdrile externe (disstresorii) i, in acela.5i timp, de a pasta in limite normale
prin homeostazie i alostazie integritatea i structuralitatea organismului.
in USA, definirea sarii de sdndtate cuprinde 3 mari componente (11, 28):
- promovarea sdnittii, care necesitd:
aplicarea strategiilor de reducere a factorilor de rise i a stilurilor de

viatd nocive, anti-sanogenetice i pro-patologice prin evitarea fumatului,
alcoolului, amestecurilor de alcool i medicamente etc.
In paralel cu introducerea
adoptarea unor obiceiuri alimentare
sdndtoase, a activitdtii fizice regulate i a unei gdndiri pozitive;

- protectia sinittii, care include strategiile pentru modificarea factorilor de risc
ai sandatii, sociali i de mediu, ca de exemplu - controlul radiatiilor i agentilor

toxici, controlul agresiunii i prevenirii accidentelor;
- prevenirea bolilor, care semnificd strategiile de mentinere i imbundatire a
sdndtdtii, prin ingrijirea medicald, precum controlul periodic al hipertensiunii
imunizdrile.
www.dacoromanica.ro
266
Boala este opusul, antiteza stdrii de sdndtate, fiind definit ca o conditie

anormald (patologicd) a organismului ce modifica (deterioreaza) buna sa
funcionare i are un rdsunet negativ asupra componentelor structurale ale

individului.
Factorii care determind starea de boald sunt extrem de numenni i foarte

diferiti. Progresul tiintific i tehnologic din ultimul secol a identificat o
multitudine dintre agentii cauzali ai bolilor, mecanismele lor de actiune i pentru o
bund parte dintre ei i terapiile eficiente.
Factorii (f.) cauzali ai stdrii de boald pot fi grupati in:
f. intrinseci, de ex. f. (defectele) genetice, deficientele nutritionale;
f. extrinseci, de ex. f. infectioi, f. poluanti, accidente-traumatisme, f. psihosociali;
f. micti (o combinatie dintre f. intrinseci i f. extrinseci), carcteristici pentru

declanprea multor afectiuni.
Avantajul omului contemporan este dat de progresul civilizatiei i de
cunoaterea i aprofundarea cunotintelor despre sdndtate i boald. CunoWerea
factorilor (f.) declanatori, f. de risc, f. etiologici, f. asociati, f agravanti permite
construirea conceptuald a unei atitudini profilactice i de protectie in promovarea
sndatii, atdt la nivel individual ct i la cel de grup micro/macrosocial i de
natiune. Astfel, parcursul de la sdndtate la boald se poate schimba cu drumul de la
board la sdndtate i pro-longevitate.
Perceptia pistrArii stirii de sAnAtate

Interesul pentru sanatate este enorm.
Cunovintele despre sanea-ate sunt mediocre.
Comportamentulfagi de seaultate este mizerabil.
Christian Morgenstern (1871-1914),

poet i filozof german
Stufen: Eine Entwickelung in

Aphorismen und Tagebuch-Notizen
(Colectie de aforisme,
publicatd postmortem in 1918)
Daca faci planuri pentru un an
seamana orez.
Daca faci planuri pentru zece ani
planteazei pomi.
Daca' faci planuri pentru toata viga

educa' o persoana.
Proverb chinezesc
www.dacoromanica.ro
267
Cunostintele privind promovarea si protectia sanatatii (mediocre in

1918, conform aforismului mentionat) sunt acum in mare parte definite si in
continua dezvoltare. Teoriile, cercetarile, rezultatele sunt in general cunoscute,
dar nu totdeauna sunt acceptate (insusite) si aplicate (puse in practica) la nivel
individual si populational (de marea masa de oameni). in acest domeniu

politicile medicale si educatia sanitara a populatiei sunt Inca, la inceput, iar
rezultatele sunt modeste.
Cu toate descoperirile si eforturile fcute in cunoastere in general si in
bio-medicina in special, comportamentul individului fata de propria sandtate,
care practic este bunul su cel mai de pret a ramas la nivelul de acum 100 de
ani, adica este mizerabil (vezi primul adagiu). De altfel, inca din antichitate
filozoful i scriitorul Lucius Annaeus Seneca (4 i.d.Hr. - 65 d.Hr.) atragea
atentia asupra obiceiurilor profirad ne-sanogenetice: Omul nu moare, ci se
omoar.
Din aceasta cauza, daca ne-am fcut planuri pentru toata viata (vezi
proverbul mai sus mentionat) este necesar ca in viata de zi cu
zi sa
implementam practicile de sanatate i longevitate si sa ne educam sanogenetic.
Aceasta presupune in plus si renuntarea la stilurile ne-sanogenetice, adica

ruperea de trecut.
Obtinerea i mentinerea sanatatii

Vrei snc7tate? Tine-aceast norm&
Nu staflmnd. Stomacul nu se-ndoap.
S nu milminci de nu ti-e foame. Cai Nu-ti amcina, nici nu grbi iefirea,
Sc7 nu cinezi. &Ili fie mestecatcl
Bea cu meisur vin ci mult ap.
McIncarea, ci s aibc7 simpl forma.
Nu sta cu burta sus, adus din spate.
Cdnd leacuri iei - grwala e enorm! aind faci mixc7ri, s nu te-ntreci cu firea,
Evitc7 atmosfera grea, stricat
*Si somnul ziva, furia turbat,
,57 orificnd pozitia diformj.
intinde-ti noaptea-nvelitori bogate.

Odihn i in minte veselie.
Fugi de desfru. Dieta lege fie.
Leonardo Da Vinci (1452-1519),

pictor, sculptor, arhitect, muzician,
inginer, matematician, om de stiinta
filozof italian
Pentru obtinerea si mentinerea sanastatii trebuie constientizat i aplicat

permanent si periodic un comportament pro-sanogenetic. Acesta va conduce la
adoptarea unor stiluri de viata bune i foarte bune (good life styles, best life styles),
care prin derularea lor vor permite o sanatate robusta, competitiva si pe termen
lung.
www.dacoromanica.ro
268
Rezultatele vor fi pe mdsurd, dar nu imediate.

Stiluri de viatd, comportamente i actiuni anti-sanogenetice, de accelerare a
senescentei i de favorizare a imbolndvirilor, care au fost trdite i aplicate pe
perioade indelungate (ani i zeci de ani) au lsat multiple amprente" negative

stabile asupra structurii i functiondrii organismului.
Corectarea lor nu se poate realiza brutal i intr-o perioadd scurtd de timp
(in cdteva zile sau luni). Trebuie o activitate contientd, zilnic, perseverentd i
continua' de a elimina obiceiurile anti-sanogenetice i de a introduce, aplica i
obinui organismul cu obiceiuri pro-sanogenetice. Atitudinea pro-sanogeneticd pe
termen lung (ani i zeci de ani) va contribui la corectarea dezechilibrelor i va avea
puternice efecte anti-imbdtrdnire i pro-longevitate.
SCHIMBAREA
Necesitatea optiunilor corecte
Un invingeitor este
suficient de mare
recunoasca greRlile
suficient de degept sei profite de pe urma lor,
suficient de puternic RI le indrepte
John C. Maxwell (n. 1947),

scriitor, formator de opinie
Cu speranta ca cele serse vor fi citite, intelese, dar mai ales acceptate
aplicate in viata zilnicd in special de cei cdrora li se adreseazd cu prioritate,

mentiondm cuvintele intelepte ale lui Saadi (pe numele adevdrat Muslih-ad-Din,
1213-1292 d. Hr.), clasic al literaturii persane i tadjice, una dintre personalittile
cele mai originale ale culturii iraniene: Noi am dat povete la locul potrivit i am
pierdut pentru aceasta cciteiva vreme; daca- nu va fi pe gustul urechii unora, ce
faci - datoria solului este de a da de veste numai atdt.
Cu alte cuvinte:
it's time for changing,
it's never too late
intelegerea, contientizarea
reprezintd primul pas.
acceptare necesitdtii optiunilor corecte
inlocuirea optiunilor gresite cu cele corecte

Cel care ese invingitor din lupta cu ceilalti este puternic,
dar cel care ccifiig6 o batalie cu sine insufi este atotputernic
Laozi - Lao Tse, Lao Tzu, Lao Zi, Laotze (sec. VI i.d.Hr),
filozof din China anticd, intemeietorul Taoismului (daoismului)
www.dacoromanica.ro
269
Urmeazd atitudinea (the attitude is evetything), adica cel de al doilea pas,

cea de a doua etapa.
Ea reprezinta inlocuirea (si nicidecum corectarea):
-
optiunilor stilurilor de viata gresite, rele (wrong, bad life styles), care sunt
incapacitante, anti-sanogenetice, pro-senescenta i anti-longevitate, cu
- optiunile (stilurile) de viata corecte, bune (correct, good life styles), care sunt
eficiente, pro-sanogenetice, anti-imbatranire i pro-longevitate.

Pentru aceasta trebuie s castigam batalia cu noi-insine (ceea ce este dificil,
dar nu imposibil) si anume s ne planificdm i sa aplicam cu periodicitate zilnica pe
tot parcursul
comportamente de medicina preventiva i sanogenetice (6).
Problema este insa foarte complexa, deoarece in societatea contemporana,
atingerea unei varste inaintate in deplina sanatate fizica i psihica reprezinta in

esent o problema tripla, de civilizatie, de cultura si optiune personala:
- de civilizatie, in sensul conditiilor de viata pe care societatea le creaza si le okra
individului, pentru asigurarea unui mod de trai cat mai adaptat cerintelor sale;
- de cultura, dupa cum fiecare individ stie si vrea sa foloseasca aceste conditii
pentru a-si asigura un mod de viata cat mai rational, echilibrat i igienic;
- de optiune individuald prin gasirea fortei si motivatiei de a face schimbarea.
Din nefericire, ca un rezultat al distorsionarilor in civilizatia si in cultura
actuala, indivizii prefera optiunile nesanatoase (anti-sanogenetice) in locul celor
rationale (sanogenetice). Astfel, stresorii prin diversificarea lor cantitativa,
calitativa i in intensitate, aldturi de distorsiunile civilizatiei i culturale determina
stiluri de viata (life styles) defectuaoase, care prin permanetizare conduc la boli ale
stilului de viat - diseases of the life style - i la cronicizarea lor (13).
Obiectivele inlocuirii obiceiurilor nesanatoase sunt obtinerea elementelor
stArii pozitive de anAtate, adica starea de bine (well-being) i o bunk' conditie

raja (fitness), care impreuna se caracterizeaza prin cei 4S sanogenetici (Strenght,
Stamina, Suppleness and Skills), respectiv vigoare (tarie, putere, forta), vitalitate
(robustete, rezistenta la oboseala), acomodabilitate (adaptabilitate) i indemanare
(14).
La cei 4S sanogenetici se poate ajunge prin restructurarea cu eliminarea in

final a modului de viata nerational, caracterizat si el de altfel, de asemenea prin 4S,
dar anti-sanogenetici: Supraalimentatie, Sare, Sedentarism fi Stres.
inlocuirea optiunilor se poate realiza la nivel de individ, grup sau

populatie. Un exemplu de program de sanatate populationald este cel aplicat in
regiunea Baden-Wiirtenburg la o populatie de 9,3 milioane de locuitori si intitulat
7 contra 7", program care ar putea fi aplicat i in Romania (13).
Acest program populational a fost aplicat in Germania ca parte a

Programului de Interventie in Bolite Netransmisibile in prile Integrate
(Countrywide Integrated Noncommunicable Diseases Intervention
Programme - CINDIP), initiat de Oficiul Regional European al Organizatiei
Mondiale a Sanatatii. Cele 7 mAsuri initiate au fost:
www.dacoromanica.ro
270
1 - nefumtori (care nu au fiimat niciodat sau cei care s-au lasat de fumat);
2 - alcool (moderat);
3 - grsimi (cele obinuite, moderat);
4 - calorii (in raport cu necesittile);
5 - sare (moderat);
6 - stres (combatere);
7 - inactivitate fizica (a fi mai activ).
Cele 7 boli tinta, care s-au redus semnificativ in urna
programului, au fost:
1 - infarct miocardic;
2 - accident vascular cerebral;
3 - hipertensiune arteriala;
4 - perturban i ale circulatiei extremittilor inferioare;
5 - dereglari metabolice (niveluri sangvine ridicate de colesterol, glucoza, acid
uric);
6 - suferinte hepatice;
7 - patologie osteo-articulard (13).
0 serie de obiceiuri si deprinderi sanatoase (tot in numir de 7),

considerati si indicatori fideli ai longevitatii, contribuie semnificativ la
prelungirea vietii active i la extinderea calitatii vietii, precum i la scaderea ratei
mortalittii i morbiditatii. Acestea sunt:
1 - program de exercitii fizice de intensitate medie, zilnic;
2 - micul dejun consistent, in fiecare zi;
3 - gustarile intre mese evitate;
4 - atingerea i mentinerea unei greutati optime;
5 - a nu fuma;
6 - a nu consuma alcool;
7 - somn suficient, cel putin 7 - 8 h / 24h (1, 2, 4, 8).
PRINCEPII DE VIAT PRO-SANOGENETICE

SI PRO-LONGEVITATE
Faulty genetics loads the gun,
lifestyle pulls the trigger
Dr. Lamont Murdoch from

Loma Linda University School of Medicine
Miscarea, activitatea (exercitiul) fizic
Vechiul i mereu actualul dicton Mens sana in corpore sano (Minte
sancitoas6 intr-un corp siindtos), Decimus Iunius Iuvenalis (aprox. 60-aprox. 135
www.dacoromanica.ro
271
d.Hr., poet satiric roman) subliniaza necesitatea
simultaneitatea dualitatii
sanogenetice: atat a psihicului cat i a trupului.
Binomul imbAtrnire .4* disstres ii manifesta nocivitatea
prin
reducerea sau lipsa de miFare (hipokinezie) a individului.

inaintarea in varst, la care se asociaza reactiile mal-adaptative de raspuns
(lipsa de activitate fizica i obezitatea) determina modificar majore ale
sistemului muscular
a celui osteo-articular: diminuarea niasei i fimctiei
musculare (sarcopenia), osteoporoza cu mdrirea incidentei fracturilor, modificani

inflamatorii i alte consecinte negative determinate de stresul oxidativ, care le
accentueaza pe cele involutive i degenerative.
In plus, dei reactiile la disstres pregatesc organismul pentru activitatea
fizica prin mobilizare metabolica i cardiovasculara, individul datoria contextului
vietii moderne, fiind sedentar, nu efectueaza descdrcarea somatomotorie
consecutiva stresului. in acest fel, organismul este supus unor incordari i tensiuni
psihofiziologice i vegetative suplimentare, sari conflictuale ce survin deseori in
activitatea predominant statica a omului contemporan (7) i mai ales a omului in
varsta.
In acest context, adaptarea unui program de exercitii fizice de

intensitate medie i practicarea lor cu regularitate, zilnic devine un obicei
sAratos (sanogenetic) - profilactic, terapeutic i de recuperare, cu influente
pozitive demonstrate - anti-stres, anti-uzuri i anti-imbAtrinire, determinand
crqterea longevitatii active i a caliatii vietii. Adevaruri de altfel cunoscute, dar
numai partial utilizate: Activitatea fizicel pune zvor beitreinetii fi o impiedicd
intre In cas, Aristofan (aprox. 446-aprox. 386 i.d.Hr.), poet dramatic grec, cel
mai de seama comic al antichitatii; Dacei practici exercitiile fizice nu ai nevoie sei
recurgi la ajutorul medicamentelor, Abu Ali Ibn-Sina, latinizat Avicenna (aprox.
980-1037 d.Hr.), filozofi medic tadjic-persan.
Motivatia i perseverenta in acest demers trebuie contintizate i aplicate
de persoana in varsta prin activarea i reconstructia psihicului sau. Plimbarile
mersul pe jos seara intr-o atmosferd nepoluat pot fi un inceput. Ele trebuie sd fie
urmate de implicarea mai mare in activitatile casnice ale familiei i de un program
de exercitii fizice moderate, introduse i efectuate progresiv, pana la 20-30 minute
zilnic.
Rezultatele vor fi benefice, pe masura eforturilor depuse, de la nivel

biologic molecular - subcelular la nivel de organ, sistem i organism. Astfel,
exercitiile fizice desaurate cu moderatie i in mod regulat (periodic) descresc
alterarile ADN-ului, cresc repararea ADN-ului i rezistenta proteinelor impotriva
stresului oxidativ i radicalilor liberi in muchii scheletici ai obolanilor batrani (9,
26). La nivel de individ, activitatea fizica crete masa i puterea musculara,
imbunatatete functionarea sistemului cardiovascular i amelioreaza procesele
cognitive (5, 16).
www.dacoromanica.ro
272
Activarea i reconstructia psihici

in conformitate Cu acelasi aforism Mens sana in corpore sano i deoarece
individul este un organism bio-psiho-social, omul in Vint& trebuie si imbine

armonios reconstructia sa biologici cu cea psihici, ele de altfel potentandu-se
sanogenetic reciproc. De aceea, va inlocui nepasarea si neglijenta cronica fat& de
propriul organism cu o preocupare sanogenetic& continua fat& de acesta si va
deveni responsabil (se va responsabiliza) pentru propria lui sdatate fizic si

psihicd. Posibilitati sunt multiple: de la urmArirea programelor de radio televiziune, citirea zilnic& de ziare, reviste, arti (cu discutii si aprecien i asupra
celor vAzute, citite si auzite), la activitti ce stimuleaza gndirea si logica (jocul de
sah), preocupdri si responsabilitati intelectuale (legate sau nu de profesiunea avut&
inainte de pensionare). Vrstnicul poate si trebuie A.' efectueze aceastA
reconstructie psihici, chiar in lipsa unui cadru institutionalizat, social si
organizatoric (20).
Activarea si reconstructia psihic se materializeazA la nivelul creierului
prin reconstructie neuro-biologici i psiho-nervoasi: activare neuro-metabolicA
si neuro-vasculari, stimularea factorilor neurotrofici si a factorilor de crestere

neuronald, activarea celulelor stem (embrionare) din creier, imbuntatirea
regenerdrii la nivel macromolecular si subcelular, inducerea plasticitAtii (neoconstructia) celulelor nervoase, marirea numrului de spini dendritici si formarea
de noi sinapse (contacte noi intre neuroni), mobilizarea unor rezerve structurale si
functionale nervoase (20).
Faptul ca sistemul nervos central se construiete *i reconstruiete in

relatie direct cu activarea psihici, chiar la virste inaintate este demonstrat prin
longevitatea biologic& si profesional& (creatie) a intelectualilor. Eficienta
sanogenezei anti-imb&trnire si anti-stres prin activare si reconstructie psihic& a
fost certificatA extrem de elocvent prin viata si opera filozofului, savantului si

scriitorului german Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832 d.Hr.). Datorit
utilizArii permanente in regim de activare, creierul su s-a rrarit in volum si a
crescut in greutate si dup& varsta de 70 ani. in planul creatiei, activarea psihicd s-a
materializat prin prolificitate si valoare: Faust", capodoperd si sintez a geniului
su, a inceput-o la 59 ani si a terminat-o la 70 ani.
Conceptul de activare - reconstructie psiho-nervoas a fost definit extrem
de sugestiv in plan neuro-biologic de Swaab, 1991: use it or lose it gblose#e

structurile nervoase, neuronii sau II pierzO, (27). El reprezint actualizarea si
dezvoltarea Legii nr. 1 aegea exersarii V neexersarii) a lui Jean Baptiste Pierre
Antoine de Monet de LAMARCK (1744-1829), naturalist francez, sintetizat in
lucrarea sa principal& Philosophie zoologique, apdrutd la Paris In 1809: La once
animal care nu a atins limita dezvoltarii sale, utilizarea mai frecvent V mai de
lunge,' durata a unui organ oarecare intareve treptat acest organ, a dezvoltii,
a marege i-i comunica o forgi proportionala cu durata utilizarii lui, pe ccind
www.dacoromanica.ro
273
neutilizarea continuci a organului Il sleibege treptat, El face s'd decad, fi

diminueazd progresiv insufirile, in sfiirfit, Il face sei dispard. Ca replied
educationald a conceptului s-au dezvoltat strategiile de educatie a adultului i
varstnicului, de educatie permanentd, de educatie continua, care in plan neurobiologic i psiho-biologic mresc vitalitatea creierului i promoveazd starea de
sdndtate mintald (19).
Notiunea de activare i reconstructie psihicd este de asemenea foarte

sugestiv definita intr-o veche sentintd
Mens homini discendo alitur et
cogitando (Mintea omului se hrelnefte Invtnd ci gandind).
Alimentatia sanogeneticA
Avand in vedere cA, in mare mdsurd suntem ceea ce mancm, ceea ce

gandim i ceea ce facem, alimentatia omului in varstd trebuie sd fie echilibratd
cantitativ - ca numdr de mese, diversificatd calitativ - ca principii alimentare de
bazd i bogatd in substante naturale de protectie (17). Alimentatia este un
proces voluntar i contient, i de aceea educabil, fapt pentru care st in puterea
omului sA pdrdseascd versantul patogenetic i sd se inscrie pe cel sanogenetic,
profilactic.
In sintezd, alimentatia sanogenetia (hrana inteligenti, stilul de hrfinire

i alimentatia medicament" anti-imbdtranire
i anti-stres respect
regulile: moderatiel (evitand sub- i supra-alimentatia), variettii, adaparii
sAnfitos)
progresivitatii, eliminarea alimentatiei patogenetice i constanta

hranei saogenetice (12).
Eliminarea alimentelor nocive si a obiceiuriloe gresite (care produc aa-
numitele boli ale civilizatien cuprinde:

alimentele prelucrate, rafinate, artificializate, concentrate, conservate - cu peste
1500 de aditivi chimici alimentari (conservanti, stabilizatori, reglatori de
aciditate, aromatizanti, coloranti, indulcitori, agenti de afanare, de hidratare etc.)
i gdtite cu ulei prdjit etc.;
alimente cu densitate caloricd mare (grdsimi animale, grsimi vegetale rafinate +
conservante - ulei; glucide simple rafinate - zandr; bduturi alcoolice etc.);
alimente care devin toxice prin chimizare suplimentard, consum indelungat
excesiv (margarina - ulei vegetal hidrogenat la 150C sub catalizator de nichel
provoacd aterosclerozd i altereazd imunitatea; supele concentrate - contin
glutamat de sodiu, neurotoxic care provoacd boli degenerative ale creierului;
bduturi rdcoritoare - contin aspartan i acid citric care altereazd imunitatea;
mezelurile - sunt conservate cu glutamat de sodiu, neurotoxic i cu nitriti i

nitrati cancerigeni; cat i gemurile; miltarul; carnea roie; zandrul rafinat; sarea
etc.).
www.dacoromanica.ro
274
Permanenta branei sanogenetice (alimentatiei terapeutice, firma

natural - biologica, alimentatie de protectie contra bolilor) - cum inca din
antichitate cu intelepciune ne sfdtuia cel mai mare medic al sdu, Hippocrate (460377 i.d.Hr.) - Alimentul tau sei fie medicamentul tdu medicamentul teiu s fie
alimentul
hrand vegetald (alimentatie vegetariana) - legume / zarzavaturi, fructe i cereale constituie o bogAtie de: glucide vegetale complexe (amidon); fibre alimentare
(hidrosolubile: tdrAte de yaz, leguminoase - fasole, mazdre, soja; insolubile:
celuloza); acizi grasi nesaturati; vitamine (C, grupul B, carotenoizi, E, K, P etc.);
bioelemente / sdruri minerale (K, Mg, P, Zn, Se, Cr etc.); anti-oxidanti; coenzime
(Coenzima Q10 etc.) si enzime (superoxid dismutaza etc.); alte substante naturale
de protectie - indoli (varz, conopidd, brocoli), izotiocianati (conopidd, varzd),
bioflavonoizi (fructe, legume, cereale), compusi fenolici, cumarine si lactone
(fructe citrice, legume); substante cu actiune antibioticd, antivirald, antifungicd fitoncide (alicina - in usturoi, ceapd; sinigrina - in hrean, ridichi, varzA; tomatina
- in pdtldgele rosii etc.), (18);
cereale integrale (nerafinate), tArdte, inclusiv incoltite (grdu, orez, orz, ovdz, mei,
secard, porumb); seminte (dovleac, floarea soarelui, susan);
alge marine, peste (ton, somon, sardele, hering, macrou) si preparate din peste;
lapte si produse lactate degresate, cu culturi selectionate (iaurt, lapte acru, kefir,
sana);
suplimentarea consumului de lichide - cantitativ (minim 2 litri zi) cu frecventA
(5-6 ori / zi), pentru asigurarea echilibrului / homeostaziei hidrice;
reducerea / restrictia caloricd (energeticd) - ca strategie de longevitate (sdratoasd,
activa) i terapie nespecificd polivalentk prin modulare geneticd (10, 15, 29);
este important de subliniat ca restrictia caloricd sd fie cu nutritie adecvatA GRAN - caloric restriction with adequate nutrition.
Activarea cerebral metabolici si vascularA

Activarea cerebrald metabolicd i vasculard a fost dezbdtutd pe larg in cele
doud capitole precedente:
- Capitolul 10. Terapii de activare cerebrala anti-stres ci anti-imbdtreinire;
- Capitolul 11. Mecanisme neurono-gliale in protectia cerebral& decelerarea
imbdtranirii ci in neuro-psiho-longevitate.
In plus, prin activarea cerebrald se imbundtAteste metabolismul creierului,
memoria si stabilitatea somnului (3).
In civilizatiile actuale si viitoare, imbdtrdnirea umand va avea o influentA
decisiva in reconfigurarea conceptelor despre viatA in general si in special despre
finta umand.
www.dacoromanica.ro
275
Din acest punct de vedere, si pentru a putea interveni eficient in asigurarea
unei pro-longevitati active, utile si competitive, autorii au introdus cloud noi

concepte (21, 23, 25):
- tetrada negativd a vietii (disstres > uzurd --> imbatranire > board), ca o cascada
entropica, de dezorganizare;
-
tetrada pozitivas a vietii, cascada inversa, cu impotant potential anti-entropic,

care in desfasurare cuprinde:
eustresul asociat cu stilurile de viata corecte -->
diminuarea uzurii, precum si a stricaciunilor structurale si functionale -->
decelerarea imbatranirii i senescenta normala >
descrierea, ca frecventa i intensitate, a polipatologiilor oamenilor in

varst
In plus, la aceasta abordare sanogenetica a fiintei umane, in etapa actuala
se adaug ca o urgenta stringenta si preocupante privind sanogeneza mediului
inconjurator. Aceasta, deoarece actiunile nefavorabile anti-ecologice ale omului
asupra mediului, incluzand in bun masura si distrugerea lui, se repercuta negativ
nsi asupra sandtatii umane (22, 23, 24, 25). Reconfigurarea si reconstructia unui
mediu extern sanatos vor avea efecte benefice si pozitive asupra sanogenezei
umane si a laturilor ei anti-imbatranire si pro-longevitate.
Belloc, N. B., Breslow, L., Relationship of physical health status and health
practices, Preventive Medicine, 1(3): 409-421.
Bellow, L., Enstrom, J. E., Persistance of health habits and their relationship to
mortality, Preventive Medicine, 9(4): 469-483, 1980.
Braverman, E. R., The PATH to life extension, pp. 51-66. In: R. Klatz, R.
Goldman (eds.), Anti-Aging Therapeutics, vol. 8, American Academy of AntiAging Medicine (A4M), Chicago, IL, 2006.
Burzynski, S. R., Master clock of life (II). How to turn the clock back, pp. 7785. In: R. Klatz, R. Goldman (eds.), Anti-Aging Therapeutics, vol. 8, American
Christensen, H., Mackinnon, A., The association between mental, social, and
physical activity and cognitive performance in young and old subjects, Age
Ageing, 22: 175-182, 1993.
Danaila, L., Golu, M., Tratat de neuropsiholgie, vol. 2, Ed. Medicaid, Bucuresti,
2006.
Derevenco, P., Anghel, I., Baban, A., Stresul In sdnei tale ci boal. De la teorie
la practicd, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992.
Gallant, M. P., Dorn, G. P., Gender and race differences in the predictors of
daily health practices among older adults, Health Education Research, 16(1):
21-31, 2001.
www.dacoromanica.ro
276
Gato, S., Takahashi, R., Kumiyama, A., Raddk, Z., Hayashi, T., Takenouchi,
M., Abe, R., Implication of protein degradation in aging, pp. 54-64. In: S. C.
Park, E. S. Hwang, H.-S. Kim, W.-Y. Park (eds.), Healthy Aging for Functional
Longevity. Molecular and Cellular Interactions in Senescence. Annals of the
New York Academy of Sciences., vol. 928. New York Academy of Sciences,
New York, NY, 2001.
Goto, S., Takahashi, R., Aroki, S., Nakamoto, H., Dietary restriction initiated in
late adulthood can reverse age-related alterations of protein and protein

metabolism, pp. 50-56. In: D. Harman. (ed.), Increasing Healthy Life Span:
Conventional Measures and Slowing the Innate Aging Process. Annals of the
New York Academy of Sciences., vol. 959, New York Academy of Sciences,
New York, NY, 2002.
Haber, D., Health Promotion and Aging. Practical Applications for Health
Professionals, 3rd ed., Springer, New York, NY, 2003.
Hutchinson, M. L., Munro, H. N. (eds.), Nutrition and Aging. Academic Press,
Orlando, FL, 1986.
Ionescu, T., Bolile cronice. O prioritate de snatate publica In Romania,

Ministerul Sdndttii i Familiei. Centrul de calcul, statisticd sanitard i
documentare medicaid, Bucurqti, 2001.
Ionescu, T., Murepn, P., Pertache, I., Aspecte demografice de sanatate

sociale ale populafiei varstnice din Romania. Bucurqti. Ministerul Sdridtdtii
i Familiei. Centrul de calcul, statisticd sanitard i documentare medicaid,
2001.
Masoro, E. J., McCarter, R. J. M., Dietary restriction as a probe of

mechanisms of senescence, pp. 183-197. In: V. J. Cristofalo, M. PowellLawton (eds.). Special Focus on the Biology of Aging. Springer, New York,
NY, 1991.
19. Miller, T. D., Balady, G. J., Fletcher, G. F., Exercise and its role in the
presentation and rehabilitation of cardiovascular disease, Ann. Behav. Med., 19:
220-229, 1997.
Ordy, J. M., Harman, D., Alfin-Slater, R. B., (eds.), Nutrition in Gerontology.
Pamplong-Roger, Un nou stil de viatei, Ed. Viatd i Sndtate, Bucureti, 1998.
Riga, D., Riga, S, Mdrirea vitalittii creierului, factor in promovarea stArii de

sdndtate mintald, Rev. Sanit. Milit, 82: 421-431, 1979.
Riga, D., Riga, S., Schneider, F., Vulnerabilitate, stres i imbdtranire:
dimensiunea antropologicd a stresului in senescentd, Revista Romdna de
Sanatate Mintala, 11(1): 35-44, 2004.
Riga, S., Riga, D., Mihailescu, R., Synergistic simultaneous anti-stress and antiaging strategies in geronto-prophylaxis and healthy longevity, pp. 108-116. In:
F. A. Schneider, D. M. Podea, P. D. Nanu (eds.), Gerontology Today, Ed. Viata
Medicaid Romneascd, Bucureti, 2007.
www.dacoromanica.ro
277
Riga, D., Riga, S., Podea, D., Schneider, F., External enviroment and human
being. Rational use of euphenics in connection with aging deceleration, 9th
DKAIT (Danube - Kris - Mures - Tisa) Euroregional Conference on
Environmental Health and Protection (Environmental Biodiversity and Health),
Abstract Book: 63, Arad, May 11-13, 2007.
Riga, S., Riga, D., Podea, D., Schneider, F., Euphenics modulation by distress
control. Immediate implications in geronto-geriatrics, 9th DKMT (Danube Kris - Mures - Tisa) Euroregional Conference on Environmental Health and
Protection (Environmental Biodiversity and Health), Abstract Book: 63-64,
Arad, May 11-13, 2007.
Riga, D., Riga, S., Mihailescu, R., Schneider, F., From euphenics to eugenics.
From environmental control to extension of human life and performance, 12th
Congress 14BG - International Association of Biomedical Gerontology, Vol.
Abstr.: 111, Spetses Island, Greece, May 20-24, 2007.
Riga, S., Riga, D., Mihailescu, R., Schneider, F., Significance of distress
management in euphenics. Direct connections with aging deceleration, 12th
Congress 14BG - International Association of Biomedical Gerontology, Vol.
Abstr.: 110, Spetses Island, Greece, May 20-24, 2007.
Radk, Z., Naito, H., Kaneko, T., Tahara, S., Nakamato, H., Takahashi, R.,
Cardozo-Pelaez, F., Goto, S., Exercise training decreases DNA damage and
increases DNA repair and resistance against oxidative stress of proteins in aged
rat skeletal muscle, Pflugers Arch. - Eur. J. PhysioL, 445: 273-278, 2002.
Swaab, D. F., Brain aging and Alzheimer's disease, "wear and tear" versus use
it or lose it", NeurobioL Aging, 12: 317-324, 1991.
U. S. Department of Health and Human Services, Health People 2010:

Understanding and Improving Health, Conference Edition in 2 (two) volumes,
Government Printing Office, Washington, DC, 2000.
Weindruch, R., Walford, R. L., The Retardation of Aging and Disease by

Dietary Restriction, C. C. Thomas, Springfield, IL, 1988.
www.dacoromanica.ro
ISBN 978-973-73145-8
01
9 789737
31
www.dacoromanica.ro

Terapia Antiimbatranire

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Terapia Antiimbatranire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

o<

MEDICINA ANTI - IMBATRNIRE

MEDICINA ANTI - IMBXTRNIRE

Editura Cartea Universitar

Copyright Editura Cartea Universitari 2007.

Editurd acreditatd de Ministerul Educatiei i Cercetrii prin

Descrierea CO a Bibliotecii Nationale a Rominiei

Cu recunogint, dedicara aceasta' carte

prof Alexandrina Riga (1910-1991)

In memoria unui suflet luminos

Lidiana Pindic-Blaj (1954-2006)

MEDICINA ANTI-IMBATRANIRE SI STIINTELE

CERCETARI AVANSATE tN GERONTOGERIATRIE - NEURO-STIINTE

Carmela Abraham USA

Capitolul 3. GENEZA, INDIVIDUALIZAREA

Simion OERIU $i Ion OERIU biostimularea,

Excelenta romaneascd in medicina anti-imbdtranire

Capitolul 4. TETRADA: DISSTRES --> UZURA >

Capitolul 5. STRES, STRES OXIDATIV, IMBATRANIRE,

Capitolul 6. DISSTRESORI - DISSTRES.

Capitolul 7. UZURA - PIGMENTII

Capitolul 8. ACUMULAREA LIPOPIGMENTILOR

Capitolul 9. APOPTOZA 51 NECROZA

Capitolul 10. TERAPII DE ACTIVARE CEREBRAL);

STRES (disstres, psihic, cronic, oxidativ)44 UZURA

Capitolul 11. MECANISME NEURONO-GLIALE

Capitolul 12. STILURI DE VIATA PRO-LONGEVITATE

Bucharest, Romani a, 2007

Capitolul 1. TERIVIINOLOGIE, OBIECTIVE SI DOMENII

Ca o consecintd, medicina anti4mbitrnire i tiintele longevidtii au

Termenul de gerontologie (Gr. geron, -ontos = (om) bdtrdn, logos =

1925, Constantin I. Par/ion recomandd termenul de ilikibiologie pentru biologia

plus, V. Sdhleanu considerd mai potrivit cuvdntul nerestrictiv de ilikiologie,

este de a elucida, intelege, controla si invata mai mult despre procesele si

specifice senescentei, cercetnd longevitatea, imbdtrdnirea

perspectiv dubld: filogeneticd (evolutiv) si ontogeneticd (individuald).

testiculare, respectiv a grefei testiculare, ca mijloace i solutii de intinerire.

gerontologia medicali (clinici), cerceteazd imbdtrdnirea sectorizat. Sistemele

la bdtrdni) etc. Practic, avdnd in vedere conexiunile puternice i suprapuneri

prima, constdnd in gdsirea i aplicarea de solutii terapeutice eficiente in a

imbdtrdnirea, de la medicamente de activare biologicd,

pdnd la utilizarea nanotehnologiilor, inlocuirii de tesuturi i organe i

efectuat o reparatie generald" va fi intinerit" cu cel putin 20 ani. in plus,

a gerontoterapiei se intrepdtrunde puternic cu medicina anti-imbdtreinire

gerontologia sociald si gerontodemografia au cdpdtat noi dimensiuni datorit

Macrobiotica (Gr. makros = mare; bios = viatd, Germ. Makrobiotik),

Geronto-geriatria a fost prevdzutd ca stiintd de marele neurolog francez

a doua editie (revizuit si augmentatd) fiind publicatd de Adrien Delahaye,

vindecare) a fost introdus in literatura stiintificd in 1909 de Ignatz L. Nascher,

profil general, introducerea in invdtdmintul medical a notiunilor de ingrijire si

Geriatria a devent astfel o ramurd a medicinei, care se ocupa de bolle

subdomenii, de la geriatrie ortopedia pana' la geriatrie psihiatria.

De mare importanta este Geriatria psihiatria, cu sinonimele ei,

Geriatria are intrepatrunderi stranse cu medicina intern Usau medicina

intr-un cdmin-spital de batrani, nu reprezinta senescenta i batranii sanat4, ci

diversitAtii senescentei umane, normale i

patologice (senilitate), precum i a polipatologiei asociate, ideal, trebuie sa existe o

echipi geriatria pluridisciplinara, care sa investigheze, trateze, ingrijeasa

a patra. Componente importante ale acestui plan, pe Lang latura terapeutica de

Naterea i dezvoltarea medicinei anti-aging i a tiintelor longevititii

raport cu ciclurile vietii (ontogeneza) este directionata pe faza final, pe ultima

Progresul accelerat in gerontologie i geriatrie a determinat nasterea,

Medicina anti-imbAtrinire, in opozitie cu geriatra, este o medicina