182

De aceea se cuvine
Oamenii s[ i se-nchine
Domnul catr socotea;
+i uitnd a sa rea stare,
P[rinteasca naintare
La lumin[ tot scotea.
Dar cum se sfr=i noble\ea?
Cnd i veni b[trne\ea,
La r=ni\[ el fu pus,
Unde, prost, n sc[p[tare,
De tat[l s[u, m[gar mare,
El aminte =i-a adus.

GRIGORE ALEXANDRESCU

Bursucul =i vulpea
Bursucului i venise rndul =i el s[ domneasc[
Peste un pogon de tufe, n p[durea p[rinteasc[,
Pe marginea unei ape. Regatul i era mic
+i acei ce l v[zur[
To\i ntr-o unire zic,
Se nvoiesc a spune c[ nu era alt nimic
Dect o miniatur[.
Dar riga voiajase,
+i-n str[in[tate-aflase
C[ un bursuc domnitor,
Ce va s[-=i fac[ un nume
Mare =i faimos n lume,

POEZII +I PROZ{

E neap[rat dator
S[ ia un ton de m[rire,
S[ dea porunci pe o=tire,
Chiar de n-ar avea solda\i,
C[ci astfel obi=nuiesc
To\i acei care domnesc,
Duci sau regi sau mp[ra\i.
A=a el =i slobozi
Patru ordine de zi
ntr-acest chip redijate 1 :
C[tre armiile noastre de linie =i de mare,
Cavalerii, infanterii 2 =i-artileriei u=oare,
Poruncim... =i celelalte.
O porunc[ din acestea, nu =tiu cum s-a ntmplat,
De vnt a fost aruncat[
n \ara nvecinat[,
Unde domnea leopardul; acest domn s-a ngrijat
V[znd c[ bursucul are
Armie a=a de mare;
Spre a fi nc[ mai sigur, el ntr-acolo porni
Pe ministru din afar[ 3, pe vulpe, =i-i porunci
S[ saluteze pe prin\ul, dar n tain[-a spiona
+i a trage cu urechea, dar mai ales a afla
Cum merg treburile pe-acolo, ct e de primejdios,
+i ct[ armie \ine vecinul s[u cel p[ros.
Sfr=indu-se ambasada, vulpea napoi veni,
Se nf[\i=[ la curte, se nchin[ =i vorbi:
1
redactate.
2
Dative singulare
3

de la cavalerie, infanterie.
din afar[ de Externe.

183

184

GRIGORE ALEXANDRESCU

Porunca am mplinit;
Cu ochii-mei le-am v[zut toate,
+i po\i dormi lini=tit,
F[r[ s[ ai griji de=arte,
C[ci toate acele armii de linie =i de mare,
Cavalerii, infanterii =i artilerii u=oare
Nu sunt alt, po\i fi prea sigur, pestri\ule mp[rat,
Dect un soldat pe ap[ =i o luntre pe uscat.
Vanitatea e mic viciu, dar cu bun[-ncredin\are,
Ea adesea ne expune la ridicol foarte mare.

+arlatanul =i bolnavul
La un negu\[tor mare
C[rui vederea-i sl[bise
F[r[ nici o invitare
Un doctor vestit venise.
Cnd zic vestit, se-n\elege c[ nimeni nu-l cuno=tea,
ns[ avea atestate
Numai n aur legate,
Diplome ce-n academii luase, cum el zicea,
Prin \[ri care niciodat[
Nu au figurat pe hart[,
Dar care cu bun[ seam[ el nici le-ar fi p[r[sit,
De-ar fi mai avut acolo vreun bolnav de lecuit.
Bunul p[tima= 1 l crede,
1

bolnav, pacient.