Evolutia tubului intestinal primitive

In cursul lui s4,curbura transversara se accentueaza (aspect cilindric/jgheab

al corpului embrionar); astfel corpul embrionar este deschis ventral de care
atarna sacul vitelin. Marginile jgheabului sunt formate din ectoderm si
mesoderm=plici laterale ale corpului embrionar. Datorita bascularii
extremitatii cranial si caudale se accentueaza curbura cranio-caudala=
aspect de litera C.
NB: in urma curburii discului embrionar in ambele sensuri (transversal si craniocaudal), o parte din endodermul tavanului veziculei viteline este inclus in corpul
embrionar=intestine primitiv. Are 3 segmente: superior=proenteron (capatul
cefalic al proenteronului dilatat = faringe primitiv; separate de stomodeum prin
membrane didermica=membr orofaringiana(fosta membrana procordala)se
resoarbe in s4 la final, astfel intra in tubul intestinal lichid amniotic),
proenteronul este situate intre romb encefal si proeminenta .... din proenteron se
dezvlta: faringe, esofag, stomac, duodenul 1 si 2 (partea lui supramezocolica),
ficat, cai biliare, pancreas, laringe, trahee, arbore bronsic. Din peretele ventral al
proenteronului, inferior de faringe, apare o proeminenta= duct/divericul laringotraheal. Extremitatea lui craniala se deschide in faringe si reprezinta primordiul
laringelui. Capatul caudal este bilobat, iar mezenchimul din jur=primordiul
plamanilor. Partea mijlocie a ductului=primordiul traheei. Din capatul caudal al
proenteronului, celulele endodermale formeaza, la nivelul ansei
duodenale(perete ventral), mugurele hepato-cistic=> ficautul, vezica biliara,
caile biliare.
In cursul lui s5, ficatul incepe sa aiba rol hematopoietic (pana atunci, celulele
mezenchimale ale septului transvers au acest rol).
MEZENTERONUL (intestinal mijlociu) comunica larg initial cu vezicula
vitelina(vezicula ombilicala), apoi, prin ductul vitelin(canal omfaloenteric). Din
mezenteron iau nastere: D2 inframezocolic, D3, D4, jejun, ileon, cec, apendice,
colon ascendant, 2/3 drept colon transvers.
Din s6, datorita dezvoltarii ficatului si a rinichiului de luna 2 (mezonefros sau
corp Wolff), ansele intestinale parasesc corpul embrionar(cavitate peritoneala
mica) si trec in celomul extraembrionar, process numit hernie fiziologica. Acest
process este obligatoriu deoarece cavitatea peritoneala este foarte stramta, iar
intestinul se alungeste rapid.
In s10, cavitatea abdominal devine sufficient de mare deoarece corpul Wolff
dispare, iar lobul stang hepatic sufera un process de atrofie. Astfel, ansele
intestinale sunt reprimite in cavitate si dispare definitive comunicarea dintre
celomul extraembrionar si cel intraembrionar. Ductul vitelin poate persista dupa
nastere ca un diverticul ileal descris de Meckel. El se poate inflama, dand
simptomatologie apendiculara (sindrom de fosa iliaca dreapta).

Cand o ansa ramane in celomul extraembrionar, apare la nastere hernia

congenital-ombilicala (omfalocelul) care se opereaza.
METENTERONUL (intestine posterior/terminal) a carui parte caudal
dilatata=cloaca. Membrana cloacala se resoarbe la inceputul vietii fetale, astfel
instestinul fetal comunica cu vezicula amniotica(comunicare a intestinului
primitiv la ambele capete); la extremitatea caudal a embrionului, mezodermul se
concentreaza=tubercul caudal/process caudal. In cloaca se deschide
alantoida(canal alantoidian). Din metenteron se formeaza: 1/3 stg colon
transvers, colon descendent. Cloaca se septeaza printr-un sept urorectal =>
parte posterioara=rect si parte anterioara = sinus urogenital( partea
superioara= primordiul veicii urinare); intre canalul alantoidian si rect se
formeaza pinterul alantoidian. Locul unde septul urorectal ia contact cu
membrane cloacala=tubercul perineal. In cursul vietii embrionare, intestinal
primitive este legat de peretele posterior prin mezenterul dorsal comun. El isi va
lua numele dupa segmental la care adera(mezoesofag, mezoduoden,
mezogastru)
Inchiderea peretelul ventral al corpului embrionarse datoreaza cresterii in s5 a
plicilor(4): cefalica, caudal si 2 laterale, dublate la suprafata de cele 4 funduri de
sac ale amniosului. Cand plicile laterale se unesc, se intrerupe comunicarea
dintre celomul intra si extraembrionar.
DERIVATELE FOITELOR EMBRIONARE
ECTODERMUL
a. Propriu-zis:
- epiderm,
fanere: unghii, glande sudoripare, gl sebacee, gl mamare, foliculi pilosi
- Epitelul corneei si conjunctivei
- O parte a epiteliului cavitatii bucale, a canalului anal, cavitatii nazale,
epiteliul uretrei glandulare(distal de fosa naviculara), eputeliul pavilionului
urechii externe(epiderm), conductului auditiv extern
- Mm. irisului
- Gl parotid si adenohipofiza
b. Neuroectoderm:
- SNC
- Epifiza
- Neurohipofiza
- Smaltul dintilor
- Crestele neurale
ggl senzitivi ai nervilor cranieni mixti, ggl spinali, ggl vegetativi,
- medulosuprarenala,
- ggl paraortici, celulele sistemului acud=system paracrin (elaboreaza amine
cu actiune redusa pe teritorii invecinate),
- celulele C,
- tesutul conjunctiv al tiroidei, timusului
- Piamater si arahnoida = leptomeninge
ENDODERMUL:

Epiteliul tubului digestive (muscoasa) mai putin epiteliului cav bucale si a

canalului anal (din ectoderm)
- Gl salivare submandibulare si sublinguale
- Epiteliul laringelui
- Trahee si arbore bronsic, alveole
- Epiteliul tubei auditive = trompei lui Eustachio
- Epiteliul casei timpanului+ lama interna a membranei timpanice(lama
externa este ectodermala)
- Epiteliul vezicii urinare si uretrei mai putin uretra glandulara si trigonul
vezical
NB: trigonul vezical este mezodermal, dar ulterior devine endodermal.
- Hepatocitele
- Pancreas
- Glandele tubului digestive
MEZODERM:
- Tes conjunctiv si osos
- Inima, vase sangvine si limfatice
- Cellule sangvine
- Rinichi + cai excretorii (fara vezica urinara si uretra)
- Trigon vezical
- Prostata (cea mai mare parte)
- Gonade + conducte genital si o partea a vaginului
- Duramate
Nb: dura=pahimeninge iar pia+ arahnoida= leptomeninge
- Dintii (fara smalt)
- Muschii ( fara cei ai irisului)