Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Managemenentul Proiectelor Scarlat Cezar Rotated Rotated Rotated Rotated Rotated

    Încărcat de

    Maria Nastase
    21 vizualizări77 pagini
    fvghnjmk

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    fvghnjmk

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    21 vizualizări77 pagini

    Managemenentul Proiectelor Scarlat Cezar Rotated Rotated Rotated Rotated Rotated

    Încărcat de

    Maria Nastase
    fvghnjmk

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 77
    \ : Z E E : PROIECTELOR Cezar Sealat: Manogementul procter CONTENTS | Introduction 7 Section I: Fundamen reer 8 . Section I: Fundamentals nc INTRODUCERE 1. Projects and programmes n “ : : . 9 ‘Acest manual imbogsjest® edit aniverseri @ ,Managementulus proiectelor” din 2013 2, Project management principles . 1 i: bis oan F (epirutd, la rindul siu, le zece ani dup manualal ,Managementul proiectelor si 3, Project lifecycle ...eecssessteeneeee aes a0 resurselor umane” ~ tipirit in anul 2003 gi reeditat succesiv in 2006 gi 2012 sub titled »*Managementul Proiecielor” Section Ii; Project feasibility seca 38 1g ) * : : CCantind 5 suplinesse ipsa unui suport de cars in acest domeniu, manualuls-a dort 6 4, Feasibility study Ja inceput, ghidel primului curs de Managementul proiectelor predat de autor Ia ne 41 3 Universitatea ,Politehnica” din Bucuresti’; ulterior s-a dezvoltat ca materiat suport pent 5. Project efficiency - ” : cursuri similare — atat la nivel de licenja cit si master. Astfel, cartea are o fintd precisa: Section IH: Project design... sentnneenene SL : studentii (Ge nivel niversitar sau postunivesitar) care se pregitese in domeniul actus a - rmanagementului de projet. in mod particular, acest manual rispunde nevoilor steno 6, Project marin. 8 din Universitatea "Politehnica’ din Bucuresti cave studiae8 mnagemental proiectelor To LEAL a Carlea pistreaz structura generala a lucririlor precedente dar este revizuité, corectata - unde a fost cazul gi imbogitta cu exemple ~ tinnd cont de experienta didactics 9 8. Project bndget cra eecintne sorerens tultimilor ani precum gi de feedback-ul primit din partex studentilos (mai ales cci de In on voleet propo E . ee 8E programete de studi master), Fajh de ediile precedente, cartea beneticiaza de adiugarea 9. Bvaluating project proposals «vor. lunor noi secfiuni (legate de elementele si matricea proiectului, analiza risculul), s-2 Seetion IV: Project implementation 87 adiugat ultima parte (,Lecfiile invajate din managementul proiectelot”) precum gi un 7 capitol complet nou (,Proverbele: sinte2’ a experienjet de vist si lectilor tovajate din 10. Critieat path sehedting ...rststsrneensrnesneeny ae managemental proiectelor”) — subiect ce constituie 0 noutate, cel putin th literatura romiina de specialitae 11, Monitoring and reporting seesevnsceenennensoe . ” eee ei a 1a lucriri mai include elementele teoretice de baci (partea inti), urmeaz4 etapele Seotion ¥: Project evaluation... ° 5 de vial al proietului: fezabilitatea, proiectarea (conceptia), implementarea si ee 107 ‘aluarea proiectelor (partite @ dowa ~ a cincea) $i se Incheie cu elemente de resurse 12, Project evaluation "mane necesare managementului de proiect (partea a sasea). Peaultimul capitol (proiect Section Viz Project human resources «1. i vp. organizatie) conjine preciziri de ordin teoretic gi practic utile pentru evitarea nor re) situapit conflictoale in eazurile tot mi freevente ale orgsnizafilor cere luereazi pe bsz8 13, Management styles sors oscnneceatneenennenenatn i tie proiece, Fiecare capitol se incheie cu intrebéri si excrifi recapitulative sau subiecte ir teme de eas 14. Project feam ce . . reneeereroecrgemn <4) pe ee ro Projectele de dezvoltare insttajional& dar, mai ales, tot mai mumeroasele proiecte ject management v3. organisation management... rvncnestnseine ‘oiomajionale de dervokare, cu surse de finanjsre binecunoseute (organismele speciaizate ale O.N.U., Banea Mondiala, Uniunea Europeand ete) solcité experfi ex 0 _Sblnpregtie teoreticd dar gi cu o practic semnificativ. De altel, atorul a fieut parte in prima echipa de exper romini care benefcist de formare intemationslé In ‘wetedologia Logical Framework Approach (LFA)? (1996-1997). Section VEE: Lessons tearné while mansging projects, as life experience 533, 16. Proverbs: synthesis of life experience and lessons learnt while managing PrOjeets enn - : 7 Cezar Searle: Management pricctelor Cortea se bazeaad gi pe experienga autorului tn zeci de proiecte intemationale sau cu participare!finantare internationalé, cees ce a permis colectionarea nor punete de vedere de o diversitate nu numai nmlti-institufionalé ci gi multi-culturala. Multe dintre situatile {ntdinite au generat Incrari de specialitate, articole sau c&rfi, prezentate in bibliografie de la finele acestei fucriri. Un astfal de proiect de cercetare ce se cuvine a fi menfionst, pentru modul de aplicare practic @ principiilor de teorie prezentate in Iuorare, pentru importanta si actualitatea temei dar gi pentra modul de atragere studeniilor in setivitatea practic, este proiectul EDUCAT - Dezvoltarea spiritului 1 educafiei anureprenoriale tn invdjdmantul superior tehnic, pe baza cercetdrit nevoilor piefei forfei de munca.” De asemenea, un rol important I-a avut experienta semnificativa pe care autorul a scumulat-o predénd cursurile “Project Management Skiils” si “Project Management” studentilor internationali de lo Mikkeli University of Applied Sciences (Finlanda) respectiv Karel de Grote University College din Antwerp (Belgia), incepind cu unul 2008. Un fenomen semnificaiv remarcat_ pe parcursul ultimei decade in domeniu! rmanagementului do vari al matilor firme (tcp management) ete cresteren dramaticd a pponderii deiziilor legate de managemental proiectelor ~ de Ia cirea 20% Ia circa 80% ~ fenomen explicabil prin avaniajele concurenfiale ce se pot objine pe _buza managementului strict ol cichului de vist ab proiectelor industriale (respectiv sewrtarea Timpului de acees fa client). Managementul de proiect este acum mai mult decdt un domenit de studiu: este 0 profesiune! Criza financiard gi economicd globalé este un alt factor ce a avut un impact considerabit supra managementului de proiect si asupra managementului, ia general. Strategiile firmelor se construiese acum mai flexibil, proiectele fiind vehioulu! preferat de atingere obiectivelor in condigile unor cesurse tot mai scumpe (imitate), iar in structurile mnizatorice ale marilor firme spare managerul de rise (Chie) Risk Officer, CRO). Din aceste motive, cartes are confinutul orientat nu numai pe espectele teoretice nevesare ar si pe insirumentele utile practicianului: metode 51 proceduri Pentru atmosfera stimulaivi! necesar8 elaboriri unei astfel de iurir, autoral muljumeste colegilor din Departamentul de Management de 1a Facuitatea de Antreprenorit Ingineria si Managementul Afacerilor - EAIMA. din Universitatea “Politehnica” din Bucuresti, precum si colaboratorilor de la Central pentru Excelent in Afaceri (perivade 1991-2008). ‘Sperm c& cititorii acestei carti se vor alitura celor care av apreciat deja instruirea in domeniul etét de generas al managementulni proiectetor Partea ELEMENTE DE BAZA Cezar seartat wanayenentas proweteir a 1 Proteee gi programe Capitolul i PROIECTE SI PROGRAME 1, Proiecte si programe Ce este un project? 12 2. Principiile managementului de project Project si program 1s 3. Cichul de viaté a proiectului Tipologia proiectelor 16 Intrebéri recapitulative 18 1. Proicte si programe Desi proiectele pot semiins unul cu alma (proieete educajionole, proiecte de investi tm jnfratractur8 — autostrizi, poduri etc) tohusi flecare protect este nerepetabil, unic — in , elati stl o& un project nm este identic cu altal. Pot fi elemente comune, actvitai sinilare Managementul proiecteior este un domeniu relativ nov al meagementului gi importanta sen ES : ‘8a a crescut spectaculos fn ultimii ani datorita faptului c& tot mai multe acfinni, me ta dar condiiile diferite fac ca gi proiectele s& fie diferite. scar8 intemafioasl, se desfigoara pe baza de proiecte. Pe de atl parte, resursele (ena ales cele financiae!) antrenate de acesteproiecte sunt tot rai inserinate [Z. PROIECTE SI PROGRAME exemple de proleete de infrastructura (Tabeli! 1.1), Tabet 1 LI. Ce este un proiect ? Protecte de infrastructorii de mare emptosee i | Costestim. | Duratede | Princip Proiectul este definit ca o multime de activititi care concuré fa realizarea unui scop F protect Objeetival Loew) | } Damnde | Pini comun, cu un management propriu si care necesita un consum important de resurse | | tmlatiss) | implementare | indicator (Gesurse umane, echipamente, materiale, energie, resuse financisre, informati, timp ete) [TT Siem comple de a 8 Gouin nite ae fn consecinfs, des?Sguraren unui proiect presupune un momext de incepere si un moment | South Vatiey | pempare pons direst oo Pare eee de finalizare a proiectulu (atunei cdnd scopul a fost atins) — deci o drat sermificatva | Development | speicin viel Nea | Sigg” | ser Ge realizare dase _ Exemple de protecte LUE ONO | SeFeinectrenede (Ching | «2 | 2002-2050 | sed «Un proieet de mare anvergur si impact esie “Keystone XL. Pipeline": constroirea Diversion | seetome din noral 865 | 8 | une! condocte petroliere (cleoduet) din pravineia caradiank Alberta etre partul Pete sata pea | | 2s} tocicas Port Artiu, Teas, raverind mu mai putin de ae cici sate din Ce SUA. Proiectil a fost propus fn a 2007 ca exceusis @unei conducte perlire | Space Station | pen expenimene a jeanne | * transcanadiene. in prezent se estimeazd ck aveasté conduct’ (eu un diemetru de q stonomie biologie we 4 circa | m si bangimea de peste 2800 km) va avea o capacitate de transport de 700 F Senge ‘O nous zona wand ce v8 | tacheon, | I 1 1500aeride | (000 bari de petrol pe 2 si constructia sa va costa cires 7 miliarde de dolar.’ | oteratione! | ince conse [steers | as | noon ns | teaser | « Proicctul gazoductuli “Nebuceo” care lega granite esticd a Turciei de Austra, jRosness | Segeakumte | Sores | | tweednd prin alte trei state (Bulgaria, Roménis si Ungarie), Proiectul original . . — ime | provedes o iungime de 3900 kr gio capacitare de 21 de miliarde de meti ui Tse de tou dug | New | | Proiccrul zevizuit ar putea lega doar Bulgaria de Austria, iar capacitatea va fi — | eee etee tow verk | York, | 168 | 2007-2016 | simdn 255i | redust la jumitate, Lucrivile vor incepe in 2013 si vor i finalizate in 2017, ey «| cD \sua | Financial © Proiectul Olimpiadei de vari - Londra, 2012. Jocurile Olimpice din 2012 au fost a + plonificate @ se desfigure tntre 27 julie gi 12 august 2012 dar proiectul de | Siem compioe de dius! | New | brganizare a acestora a incepot cu mult timp inainte. Costu! estima, suportat din | saiadepompare peau” | eons, | 146 ‘bugetel local: 15 miliarde dolari. Se estimeaz8 08 suma efectelor economice ale | ee isua | 1 | organizirii Jocuriior Olimpice Ia Londra va reprezenta circa 3.5% din cresterea vesss | 4 ‘economic’ antieipata pentru Mares Britanie in perioaca 2013-2015.* i New | | * | ‘Now sistem 6 tenspor es | 1998-2010 | usmle de Projectele mu ve nase de dragul nei idei de proiect tn sine sau pentru a cheltulo amumitt rapid New Det | Male mero: uma de bani, Proicctele sunt concepute pentra rezolvarea une probleme ~ prin | \ : “problema” infelegind mu numsi o situate / stare negativi (nevoia de mijloace de “| Reza desta peau | | iransport, comunieafil san resurse encrgetice, unmavile onei cxtastrofe naturale ~ tsunami conctencster peated | pai |g | zoo 2012 | 3S25mie se ccutremur — sau de alii natura ~ incendiu, accident nuclear etc) ci si o situate / ste cee | ee pozitiva (on eveniment sporty, cultural, petrecerea unui vacant, 0 csétorie ete) Scopal protectutul este soluja acestel probleme, Aoomberg Businessweek Cezar Scarla= Managemen pr De multe ori, proiectele sunt spectaculoase (a se vedeu exemglele de mai sus). Alicori, =problema” pe care tebuie si o rezolve un proiect este reconstructia, inlaturaren onseoinjelor unui accident neferiit (Tabet! 1.2). Tabelul 12 Cele mai mari dezastre din lume, dupa valoarea pagubclor materiale — ultimi 40 de ant [ew a ie | RHE | Gincmi mor] dapows 235.00 | £2005 SUA 71.30 | Gegana“sndsew” | 1992—«| «SUA, Baars un | Sura: Bloomberg Businessweek? Estimarea ‘valorié pagubelor este necesard nu numai pentru sonpuri statistice sou pentru ccicule financiare de asigurare ci si ca repere valorice in managementul proiectelor (costul si bugetul proiectelor) . Trebuie ficut distincjia conceptual clara intre notiunile de project $i ‘organizayie'. Deowlhiraa majora dintre proiect si arganizate ese cd profectal defineste un proces in timp ce organizafa este 0 structurt. Totsi, managementul de protect presupune ‘niatena une! suet a proiectului, ce! posia din punct de vedere organizatoic. In aoest fens, definiaproiectl este apical! organizaie, cv o exceptienotabli:darata: in tiaup ce, peo defiifc, proiectul are 0 durat finits st eterminat®, organiza pote avea, in principio duratt nedeterminst Si in ceca ce priveste resursele si bugetele existé deosebiri nctabile, Bugent! proiectulii este diferit de bugetul organizotiei, chiar pentru organizatii de proiectare si chiar pentra peoiecte care se finalizenzit cu 0 organizatie, Durats planificdti financiare este diferiti ‘bugetele organizafilor sunt anuale, in timp ce bugetele proiectelor se referd de reguld la

    S-ar putea să vă placă și