SINDROMUL DOWN

SINDROMUL LANGDON-DOWN - cunoscut i sub numele de trisomia 21 sau mongolism,

este o anomalie cromozomial (apare fie sub forma trisomiei - existena unui cromozom
suplimentar ataat perechii 21, fie sub forma translocaiei - anomalii de structura cromozomial).
CARACTERISTICI
-

Particulariti psihosomatice: microcefalie, anomalii faciale, afeciuni organice, risc

crescut la infecii, tulburri senzoriale, .a.

ntrzieri de dezvoltare psiho-motorie (hipotonie muscular, laxitate ligamentar)

Retard mental de la sever la moderat

Capacitate sczut de autoprotejare (absena sentimetului de team, incapacitatea de a

percepe rul )

Sentiment de ruine pregnant (ce poate determina inhibarea, reacii stngace in

diverse situaii)

Inocen i reactivitate afectiv crescut.

Caracteristici COGNITIVE

Au probleme cu conceptul de timp i numr (ieri-azi; mic-mare);

Sunt dornici de a nva lucruri noi
Au mai mult abiliti practice dect teoretice.
Au ndemanarea de a face lucruri de rutin cum ar fi mbrcatul,
servitul mesei, mersul la baie/toalet;
Au performane mai slabe in cazul aspectelor legate de memoria de
scurt durat;, astfel pentru identificarea stimulilor i pentru
reproducerea lor vizual au nevoie de o prezentare mai prelungit
Copilul cu sindrom Down ncepe s vorbeasc mai tarziu decat unul
normal (pe la vrsta de 4 ani), de aceea stimularea vorbirii este foarte
important, altfel cuvintele invate nu vor fi niciodata rostite.
Articularea cuvintelor este dificil i vorbirea lor este mai greu
neleas din cauza hipotoniei limbii i a problemelor de denitie. Unele persoane au o
voce mai rguit i o inlime joas a sunetelor.

Caracteristici SOCIO-EMOIONALE

n general au caracter blnd, plcut, sunt senzitivi, emotionali, se

ataeaz uor de persoanele apropiate
Le place foarte mult muzica i ritmul;
Au probleme cu tranziia la situaii noi, sunt rigizi i ncptnai n
comportament, le place regularitatea i nu le plac situaiile noi;
Cteodat persoanele cu sindrom Down au o tolerant scazut la
frustrare i sunt
destructivi, dar sunt n general mai puin agresivi i destructivi dect
persoanele cu
handicap mintal.
Casracteristici MOTRICE

Cauza principal a problemelor motorii a copiilor cu sindrom Down este

tonusul postural sczut.
Dezvolta scheme de micare anormale pentru a-i compensa
problemele motorii
specifice.
Reglarea controlului postural, care permite adoptarea i
meninerea posturii n timpul activitilor motorii, este redus, cu efect
negativ asupra contraciilor i reaciilor de echilibru.
Particularitile caracteristice ale acestor copii sunt schemele de micare statice i
simetrice, strategiile de micare compensatorii i lipsa variabilitii.

NVAREA
la copilul cu Sindrm Down
Copiii nva cel mai bine ntr-o varietate de moduri:
prin joc i joc asistat
prin experiene zilnice dea lungul vieii de zi cu zi
prin jocuri de modelare i construcie i activiti zilnice
prin nvare structurat planificat, dac sarcinile se impart n sarcini mai mici, modelate i
exersate
este nevoie de exersare pentru a ne asigura c sa nsuit i fixat o deprindere.

Sindromul autist / Sindromul autismului infantil

- termenul provine de la Bleuler (1911) care se referea la dereglari secundare de natura psiho genetica pe care le raporta la o categorie deficita de tulburari primare:

dereglari ale asociaiei de idei

intreruperi ale fluxului ideativ
dereglari de limbaj
stereotipii verbale, etc.

Din punct de vedere etiologic termenul provine de la grecescul "autos" (eul propriu) i de la
accepiunea data autismului de catre Leon Kanner: aceea de a fi retras i mulumit de sine insui
Trasaturi caracteristice (Kanner):

incapacitatea de a adopta o poziie normala in timpul luarii in brae

incapacitatea de comunicare verbala
exacerbare a memoriei mecanice
incapacitatea utilizarii conceptelor abstracte
teama i emoii exagerate
incapacitai imagimative in activitaile ludice
producerea intarziata a unor manifestari ecolalice
producerea impresiei de dezvoltare fizica i intelectuala normala
retragerea in sine
ataamentul nemotivat faa de obiecte nesemnificative

Exista mai multe tipuri de teorii in inelegerea autismului:

1.

Teoriile organice - considera ca autismul se datoreaza unor disfuncii organice de natura

bio - chimica sau unei insuficiente dezvoltari structurale a creierului

2.

Teoriile psihogene - interpreteaza autismul ca fiind un fenomen de retragere psihologica

din faa a tot ceea ce este perceput ca fiind ostil, rece i pedepsitor

3.

Teoriile comportamentale - autismul infantil ia natere printr-un ir de comportamente

invaate i care se formeaza in urma unui ir de recompense i pedepse intamplatoare

Alte cauze:

bolile infecioase / contagioase

traumatismele
cauzele ereditare
hidrocefalia

Caracteristici:
1.

2.

Dificultai de limbaj de comunicare

se manifesta de timpuriu prin slabul interes al copilului pentru cunoatere

nu raspund la comenzile verbale
pot avea o reacie intarziata la apelul numelui lor
vorbirea se insuete cu intarziere
prnunia este defectuoasa
au tendina de a schimba ordinea sunetelor in cuvinte, de a nu folosi cuvinte de

legatura sau de a substitui un cuvant cu altul apropiat ca sens i semnificaie

fenomenul ecolalic este evident
vorbirea este economicoasa, lipsita de intonaie, vocabularul este sarac
tulburarile de voce sunt frecvente
comunicarea nonverbala este deficitara
propoziiile formulate au un caracter bizar

Discontinuitate in invaare i dezvoltare

poate fi incapabil de a numara, insa poate manifesta abilitai in operaiile de inmulire
pot avea dificultai in invaarea literelor, dar pot invaa uor cifrele
prezinta lipsa de interes faa de achiziia unor informaii noi

3.

Deficiene perceptuale i relaionale

sunt foarte evidente

austistul poate fi agitat, plangacios sau poate fi inhibat, fara o dorina de a cunoate

lumea inconjuratoare
prezinta o adevarata fascinaie pentru lumina
manifesta o adevarata placere pentru tact
pot deveni violeni, fiind deranjai de zgomote minore i pot sa nu aiba nicio reac ie
la adevarate zgomote


4.

unora le place muzica, simt ritmul

Tulburari acionale i comportamentale

sunt cele mai spectaculoase atat prin amploare, cat i prin complexitate
aciunile i comportamentele au un caracter bizar, stereotip: aciunile de
automutilare (se realizeaza pana la epuizare sau pana la distrugerea unei anumite
pari a corpului) i aciunile de autostimulare (se realizeaza pe mai multe cai;
kinestezica, tactila - lovirea coapsei cu dosul palmei sau zgarierea cu unghia a ceva

5.

tare, auditiva - plesnitul din limba, vizuala)

alte aciuni stereotipe: rotirea braelor, invartirea pe loc fara sa ameeasca, mersul pe

arfuri
manifesta o nevoie redusa de somn
au reacii diferite la frig i durere
prezinta modificari frecvente ale dispoziiilor afective

Disfunciile proceselor, insuirilor i funciilor psihice

prezinta lipsa de interes faa de contactul social

nu realizeaza pericolele reale
lasa impresia ca ascund ceva, dei nu tiu sa minta
nu se jeneaza sa manance de pe jos
fac observaii penibile
se plimba intotdeauna pe acelai traseu
afectivitatea este imatura
stabilesc contact afectiv foarte rar i fara atitudini pozitive constante
au tendina de izolare
unii traiesc adevarate stari de frustrare, alii sunt hiperexcitabili
jocul este ca cel al sugarului, de manipulare a obiectelor cu degetele
nu are capacitatea de a acorda simbol jucariei
memoria mecanica este relativ buna, fiind capabili sa-i aminteasca i sa
reproduca anumite expresii verbale etc.

Sindromul Asperger

Sindromul Asperger este o tulburare care face parte din spectrul autismului. Incidenta acestei boli
este mai ridicata in cazul baietilor decat al fetelor. Printre denumirile clinice utilizate pentru
sindromul Asperger se numara psihopatia autista si tulburarea schizoida a copilariei. Debutul
bolii are loc in jurul varstei de 3 ani.
Tulburarea presupune in mod special afectarea comunicarii sociale, imaginatiei sociale dar si
a interactiunii sociale. Printre caracteristicile persoanelor afectate de aceasta sindromul
Asperger se numara: izolarea sociala si comportamentul excentric, prezenta deficientelor in
interactiunea sociala si in comunicarea non-verbala. Copii si adultii afectati intampina
probleme de relationare sociala si in mentinerea relatiilor pe termen lung, manifesta interes
doar pentru anumite domenii si retin mecanic multe informatii despre domeniul care ii
preocupa. Pot avea domenii speciale de interes (colectiile si anumite subiecte sau concepte
specifice) asupra carora se vor concentra si vor invata mecanic cat mai multe informatii legate de
acestea. Rolul acestor interese speciale, accentuate este: de a depasi anxietatea, a oferi
placere si relaxare, de a-i ajuta sa inteleaga lumea fizica, de a crea o lume alternativa, de a
crea un sentiment de identitate, de a facilita conversatia (chiar daca aceasta este
unidirectionala) si de a consolida stima de sine.
Comparativ cu alte forme de tulburari din spectrul autismului, totusi, cei care sufera de
sindromul Asperger nu au intarzieri semnificative de limbaj sau de dezvoltare cognitiva. Unii
dintre acestia detin chiar un vocabular destul de bogat, de multe ori, care priveste un domeniu de
interes. Din punct de vedere gramatical, modul in care comunica aceste persoane poate fi destul
de atipic ca urmare a anomalilor de inflexiune si a repetitiilor verbale folosite. Uneori copiii isi
modifica vocea si pot vorbi prea dramatic sau teatral, prea tare, cu intonatii incorecte,
vorbesc prea repede sau prea incet, poate avea caracter ritmic sau poate fi caracterizata de
inflexiune. Deseori apar dificultati in a declansa sau incheia o conversatie si de a alege
subiectele de discutie. In anumite cazuri pot fi prezente dislexia si dispraxia, dar si ADHD.
Dezvoltarea motorie poate fi intarziata, fapt care are ca si consecinta prezenta unor miscari
dezordonate.

Copiii diagnosticati cu sindromul Asperger nu poseda capacitatea de a rezona afectiv si de a

fi empatici. Din punct de vedere emotional, persoanele cu sindrom Asperger au o intarziere de
aproximativ trei ani fata de varsta lor reala.
Urmatoarele comportamente sunt asociate deseori cu sindromul Asperger (totusi, acestea variaza
in intensitate de la un individ la altul):
interactiuni sociale limitate sau inadecvate
imposibilitatea de a intelege sarcasmul, metafora sau mesajele subtile
sustinerea unui discurs repetitiv, a monologului si implicit relationare sociala

unilaterala fara sa se inteleaga frazele si cuvintele complexe utilizate

tendinta de a comunica mai degraba despre sine
probleme de comunicare non-verbala insotite de abilitati verbale avansate
prezenta unor posturi aparte
lipsa de contact vizual sau privirea persistenta
reactie exagerata la anumiti stimuli vizuali, olfactivi, tactili
tendinta de a se concentra asupra detaliilor unei situatii si de a pierde imaginea de

ansamblu
absenta conversatiei reciproce
obsesia pentru subiecte neobisnuite
dependenta de o rutina si inflexibilitate in modificarea acesteia
empatie scazuta
dificultati in a asimila competente organizatorice
conversatii unidirectionale
vulnerabilitate la stres
rigiditate si rezistenta la schimbare
dificultati in intelegerea normelor sociale conventionale
lipsa folosirii gesturilor sau greutate in interpretarea acestora
prezenta miscarilor necoordonate si dezordonate, neindemanare si stangacie

www.autism.ro