Sunteți pe pagina 1din 2

De ce optez sa devin acum profesor?

Cred ca raspunsul este simplu avnd n vedere ca l


adresez propriei persoane, si deci, poate fi si foarte sincer:
- daca tin cont de vrsta sunt nevoit sa recunosc faptul ca, acum, schimbarile radicale n
formatia mea personala si socio-profesionala s-ar realiza cu mari dificultati n contextul altor
ocupatii sociale;
- am dobndit o experienta substantiala ntr-un sistem si am participat, efectiv, la
situatii care se pot optimiza si adapta la specificul scolii;
- ma simt n forma, am ce nvata, forma si modela la propria-mi persoana si voi avea,
implicit, ce transmite elevilor.
Oare nu sunt prea marcat de canoanele formatiei de militar, mai putin permisiv si
adaptat deschiderilor? Pentru ca de profesor, de educator depind ntr-o masura hotartoare
rezultatele sistemului educational (reusita scolara).
Cred ca-mi fac prea multe griji, dar stiu din ce motiv sunt asa. Sunt militar prin
educatie, comportament, iar criteriile de baza n spiritul carora am fost format, au fost
respectul pentru valorile comune, onestitatea, corectitudinea, grija pentru pregatirea proprie si
a subordonatilor. Nu o sa mai am subordonati ... care erau ascultatori, care executau, fara a
solicita prea multe detalii,ordinele ce le transmiteam, ci o sa raspund de formarea unor copii,
pe care societatea viitoare i doreste cetateni - valori care sa-i pecetluiasca evolutia.
Fiecare dintre elevii mei vor deveni niste valori, ntruct acestea reprezinta ingredientul
de baza al propasirii unei comunitati. Acest aspect ma motiveaza si trebuie sa conduca la
realizarea mea profesionala, la capacitarea mea cu calitati de pedagog, transmitator de
informatii si formator de personalitati.
Profesia didactica are nevoie de ndrazneala, de ncredere ntr-un viitor mai bun pentru
elevi, de cautare permanenta a noului, de ancorare n realitate, de originalitate n exercitarea
ei, de inovatie si descoperire.
Personal o consider o profesie foarte grea, plina de dificultati, cu mare ncarcatura de
responsabilitati, dar si cu satisfactii depline atunci cnd "ti iese" bine.
Argumentul forte, vis-a-vis de cautarea propriei utilitati ntr-un asemenea demers este
ca trebuie facuta prin acumulari de cunostinte si deprinderi dar si de atitudini care sa te
impuna, sa-ti fie recunoscut locul si rolul, sa fii dorit n egala masura de elevi, de parinti si de
colectivul profesoral n care esti angrenat. si aceasta nu oriunde si aiurea, ci la tine n tara,
acolo unde ai urmat si tu sistemul educational, la rndu-ti.
Abordarea optimista si pozitiva a profesiei didactice, joaca prin extensie rol de
ameliorator n procesul nvatarii de catre clasa de elevi.
Profesorul adevarat ncurajeaza atitudinal elevii si nu concep ca un cadru didactic
adevarat sa anihilize intentiile creative uznd de atitudini ostile.
Profesorul adevarat este o persoana care poseda cunostinte, priceperi si experiente
(inclusiv socioafective) care l conduc cu succes n exercitiul didactic. Cu alte cuvinte n
exercitarea rolului sau i sunt necesare acele acumulari si calitati care sa-i confere competenta
stiintifica,psihopedagogica si psihosociala.
Pentru un novice aceste cerinte pot functiona ca niste constrngeri apasatoare, nsa cum
totul se nvata (sau aproape totul), persevernd poti sa-ti faci din competenta un aliat al
exercitiului reusit la catedra.

Ce trebuie sa stii pentru a dobndi:


a) competenta stiintifica:
impune sa stapnesti continutul disciplinei predate sub aspectul:
- ntelegerii cunostintelor;
- stabilitatii, claritatii si preciziei conceptelor utilizate;
- definirii relatiilor dintre componente si integrarii structurale si
functionale a partilor ntr-un ansamblu coerent si semnificativ;
- evaluarii realiste a problemelor epistemologice si metodologice;
- prezentarii concise clare si convingatoare.
b) competenta psihopedagogica:
- cunoasterea legilor dezvoltarii umane si ale nvatarii;
- cunoasterea trasaturilor definitorii ale personalitatii "celui care nvata",
fapt ce conduce la folosirea metodelor adecvate.
c) competenta psihosociala:
- capacitatea de a adopta un rol (de substitut al parintelui, de prieten,
consilier, depozitar al valorilor aprobate de societate; de sustinator si sursa
de ajutor pentru dezvoltarea personalitatii si carierei);
- capaciatea de a comunica usor;
- capacitatea de a influenta.
Profesorul este o constructie foarte sofisticata, dar care se adapteaza cu usurinta
oricarui mediu educational adoptnd selectiv si cu maiestrie metode si tehnici pretabile
contextului. Personalitatea acestuia se formeaza pornind de la premise aptitudinale simple, se
dezvolta prin formare profesionala (cunostinte, priceperi, deprinderi) si se rafineaza n
interactiunea cu elevii.
...nimic mai simplu si totodata complicat. Asta pentru ca pna sa devina simplu (n
virtutea acumularii unei suficiente experiente n exercitiul educational), totul pare dificil.
Ah!...Se pare ca ma complic dorind sa devin profesor, dar uneori complicatiile sunt placute si
pline de satisfactii.