Legislaia privind stabilirea

nivelurilor maxime pentru

anumii contaminani din
produsele alimentare

Programa disciplinei
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

Curs introductiv. Surse de informare in ceea ce privete legislaia domeniului

alimentar.
Legislaie generala privind protecia consumatorilor.
Legislaia privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.
Legislaia privind aditivii alimentari, enzimele alimentare si aromele alimentare.
Legislaia privind criteriile microbiologice de siguran alimentara si igiena.
Legislaia privind contaminanii produselor alimentare.
Legislaie privind alimentele ecologice, tradiionale, indicaiile geografice si
denumirile de origine.
Legislaie specific privind apa minerala, apa potabila, sucurile si nectarurile de
fructe.
Legislaie specific privind carnea, produsele din carne si pestele.
Legislaie specific privind laptele, produsele lactate si oule.
Legislaie specific privind vinul si buturile alcoolice.
Legislaie specific privind produsele finoase si zaharoase.
Legislaie specific privind mierea, zaharul, uleiurile, grasimile tartinabile si
maionezele.
Legislaie specific privind fructele si legumele proaspete si conservate.

Baza legislativa
REGULAMENTUL (CE) NR. 1881/2006 AL COMISIEI din
19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime
pentru anumii contaminani din produsele alimentare
cu modificrile si completrile ulterioare

RCE 1881/2006 Preambul

Meninerea contaminanilor la niveluri acceptabile din punct de
vedere toxicologic este esenial pentru protecia sntii
publice.
Trebuie stabilite nivelurile maxime la un nivel strict, ce poate fi
obinut n mod rezonabil prin respectarea bunelor practici
agricole, piscicole i de fabricaie, lund n considerare i riscurile
legate de consumul produselor alimentare. n cazul
contaminanilor considerai cancerigeni genotoxici sau n cazurile
n care expunerea actual a populaiei sau categoriilor de
populaie vulnerabile este aproape sau depete doza
tolerabil, nivelurile maxime trebuie s fie ct mai sczute posibil
(ALARA as low as reasonably achievable).

RCE 1881/2006 Preambul

Pentru a permite aplicarea nivelurilor maxime la produsele
alimentare uscate, diluate, prelucrate sau compuse pentru care
nu s-au stabilit niveluri maxime specifice la nivel comunitar,
operatorii din sectorul alimentar trebuie s furnizeze factorii
specifici de concentraie i diluie mpreun cu datele
experimentale necesare justificrii factorului propus.
Pentru a asigura aplicarea uniform a nivelurilor maxime,
autoritile competente ar trebui s aplice n ntreaga
Comunitate aceleai criterii de prelevare a eantioanelor i de
efectuare a analizelor. Este, de asemenea, foarte important ca
rezultatele analizei s fie raportate i interpretate ntr-un mod
uniform. Msurile referitoare la prelevarea eantioanelor i la
analiz prevzute de prezentul regulament stabilesc reguli
uniforme cu privire la raportare i interpretare.

RCE 1881/2006 Preambul

n ceea ce privete nitraii, legumele constituie principala surs
pentru consumul uman. Comitetul tiinific pentru alimentaie
(CSA) n avizul su din 22 septembrie 1995 ( 4 ) a stabilit c
totalul consumului de nitrai este, n mod normal, sub consumul
zilnic acceptabil de 3,65 mg/kg greutate corporal. Cu toate
acestea, Comitetul a recomandat continuarea eforturilor de
reducere a expunerii la nitrai prin alimente i ap.
CSA a aprobat, n cadrul reuniunii sale din 8 martie 2000, un
consum zilnic maxim tolerabil provizoriu (CZMTP) de 0,4 g/kg
greutate corporal (gc) pentru patulin

RCE 1881/2006 Preambul

Cu privire la toxinele de Fusarium, CSA a adoptat mai multe avize
privind deoxinivalenolul n decembrie 1999 stabilind o doz
zilnic tolerabil (DZT) de 1 g/kg greutate corporal,
zearalenonul n iunie 2000, stabilind o DZT temporar de 0,2
g/kg greutate corporal, fumonisinul n octombrie 2000
(actualizat n aprilie 2003) stabilind o DZT de 2 g/kg greutate
corporal, nivalenolul n octombrie 2000 stabilind o DZT
temporar de 0,7 g/kg greutate corporal, toxinele T-2 i HT-2
n mai 2001, stabilind o DZT combinat de 0,06 g/kg greutate
corporal, i grupul de tricotecene n februarie 2002

RCE 1881/2006 Preambul

Cu privire la toxinele de Fusarium, CSA a adoptat mai multe avize
privind deoxinivalenolul n decembrie 1999 stabilind o doz
zilnic tolerabil (DZT) de 1 g/kg greutate corporal,
zearalenonul n iunie 2000, stabilind o DZT temporar de 0,2
g/kg greutate corporal, fumonisinul n octombrie 2000
(actualizat n aprilie 2003) stabilind o DZT de 2 g/kg greutate
corporal, nivalenolul n octombrie 2000 stabilind o DZT
temporar de 0,7 g/kg greutate corporal, toxinele T-2 i HT-2
n mai 2001, stabilind o DZT combinat de 0,06 g/kg greutate
corporal, i grupul de tricotecene n februarie 2002

RCE 1881/2006 Preambul

n ceea ce privete plumbul, CSA a adoptat la 19 iunie 1992 ( 22 ) un
aviz prin care se aprob doza sptmnal tolerabil provizorie (DSTP)
de 25 g/kg greutate corporal propus de OMS n 1998.

In ceea ce privete cadmiul, CSA a aprobat n avizul su din 2 iunie 1995

( 24 ) o DSTP de 7 g/kg greutate corporal i a recomandat creterea
eforturilor pentru reducerea expunerii la cadmiu prin alimentaie,
avnd n vedere c produsele alimentare reprezint principala surs de
cadmiu pentru consumul uman.
n ceea ce privete mercurul, AESA a adoptat la 24 februarie 2004 un
aviz cu privire la coninutul de mercur i metilmercur din produsele
alimentare ( 25 ) i a aprobat o doz sptmnal tolerabil provizorie
de 1,6 g/kg greutate corporal. Metilmercurul este forma chimic cea
mai periculoas, putnd constitui mai mult de 90 % din coninutul total
de mercur din pete i din fructele de mare

RCE 1881/2006 Preambul

n ceea ce privete plumbul, CSA a adoptat la 19 iunie 1992 ( 22 ) un
aviz prin care se aprob doza sptmnal tolerabil provizorie (DSTP)
de 25 g/kg greutate corporal propus de OMS n 1998.

In ceea ce privete cadmiul, CSA a aprobat n avizul su din 2 iunie 1995

( 24 ) o DSTP de 7 g/kg greutate corporal i a recomandat creterea
eforturilor pentru reducerea expunerii la cadmiu prin alimentaie,
avnd n vedere c produsele alimentare reprezint principala surs de
cadmiu pentru consumul uman.
n ceea ce privete mercurul, AESA a adoptat la 24 februarie 2004 un
aviz cu privire la coninutul de mercur i metilmercur din produsele
alimentare ( 25 ) i a aprobat o doz sptmnal tolerabil provizorie
de 1,6 g/kg greutate corporal. Metilmercurul este forma chimic cea
mai periculoas, putnd constitui mai mult de 90 % din coninutul total
de mercur din pete i din fructele de mare

RCE 1881/2006 Preambul

n ceea ce privete staniul anorganic, CSA a concluzionat, n avizul
din 12 decembrie 2001 ( 27 ), c nivelurile de staniu anorganic de
150 mg/kg din buturile ambalate n cutii metalice i de 250
mg/kg din alte produse alimentare ambalate n cutii metalice pot
provoca iritaii gastrice la unele persoane.
n ceea ce privete 3-monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD), CSA a
aprobat la 30 mai 2001 un aviz tiinific privind 3-MCPD din
produsele alimentare ( 28 ), actualiznd avizul din 16 decembrie
1994 ( 29 ) n temeiul apariiei unor noi informaii tiinifice, i a
stabilit pentru 3-MCPD o doz tolerabil zilnic (DTZ) de 2 g/kg
greutate corporal

RCE 1881/2006 Preambul

n ceea ce privete dioxinele i PCB, CSA a aprobat la data de 30 mai
2001 un aviz privind dioxinele i PCB de tipul dioxinei din produsele
alimentare ( 31 ), actualiznd avizul din data de22 noiembrie 2000 ( 32
) care stabilea pentru dioxine i PCB de tipul dioxinei o doz
sptmnal tolerabil (DST) de 14 pg echivaleni toxici ai Organizaiei
Mondiale a Sntii (OMS-TEQ)/kg greutate corporal.
In sensul prezentului regulament, dioxinele desemneaz un grup de 75
de congeneri ai dibenzo-p-dioxinei policlorurate (PCDD) i de 135
congeneri ai dibenzofuranului policlorurat (PCDF), dintre care 17
prezint pericol toxicologic. Bifenilii policlorurai (PCB) sunt un grup de
209 congeneri diferii care pot fi ncadrai n dou categorii, n funcie
de proprietile lor toxicologice: 12 congeneri prezint proprieti
toxicologice similare cu cele ale dioxinelor i sunt, prin urmare, deseori
denumii PCB de tipul dioxinei. Ceilali PCB nu prezint un nivel de
toxicitate similar cu cel al dioxinei i au un profil toxicologic diferit.

RCE 1881/2006 Art. 1

Produsele alimentare menionate n anex nu se introduc pe
pia n cazul n care conin un contaminant menionat n anex
la un nivel ce depete nivelul maxim prevzut n anex.
Nivelurile maxime menionate n anex se aplic prii
comestibile a produselor alimentare n cauz, cu excepia cazului
n care se prevede altfel n anex

RCE 1881/2006 Art. 2

n cazul aplicrii nivelurilor maxime menionate n anex la produse
alimentare care sunt uscate, diluate, prelucrate sau compuse din
mai mult de un ingredient, se vor lua n considerare urmtoarele:
(a) modificarea concentraiei contaminantului prin procese de
uscare sau diluare;
(b) modificarea concentraiei contaminantului prin prelucrare;
(c) proporia relativ a ingredientelor n produs;
(d) limita analitic a cuantificrii.
n cazul n care operatorul din sectorul alimentar nu furnizeaz
concentraia sau factorul de diluie necesare, sau n cazul n care
autoritatea competent consider factorul necorespunztor, avnd
n vedere justificarea prezentat, autoritatea va defini ea nsi
acest factor, pe baza informaiilor existente i n vederea asigurrii
unei protecii maxime a sntii umane.

RCE 1881/2006 Art. 3

Produsele alimentare care nu se ncadreaz n nivelurile maxime
prevzute n anex, nu se utilizeaz ca ingrediente alimentare.
Produsele alimentare care se ncadreaz n nivelurile maxime
prevzute n anex nu se amestec cu produse alimentare care
depesc aceste niveluri maxime.
Produsele alimentare ce urmeaz a fi supuse sortrii sau altor
tratamente fizice pentru reducerea nivelurilor de contaminare nu
se amestec cu produse alimentare destinate consumului uman
sau cu produse alimentare destinate utilizrii ca ingredient
alimentar.
Produsele alimentare ce conin contaminani menionai n
seciunea 2 din anex (micotoxine) nu se detoxific n mod
deliberat prin tratamente chimice.

Anexa. Punctul 1 Nitrai

Matrici: Spanac, salate, preparate pe baz de cereale prelucrate
i alimente pentru copii destinate sugarilor i copiilor de vrst
mic
Efecte ale consumului de nitrai: hipertensiune, disfuncii ale
sistemului circulator si ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii,
intoxicaie, cianoza severa, chiar si cancer.
In situaii deosebite, se poate ajunge la formarea de nitrozamine,
substane implicate in apariia unor forme de cancer. In acelai
timp, nitraii formeaz compui stabili cu hemoglobina, dnd
natere unui compus stabil - methemoglobina, reducnd
capacitatea hemoglobinei de a transporta oxigen, consecin
fiind apariia unei stri de hipoxie celulara, tisulara, cu efecte
asupra strii de sntate care merg de la cele mai simple reprezentate de cefalee - la cele grave, precum cianoza severa
sau chiar decesul.

Anexa. Punctul 2 Micotoxine

Matrici: Nucifere, fructe uscate, cereale, lapte, alimente pentru sugari i copii
mici, vinuri, sucuri de struguri, mirodenii, lemn dulce, suplimente alimentare
pe baz de orez fermentat cu drojdie roie Monascus purpureus
AFLATOXINE. Principalele efecte biologice sunt activitatea carcinogen i
teratogen. Principalul organ int al activitii cancerigene este ficatul, care
poate dezvolta carcinom hepatocelular, si alte tipuri de tumori. Activitatea
teratogenetica dintre cele mai importante efecte poate enumera malformaii
fetale, encefalite, degenerarea tubilori renali, si ntrziere in cretere.
OCHRATOXINA A. Efectele biologice ale ochratoxinei A cuprind modificri la
nivelul aparatului renal (nefropatii cronice, atrofie capilara, fibroze
interstiiale, si hialinizarea glomerulilor renali). Acestora li se adaug efectele
teratogene. S-a observat o relaie semnificativa intre nefropatie balcanica,
tumori ale tactului urinar, renale si uretrale, cu ingerarea alimentelor
contaminate cu OTA.
ZEARALERONA. Expunerea neonatala determina alterarea rspunsului glandei
pituitare la GnRH inhiband spermatogeneza la barbati si ovulatia la femei.
Poate cauza de asemenea, tumori ale organelor genitale si celule canceroase
mamare la femei.
PATULINA. Patulina este moderat toxica si nu se acumuleaza in tesuturi si in
organele animalelor deoarece nu este prezenta in furaje.

Anexa. Punctul 3 Metale - Plumb

Matrici: Lapte, carne, peste, legume si leguminoase, fructe (si
derivate), grsimi, suplimente alimentare
Intoxicatia cu plumb (saturnism) se manifesta prin: anemie,
dureri abdominale, greata, constipatie, dureri de cap, pierdere in
greutate, slabiciune musculara, piele palida, probleme tiroidiene,
irascibilitate, impotenta, scaderea libidoului, insomnii, confuzie,
depresie, iar in intoxicatiile severe poate produce insuficienta
renala cronica, orbire temporara sau chiar permanenta, convulsii
si deces.

Anexa. Punctul 3 Metale - Cadmiu

Matrici: Legume si fructe, cereale, ciuperci, cacao (si derivate),
carne, peste etc
Cadmiul afecteaz:
Plmnii: emfizeme pulmonare, creterea riscului de cancer pulmonar.
Rinichii: din cauza acumulrii in rinichi a cadmiului, pe termen lung pot
apare disfuncii glomerulare si tubulare, disfuncii renale. In cazul
intoxicaiei cu cadmiu pot sa apar dereglri majore ale concentraiei
anumitor ioni. Calciul va fi eliminat, ceea ce poate duce la decalcifierea
oaselor.
Sistemul osos: decalcifierea oaselor
Sistemul cardio-vascular: se observa o cretere a tensiuni arteriale
Sistemul nervos central: poate apare o intoxicare cu cadmiu doar in
primele luni de viat intrauterina; dup care intra in aciune sistemul de
protecie al creierului.
Glandele endocrine, sistemul reproductiv.

Anexa. Punctul 3 Metale - Mercur

Matrici: Peste si produse pescreti, suplimente alimentare
Intoxicaia cu mercur are o simptomatologie foarte
asemntoare cu cea a bolilor psihice. Bolnavul are stri de
instabilitate, dureri de cap, oboseala permanenta, ameeli,
tulburri de somn. Se produce chiar o inversare a timpului de
somn, bolnavul prezentnd somnolenta diurna si insomnie
noaptea. Cnd valorile absorbiei de mercur sunt crescute, apar
simptome precum tremurul al pleoapelor si al minilor, stri de
anxietate, timiditate, nesiguran sau iritabilitate, probleme in
coordonarea micrilor, de vorbire si de auz (afecteaz sistemul
nervos central) si insuficienta renala. Bebeluii expui la metil
mercur in viaa intrauterina sau in primele luni de viat pot suferi
malformaii sau probleme neurologice.

Anexa. Punctul 3 Metale - Staniu

Matrici: Alimente conservate
Cantitile mari de staniu pot avea un efect iritant asupra
sistemului digestiv. Intoxicaia acuta se mai poate manifesta prin
semne de excitaie nervoasa urmata de depresiune, slbiciune
generala, ataxie, pareze si paralizii.

Anexa.
Punctul 4: 3-monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD)
Proteina vegetala hidrolizata si sos de soia
Puternic carcinogen

Seciunea 5: Dioxine si PCB

Produse de origine animala, uleiuri si grsimi
Produce probleme de dezvoltare, ale aparatului reproductor, distruge
sistemul imunitar, interfera cu anumii hormoni putand genera cancer

Seciunea 6: Hidrocarburi aromatice policiclice

Uleiuri, cacao, afumturi
Carcinogene, mutagene, teratogene

Anexa.
Seciunea 7: Melamina si analogii sa structurali
Produse alimentare
Disfuncii ale aparatelor excretor si reproductor, mergnd pana la cancer

Seciunea 8: Toxine inerente plantelor Acid erucic

Uleiuri si grsimi vegetale si alimente cu adaos de uleiuri si grsimi
vegetale
Lipidoz miocardic (caracterizat prin acumularea grsimilor la nivelul
muchiului cardiac, ceea ce produce reducerea capacitii inimii de a
pompa snge)