Inteligentele multiple

Valentele instruirii diferentiate

in invatamantul romanesc
Deschiderea i diversitatea sunt dou dintre conditiile fundamentale ale statutului stiintelor
instruirii i dezvoltarii omului prin invatare. Nu trebuie uitat faptul c situatiile , problemele i exigentele
cu care se confrunta educatia i educatorul au depasit i vor mai depasi cu siguranta frontierele
institutionale ale scolii. Nimeni i nimic nu poate schimba convingerea ca scoala, nvatamantul, educatia
trebuie sa functioneze in temeiul unei logici specifice , umaniste. Axul central il constituie aspiratia de a-l
conduce pe om de la stadiul de a fi la cel de a deveni neincetat o fiinta i mai umana i mai productiva n
sens valoric.
Cand un elev se indreapta spre scoala i intra in ea, se angajeaz intr-un proces complicat pe care-l
numim studiu / invatare. De ce trebuie el s invete ? Raspunsul pare simplu : pentru ca altfel nu se va putea
adapta i integra usor socialului. Pentru ca societatea i-a pus la dispozitie o institutie si programe special
elaborate pentru a putea evolua prin depsirea de bariere, altfel greu s-au niciodata de trecut. Problema
centrala a oricarei institutii specializate n instruire consta in a sti cum sa promoveze invatarea eficienta n
cele mai variate forme i tipuri de activitati. Alaturi de cel care nvata, elevul, se afl celalalt agent al
procesului educational educatorul, instructorul.
In matricea definita de relatia instructor instruit se naste acea activitate specifica numita instruire,
R. Gagn o definea drept ,, un set de evenimente destinate a initia, activa i sprijini invatarea la o fiintaaaa
umana".
In conditiile reformei procesului de nvatamant implementarea noilor teorii este extrem de
necesara. Pentru valorificarea si dezvoltarea fiecrui individ in parte trebuie s tinem seama de
particularitatile lui si de modul de manifestare al fiecaruia. Asadar , e necesara o nou abordare a teoriei
instruirii. Instruirea actuala ce se realizeaza n scoala trebuie sa raspund necesitatilor
curriculumului.Metodologia folosita la clasa trebuie si ea regandita. Acest lucru m-a determinat sa cred ca
instruirea diferentiata este modul de instruire care raspunde cel mai bine nevoilor elevilor. Ea trebuie sa fie
raspunsul educatorului n planul predarii - nvatarii evaluarii. Cadrele didactice pot diferentia
continuturile, adic ceea ce elevii ar trebui sa stie, sa inteleaga, sa fie in stare sa faca drept rezultat al
invatarii. Totodata se pot diferentia procesele, adica acele activitati destinate sa ajute elevii sa inteleaga sau
sa ,, posede " continutul. Modalitatile in care elevul demonstreaza sau extinde ceea ce a ajuns sa cunoasca
si sa fie capabil sa faca poate mbraca, deasemenea, forme diferite.
Instruirea diferentiat se aplica in acord cu disponibilitatile elevilor, cu interesele lor si cu profilul
lor de invatare printr-o gama de strategii manageriale ai educationale cum ar fi : instruire in grup mic,
studiu asociat, studiu individual, succesiune de lectii sau succesiune de centre.
Instruirea diferentiata are la baza teoriile cognitiv-contextuale ale inteligentei. Acestea sustin ca
cognitia i contextul n care acesta opereaza trebuie luate n considerare. Aceste teorii trateaz modul in
care procesele cognitive opereaza n diferite contexte. Reprezentantii cei mai de seama ai teoriilor
cognitive contextuale au fost Howard Gardner i Sternberg.
Gardner este autorul teoriei inteligentelor multiple. Este vorba de un alt mod de a aborda elevii,
tinand cont de diferentele dintre ei. Ca si autorul acestei teorii, de multe ori am fost contrariati i intrigati
de faptul ca unii copii, considerati inteligenti, nu au rezultate bune la scoal. Adesea ajungem la concluzia
ca unii dintre acestia sunt destepti, iar altii nu. In general, se apreciaza ca este destept cel care are note
bune sau un punctaj mai mare la testele de inteligenta. Despre aceatia sustinem ca sunt ,,nascuti
inteligenti". In functie de acest aspect ne putem astepta la urmatoarele situatii : daca un copil e inteligent va
avea rezultate bune; daca un elev are inteligenta medie, rezultatele pot fi satisfacatoare; daca are inteligenta
scazuta sperantele sunt slabe. Cu toate acestea sunt cunoscute nume celebre care au avut unele dificultati la
acoal. Tendinta generala este de a-i considera inteligenti pe cei care sunt buni la matematica sau la
literatura, desi n alte domenii dovedesc inclinatii deosebite. Gardner a fost preocupat de aceste diferente
pentru ca a contribui la dezvoltarea societatii inseamna mai mult dect a fi bun la matematica.
Teoria lui Gardner privind inteligentele multiple considera c o inteligenta este un mod de a
rezolva probleme si de a dezvolta produse considerate ca valori de cel putin o cultura, o inteligenta este o
promisiune de potential biopsihologic. Creativitatea reprezinta nivelul superior de manifestare a tuturor
inteligentelor. Gardner a identificat 9 tipuri de inteligenta :
Inteligenta lingvistica
Inteligenta logica / matematica
Inteligenta muzicala / ritmica

Inteligena spaial / vizual

Inteligena naturalist
Inteligenta kinestezict a corpului
Inteligenta interpersonalt
Inteligenta intrapersonala
Inteligenta existentiala
Prin urmare, nu exista activitate posibil de realizat cu un singur tip de inteligenta sau persoane care
sa aiba dezvoltat un singur tip de inteligenta. Nu se poate diagnostica in mod categoric prezenta sau
absenta unei inteligete.
In activitatea pe care mi-am propus-o sa o desfasor la clasa am pornit de la premisa ca instruirea
diferentiata raspunde cel mai bine nevoilor de invatare ale elevului. De ce? Deoarece clasele cuprind
elevi cu nevoi diferite de nvatare, interese diferite i stiluri de nvatare deosebite.
In predarea diferentiata diferentele dintre elevi sunt studiate ca o baza pentru proiectare, evaluarea
este continua i diagnostica pentru a intelege cum sa facem predarea mai pe masura nevoilor elevilor,
excelenta este in mare masura definita in termeni de crestere individual fata de inceput (de aceea
calificativele inregistreaza progresul sau regresul elevului), elevii sunt ghidati s faca alegeri bazate pe
interese, nvatarea se concentreaza pe folosirea capacitatilor esentiale pentru a valoriza i ntelege
conceptele i principiile de baza, profesorul faciliteaza formarea capacittilor de invatare i evalueaza
elevii pe mai multe cai.
Intr-o clasa diferentiat se dezvolta intelegerea mai degraba decat memorizarea si redarea unor
cunostinte, este o evaluare permanenta a nivelului de disponibilitate si a nivelului de dezvoltare la care se
gandeste elevul. Elevii pot lucra individual, in perechi sau n grupe, iar activitatea frontala poate fi folosita
pentru introducerea unor noi notiuni. Elevii sunt exploratori activi, iar educatorul este ghidul sau
facilitatorul nvatarii.
In continuare voi arata cum am lucrat pentru a verifica ipoteza de la care am plecat. Iata cateva
exemple pentru a ilustra instruirea diferentiata.
La clasa a III-a la obiectul stiinte evaluarea lectiilor la capitolul ,,Corpul uman" a fost facuta prin
realizarea unui portofoliu : ,, Organele de simt ". S-au format grupe de cate 4 elevi. Grupele au fost
eterogene din punct de vedere al tipului de inteligenta. Sarcinile au fost diferentiate astfel : elevii cu
inteligenta spatiala au avut de desenat un organ de simt, cei care poseda inteligenta naturalista au avut de
colectat i prezentat informatii in scris, elevii a caror inteligenta este muzicala au scris versurile unui
cantecel potrivit cu tema aleasa, iar elevii cu inteligenta lingvistica au avut ca sarcin culegerea unor
ghicitori, proverbe sau zicatori an care sa mentioneze unul dintre organele de simt. Rezultatele au fost
deosebite. Portofoliile copiilor au fost foarte atragatoare datorit diversitatii modurilor de realizare. La
evaluarea lor in fata clasei a avut loc chiar un schimb de idei despre cum ar fi putut fi facut si mai bine
materialul.
Continutul invatarii: Textul nonliterar tot la clasa a III-a, obiectul Limba romana poate fi tratat
diferentiat astfel : conceperea unui afis al unui spectacol ,, Scufia roie" (inteligenta lingvistica);
informatia din ziar despre evenimente biologice i ecologice (inteligenta naturalista) ; definitiile de la
matematic ale unitatilor de masura sau ale unor figuri geometrice (inteligenta logica/matematica) ;
realizarea unui desen pentru ambalajul unei cutii cu bomboane care sa cuprinda i informatii specifice
(inteligenta spatiala / vizuala). Evaluarea unui asemenea continut (textul nonliterar) se poate realiza prin
conceperea de catre elevi a unor rebusuri pe domenii diferite potrivit inclinatiilor lor.
Un alt exemplu pentru instruirea diferentiat este invatarea cantecelor cu miscari (,,Daca vesel se
traieste"). Activitatea aceasta are un succes deosebit fiindc sunt vizate mai multe tipuri de inteligenta :
lingvistica (invatarea versurilor), muzicala/ritmica (insusirea melodiei), inteligenta kinestezica a corpului
(folosirea anumitor miscri ale corpului), inteligenta interpersonal (elevii isi zambesc unii altora dup
cum este indemnul cantecului).
Educatia civica este o alta disciplina unde copiii isi insusesc continuturile si abilitatile apeland la
mai multe tipuri de inteligenta, cum ar fi : inteligenta lingvistica, atunci cand relateaz un eveniment
obiectiv sau personal ; inteligenta interpersonala cand analizeaza fapte i personaje, inteligenta
intrapersonal cand isi exprima propriile ganduri si reactii n legatur cu un fapt de viata si chiar inteligenta
existential cand exprima norme de comportare in societate.
Cursul optional ,, Corespondenta internationala " pe care il predau la clasa a III-a a avut unul dintre
continuturi realizarea calendarului pentru anul 2007 de catre elevii clasei. Am valorificat inclinatiile
elevilor organizandu-le activitatea ntr-un mod cat mai agreabil. Pentru fiecare luna a anului trebuia sa
picteze un peisaj specific lunii anului, sa gaseasca si sa scrie scurte informatii despre acestea , sa scrie cu
litere decupate numele lunii i sa organizeze datele in functie de zilele saptamanii. Rezultatele muncii

elevilor au fost deosebite, chiar impresionante deoarece au putut comunica spontan, si-au impartit singuri
sarcinile i s-au ajutat unii pe altii csnd a fost nevoie.
Sa nu uitam ca exista o legatura stransa intre tipurile de inteligenta pe care le are cineva i stilurile
preferate de a nvata. Unii elevi au rezolvat singuri ceea ce aveau de facut. O alta parte din ei au ajuns la o
concluzie dupa ce au discutat asupra temelor. Alti elevi au fcut mai multe incercari dup care au finalizat.
Un alt exemplu, doi elevi au sarcina sa scoata ideile principale dintr-o lectie de citire. Unul dintre ei va
porni de la separarea textului n fragmente, povestirea lui, extragerea ideilor principale. Altul procedeaza
invers : enun ideea generala a textului apoi exprima ideile principale in ordinea desfasurrii faptelor,
ajungand pana la a delimita fragmentele in functie de idei. Este interesant de vazut cati elevi prefera prima
sau a doua modalitate si astfel e evident c stilurile de invatare difera.
Beneficiile instruirii diferentiate sunt deopotriv numeroase pentru elevi cat si pentru educatori.
Avantajele pentru elevi sunt multiple, cum ar fi : valorificarea i dezvoltarea diferentelor individuale,
imbunatatirea clara a rezutatelor, a gandirii, a rezolvarii de probleme i a cantitatii de cunostinte,
increderea sporita in capacitatea de a invata folosind inteligente multiple, acces egal la nvatatur pentru
toti elevii, intelegerea diferentelor de nvatare n loc de incapacitti de nvatare, dezvoltarea personala ti
sociala ca parte a curriculumului.
Aceste concluzii ale teoriei inteligentelor multiple au consecinte extraordinare pentru instruire ,
care va deveni astfel o instruire diferentiata. Este nevoie de o mare diversitate de contexte educationale
pentru a permite manifestarea diferitelor inteligente. Abordarea din perspectiva inteligentelor multiple
asigura accesul tuturor la informatia relevanta si la insusirea profunda a informatiei in maniera
corespunzatoare tipului de inteligenta pe care il poseda.
Climatul pozitiv al instruirii diferentiate motiveaza si asigura succesul pentru toti factorii implicati
in educatie. Strategiile instructionale se extind si se imbunatatesc. Instruirea diferentiat da un sens nou
profesionalismului.
In sfarsit, asa cum spunea un filosof francez, G. Gusdorf (1963) ,, un profesor (educator) nu sta in
clasa ca s faca ceva pentru care i se plateste. Prezenta sa ocazioneaza cu totul altceva, si anume, ca
elevii s se poata confrunta cu el, iar el, profesorul, le dezvaluie acestora conditia lor umana".

Realizator: Inst. Cioaba Ana

Scoala cu cls. I-VIII Nr. 12 Decebal Craiova