SUPA-I PREA S|RAT|

SAU
REGULILE DE LUPT| ALE DISCU}IEI CIVILIZATE

T\cerea e de aur dar vorba e de argint

~ntr-o familie de ]\rani din mun]ii Tirolului se
n\scuse un fiu mut ca un pe[te. B\iatul `ndeplinea
toate muncile care i se cereau [i se ar\ta cuminte [i
`n celelalte privin]e, dar nu scosese nici un singur
sunet, `n toat\ via]a lui. ~ntr-o sear\, se poveste[te,
muntenii se a[ezaser\ la mas\. {i atunci, mutul a
deschis deodat\ gura [i a pronun]at, f\r\ s\ se
`ncurce: Supa-i prea s\rat\. Au `ncremenit cu to]ii
de uimire, cu lingurile `n aer, deasupra str\chinilor
aburinde. Primul care [i-a reg\sit cump\tul a fost
pater familias. B\iete, de ce pn\ acum n-ai scos nici
o vorb\? l-a `ntrebat. Iar tn\rul [i-a l\sat privirile
Cum s\ ai `ntotd
eau

na dreptate

`n p\mnt. P\i, penc\, s-a `ncumetat el, pnacu

supa n-a fost niciodat prea s\rat\.
Admirabil\ economie de expresie! Vai, de-am fi cu
to]ii aidoma acelui pui de ]\rani: suficient de discre]i
[i de mode[ti ca s\ renun]\m la vorbele inutile. Din
p\cate, lumea, `n totalitatea ei, este departe de acest
ideal. P\l\vr\ge[te, se ceart\, dezbate, spune vrute [i
nevrute, n\scoce[te [i r\spnde[te brfe, dup\ cum `i
st\ `n fire. Da, peste tot [i mereu se vorbe[te. ~n
Talmud omul este numit [i chai medaber, animalul
vorbitor `n latina `nv\]a]ilor se poate spune [i homo
loquens. De altfel, [tiin]a modern\ a comunic\rii ne
l\mure[te c\ ar fi absolut imposibil s\ nu comunic\m.
Nu exist\ un contrar al conduitei omene[ti [i nimeni
nu are libertatea s\ nu respecte canoanele.
Altfel [i mai limpede formulat: [i trnd\via este
un comportament. De aceea ne [i este imposibil, `n
principiu, s\ `ntrerupem vreodat\ comunicarea. Cine
se izoleaz\ de semenii lui nu o face ctu[i de pu]in
din dorin]a de a nu mai vorbi, ci din dorin]a limpede
de a nu i se mai vorbi. Chiar [i cine st\ ore `n [ir
nemi[cat ca un Buddha, `n pozi]ii absolut incomode,
pe rogojin\, studiind modelul tapetului, chiar [i cine
face leg\mnt de t\cere [i se retrage `ntr-o chilie de
c\lug\r comunic\ ne`ncetat cu lumea din jur: nu
exist\ t\cere care s\ nu fie `nc\rcat\ de sensuri.
10

HANNES STEIN

Dar nici nu trebuie s\ irosim prea multe cuvinte ca

s\ deplngem toat\ situa]ia. Omul a devenit om, `n
epoca primitiv\, numai pentru c\ a `nlocuit noaptea
t\cerii cu lumina vorbirii! {i tocmai de aceea, chiar dac\
[i-ar dori-o cu tot dinadinsul, nu se mai poate `ntoarce
vreodat\ `n `ntunericul protector: por]ile Paradisului
s-au `nchis, pentru el, pe ve[nicie. Tn\rul pe care cu
to]ii `l crezuser\ mut, dar a vorbit la momentul potrivit, a fost cu certitudine un erou, [i ar merita s\ i se
ridice un monument din marmura cea mai nobil\ `n
fiecare parlament, `n fiecare redac]ie, `n fiecare studio
de televiziune din lume. {i dac\ ar inten]iona cineva
s\-i urmeze exemplul, cu o capacitate de autocontrol
rar `ntlnit\, tot `n zadar ar fi: suntem condamna]i s\
vorbim, s\ ne `mp\rt\[im gndurile, s\ discut\m.
Cartea de fa]\ v\ va ajuta s\ v\ exprima]i retoric.
Dac\ tot trebuie s\ vorbim, m\car s\ o facem elegant
[i conving\tor. Ca s\ folosim o figur\ de stil, e ca atunci
cnd ai crampe [i intri pe ringul de dans, pref\cndu-te
c\ dansezi foxtrot. Dar e obligatoriu s\ cuno[ti pa[ii.

Dori]i s\ ave]i dreptate, ori s\ v\ atinge]i un scop?

Exist\ programe de oper\ care povestesc intriga
lucr\rii muzical-dramaturgice, de unde evident nu
Cum s\ ai `ntotd
eau

na dreptate

11

putem pricepe mare lucru, `n vreme ce ne delect\m

cu fermec\toarea muzic\ dodecafonic\. Exist\ programe de teatru care dezv\luie, negru pe alb, tot misterul, `nainte de a ne `ncumeta s\ intr\m `n sal\ [i s\
urm\rim ce a ie[it, dup\ ce regizorul [i-a pus `n practic\ teribilele lui idei scenice. Exist\ ghiduri de
c\l\torie, `n care sunt descrise ]inuturi `n care coio]ii
[i bizonii `[i zic noapte bun\, `n vuietul Niagarei.
Lucrarea de fa]\ urmeaz\ aceste exemple ilustre: este
vorba, ca s\ spunem a[a, de un GHID DE CONVERSA}IE (astfel, cea dinti scriere apar]innd genului). Scopul urm\rit este stabilirea unor canoane
clare despre cum [i despre ce se poate vorbi `n public. Nimic mai mult, nimic mai pu]in.
S\ stabilim, de la `nceput, care este scopul comunic\rii, `n via]a de zi cu zi. ~n esen]\, exist\ doar dou\
motive pentru care ne lans\m `ntr-o discu]ie: 1) pentru a ob]ine ceva, sau 2) pentru a avea dreptate. ~n
ceea ce prive[te prima situa]ie, v\ rog s\ privi]i expresia a ob]ine ceva `n accep]iunea cea mai larg\
ea cuprinde totul, de la dezbaterea punctelor de vedere asupra reclamei erotice pn\ la flec\reala destins\ `n care poli]i[tii se angajeaz\ cu r\pitorii care
iau ostatici. Dac\ vre]i s\ ave]i succes, cheia este
`ntotdeauna aceea[i: nu contrazice]i! ~ncerca]i s\
afla]i ct mai repede p\rerea rivalului, confirma]i-i
12

HANNES STEIN

valabilitatea, f\r\ a face economie de cuvinte ori de

spirit, apoi strecura]i-i propria propunere.
O scen\ din filmul C\derea imperiului american
arat\ cum se desf\[oar\ lucrurile `n practic\. Doi
ur]i s\ri]i de patruzeci de ani pl\nuiesc cum s\ aga]e
studente crude `n discotec\, vr\jindu-le cu replici de
genul: Mademoiselle, centralele atomice sunt un lucru
`ngrozitor, nu crede]i? {i ce s\ mai spunem despre
moartea p\durilor!, leg\nndu-[i [uncile `n ritmul muzicii imaginare. Chiar [i tratativele cu sp\rg\torii de
b\nci `narma]i func]ioneaz\ dup\ acelea[i principii.
Mai `nti se caut\ sferele de acord; vigilen]a p\r]ii
adverse este apoi adormit\, `n credin]a c\ totul va
continua sub semnul aceleia[i armonii ve[nice; `ns\
trebuie limpede stabilit c\ anumite limite nu pot fi
dep\[ite. (Dac\ fata sus]ine c\ inten]ioneaz\ s\-i
r\mn\ fidel\ prietenului, discu]ia despre centralele
atomice se `ntrerupe brusc. La fel [i `n situa]ia `n care
bandi]ii `ncep s\ `mpu[te ostatici.) La momentul potrivit, dintr-un punct de vedere tactic, la care nu po]i
ajunge dect gra]ie experien]ei, singura deviz\
r\mne: La atac! Asaltul n\valnic trebuie s\ nimiceasc\ toate redutele de ap\rare, `n speran]a c\ victoria va fi de partea celui mai viteaz.
Cel de-al doilea motiv de discu]ie civilizat\ ne
poart\ `ntr-un domeniu considerabil mai complicat.
Cum s\ ai `ntotd
eau

na dreptate

13

Mai `nti trebuie l\murit\ chestiunea esen]ial\: de ce

s\ ai dreptate este ceva att de frumos [i de dorit?
Exist\ r\spunsuri foarte diferite, dar care, f\r\ `ndoial\, duc `ntr-o singur\ direc]ie.
Vrem s\ eradic\m opiniile gre[ite. Ar fi de-a
dreptul un semn de necioplire [i del\sare dac\ o
p\rere recunoscut gre[it\ ori, mai exact, o tmpenie ar r\mne necontrazis\ `n spa]iul de comunicare interuman\. Prin urmare, p\rerea respectiv\
trebuie distrus\, retoric, prin lovituri bine ]intite.
Vrem s\ salv\m lumea. S\ presupunem c\ ne-am
dat seama c\ doar comunismul este `n stare s\ salveze societatea de la dezastru ceea ce `nseamn\ c\
am fi de-a dreptul incon[tien]i s\ suport\m propaganda anticomunist\, a[a cum se `ntmpl\ zi de zi.
Este datoria noastr\, `n calitate de semeni [i cet\]eni,
s\ ajut\m comunismul s\-[i dobndeasc\ victoria sa
istoric\ mondial\, cu ajutorul discu]iilor aprinse!
Vrem s\ str\lucim `n fa]a celorlal]i. Pe vremuri,
b\rba]ii obi[nuiau s\ sar\ la b\taie dac\ doreau s\ fie
remarca]i de femeia visurilor pe care, apoi, `nving\torul o tra de p\r direct `n grota lui c\ptu[it\ cu
mu[chi. ~n zilele noastre, se recurge adesea la dueluri
verbale, exact `n acela[i scop. Nefiind `ns\ momentul s\ coment\m progresul civilizator `n asemenea
evenimente, vrem s\ fie limpede un lucru: `ntr-o
14

HANNES STEIN

`nc\ierare, cel mai tare este de regul\ cel care r\mne

pe picioare, pn\ la sfr[it `n duelurile verbale, `n
schimb, triumf\ cel mai abil.
Vrem s\ ne sim]im bine. ~n acest sens, fie-mi
`ng\duit s\ evoc interviul legendar care a fost transmis dup\ partida de box dintre campionul Henry
Maske [i adversarul s\u, Roccigiani. ~n vreme ce
Maske umbla cu subtilit\]i, ocolind esen]ialul,
Roccigiani a pus genial punctul pe i: ~l trnte[ti
la podea [i te sim]i excelent!
Dar am putea fi contrazi[i, c\ nu motiva]ia ar
avea vreo importan]\, ci setea de a avea dreptate
care, oricum, e[ueaz\ pn\ la urm\ tot `ntr-o lupt\ de
coco[i. Teorie care nu poate fi demontat\ dect recunoscndu-i, pentru `nceput, valabilitatea ad\ugnd,
apoi: luptele de coco[i `n care adversarii nu se aleg
cu r\ni reprezint\ o disciplin\ sportiv\ nobil\. Rog s\
fiu iertat de blajina lume a doamnelor c\ nu pun `n
discu]ie aici [i lupta de g\ini `n mod special. Nu
pentru c\ a[ considera-o mai pu]in important\ ca varianta masculin\ dup\ p\rerea mea, de la distan]\,
g\inile cert\re]e se deosebesc prea pu]in de purt\torii
de creast\ cuprin[i de furia dezbaterilor. ~n ambele
cazuri `ncep s\ zboare penele [i s\ ias\ fulgii; `n ambele cazuri cotcod\citul strident sparge timpanele; `n
ambele cazuri, la sfr[itul ostilit\]ilor, cel `nvins nu
Cum s\ ai `ntotd
eau

na dreptate

15

mai este bun dect de oal\. ~n ceea ce prive[te comunicarea omeneasc\, din fericire, afirma]iile sunt
corecte doar din punct de vedere metaforic: partenerul r\v\[it, tocat m\runt ieri, se prezint\ ast\zi pe terenul de lupt\ proasp\t [i f\r\ nici o zgrietur\,
preg\tit pentru repriza urm\toare.

Pozi]ia pacifist\
Psihologia modern\ ne `nva]\ c\ o comunicare nu
se m\rgine[te niciodat\ strict la nivelul concret al informa]iei. Asemenea unui ru care transport\ grohoti[,
ea poart\ cu sine [i un complex de st\ri. Un exemplu
clasic: so]ul care `i mrie so]iei, aflate la volan, care a
oprit la semafor, E verde! Desigur, asta nu `nseamn\
numai c\ intersec]ia poate fi traversat\. B\rbatul sugereaz\ c\ el conduce mult mai bine, c\ a gre[it cnd
a l\sat-o la volan [i c\ se gr\be[te peste poate.
Acum, exist\ [i reprezentan]i ai breslei psihologilor
cu `nclina]ii umanitariste, care ne pun `n vedere nu
numai s\ `n]elegem mesajele din afara con]inutului
strict al comunic\rii, ci s\ ne dezvolt\m un soi de radar
intern al oscila]iilor emo]ionale. La orice enun] trebuie
s\ ne punem `ntrebarea: Ce anume ne m\rturise[te
despre el `nsu[i cel care ne vorbe[te? ~n ce raport se
16

HANNES STEIN

situeaz\? Fa]\ de mine. {i ce anume urm\re[te s\

ob]in\? De la mine. A[ dori s\ v\ deconsiliez cu t\rie
de asemenea precau]ii `n rela]iile interumane `n cazul
`n care urm\ri]i s\ ave]i dreptate dintr-unul din motivele men]ionate mai sus (adic\ pentru a salva omenirea, pentru a str\luci `n fa]a femeilor etc.). Nu ve]i face
dect s\ v\ `ndep\rta]i de rezultatul urm\rit, zdrobindu-v\ adversarul retoric.
Exist\ [i un psiholog extrem de pacifist, Friedemann Schulz von Thun pe numele s\u, care `[i
imagineaz\, cu toat\ seriozitatea, c\ `n psihologia comunica]ional\ lucrurile ar trebui s\ stea cam a[a:
Accept [i salut faptul c\ fiecare vede chestiunea din
punctul s\u de vedere, potrivit biografiei [i `mprejur\rilor din via]a sa. Ca s\ continue apoi, `nfierbntat: Tu e[ti altfel dect mine, eu sunt altfel dect
tine: dac\ ne ascult\m unul pe cel\lalt [i ne accept\m
punctul de vedere ca punct de pornire, atunci `ntlnirea noastr\ poate s\ scoat\ la lumin\ ceva mai
bogat [i mai adev\rat dect p\rerile noastre, luate separat. ~n acest fel nu se va ajunge, desigur, niciodat\
la o discu]ie `nfierbntat\. V\ spun, cine nu e preg\tit
s\-[i rad\ partenerul de discu]ie cu tunetele [i fulgerele spiritului cui `i este team\ de furtunile polemice
purificatoare ar face bine s\ r\mn\ acas\, dup\
sob\, cu inima lui de iepure fricos cu tot!
Cum s\ ai `ntotd
eau

na dreptate

17

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre
modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.