Acest manual, realizat pe baza programei corespunzatoare certificarii ECOL Complet, cuprinde urmatoarele module: = Concepte generale ale Tehnologiei Informatie! (modul teoretic) =~ Utilizarea computerulut si organizarea fisierelor (folosind Windows 7) = Procesare de text (utilizand Microsoft Word 2010) - Calcul tabelar (utllzdnd Microsoft Excel 2010) = Baze de date (utilizand Microsoft Access 2010) = Prezentiri {utilizand Microsoft PowerPoint 2010) informatie si Comunicare (utilzand Internet Explorer 8 si Microsoft Outlook 2010). ‘Manualul‘este realizat in conformitate cu cea mai nous versiune @ programel ECDL, respectiv programa analiticS versiunea 5.0 si a respectat standardele de calitate impuse de ECDL ROMANIA, obtinand acreditarea ECDL. ‘Acest manual este util oriedrei persoane care doreste sé obtin’ certificarea ECDL complet, indiferent cS este angejat intr-o companie privaté sau publics, cB este funetionar public, profesor sau este angajat in orice alt domeniui de activitate, Lectile sunt prezentate intr-un format atractv si permit atat utilizarea sa ca suport de curs pentru cursuri organizate la sald cu traineri profesionisti, cit si pentru studiul individual V8 dorim mult succes! Editura Andreco Educational Lectia 1 Concepte generale 1.1 Hardware, software si tehnologia informatiei Coleulatorul se prezind ca un sistem compus din dou’ parti Y hardware - echipamente firico-tehnice, proiectate si proceseze date, s& stocheze s158 transmitd informati; reprezinté componentele ce pot fi practic atinse (ex: monitor, tastaturs, etc) software ~ insteuetiuni, proceduri si rutine ce controleaz’ functionarea corecta si eficient a componentel hardware; exist sub forma de concepte si simbolur sinu are substang8 (ex. Microsoft Wore). Termenul de Tehnologia Informatie! se refer la colectarea, prelucrarea, memorarea si transmiterea informatiel cu ajutorul computerulul. Deoarece mici computere sunt integrate si in echipamentele de comunicatii (telefoane mobile, faxuri,sisteme de ravigatie prin satelit), se mai Tntélneste si termenul de tehnologia informatie’ si comunicatiilor (TIC sau in englezd ICT = Information and Communications Technology). 4.2 Hardware 1.2.4 Structura unui calculator personal Calculatorul personal consti tatr-o unitate sistem (denumit8 si unitate central) ‘in care se g8sesc microprocesorul, memoriile RAM si ROM, placa video, hard-diskul etc, la care se conecteazd echipamente periferice pentru introducerea si extragerea datelor. a parti componente ale unui calculator personal obisnuit, mention’im: * Placa sistem sau placa de baz ~ este o placd ce contine circuite integrate la care se conecteazi toate componentele Interne ale unui caleulator, ‘+ (Micro}procesorul - componenta unui sistem de calcul in care se realizeaz’ toate procesele si operatile de caleul; ‘© Memoria ~circuite integrate de mare vitez3, pentru stocarea datelor; + Sursa— un transformator electric ce alimenteaz’ cu energie electried ‘componentele calculatorulul; * Hard-tisk — dispozitiv de stocare de mare capacitate, folosit pentru stocarea permanent a programelor si documentelor; * Adaptorul grafic sau placa graficd ~ afiseaza rezultatul prelucrSrilor pe ‘monitorul calculatorului;Microprocesor + sistem de ore Pla 4 devas & CS + Unitatea centrala (Micro}procesorul este un set de circuite integrate ce contin zeci de trandistori microscopici, integrat\intr-o structura de siliciu pe mei multe stratut mai micé unitate de date care poate fi prelucrat de procesor se numeste bit {in cenglez’ binary digit = cifr8 binar8) si poate avea valoarea 0 sau 1. Astfel, daci un tranzistor se lasd strabstut de o sarcin’ electricd, se reprezinta informatia intro logics binara de tip 1, pe cdnd un tranzistor care nu se las strabatut de o sarcing electricé reprezint informatia de tip 0 ‘Toate numerele, texcele, sunetele si imaginile dintr-un computer sunt stocate si prelucrate in diferite tipare (succesiuni) de O si. Componentele principale ale (micro)procesorulul sunt: © Unitatea de comandii-control ce adreseaxi, decodific’ $1 prelucreaz’ instruciunile programului aflat in executie; totodat’, comand’ si sincronizeaz8 functionarea componentelor unitaii centrale. © Unitatea aritmetico-logicd ce prelucreaz’ datele sub forma operatillor aritmetice (de adunare, scidere, inmultire si ImpSrtire) si a operatillor logice |se compar’, spre exemplu, daci o valoare este mal mic3, egal, sau mei mate, decat alt valoare). Unitatea de memorie se refer’ la circuitele integrate specializate in care se stocheaz’ informatii sub forma binard. Sunt dous tipuri de memorii 'Y Memoria RAM (Random Access Memory = Memorie cu acces aleatoriu) este divizats tn milioane de unitati de stocare humite bytes (octeti) care sunt identifcate printr-o adres& unic3. Se umeste memorie cu acces aleatoriu, deoarece microprocesorul poate adresa © unitate de stocare in orice ordine. Un byte (octet) reprezinta o succesiune de 8 bit I este folosit pentru a stoca un ‘aracter sau un cod ce reprezinté, de exemplu, 0 Instructiune a unut program aflat in ‘execute sau 0 micé portiune dintr-o imagine sau un sunet. Cuvantul monitor contine 7 caractere, deci ia memoria computerului ocupa 7 bytes. ‘Numérul total de bytes determing dimensiunea memoriel RAM. Acest lucru este foarte important, deoarece instructiunile programelor care ruleazé la un moment dat, datele de prelucrat (de intrare), c&t si rezuitatul prelucrérlior (datele de iesire), sunt stocate in memoria RAM, Pentru masurarea memoriei, sunt folositi multipif byte-uluk Unitate de mésuré | Dimensiune Simbol 1 kilobyte 1024 bytes 2) CHa) [Zmegabyte 1024 Kilobytes (2) [ MB! “gigabyte 1024 megabytes (27) | GB ‘i terabyte, 1024 gigabytes (2%)_ | 78 JMemoria RAM se caracterizeazd prin faptul cd nu pastreaz’ datele cind computerul nu mal este alimentat cu energie electric De aceea, spunem ci este 0 memorie volatil. ¥ Memoria ROM (Read Only Memory ‘memorie care poate fi doar citita) const jntr-un circuit integrat, de capacitate redusS, ce stocheazé mici programe de verificare 2 componentel hardware si de lansare In execute a sistemul de operare. cerca pints const op cf ete fat pany soe ee elute nun most Oe ena oe erent se pres) Se ecto conga meme ce oxen ie se ont mere ola an Ba re rueimesn de sat « Dispozitive de stocare a datelor 3 vate si dup’ inchiderea computerului. in ‘Sunt disporitive care pastreaz’ datele salvate si dupa tnck funcjie de suportul de stocare a datelor,dispozttivele de stocare pot fi magnetice sau optice Hard-dishul este principalul dispozitv de stocare a datelor, ce stocheaz volume mati de informatii, Varianta interna a hard-diskului se Intern Taeeate tn interval crease compris) conte Thera sstemulut de operare,apicatior i ferele nla, Vornts.extrné 9 har-dstlsoferd merapitatendatlor, fr majoras se conetes Ia CStloor rn porta USB nu Frere. : Tented sit oe ine electromagnetic. Astfl, ‘en seneaie mumite capete de ctrefsriere (hn esen nse i electromagneti) culiseaz3 pe suprafata unor discuri (numite Sitane) sunt acperte cu un stat magnetic. Curent vletine, pout sou nega, ce strate copul de ctrelscere sired partelle magnetic dpe de sensu cuentli, Gredndse do st, corespuntearevalorior 031 Juprafte de Trepisvare 2 ciector este ims cere concenrice nme pate, cre la rand lor sunt imprte i seteare de in 8 lungime fixd. imparjirea pistelor in sectoare se realizeaz§ fn timpul formatarl fizice — prin formatare, un disc devine utilizabil si este pregatit sa stocheze date, Capacitatea hard-diskului se m&soard in megabytes sau gigabytes. Majoritatea sistemelor de calcul au hard-diskuri cu capacitate de peste 100 6B. Hard-diskurile prezinté avantajul unui cost redus per unitate de stocare, dezavantajul consténd in faptul ca au componente in miscare ce creazé uzura si posibile defectiuni tehnice. Discul de retea (network drive) se referd la hard-ciskuri ce se gsesc in servere si sunt folosite de mai mult utlizatori pentru stocare si partajare de informati CD-ROM ~ (Compact Disc Read Only Memory] ~ — echipament de stocare a datelor ce utilizea’ tehnologia laserului pentru a serie si citi date pe a discuriplastice. Discurile CD-ROM sunt deja inscriptionate cu date (aplicatii si jocuri de calculator, muzic’, ete), pot fi doar citite si stocheaz maxim 650 MB. Discurile CD-R {inregistrabile o singuri dat’) $1 CD-RW (read-write = citire-scriere) permit citirea, cat si scrierea datelor, si pot stoca ‘maxim 800 MB, Unitatile DVD {Digital Versatile Disc) ~ permit citirea si scrierea datelor de pe discuri, aseménatozre cu CD-urile, dar oferé o capacitate mult mai mare de stocare a datelor. Un disc DVD-ROM (deja inregistrat), DVD-R (Inregistrabil o singur’ dat8) si DVD-RW (inregistrasil de mai multe or!) poate stoca intre 4,7 GB $1 17,08 GE de date, i_cu_cipuri sau USB Flash (memorii USB) - memori! nonvolatile care utilizeaz3 semnale electrice pentru a stoca date. Spre deosebire de unititile electromagnetice si optice, memorille USB nu au componente in miscare, ceea ce se traduce printr-o fiabilitate ridicat8. Stocheaz8 Intre 1 GB si 256 GB de date, Cardurile de memorie utilizeaz aceeasi tehnologie de stocare si sunt folosite la camerele digitale, telefoane mobile, smartphone-ut! si playere multimedia + Dispozitive periferice Dispozitivele periferice reprezinta totalitatea dispozitivelor cu ajutorul cérora este posibilé Introducerea datelor in vederea prelucrarsrll, precum si furnizarea rezultatelor obtinute. Existd urmatoarele tipuri de disporitive periferice:I Y dispositive periferice de intrare — permit introducerea datelor in caleulator - tastaturd, mouse, joystick, microfon, scanner, camer& video: Y. disporitive periferice de iesire — permit extragerea datelor din calculator ~ ‘monitor, imprimant3, boxe, - dispozitive periferice de intrare - iesire ~ permit atat introducerea, c&t si extragerea datelor din calculator ~ modem, touch screen. Dispozitive periferice de intrare a datelor Reprezinté echipamente tehnico-fzice care permit introducerea datelor In sistemut de caleul ~ este principalul dispozitiv periferic de introducere a datelor, flind inclusé in cadrul minim de dotare al oricérui calculator. Majoritatea tastaturllor au re 80 si 110 taste, grupate im mat multe blocuri de taste: ". Blocul tastelor alfanumerice contine caractere alfabetice, semne de punctuatie, caractere numerice si speciale, taste de validare si contro, + Biocul tastelor functionale, pozitionate deasupra blocului alfanumeric si Identificate prin F1, F2, pand la F12 execut8 comenzi predefinite, in functie de aplicatia care ruleaz3; = Blocul tastelor de control deplaseaz’ si pozitionaz’ cursorul mouse-ulul pe ecranul de lucru; + Blocu! tastelor numerice situat in partea dreapta a tastaturll, contine taste numerice si taste aferente celor patru operatil aritmetice. Mouse ~ este un mic dispozitiv din plastic, ce prezint& doud, trei sau mai multe butoane si o bill de cauciue su 0 Sursé opted. Deplasarea mouse-uli,respectiv bilet sau a fascicBlulul luminos emis de sursa opticd, determing mutarea unui cursor (sageatd) pe monitérul computerului, in directia in care se mut mouse-ul, ‘in general, butonul st2ng al mouse-ului este folosit pentru select de oblecte, pictograme, butoane, comenai, pe cind butonul dreapta deschide o lst cu diferite Fomenzi, 1n functie de obiectul pe care se gseste pozitionat cursorul mouse-uli 10 intre cele doua buroane se mai gaseste 0 rotité din ple informatiilor pe ecranul de lucru. : , a Butonul drept Teackball - dispozitiv cu aspectul unui mouse asezat invers, cu 0 bilé senzitiva in exterior. Deplasarea cursorului pe ecranul de lucru se realizeazi prin rotirea bilel cu ajutorul degetelor. Trackball-ul poate fi utilizat ca inlocuttor de mouse la calculatoarele portabile si se mal giseste in componenta unor tastaturi ergonomice. Aceste dpontive de inare se ot conet Ia com ter prin abl, prin ee porturilor PS/2 sau USB, sau fara fire (wireless), cu ajutorul undelor radio. Dac dispoztivele se conecteaz’ fara fire, e nece: ar si ajutorul bateriilor. : * eg Touchpad - dispozitiv de forma rectangulard, cu suprafata sensibilé la atingere, folosit ca inlocultor de ‘mouse, mai ales la computerele portabile, Functioneazi prin. _interpretarea intreruperilor de conductivitate, la deplasarea degetelor pe suprafata touchpad-ulul. Zona sensi la atingore Microfonul ~ component ce converteste sunetul in semnal electric care este prelucrat de placa de sunet a computerulul Este un dispozitiv pentru inregistrarea voci, iar cu ajutorul programelor specifice, persoanele cu dizabilitssi locomotorii pot controla computerul si aplicatille aferente, prin comenzi vocale. uLight_pen — dispozitiv asem&ndtor cu un creion, folosit pentru selectarea obiectelor si comenalior afigate pe un monitor, Prezint’ senzori optici ce detecteaz’ modificiri de juminozitate ale obiectului selectat, in acest fel determinandu-se ppozitia exact’ pe monitorul de lucru. ‘Scanner — echipament periferic de intrare a datelor ce transforma informatia analogic& (texte si imagini tipérite pe hartie) inirun format binar (succesiuni de biti 0 si 1). ‘Conginutul scanat este descompus in puncte, cu ajutorul unor senzori compusi din semiconductor sensibili fa turin8 ‘Se pot utiliza programe de recunoastere optich @ caracterelor {in engl. OCR = Optical Character Recognition), ‘stiel ineat textul dintr-un document scanat s8 fie pretucrat ca programe de ecitare a textulul (de ex. Microsoft Word). Dup’ tipul constructiv, scannerele sunt: . Scannere orizontale (flatbed), ce functioneaz4 dup _principiul copiatorului: documentul este agezat pe 0 suprafata din stil, lar un sistem optic citeste informatie; ‘s Scannere de mand care citesc informatille prin deplasarea unul rulow peste documentul scanat. Joystick — se prezint3 ca 0 maneté, folositd mai ales in jocurile de calculator, ce permite un control mai precis al cursorului pe directile stanga-dreapta, sus-jos, si in diagonaié. De obicei, prezintd mai multe butoane ce pot fi programate 8 execute anumite comenai Camera web (Webcam) ~ consti Tntr-o camerd digitala de mici ddimensiuni, capabilé si filmeze continuu sau sé realizeze fotografi cu rezolutie mics. Este folosit3 pentru afigarea de Imagini pe pagini web, sau in programele de teleconferinte si mesagerie instantanee (Skype, Yahoo Messenger, etc) Camera digital - se prezintd cao camer conventionalé care utllzeaz’ componente electronice pentru a crea o imagine. ‘Astfel, un senzor de imagine ce consté fntr-un semiconductor, converteste lumina in electroni (sarcint clectrice) care ulterior sunt prelucratj, rezultand o imagine digital’ Cantitatea de Informatie captat8 de o camer’ digitala se numeste rezolutle, si se masoara tn piel 2 Mai mpl inseam imagine mai dard de dmenstune mal mare. Carer ds oblate ot rekza tora de lo 2 metaverse Waduce pes terol de 1600x1200 pl), ole 12 megapnal (a camel ai perfomate) Cateraavantae ale care gta constauin apa agin otf vavlate imediat (cu ajutorul unui ecran) si pot fi transferate direct pe calculatorul personal. Dispozitive periferice de lesire a datelor Sunt componente harcware care afiseaz3 rezultatele prelucrate de calculator. Monitorul ~ este principalul dispozitiv de iesire a datelor care afigeazs informatiile prelucrate de placa video a computerului Dimensiunea unul monitor reprezinté lungimea iagonalei ecranului exprimatd in inei (1 inch = 2,54 cm), Dimensiuni obisnuite pentru monitoare sunt: 15", 17", 19”, 21”, Cu cét suprafata unul monitor este mai mare, cu atat sunt afigate mai multe informatii. Un alt parametru de evaluare const in rezolutia maxima suportat’ de un monitor. Se refer la punctele de imagine (pixeli) ce formeaz’ o imagine, ‘Monitor ou cristae lichide Rezoluia iain calcul numérul pixelitor pe orizontal si pe vertical’. De exemplu, o rezolutje 1280x800 nseamn’ pireli afisati pe 1280 coloane 51800 réndurl. Cu cdtrezolutiacreste, cu atatimaginea devine mai clar8. De obicei,rezolutile monitearelor sunt cuprinse intr 800x600 pixel 1600x1200 pixel. Imaginea afisaté de un monitar mai ect infliengats side rata de raimprospatare (refresh) a imagini Aceasta se expr in hertl, s1se refer’ ta numatul de actualizi 4 imagine int-un interval de © secund8. De exemplu, 0 rati de reimprospatare de 70 Hz actualizeaz3 ecranul monitorului cu 70 de imagini intr-o secund8. Este Fecomandat ca acest rat si fie setaté la o valoare cét mai mare, pentru ase evita ‘oboseala ochilor. Exist dous tipuri de monitoare: Y cu tub catodic ~ folosite din ce in ce mai putin, din considerente ergonomice (ocupé mult spatiu pe birou, rar pentru afigarea imaginii pe monitor se utlizeaz’ cAmpuri_magnetice ce genereazé radiati clectromagnetice) cu atisiale lichide folosite pe scar larg (ocups putin spatiu si nu genereazs radiatielectromagnetice) amnprimanta — echipament periferic de iesire ce permite editarea pe hartie 3 datelor prelucrate de computer. Constructiv, exist mal multe tipuri de imprimante: ‘e Imprimante cu jet de corneald Inkjet) ~ este cel mai réspandit tip de impriment& datorité costului redus de achizitie; tehnologia de tipSrire const in pulverizarea unor picituri microscopice de cernealé prin mict orificii punctiforme, numite due. Aceste imprimante pot tipari alb/negru si color, cu 0 vitez’ de imprimare relativ micé, Sunt adresate utlizatorilor obisnuiti ce tipSrese un volum redus de documente, ‘© nprimante laser ~ sunt proiectate pentru tiparirea de volume mari de documente; pentru imprimare se utlizea2’ ‘tehnologia laser $1 particule de toner (pudr3 de - cereals}. Viteza de imprimare este mare, iat ‘altatea Imprimaril foarte bund. Costurile de achizitie si 2le consumabiletor sunt mari (in special al imprimantelor color) si sunt adresate ‘mai ales firmetor si organizatilor. «Imprimante matriceale sau cu ace - documentele sunt tipérite pe baza impactului unor ace metalice asupra unel bande tusate, numitd ribbon. ‘Sunt imprimante zgomotoase, care se folosesc mai ales la imprimarea mai multor documente in acelasi timp (documente auto-copiante: facturi, chitante, ete). Plotter - dispozitiv folosit la tipSrirea_unor planuri si schite tehnice, de mari dimensiuni, cu ajutorul unor penite. Este folosit, mai ates, la imprimarea documentelor generate cu aplicatile de proiectare asistat’ de computer (CAD = Computer Aided Design). Boxe (difuzoare) - echipamente periferice de iesire folosite pentru redarea sunetelor prelucrate de placa de sunet a computerului Se conecteaza la calculator prin porturile audio sau USB. “4 Dispozitive periferice de intrare/iesire a datelor ‘Touchscreen — dispozitiv periferic de intrare/iesire a datelor, ce permite utilizatorulul selectarea obiectele si comenzllor prin atingerea ecranului cu degetul sau cu un creton nuit stylus. Este frecvent intdlnit tn centre turistice pentru informare, restaurante de tip fast-food pentru procesarea comenzilor, la bancomate si dispozitive portabile {smartphone, tablete, etc). Modem — disrozitiv care permite calculatorulul 8 transmit date prin linile telefonice. Informatile prelucrate de calculator sunt stocate digital, a timp ce informatille transmise prin linile telefonice sunt transmise sub form de unde analogice. Modem-ul face conversia datelor dintr-o forma in alta. Modem- urile sunt de dou’ felur: externe ~ sunt plasate in afara unitati centrale si interne - se gasesc in interiorul unitati centrale. Viteze de transfer a datelor este exprimaté tn Biff per secundé (bps), respectiv Kbps si Mbps. + Porturi utilizate pentru conectarea echi periferice amentelor Porturile reprezinta interfata prin care echipamentale hardware (monitor, tastatur8, imprimanta, etc) se conecteaz’ la computer. Constructiv, sunt mai multe ‘ipuri de porturi © Portul serial ~ interfata ce transferd bitil de date in serie (unul céte unul). Se utlizeaz’ din ce in ce mat rar pentru a conecta un @ modem sau echipamente specifice de comunicare. 7 ‘© Portul paralel ~ Interfat& de comunicare mai rapid decSt cea BO 2 cevals, unde biti de date sunt transferati in paralel prin mal multe fire. Se-foloseste din ce in ce mai rar pentru a conecta imprimante, scanner, camera cigitalé, hard-diskuri externe, etc. Dispozitivele conectate/deconectate de la computer, fara restartarea acestuia, :«© Portul de retea numit si RIAS este interfafa folosité pentru a conecta computerul la o retea locala de calculatoare sau la Internet. . ortul Firewire numit si IEEEI394 ~ interfat serialé de mare vitezs, ei folosit& pentru a conecta echipamente audio-video. 41.2.2 Stocarea fisierelor online (Online Data Backup) Servicille de stocare online reprezin’ un serviciu gratuit sau platt prin care coj ale fgierelor de pe un computer local sunt transferate prin Internet si stocate pe un server de date gestionat de o firmé furnizoare de servicii de stocare online a datelor. Manipularea fisierelor se realizeaz’ intutly, printr-o interfata web (se foloseste, de cexemplu, un browser web' Internet Explorer, Mozilla Firefox, etc. ‘Severe dee (cere) Comparativ cu dispozitivele externe de stocare a datelor (ed, dvd, memorie USB etc}, servcile de stocare online a datelor oferd cdteva avantaje: ‘= Acces la date in orice moment si din orice locatie, atata timp cat exist& o conexiune la internet + Securitatea datelor impotriva virusilor informatici, furtulul de date si calamitatilor naturale; + Optiuni de partajare (in englezd sharing) a pot accesa si edita documentele partajate; Pe lang procesele de autentificare a utilizatorilor prin nume de utiltzator si parol, pot fi utilizate si tehnici de criptare a datelor si mai multe nivele de autorizare a accesului la date. lor; diferit)utilizatori "rower web Program foal poreunavigara pentane (ceca steric web] 16 1.3 Performanta calculatorului Un sistern de caleul poate fi evaluat prin prisma unor componente hardware: + Viteza de lucru a procesorului ~ se masoaré in megahertzi (MHz) sou gigahertzi (Gi2) si se refer’ la frecventa la care se sincronizeaz& diferite ‘operatiuni elementare care au loc in microprocesor. De-a lungul ‘timpului, viteza procesorulul a crescut exponential: astizi, un procesor ruleazi la viteze de peste 3 GHz. + Memoria RAM - este un parametru de performanta, intrucdt instrucjiunile si datele sisterului de operare si programelor ce ruleaz’ la lun moment dat, sunt stocate in aceast memorie si ocup& spativ. Dacé sunt mai multe programe deschise si memoria RAM este insuficient’, atunci viteza de raspuns a calculatorului scade. Se recomand’ 0 dimensiune cat mai mare a memoriei RAM (peste 1 GB). + Memotis cache ~ memoria temporar’ a procesorului, care stocheazi cele mei des accesate date si instructiuni, din memoria RAM. Astfel, Viteza procesorului este sporité prin eliminarea timpilor morti, generati de accesarile repetate ale informatllor din memoria RAM. + Adapterul grafic dedicat (olaca video), confine un procesor si cipuri de memorie, care preiau o parte din instructiunile executate de microprocesor, mérind astfel performana calculatorull + Litimes de band magistralei procesorului ce se refer’ le fluxul de biti vvehicuatiintre procesor si memorie, si létimea de banda a magistrale de intifriiesiri ce caracterizeazd fluxul de informatii dintre unitatea central $i periferice. O litime de band mai mare permite un transfor mai mare de date, deco vitez8 sporita de procesare. 1.4 Tipuri de calculatoare Termenul de computer se poate aplice unui disporitiv ce utilizeazd un microprocesor pentru a prelucra date introduse cu ajutorul unei tastaturi si al unui mouse, si care afiseaxi rezultatele prelucrarii pe un monitor. in functie de dimensiune, capacitati de prelucrare i costuri, se deosebesc mai multe tipuri © Mainframe - sunt computere de mari dimensiuni, care prelucreaz3 _cantititi Impresionante de date si care sunt foarte scumpe. Se folosasc in firme si organizati mari 3i sunt proiectate s8_functioneze continuu si si deserveascé mul utilizatori in acelasitimp. + Server de retea ~ sistem de calcul construit si stocheze date care sunt partajete gi editate de utilizatoritretelet ”‘+ Calculator personal (PC = Personal Computer} ~ cel mai réspancit sistem Printre alte dispozitive digitale care fac parte din viata cotidiand se numdra: de calcul, utilzatn aproape toate domenille de actvtate + Smartphone — telefon mobil cu func avansate de calculator. Cele mai multe smartphone-uri au un sistem de operare ce permit insalarea apliatilor si conectarea cu ate : J dsportve. ajortates ,telefoanelorintelgente” va permit si trimitei 5 si primiti e-mail, 58 navigati pe web, s8 deschideti documente office $i pf, s8 ascultati muzic& si s& vizionati videoclipuri si fotografi ‘+ Telefon mobil - dispozitiv electronic de mici dimensiuni folosit pentru a initia si prim apelurtelefonice + Player multimedia ~ mic dispozitv ce stocheaza i ruleazifisiere de muzi filmulete, podcast”-i, ] Calculatorul personal se gaseste fn urmatoarele forme constructive: i Desktop ~ unitatea centralé este pozitionat3 pe : biroul sau masa de lucru, iar in jurul acesteia se gisesc dispozitivele periferice: monitor, tastaturS, mouse, imprimant3 etc. + Laptop (numit si notebook) — este sistemul de calcul portabil in care componentele sunt redimensionate, astfel Mncdt s& ocupe cat mai putin spatiu. I © Tablet PC — calculator personal portabil cu functii si ' caracteristici similare laptop-ulul, ce utiizeaz3 un ecran tact é | sport principal de introducere a datelor; in general este | folosité 0 tastatur’ virtualé si un ,stilou” ca inlocuitor de mouse. | + POA (Personal Digital Asstant) ~ dspoatv de mie dimensiuni ce ruleaz’ un sistem de operare si aplicati tun “creion” (stylus) cu ajutorul cSruia se selecteaz butoane specifice, De regul, prezintd un ecran tact (touchscreen) s1 | si comenzi, se scriu texte sl se deseneaz’ diagrame, Modelele recente prezint’ si facilitati de navigare pe internet, post’ i electronica si mesagerie instantanee, ete. “un pdt ne unter oo su eo crete eset ep etre ut eu alt ‘seu.un dispocitiv mutimed. eters 8 9Lectia 2 Software 2.1 Tipuri de software fsa com ominieom ta prim capitol, termenal de software deeemneans nstul reogmelon proceduror st ruthetor eae conta funcionrsa helen a clementeor haere " coensnta cahwnre este wrval forvats din sistem de operare, vere s rome de apa ° " ae pl de operore ~ ansaib de programe are agua uilarea opting ‘a resurrselor fizice si logice ale unui sistem de calcul. €1 are rolul de a gestiona fangionreecomponentelorharéware Sovsntemull cle, doa coord 5 tonvole execa progamelar si de 2 permite comuricares.wtestoru ci Ssterul de cle! > drvere- programe ce fer clclators formeplspeticeprnd un anumit Cchipament horGware. Cand se sae Galeotti un nou dsp, tebule inti pe haredisk diver Srespuritr, Ca urnare, devel este tat de stemul de operare penta comuricarea cu ole ezhpament : > Sonne de ape (eanosute 3 sub denumiea de opicati software) — ceiver oropramele dextnate exov8r nor programe sect. Le pomirea calculatorului se realizeaz3 incércarea sistemulul de operare in memoria de lucru (RAM). Odat& ce sistemul de operare este incdrcat (si pe ecranul monitorului apare interfata grafic8), se pot rula aplicatille dorite, 2.2 Principalele functii ale unui sistem de operare a alr breast sofirare aster de pear gestonen cet al ecco amemrtnterne, aces ee, ace See se ponfere ee pe touts rata exec unt rrr 8 scopul utilizérii c&t mai eficiente a acestor resurse. Tn cazul in care este Se ete amultand a mat muto propre, ssterul do nerve 20 realizeazd alocarearesurselorintre programe pe baza uno citer de alocre, in scopul optimizri executielprogramelor > Gestiunea fsierelor~ relieaz3 separates figlerelorinctrcate in memories rupeazd filerele pe diferiiutiizatoriastelincit gasira fiserelor sé se realizezeincel mal scurt timp. Gestiunea prelucrrilor ~oferé posiblital de pregatre si lansare tn executie a programe or de aplicai > Coordonarea execufiei simultane @ mai multor programe, prin urmarirea moduiui de executare a instructunilor,lansarea in executie a operatiior de intrare/iegte 5 incheierea executiei programuiul. Depistarea si tratarea erorllr ~sisteriul de operare poate trata eror le nivel fae (de exempu: erori de ete /seriere in memoria exter, erori de acces la un echipamentperiferc lipsa din configuratiasistemulul de ealul a unui echipament, ete) sau logic, care pot s8 apard In timpul executiri unui program (de exemplu: operat interise,precum impSrtirea la, tentativa de acces in zone protejate ale memoril interne, tentativa de executie a unr instructuniprvlgiate, et.) > Asistarea executiei programelor de citre utilizator, printr-ointrfa prietenoasS susor de utiliza. pi | apy abn . Dintre cele mai cunoscute sisteme de operare se pot aminti Windows, Mac Opevating System, Linux, Unix. 2.3 Aplicagii software Aplicatile software sunt acele programe care transforma calculatorul intr-un Instrument pentru efectuarea nor actiunl si/sau rezolvarea unor probleme specifice, cum ar fi: prelucrarea textelor, tehnoredactare, contabilitate, analiza financiar’, programe juridice, planificare, baze de date, gestionarea mesajelor, proiectare (athitecturé, inginerie), urmarirea si controlul proceselor industriale, navigarea pe Internet, etc. Jn functie de scopul pentru care au fost concepute, distingem: > Programe de comunicasii - Yahoo Messenger, Skype (cu ajutorul acestor programe se poate comunica in timp real cu diferite persoane, indiferent de localizarea geograficd a acestora). > Programe de navigare pe Internet ~ Mozilla Firefox, Internet Explorer, Google Chrome {cu ajutorul acestor programe puteti cute diverse informatit pe Internet}. a| Programe de procesare de text - WordPad, Microsoft Word, Adobe PageMaker (cu ajutorul acestor programe puteti introduce si» RE ig ee tata text, saNe x impima apol |p s (Sau (Ey ocumentl “a cd Hae ae Programe de calcu! tobelar ~ (RY 3 Ala Microsoft Excel, totus 1-23, (NY (GS (Ps (Pp: (ecese programe permit Boob tae] lege (ald bo rmanipulorea datelor numerice == Cesemtetntabee decacud (St (Wel (WA Programe de gestlune a bozelor id aatd Iya de date Visual FoxPro, = Microsoft Access, Oracle (aeste programe gestioneazs colectil marl de date, pentru ca informatia s& fie isponibil utlizatorulu pentru extragerea datelor necesare). Programe de prezentiri multimedia {aceste programe genereazé diapoztive aunt utlfzate la sustinerea diverselor prezentari in fata unui auditor} osoft PowerPoint; Programe de posté electronica: Microsoft Outlook, Outlook Express (aceste progame permit trimiterea si primirea de mesaje electronice); Programe de editare Imagini Paint, Adobe PhotoShop, Corel Draw; Programe pentru arhivarea figierelor: Win Zip, Win Rat (aceste programe permit reducerea dimensiuni fgeretor) Programe pentru cresterea accesibiltti (aceste programe sunt destinate persoanelorcu dzabiltti: : : Y programe de recunoastere a vocil (voice recognition) ~ Sonic Extractor, Espeaking, Windows Speech Recognition (aceste programe permit Utlizatorulul si dicteze instructiunt direct in calculator, transformandue in diferite coment) Y programe de recunoastere taracterelor existente pe ecran (screen reader) ~ Microsoft Narrator, JAWS, Text to Speech (programe ce identifica, interpreteaz’ si convertesc in voce continutulafisat pe eran). Y programe ce permit —marirea Caractérelor pe ecran (screen magnifier) ~ Magnifier, Vitual Magnifying Glass. ¥ programe ce afigeazi o tastaturd virtualé (on-screen keyboard) - On Screen Keyboard. 2 de retea, discurile de retea, ete Lectia 3 Retele informationale 3.1. Tipuri de refele © retea de calculatoare reprezintd 0 colectie de computere si dispozitive interconectate prin diverse canale de comunicatii pentru a faclita comunicarea fntre ele, precum si partzjarea de resurse siinformatll Retelele de calculatoare se impart dup& extinderea lor in urmatoarele tipuri: LAN, WLAN, MAN, WAN, si, ceva mai nou, PAN. * Local Area Network (LAN) — retea locald -~ « acopert own geogratel restdnss,cum ar ge RE Sly Tondomly Brousavocladre Sen tae aea nes rad) Jocalé fara fir, in care calculatoarele transmit tne prin imermedt indeer nay, & Sissel ot cant cc terra ata in tse ana de seopere a etl Ierrpoltan Arco Network (MAA) —refen metropaltan ees de mare Sains cram Ses nvanme one Mie avce Nework (WAR) ej Gage ceopere ~ reqen de mare inindre gers de exes re? ore, peor un cotnent oo har nwang lone Fact ofr de rege sunt fe reais Snes er fe ib esnie afel4 ce bi stan inenewic eee] oer eer {efon veo confers ee tpaare compote hardware ~ intro FT fea eee Sect mosa oeeas Gea Hee seepage aa ‘© Partajare fisiere ~ in retea, utilizatorll autorizati pot accesa date si informetii stocate pe alte computere din retea, Partajare software - utiizatorii conectati la 0 retea pot rula aplicatii de pe alte computere. FeyIh 3.2. Intranet, Extranet 3.2.1. Ce este Intranetul Intranetul este o retea privat care oferd angajatilor dintr- 0 companie posibiltatea de a organiza si accesa rapid informatii, de a realiza 0 colaborare eficient8, managementul informatiilor, cunostintelor, proiecteior, intr-un mediu bazat pe protocoluri Internet si browsere web. 3.2.2, Ce este Extranetul Extranet reprezintd 0 rejea privats, ce_utilzeazé tehnologia Internet si sistemul de telecomunicatii pentru @ asigura partajarea in siguranta a informatilor si operatiunilor tunel companii fn lucrul cu clienti, furnizorii, partenerit, ete. Extranetul poate fi vizut ca o parte a retelel Intranet a unei companii, extinsd sila anumiti utilizatori din afara companiel. 3,3. Internetul Internetul este o retea global de calculatoare interconectate, care permite comunicarea intre milicane de utillzatori din intreaga lume. Reteaua Internet a fost creat inital ca o uriasl baz de date pentru a fi utilizet in scop stingific si educational. in acest sens, rolul predominant al retelei Internet era ce! de documentare si de comunicare. Ulterior, datoriti cresterii. numarului de _calculatoare ‘conectate la Internet, a crescut si numérul de site-uri ale diferitelor organizatii care fer’ continut informational, si implicit numarul de vititatori ai acestor site-uri, posibili consumatori de produse sau servici Cele mai importante servici oferite de internet sunt: > World Wide Web (WWW) — reprezinté un sistem de documante si informatil legate intre ele, accesate prin Internet. Cu ajutorul unui browser Web (Internet Explorer, Moiilla Firefox, Google Chrome, etc) utlizatorul are acces la < informatil de tip text, audio, video, etc. Documentul de baz al WWW este pagina Web, ‘Acest serviciu ofer& posibilitatea accesulul la o cantitate Imensé de informati fapt ce duce la necesitatea stabilii unei metode de selectare 2 datelor care ne 24 ntereseaz3,cerint# indeplinté prin folosirea motoarelor de cdutare, Un motor de cdutare este un pregram care permite utilzatorilor sé gaseasc’ diverse informatii pe Internet, pe baza unor cuvinte chele. Cele mai cunoscute motoare de edutare sunt: Google, Yahoo, Bing, etc > Email (posta electronicd) ~ trimiterea si primirea de mesaje in format electronic pe Internet; > Mesajerie instantanee (instant messaging) ~ conversatie in timp real pe Internet inte dou’ sau mai multe persoane; > Newsgroups ~ colecii cu informati globale actualzate frecvent, organi ‘ai rult sau mal putin jurul unui anumitsubiect cv relevanta publicds > Comunitéti online - servciu disporibil pe Internet, creat cu principalul scop de a conecta utlizatori cu aceleaslinterese, activtati hobby-uri, te Conectarea la reteaua Internet se realizeazi fizic prin una din urmétoarele metode: = Dial-Up ~ prin intermedial unui modem $i al unei lini telefonice - Telefon movi CobluTV = Flbré opticé ee ee satelit sau radio. Termenul de band’ larg’ (broadband) este in ‘general folosit pentru a descrie o conexiune la Internet de mare vite. EI poate fi de 4 pana la $0 de of rapid decit printr-o conexiune telefonic& obisnultd, deoarece este conceput pentru transferuri mult mai rapide de date, De asemenea, permite accesul mai multor dispozitive la aceeasi conexiune. Astfel, puteti . primi telefoane pe aceeasi linie telefonica pe care 0 folositi pentru a va conecta la Internet, in timp ce navigati pe Internet. Acest tip de ‘conexiune este preferat in special de companil si persoane fizice cu un volum mare de comunicare. Avantaje: = Vitez mare (peste 1 Mbps) = Taxa lunard fixd de utilizare = Conexiune aermanenti la Internet Dezavantoje: = Rise sporit de infectare cu virusl si programe spion 8Servicille oferite de Internet sunt bazate pe ‘modelul Client/Server, model care utilizeaza un sistem de tip cerere-réspuns. Tn cadrul séu, calculatoarele client efectueaz’ cereri citre server. Server-ut primeste cererile de fa client, le execut’ si transmite rezultatul. Un exemplu ‘al modelului client/server fl constitule actualizarea unei aplicatii software de pe Internet. ' smi ‘In zilele noastre, serverele se aseamiiné fizic . cu celelalte calculatoare uzuale, desi configuratia hardware este deseori optimizats pentru functjonarea lor ca servere, Multe componente de hardware sunt identice cu Cele existente intr-un calculator personal. Totusi serverele ruleazd sisteme de operate si programe specializate care sunt foarte diferite faté de cele folosite pe calculatoare personale si statille de lucru. jntre calculatoarele legate la Internet se pot schimba date si informatii. Acestea sunt Worctcte pm magia de date. Cu ct Ijmea benlor de cea 3 aoe are coat datl sunt ransforate cy ovitezd ma mare, itera el arenas eerie ealzar un scimb de date (onsfer de det) poor aa até de transfer Rata de arse extemasratén mod tranévonl in bios sound tps), arn muti pss Ms jn cadrul transferului de date, intalnim doud notiuni: Mitton aecdrar) cd Inter un transfer de date (Tee, epcati, e “alu de pean a clearer clustorl acl Un exemple de dowload a8 primes un eal s sserenfereoratsste. Fp tesa) 430 refer a transmierea de Je den ator oe ze un at er sau et ae el otlor pe acest seme. Un exempls de upload a ftrieres un eral 26 Lectia 4 Calculatoarele in activitatea zilnica Aparitia si deavoltarea calculatoarelor electronice a reprezentat © adevirat revolutie in societatea umand, avand ca principala consecint’ tranzitia de la societatea industrials la societatea informationalé. Calculatorul a devenit 0 ‘component normaia a activitatilzilnice, iar tehnologia comunicatillor si posibilitétile oferite de Internet au produs transforméri in intreaga societate, ptrunzand in toate aspectele vietil economice, sociale si culturale. Societatea Informational a secolului XXI aduce in prim-olan comunicarea Ia nivel global si accesul rapid la informatia stocat8 oriunde in ume. Accesul la informatie prin Intermediul Internetului si, mai ales, abilitatea de a analiza o mare cantitate de date cu ajutorul calculatorulul, constitule avantaje féra precedent. Datorita potentialului mare de eficientizare a muncii, calculatorul a fost introdus pe scar’ largé tn toate domeniile activitati productive. Caleulatorul are in prezent un rol esential, permiténd rezolvarea mai eficienté a unor probleme zilnice. 4.1 Lumea electronica in scop stiintific si educational. in acest sens, rolul predominant al retelei Internet era eee ee cumpararea si vanzerea de produse sau servicii prin 5, imemedal succor sccronce covartirereca AGE, DTN Th Romania sunt peste 6000 de magazine online {in august 2011) care tranzactioneaz’ anual sute de vamp Sonen desc comerl nn omdnesesunt orca 7Servic + Platd facturi ‘Activitatea magezinelor online este conditionat8 de prevederile legli 365/202 privind comertul electronic si ale ordonantel 30/2000 privind protectia cconsumatorilor si executarea contractelor la distanta, Comertul electronic prezint’ 0 serie de avantaje si dezavantaje. Avantajele sunt: Y Operabilitate 24 ore/ti, 7 zlle pe sdptdmand, Y Promovarea produsulul se realizeaz3 mai amplu si mai rapid; ¥ Dispar limitele geografice de vanzare a unui produs; Se reduce timpul de acces la un produs; V Majoritatee produselor sunt livrate la domiciliu; Y posibilitatea de a prezenta sau vinde orice produs sau serviciu; Dezavantajele sunt: Y Credibiltate se&zut’; ¥ Sisteme de plata nesigure; Y Calitatea reall a produselor poate fi deficitar8 in raport cu cea prezentaté online, > servieii bancare online (e-banking) ~ reprezint’ servile bancare care pot fi puse la dispozitia persoanelor fice sa companilor de care o bane@, prin tnijloace electronice, prin intermediut unui telefon fix sau mobil, sau prin Internet. Servicile bancare clectronice ofer’ acces la diverse informatii de cont $i financiar-bancare, tn general, si pot permite efectuarea de transferuri de fonduri si plati din cont. Detinatoril de ‘conturl pot avea acces la aceste servic daca se | 7%: {nregistreaz’ la banc tn acest scop si primesc, dupé acceptarea Invegistrérll, © modalitate de Identificare unied (nume, parola, PIN — Personal Identification Number, xoresit de control, cispoaitiv special, etc), care s8 le permité o utilzare sigur& @ servicio. Exist trei tipuri de servici bancare electronice: internet banking, home banking si mobile banking, plafile putind fi ficute cu ajutorul unui computer sau @ unui telefon mobil. primul tip de serviciu bancar electronic este internet banking. Operatiunile pe care le efectuati nu depind de un orar sau de 0 anumita locatie si au trebuie s8 v8 eplasat la sediul binci, ceea ce reprezint’ una dintre cele mai avantajoase metode de verificare a stiri contului sau soldului cardului dumneavoastrd, Pentru realizarea Scestel operatiuni, este necesar& o conexiune la Internet si un abonament la una dintre bincile care acord’ aceasta facilitate, 28 Cel de-al dolles tip de serviciu este hom A ; serviciu este home banking, care v8 ajuté 58 aflat ifomati n amirunt despre Stats conturlo dummeovrst det est tranzactlle efectuate oe ‘ltimul tip de serviciu bancar electronic este mobile banking, care reprezinté un sen frat de opertrt de elefoi obi dn Roni eae cre ag legit permanent inte un cet io banc, pin interme telefon Operatile care pot f efectutate prin e-banking sunt: = plata taxelor simpozitelor. = achitarea fecturlor de telefon, gaze, electricitate, etc, = vanearea sau cumpararea de valuts ~ crearea de depozite in valuta sau le. = plata cétre persoanele fiice sau juriice, direct in contul or. - verificarea soldului cardulut - verificarea operatiunilr din cont, precum pla Sper ,precum pltile efectuate, sumele primite sau Una dintre prinipalele probleme cu care se confrunta e-banking-ul 0 reprezint® securaten.Unele cre ameinrle secure sant ft vodareaindmtsi Indu a condertata informaiton. Since care tized ebanking fer mai multe metode pentru a asigura un nivel ridicat de securitate: + identificare si autentifcare: utlizarea numelui de utlizator si a une parale pentru a putea accesa conturil, + criprare: ctlar dacd informayia este interce; rare: plat’, hacker-ul s8 nu © poatd * fravalt batere pena proeares serereior gi a batslor de dete ale Prin termedl treo perso poate aes acces non stop a contre sf steers ina er per act dono eva oir shun bonser Wel, Seve bnere pin Ire po accesate si prin dispozitivele de telefonie mobi : Application Protocal). : : ee ed Tron evil barat toni u 4 in Roms, 0 doit ‘sunt in continuare hh curs de dezvoltare si extindere, : {in ultimit ani si 2»% quvernarea electronicd (e-government) - este prescurtarea_termenulul ‘electronic government i descrie utilizarea tehnologiei pentru a facilta functionarea iguvernului si furnizarea de informatii guvernamentale si serviii cStre cetateni in Roménia, servicile publice disponibile online presupun rezolvarea unei probleme in relatia cu administratia, Sra a mai fi necesard deplasarea la ghigeu sou utilizarea altor mijloace de transmitere a documentelor. ‘Aceste servicil online se refer’ la e depunerea de citre contribuabili a declaratiior CAS, CASS, de somaj si a declaratillor fiscale 100, 4,102, 203,300, 390; iP. ae ee intermedia! Eardurlor baneare, 2 obligatilor scale 3 Ge re id tre bugetul de stat, reprezenténd impozit pe venit, on a ee amen eT Mferente importuli pe vent s1 obliga fcale a wert tmrelor de erelatieaglcate in muni Bucuresti cetenlor ronda co «erauutt Bucuregt sau eetifenlorstrsin cu raedinga in Bucuresti Soria ae towulore uptate utizate in tlatia cu adminstrati, faclténd Soar ccumentelornecesre Tn vrbarsm siconstrut stare vi, protecte sociale eae eres de lnkuri cite primi, prefectur, consi udefene slate Institut fut de nivel oa > elearning - cuprinde toate formele de Tnvitare pe ale electronic’ si presupune transferul de competente si ‘cunostinte prin intermediu! computerulul, Aplicatile E- learning includ invajarea pe baza calculatorulul si Internetului, clase virtuale si colaboréri digitale. Continutul este furnizat prin Internet, intranet / Extranet sau CD-ROM. Invatarea poate fi efectuatd in ritm propriu ‘sau cu ajutorul unui instructor si include materiale interactive sub form’ de text, imagine, animatie, video si audio. Termenu! de E- learning poate fi regisit si sub forma altor sinonime, precum: CBT (Computer-Based “raining), 1BT (Internet-Based Training) sau WBT (Web-Based Training) Principalul ‘avantaj al procesului de Elearning const8 tn accesibiltatea lui, materialele de studiu puténd fi accesate in orice moment, de oriunde, fara a fi necesar’ deplasarea lao institutie de invatimant, 30 > teleworking reprezintS un job pracicat de la distant cu ajutorul caleulatoarelor 4 telecomunicailor. Cel care presteazd o astfel de actvitate se numeste telelucrator (teleworker. El poate lucraacasé sau intr-un telecentru, Calitijle unui telelucrator ar trebui 3% fle: autodsciplna,abilittea de a lucra independent $1 posibiltatea de concentrare. ‘Avantajele teleworking-uul arf: - productivitate mal idicatl prin: ‘© concentrare mai bund datorata reducerea elementelor care distrag atenta; + reducerea timpului pierdut tm traf; 4+ flexiblitates orelor de munca + reducerea tmpulul de trecere de lao activitate la alte. - motivare mal mare datorits independenteloferite de acest sistem de lucru; + reducerea cheltuielor organizaffel cu achiationarea de : = Pasian eur carl eae eget ~ accesul Is lucru pentru cet cu dificult (handicapuri zie) Ca dezavantoje am putea amin ~ monitorizarea productivitiiteleworkerllor poate ffl de reaiza; = deteriorarea cuturi organizatie “lisa contactulu cu cole, cient ete. irouri, echipamente, etc; chiar dac8 aceasta isi muti 4.2 Comunicare Internetul oferd utilizatorilor urmatoarele servicil de > posta electronicd (e-mail) - desemmeaz’ transmiterea ‘sau primirea de mesaje electronice, de obicet prin internet. Folosirea postel electronice, in raport cu posta obignuit’, prezint& avantoje si dezavantaje. ‘Avantaje: Y—Transmitere rapid’ (eproapte instantanee) a mesajelor; ¥ Unmioc eftin si eficient de comunicare; Y _Accesibiltate - se pot trmite si primi mesaje oricénd, oriunde side oriunde, dack exist un celculator cu 0 conexiune la Internet; : ¥ — Permite trimiterea me Hk ir folosirea de liste de distributie; | ¥ —Permite faciitsyi de organizare a mesajelor; 31I Dezavantaje: Y — Figierele atagate mesajelor pot contine virusi Y _ Probabilitatea mare de primire a mesajelor nesolicitate (numite Junk Mail sau Spam}. Pentru a putea trimite un mesaj de post electronic’, este necesaré cunoasterea unei adrese de e-mail unde s& fie livrat acesta, Forma acestei adrese este urmatoarea: nume_utilizator@server_mall Nume_utilizator poate fi orice combinatie de litere, cifre, liniuge (cratima sau liniut de subliniere) si puncte, aleas& de persoana care a creat acel cont. Server_mail teste compus dintr-un nume si un domeniu, separate prin punct si identificd adresa ‘calculatorulul pe care a fost creat acel cont. De exemplu, tn cadrul adresei jonescu@¢edh.org.ro, ionescu reprezintd numele utilizatorului, iar ecd.org.ro numele sidomeniul Serverului de mail Servicille de mesagerie instantanee é (Yahoo Messenger, MSN, Skype, Google Talk, Windows Live Messenger, AIM, ICQ, etc.) functioneaz’ pe acelasi principiu al comunicarii fn timp real ‘a mesajelor scrise, avand in plus facilitatea alcatuirii unui grup propriu de utilizatori cu care se doreste comunicarea. ‘Atunci c&nd © persoani din list devine disponibilé, adic® intra in retea, serviciul alerteazi utilizatorul si permite contactul imediat intre cei dol Prin intermediul mesageriei instantanee, dispare problema mesajelor nedorite, iar formalismul mesajelor este mult diminuat. Multe sisteme de acest gen pert utilzatorilor s& anunte dacd sunt sau nu lang’ computer, disponibili pentru conversatie, plecati din birou sau de acasi, ete. in acelasi timp, unele sisteme de mesagerie instant permit trimiterea mesajelor care utlizatori care nu sunt conecta¥) Ia sistem, cei apelatj putand vizualiza mesajele dupa intrarea in sistem. pe lang comunicarea de mesaje scrise, au fost dezvoltate si alte faciitay} pentru comunicarea in timp real, cum ar fi servicille audio si video, care ofer& noi posibiltatt de lucru gi colaborare intre angajati: vtransmiterea vocil CStre o alt persoand sau un grup, folosind de exemplu acelasi serviciu de mesagerie instantanee si un microfon atagat calculatorulul vtransmiterea de imagini in direct cStre o persoan’ sau un grup de utllizatorl, prin intermediul unel camere video atasate calculatorului. Nu este obligatoriu ca cei care primese transmisia s& aiba la réndul lor camerd video. Totusi, daca toti utilzatorl poseda camere si transmit imagine poate realiza 0 videoconferina. 5 mesagerie instantanee (Instant Messaging) - este o forma de comunicare ce permite schimbul instantaneu (in timp real) de imesaje de tip text intre mai multe calculatoare conectate la Internet. 2 - transmiterea prin Internet a emisiunilor radio side televieiune. = vizuaizarea, anzlizarea si editarea on-line a unui document de c&tre un grup de utilzatori (serviciul whiteboard - plangeta electronica), fard ca acestia s8 se atle Jimpreuns fizic in acelag loc. Serviciul poate oferi, pe lang’ editare de text, si editare sgraficd si desen : ~ transfer de fisiere. > VoIP (Voice Over Internet Protocol) este tehnologia ce vi permite s vorbiti arin Internet cu alte persoane ce folosesc acest serviclu, spre deosebire de apelurile telefonice, ce folosesc reteaua de telefonie. Astfel, puteti vorbi fér’ costuri suplimentare sau puteti chiar apela numere de telefon reale, la tun cost mult mai redus decét in mod normal. Pentru utilizarea VoIP este necesard instalarea unui microfon si a unor csti sau exist posiblitatea achizition’r nul telefon special compatibil VolP, contectat apoi la calculator printr-un port USB. Unul din cei mai cunoscuti furnizori de produse VoIP este Skype. > RSS (Really Simple Syndication) este o metoda folosit pentru distrioutia siior si aticolelor publicate pe Internet. RSS fers conjinut web sau sumaruri de continuturi web, impreund cu legéturi cBtre continutul complet al respectivel surse de Informatil. RSS ofer’ aceast& informatie sub forma unui fgier numit feed” sou ,canal’. in plus, feed-urle web permit eittorlor Fi tor pagina fe informa la Sctuaizarea contnutului “de pe aceste pagini web, prin folosirea unui soft special (oumit cient RSS). Exeraple de cleni RSS: Google Reade, FeedDemon, NewzCrawle, etc, Aceste programe oferd Instrumente de actualzare automat, gestiune,sincronizare setichetae aconfinutuli RSS Tn pagnle web, feed-urile RSS sunt de obicel legate de cwantu “Subscribe Subscrie"), un patrat portocaliu 69 sau de literele REM sou SEM. > Podcast este 0 metoda de distributie a fisierelor in format multimedia (de obicei figiere audio 5 video). Fisierele pot fi descircate si redate pe echipamente mobile sau calculatoare ce accept formatul in care acestea au fost create, Siturile de podcasting pot oferi fisierele spre descircare si ascultare off-line sau pentru redare direct on- line. Metoda de baz este totusi aceea de descércare prin Intermediul unui ctitor de continut RSS. Termenul ,podcast” este o combinatie a cuvintelor ,iPod” si,cast”(difuzare).. 3Multe site-uri, pe baza unui abonament, va permit sé deseércati manual continut podcast si pot fi identificate printr-o imagine aseméndtoare cu cea de RSS la care se aves o pereche de cisti, Dac& doritica acest conginut sa fie actualizat si descarcat automat, atuncl folosii un program (client) de podcasting. Exemple de clienti podcast: HappyFish, Doppler, iTunes, etc : > Weblog (blog) reprerinté 0 publcatje web cu pine, caracter personal (un gen de jurnal online) ce contine articole periodice, actualizate continuu. Ca reguls actualizarea blogurlor consté in adaugéri de texte no}, asemenea unui Jurnal de bord, toate contributile find . afzate In ordine Invers cronologicd in-partea de sus, la vedere. ‘Acest gen de publica sunt tn principiu aecesibile publicului larg, ce poate ‘adaaugs diverse comentari, creandu-se astfel o comunitate de ciitor in jurul Blog: > Comunitéti on-line - O retea socialé virtualé reprezint un serviciu disponibil pe Internet, creat cu principalul scop de a conecta utiizatori cu aceleasi interese, activitati, hobby-uri. Pe baza unui cont creat pe faceste site-uri, utiizatorli pot completa profiluri cu {informal personale, domenil de interes, educatie, locul de ‘muned, date de contact, etc. Au la dispozite Instrumente de mesagere (chat), de adiugare a fotografilor si continutului video, diferite Jocuri online gi sisteme de comentarii, votare si recomandari. Se creeaz’ astfel comunitsti de utlizatori cu interese specifice: Retele sociale de afaceri: Linkedin, Talkbiznow; © Relele sociale de prietenii: his, Facebook; « Refele sociale de partajare de fotogra Flickr; + Comunitati pentru ecologisti: Care2; = Comunitati de blogging: Blogster, ‘Twitter, Friend Feet Datoriti [nteractivitatli acestui serviciu putem enumera cdteva avantaje : ‘© sunteti ia curent cu ultimele stir, evenimente, nour’; «= puteti cluta in aceste retele prieteni, cunostinge, colegi de scoala + puteti partaja continut audio-video; 3a + puteti comenta, vota si recomanda mesajele text, pozele, videoclipurile addugate de ceilajutizatori Utiizate pe scar’ larga la nivel mondial, site-urle de retele sociale reprezint’ spatiul in care camenilinteractioneazé on-line, converseaz8, fac schimb de fotografi sau muzicd oil implrtdigesc experiante. Dezvoltarea acceleratl a acestei forme de comunicare @ dat nastere anumitor Mngrjorari legate de siguranta_ utili internetului pentru dezvéluirea anumitor date personale. jn ultima vreme au aparut din ce in ce mai multe avertismente din partea companiilor care se ocup’ cu securitatea online fn legitur8 cu pericolul a care se expun utlizatoril retelelor sociale atuncl cad publicé prin intermediul acestora informati private cum ar fi numérul de telefon, adresa de e-mail sau chiar adresa unde locuiesc. Informatile obtinute de hacker prin intermediul Facebook, MySpace sau Linkedin pot compromite at&t identitatea online a utilzatorilor incongtient, ct si bazele de date ale companilior ta care acestia ucreaz’ in cazul in care acestia afigeaz’ online locul de mune s/sau date despre angalatori. De exemplu, dacd un cont al unui angajat la © anumité companie este compromis, acest lucru va insemna invariabil mal mult spam 3i/sau malware indreptat spre conturile de e-mail ale corporate’ sespectve, ceea ce poate duce la pierderea sau coruperea de date vitale pentru compania incauzé. {in plus, folosind informatile personale ale userilor, hackerli pat obtine in mod fraudulos permise ce conducere sau pagapoarte, pot pune la cae fraude bancare sau pot obtineilegal transferuri de bani Astfel, se recorrandé celor care utillzeazé site-urile de retele sociale: + afisarea unui profil privat + limitarea persoanelor care pot vizualiza informatie personale postate + evitarea aostérii unor informati personale ca adresa si mumérul de telefon + evitareafotssiril unor parole care pot fi identifiate usor, chiar si de cei apropiasi + utllzarea unei adrese de email specials, diferité de cea strict personalé sau profesionals ‘+ manifestarea prudenteifaté de strain. 38Lectia 5 Ergonomie, sanatate, siguranta, securitate 5.1. Ergonomie Ergonomia este un domeniu de activitate tehnico-stintific din cadrul psihologiet muncii, care studiazé si realizeaz’ o organizare 2 sistemului “orn - masina - conditi foc de mune&' th asa fel incSt munca si fie efectuatd cu costuri biologice minime si ‘maxim’ eficientS. Altfel spus, ergonomia are ca scop adaptarea sarcinilor de munca si 2 loculul de mune’ la oameni si invers. Optimizarea functionarii sisternului “om resind-condiii de munca" urmareste reducerea maxima sau chiar eliminarea bolilor {imbolnivirifor) profesionale. Folosirea _caleulatorulul —_necesité reallzarea unor migciri stereotipe (miscari dese ale gatului, coatelor, miscdri de tastare repetate si variate, in ritm rapid), ce pot provoca anumite afectiuni ale gétului, ‘musehilor, tendoanelor, umerilor, coloanei vertebrale, etc. Aceste afectiuni se datoreazi riscirilor repetate, concept ce se numeste RS! Injury - Daune traumatice repetitive) Un prim aspect at lucrului cu calculatorul se referd ta crearea unui rnediu propice. Mediul de lucru computerizat implict Y- Multe ore de lucru Y Oboseald pasiva ¥- Poritie nefireasca a corpului ¥- luminare necorespunzatoare ¥ Efort vizual Sezutul inte-o pozitie nepotrivitd mareste presiunea pe vertebrele sirei spinéri, provacand dureri de spate. Concentrarea asupra monitoruiui este © misiune ce pretinde o vedere clr’ si focalizat3, precum s! 0 coordonare a ambilor ocki. Privitl Continuu spre monitor provoacd o scédere a numarului de clipiri spontane si astfel ‘cade lubrefierea ochilor. De asemenea, pozitia incorecté a méinilor determina presiune in articulatille palmel. lementele care contribuie le erearea unui mediu sénatos de lucru sunt: ¥ PSstrarea unel distante optime faj3 de monitor (cam de o lungime @ mainii ‘ntinse), pentru a evita afectarea ochilor; Y. Axa verticalé a monitoruiui $i centrul tastaturil vor fi pe acelasi plan cu axe verticalé a utilizatorutul; 36 Marginea superioar a ecranulul monitorulul va fi cu 7 cm mai sus decat inaltimea ochilor; Pozitionarea adecvat8 a computerului, biroulul sscaunului; Pozitionarea adecvat a monitorului, mouse-ului si tastaturil; Utilizarea unor scaune reglabile, adaptate la forma si dimensiunea corpului si la inditimea meset; Usilizarea unel tastaturi ergonomice, cu tun design ce permite 0 pozitionare corect4 a mainilor; Y Luminozitate si aerisire bund a inedperii Y Pauze de 10 minute dupa fiecare 50 de minute petrecute th fata calculatorului pentru relaxarea ochilor si muschilor; Y Exercitli de relaxare muscular’ si extinder Y Unghiul intre sezut si speteaz’, ca si lunghiul intre sezut si verticala picioarelor trebuie si fie intre 90-110" Deci,picioarele trebuie sé fie aproximativ paralele cu spatele; "Ble vor ating podeaue sau vor fpuse pe un postmen regebl pe axa orizontal Palma va lin line dreapta cu antebratul; errrr~S~—~«rs—.:—CS=s=—Srs=CSsiSCSsSCSCzsiS reflectarea lurninii Y_Umerii vor fi relaxati; Spetearascanuul Webule <8 spine spatle Ia cura sonora shel spinal Coatele trebuie sé fle tntr-un unghi de 90-100 pe manerele scaunului; KKK < F-0 pozite lejer’, naturals, Y Asigurarea existentei unei surse de lumin8 adecvate pentru a evita oboseala ‘ochilor; Y Dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabile pentru a evita strélucirea sau reflexia luminii. 5.2.Mediul de lucru Calculatoarele afecteazd foarte mult mediul Inconjurdtor deosrece utilizeazé foarte mult energie si emit radiatii. De aceea se recomandé inlocuirea monitoarelor cu tub catodic cu ‘monitoarele LCD, care emit mai putine radiatiielectromagnetice a7‘otodat8, pentru economisrea energie, este recomandabil s8 setati monitorul 8 se ncnida automat dup un anumit timp de nefolosire, lar caleulatorl si treacs intro stare de stand by (asteptare). De asemenes, este recomandabil cd la finalul sesiunide lucru fa calculators inchidet Tote bine s8 se incerce, pe cSt posibil,reciclarea hartiel utlizaté la imprimarea iertetor documente 312 cartuseir flosite la imprimarea hart, prin eincércaree acestorain centre specialzate Datortd informatiari' activitati, +2 constatat scfderea necesitatt utiizarit documentelor imprimate. Necesitatea pistrti documentelor pe suport de hare a seraut forte mult deoarece documentele in format electronic prezintd © mobiftate rot mare, ele putand fl transportate foarte usor si putandu-se realiza orate coplt ale acestoty 5.3. Securitatea informatiei Jn lucrul cu date importante, securitatea datelor devine un element cheie, De regula, prin securitatea informatie se intelege asigurarea confidentialtatit el, Printre metodele de protejare a datelor amintim: Y. Restrictionarea accesului fizic la calculator; Y Folosires unui nume de utilizator (username) si @ unei parole (password) pentru autentificarea pe un calculator; ¥ Adoptarea unei politic de parolare corespunzétoare; Parolele stabllte trebule concepute astfel incat sé fie foarte greu de descoperit de persoancle neautorizate. Pentru aceasta, se recomandi ca e. ‘aceste parole s& nu contin’ date personale ale utlizatorului sau 2 8 nu fie parole generate automat de ctre calculator. Trebuie avut in vedere §i faptul c& parclele sunt ,case-sensitive’, in sensul c3 se face deosebire fntre caracterele majuscule si cele minuscule folosite la scrierea parolel, De asemenea, este recomandat ca parolele si fie constituite dintr-o combinatie de litere, cifre si simboluri, s& aibi o lungime corespunzatoare, 38 fie modificate la un anumit interval de timp si, cel mal important, s8 nu fie comunicate altor persoane. ¥ Stabilirea drepturiior pe care le are fiecare utilzator; ‘0 modalitate foarte bun’ de protejare a datelor este crearea utllizatorilor cu diferite drepturi in functfe de locul pe care Tl ocupé acestia in structura organizatoric ‘ firmei, Astfel, se recomand& accesul restrictiv la date al angajatilor de pe o treapt inferioar’ si un acces mai putin restrictiv utlizatorilor de pe un nivel superior. 38 YY Realizarea de back-up in mod regulat; Jn tehnologie informatiei, termenul de backup Seserneatrealzaren unr coi de siguant ae fear jin computer pe un dispoaitiv extern de stocare (hard disk extern, CD, OVD, memory stick, et), pentru a putea recupera datele in cazul defectiril sistemului. Este recomandabil ca aceste copii de sigurant’ sé fie pastrate inte-o locatie exters, a rr~—.CS:rsC«CsisKSiKSsakzst$ : ¥ Criptarea fisierelor; CCriptarea sau codificarea datelor este procesul de ascundere a informatiei pentru a o face iiibil. Scopul criptari este acela de a nu permite persoanelor neautorizate ccesul la anumite date in timpul transmiteri lor sau atunci cénd sunt pastrate pe diverse suporturi de stocere, Pentru decoditicarea datelor, este necesaré o chele de decodificare. ¥ ‘Folosirea programelor anti-virus; € ¥’ Folosirea programelor de securitate de tip firewall Acesta reprezint3 un sistem de securitate format dintr-o combinatie de hardware si software, destinat protejaril unei refele impotriva accesului neautorizat. El va monitoriza si fila in permanenté transmisile de date . realizate intre calculator, reteaua local si Internet, \ 5.4. Virusi * Ce este un calculatoarelor virus si efectele I asupra foes a train eisai inte eis Slain Tnceput 33 pack! se rspindestc vin Informatc preducind pagube emt rin onprte bse pe canner bis Virusit informatici sunt microprograme pentru calculator create cu scopul decarat de a distruge datele sau. echipamentele hardware ale ‘alculatorulul. Virus au proprietatea de a se extinde si uc la functionarea necorespunzitoare a sistemului de operare si aplicatilor. su informatic este defint ca un software cu ‘dows caracteristici principale: 391. Se auto-executd. Virusul se poate atasa altor programe sau se poate ascunde in codul care ruleaza automat la deschiderea anumitor tipuri de fisiere. 2. Se auto-multiplicS. Acest lucru este posibil prin atasarea virusului la alte programe din computer sau prin suprascrierea acestora, Virusul se auto-rispandeste cu ajutorul dispozitivelor de stocare sau a oricérei alte forme de schimb de date, nu numai in sistemul de calcul, dar slin intreaga retea. Virusi se clasificd in: -Virusi Hardware: afecteazi hard discul sau memoria. -Virusi Software: afecteaz’ fisierele si programele aflate in memorie sau pe disc, inclusiv sistemul de operare sau ‘componente ale acestuia. ‘Catev’s dintre efectele pe care le genereazé virusi software sunt: a} distrugerea unor fisiere; 'b) modificarea dimensiunii fisieretor; c) stergerea totalé a informatiilor de pe disc, inclusiv formatarea acestula; ¢) distrugerea tabelei de alocare a fisierelor, care duce la imposibilitatea citi Informatiei de pe disc; e) diverse efecte grafice/sonore inofensive; {)incetinirea vitezei de lucru a calculatorului pand la blocarea acestula, Virusii se pot clasifica in functie de efectele lor si modul in care actioneaza Printre cei mai importantj, amintim: = vierme (worm) ~ foloseste o retea de calculatoare pentru a se reproduce de la un calculator fa altul si poate realiza aceast3 actiune fra nicio interventie din partes utilizatorulul. Acest lucru se datoreazé deficientelor de securitate de pe computeru! tint’. Spre deosebire de un virus de calculator, nu are nevoie sé se atageze de un program existent, Oblectivul principal consta in blocarea calculatoarelor si retelelor. ‘Spre deosebire de virusi, viermii nu infecteaz’ fisierele. cal trojan ~este un program software rau intentionat, care se ascunde tn interiorul altor programe. El intra in computer ascunzandu-se in interiorul unui program legitim, cum ar fl tun economizor de ecran (screen saver). Apoi, introduce un cod in sistemul de operare, care permite accesul si controlul deplin la calculatorul infectat. La instalere, nu creeaz§ suspiciuni . utlizatorului si nici nu atrage atentia. Acest ‘Tip, de virus atacd si distruge datele de pe hard-disk. = programe spion (spyware) ~ aplicatii ce colecteaz’ informatii despre 0 persoan’ sau organizatie fara stiinta $1 consimgiméntul acestora. Aceste programe furs date ce sunt folosite in scopuri publicitare sau financiare. Tipul de 40 informati furate variazd de la nume si parole de utilzator, adrese IP 51 DNS pnd la dete uate in operation de plat foci serv de one barking 3 magaine virtuale = virus ~ sunt programe de calculator proiectate sé infecteze fisiere. Se glsesc In codurle programelorinfectate si actioneazd cind aceste programe sunt rulate. Pot fi programati 35 se activeze cnd sunt tndeplinite anumite conditi (0 anumits dat calendaristic8, 0 anumit& actiune a utlizatorulul, etc). Aceste mici programe distrug informatie afiate pe calculator si impiedic functionarea aplicatilr. = pacélell (hoax) ~ sunt mesaje trimise prin e-mail care contin avertizar false despre un virus existent si care cer sé fie avertizate toate persoanele cunoscute. Uneor, aceste avertizari contin si fisiere atasate menite, chipurile, s& stopeze sau sé elnine vl Retrimtres meso a destnata determin mutpaes virusului. = macro ~ se ve folosi de functionalitajle Visual Basic for Applications (VBA) de a crea macrocomenzi oferite de unele programe cum ar fi Microsoft Office. acs utlizatorul va folosi faciltiile oferite prin crearea de comenzi macro pentru automatizarea anumitor activist, vrusul va folosi aceast& facilitate pentru a se ‘span si 2-1 indepliniscopul distructiv. Virusii de macro infecteazs figierele de tip document si se rispndesc cu sjutorul documentelor transmise inte utiizatori. © Modalitati de transmitere a virusilor Virusii pot patrunde in calculator: -prin ered programelor, docuentelr 5 imaginordescrcate de pe interne {operatic denumiks downlooe), a a orn intermedi! ero atateprinite prin e-mail brn intermedi dsportvelor de tocare be sceea este recomandat ca Ia flosea unis din scene cs seule un programas Programele antvrus sunt programe create speci pentn a efectuaumntarele operas 23 detectere wast prin verticare conn fiereor Sermatres preven srmitur ui vus cones sa tno seven suspect tn interior or 1S decnacere sau tearg eel infest de rus cana = S4 prevind infectarea prin supravegherea acjiunilor din memorie si semnalarea intalnirii unor anumite actiuni ce ar putea fi generate de existenta in memorie a unui vu Exist doua feluri de antivirusi dup modul in care actioneaza: 1. Programe care dupa ce au fst lanate rimén in memoria calculator 1 Sopravegnescsfecare spate ansaté neve a2, Programe care sunt lansate de citre utilizator numai atunci cAnd el doreste si verifice calculatorul © Actiuni impotriva virusilor Pentru a evita anumiti virusi sau pentru a-i elimina, va trebul: Y- s& aveti instalat un program antivirus cat mai recent, cu ajutorul céruia s& putei descoperi sisi eliminati eventuali virus; Y- programul antivirus pe care il utilizati are o baz de date in care sunt inglobate diferitele tipuri de virusi pe care programul antivirus ji recunoaste si eliming, Avénd in vedere c& aproape zilnic _apar virusi nol, trebule s& va actualizatt periodic baze de date a programului antivirus astfel incat acesta s& poat recunoaste si elimina tot! virusit rou apSruti. Pentru calculatoarele care au conexiune la Internet, actualizarea se realizeaz automat. YY. s&se scaneze toate fisierele cu regularitate; ¥- 38 se scaneze periodic fisierele din calculator si de pe diverse suporturi de stocare (memory stick-url, CD-uri, DVD-uri, ete) Inainte de ale folosi; she scaneze fisierele atagate primite pe mail; Ys nu se ruleze programe daca nu lise cunoaste provenientas YY s& se foloseasc’ functia ,macro disable” (dezactivare macrocomenz!), disponibild tn cele mai modemme aplicati Legislatie 5.5. Copyright © Termenul de copyright Copyright este un set de drepturi exclusive acordate autorului sau creatorului tune’ opere originale, inclusiv dreptul de a copia, distribui si adapta opera. Titularii drepturilor de autor au dreptul legal exclusiv s& exercite un control asupra copieri si altor forme de exploatare a lucrériler pentru o anumit’ perioada de timp, dupé care se spune 3 atestea intré Tn domeniul public. Titularii drepturilor de autor pot transfera sau atribul drepturile exclusive altor persoane. ‘Dupé inregistrarea dreptului de autor este recomandat sé folositi simbolul © pentru a avertiza teri asupra caracterului protejet al creatiel a * Termenii licenga, shareware, freeware Licenta software este un act ce insoteste un produs informatic si 68 dreptul utiizatorului de a folost in mod legal 0 aplicatie sofware, La baz lcente, stun acord de utlizare @ aplicatiel software (numit End-user licence agreement) Majortatea programelor de calculator neces egistrarea acestora pe serverul producitorulul (autorutu) | (autoruil) pentru @ putea fi utlizte. Astfel, pe baza cheli produsulul (product key), se primeste un cod de intificare (product ID), ce asigura tnregistrarea programului respectiv. Cheia de produs (product key) este o cheie specticd, unic3, pentru un program de calculator Prin intermedi e, se certifi’ fantul cd 0 copie @ programului este orignal. Cheia de produs const dintr-o serie de numere si / sau litere. Aceastd secventa este de obicel introdusd de catre utilizator in timpul instldritsoftware-ului de calculator, flind verificata de program pe baza unui algoritm matematic, : Ciutat nou! certitcat de autontctate tip elchetd | lpi pe calcuatorl dumneaveastr3. ' | Saas | Inregistrarea (activarea) sctivarea) programelor se face uneori offline sau online prin Introducerea cheil produsului. ' Avantajle propramelor achiakionate legal impreund ‘cu calculatorul: ‘+ Programul este instalat corect de profesionisti. ‘+ Programul este original, cu toate componentele. ‘© Programul nu are virus. + Cumpérate impreun’ cu calculatorul (preinstalate), rogramele au un pret mai mic decét cel pentru produsele achizitionate ulterior. “a3+ Beneficiezi de suport tehnic din partea producatorului si a vanzatorulul de caleulatoare, «Ai posbilitatea sé fact actualizirl la cea mai nous versiune a produsului, la un pret avantajos. ‘Nu ai probleme in cazul unui control cu privire le legalitatea programelor de calculator. Solutie complet’, functional’, disponibil3 imediat. Calculatorul achizitionat cu programe preinstalate legal este gata de utilizare din primul moment. Pentru a vizualiza informatii despre licenta si utilizatorul programului consultat! optiunea Help (Ajutor) a aplicatiei software. Licenta acordé dreptul de folosire @ programului respectiv si nu dreptul de comercializare sau distributie. Pirateria software consti in reproducerea sau distribuirea neautorizat’ de software protejat prin drept de autor. Piraterla se realizeazé prin copieres, descdrcarea, punerea la dispozitie, vanzarea sau instalarea de copii pe caleulatorul personal sau cel utiizat la locul de munci, ta cumpérarea software-ulul, se Aachiitioneaz’, de fapt, licenta de a-l utiliza, nu software-ul ca atare, Aceast® licent tate cea care va informeazd de cate ori putetfinstala software-ul. Dac& realizati mai ‘multe copii decat cele pe care le permite licenta, aceasta echivaleazé cu piratarea software-ului “in Roménia, drepturile de autor asupra software-urllor sunt aparate prin Legea 1nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificata si completat’, care prin art1399 dispune:"Constituieinfractiune si se pedepseste cu inchisoare de la T lo 4 ani sau cu amendé reproducerea neautorizaté pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator tn oricare dintre urmétoarele modalitat: instalare, stocare, rulare sau executare, afisare ori transmitere in retea intern.” Licentele software se Impart in doua categorii - Licente comerciale, reprezentand programele 'T asupra cBrora autor au stabil restrietii referitoare la utllzarea, modificarea, copierea sau redistribuirea acestora, Restriefille sunt stabilite atat la nivel legal, prin drepturlle de autor, c&t si la nivel tehnic, prin intermediul unor limita. i La randul lr, ele pot fide mai multe tipuri: = retail - software de calculator vandut consumatoriior finali, de obicei sub licente restrdnse * = shareware - pot fi folosite gratuit doar pentru o ‘anumita perioad& de timp in scop de probe sau evaluare, iar la expirarea perioadel, utilizatorul a trebule 58 opteze intre a cumpara licenta (drepturile) de folosire nelimitats a programull sau returnarea s/sau “stergerea” copiel acestula + trial - pot fi folosite gratuit © perioads de timp, avind ins multe optiuni dezactivete = freeware - utiizatorul poate folosi softul pe 0 perioada nelimitats, dar nu are dreptul 88 i editeze sau s8 il revnds. in plus, autorul softului poate introduce in cadrul acestuia diverse reclame, care si i furizeze un anumit venit pentru utilzorea ee ee ee ee icentele open source. - Ucentele open source reprezint’ licentele prin intermediul cirora dreptul de proprietate asupra unui produs IT nu réméne la autorul acestuia, programul puting fi utilzat in mod liber de catre orice utiizator. Cu toate acestea, autorul programului are in continuare exclusivitate asupra . Lucrul intr-un birou central si comunicarea cu alte birouri utlizand 0 retea | eee 3. Care dintre urmatoarele actiuni poate proteja mediul inconjurator? b. Lucrul aces prin contact direct cu clients colegi a. Pastrarea uneiinregistraria tuturor documentelor electronice pe dis. ‘c__Luerul itr-un birou central sl comunicarea cu clenti cu ajutorut unei aplicati b. Utilizarea calculatoarelor 24 de ore de posti electronic’ . Reducerea memoriei RAM, di. Luerul acasi $1 comunicarea cu un birou central utilizand un computer d._ Reciclarea cartuselor de imprimants fotosite personal j 4. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinté un dezavantaj al documentelor 44 Care dintre urmatoarele este un dezavanta} al folosiri postel electronice? electronice? ‘a. Putey ataga fsiere unui mesa bb. Mesajul poate ftrimis oriune b. Gisirea rapid a documentelor. c_Reprezinté o metod’ de comunicare putin costisitoare. c. Posibiitatea viruséri 4. Poate introduce virusi in calculator. 4. Posiblitatea de redenumire. ‘a. Usuringd in arhivare si stocare. lume. i 5. Care dintre urmatoarele concepte reprezintS utllzarea Internetului pentru @ 5. Care dintre urmatoarele dispoative le-a utiliza dumneavoastrs pentru a stoca cumpara prodtise online? coplide siguranta? a. Posta electronics. Scanner. b. Transfer electronic de date. b. cu. c._ Sistem electronic de votare. Hard disk extern d. Comert electronic. 6. Modem,24: 4. Ce reprezint8 o aplicatie antivirus? | ‘a. 0 aplicatie software ce are rolul de a trimite virusi la toate persoanele din lista de adrese. ) CO aplicatie software ce are rolul de a formata unitatea de dischet. CO aplicatie software ce are rolul de a trimite virusi Identificafi pe calculatorul | dumneavoasted in calculatoarele din retes. 4d. Oplicatie software ce are rolul de a gis fisierele virusate si dea le curdta 2. Care dintre urmatoarele afitmatii definesc in mod corect plrateria software? ‘2. Utilizarea fara parola a unui calculator. bb. Viaualizarea neautorizati a aplicatilor instalate pe un calculator. c. Copierea neautorizatd a unel aplicail d.Realizarea unor copii de siguranté. 3. Legistatia de protectie a datelor reprerinté a. 0 legislate care ofera detindtorilor el drepturi de 2 se proteja Impotriva accesului neautorizat. b. O legislatia care ajuti la promovarea conceptului copyright. c. O legislatie care oferd guvernelor dreptul da a controla datele de acces la | Internet. i © legisatie care d& dreptul fiecérui individ de a stabill existenta datelor personale, de ae vedea si de a corecta sau sterge datele incorecte. 4. Ce dispozitiv ati alege pentru a crea o versiune digitalé a unel fotografi? a. Plotter. b.Imprimanté. Mouse. d. Scanner. 5, Care dintre urfmatoarele reprezint§ o functie a unui sistem de operare? 2. Reslizarea rapoartelor, serisoriior si foilor de calcul tabelar. b. Supervizarea si controlul resurselor unui calculator. c Scanarea calculatorului si eliminarea virusilor. 70 Depanarea erorilor aparute in aplicati : din urmatoarele medii de stocare este cel mai rapid pentru accesarea latelor a oD. b. Hard disk. VD, d. Memorie USB, 2, Care aplicatie este cea mai utils pentru efectuarea unor calcule? a. Aplicatie de prezentéi Aplicatie de procesare de text Aplicatie de calcul tabelar. Apllcatie de prelucrare imagini. 3. Cum se numeste relatia dintre 2 calculatoare intr-o retea? a. Pirinte/Copil b. Centru/Periferie. Client/Server, d. Producstor/Client 4, Care este de obicei rezultatul unui podcast? a. Un fisier audio ce poate fi ascultat pe un player multimedia portabil b. Un figier text cu rezumatul unei cirti Ofoaie de calcul cu rezumatul unul eveniment. d. Un fisier arhivat ce confine un site Web. 5. Ce actiune necesitd descdrcarea unor date pe un calculator dintr-o retea? a. Imprimarea unui document. b. Deschiderea unui calculator. & Scanarea calculatorulut si eliminarea virusilor. 4. Primirea unui email. nRaspunsuri corecte intrebari grila 1 2 3 a Test Test2 a b Test’3 Test 4 Test 5 Test 6 Test7 Test 8 Test9 Test 10 Test 11 Test 12 Test 13 Test 14 Test 15 Test 16 Test 17 Test 18 Test 19 Test 20 Test 21 Test 22 Test 23 Test 24 “Test 25