UMEFPP

Utilizarea Metodei Elementelor

Finite in Proiectarea Produselor
C. Badulescu (ENSTA-Bretagne, Brest-Franta)
M. Iordache (Universitatea din Pitesti)

Context
4 etape "cheie" in reusita deplina a unui produs :

[www.qamaqi.com]

Conceptie (Proiectare)
Modelare

Simulare

Calcul de rezistenta
2

Context
De ce este importanta simularea ?
Ce putem simula ?
Care sunt limitele simularii ?

Cateva exemple :
cinematica unui
sistem
comportamentul
mecanic al unui
sistem - MEF
1

MEF - Metoda Elementelor Finite - un veritabil instrument in

simularea structurilor mecanice
3

Planul prezentarii
1

Introducere
Ce este MEF ?
Principiul de baza al MEF
Punctele forte ale MEF
Limitele MEF

Utilizarea MEF in Proiectarea Produselor

Calcul de rezistenta (dimensionare, vericare, sarcina capabila)
Simularea procedeelor de prelucrare :
de deformare plastica la rece/cald
de aschiere (strunjire, frezare, recticare,etc)

Simularea procedeelor de asamblare (prin pende, caneluri,

lipire, sudare, etc)
Optimizare (parametrii de proces, geometrie, comportament)
Simularea proceselor in domeniul dinamic
3

Cateva aplicatii concrete...

4

Planul prezentarii

Cateva aplicatii concrete...

Simularea procedeului de aschiere
Identicarea parametrilor elastici(E, ) utilizand campurile de
deformatie : xx , yy , obtinute prin Corelarea Imaginilor
Numerice (CIN)
Efectul deformarii elastice la strunjirea arborilor asupra abaterii
de la cilindricitate

Introducere - Ce este MEF ?

MEF 7 este o tehnica numerica de studiu a fenomenelor zice
manifestate ntr-un spatiu bine denit (1D , 2D sau 3D )
MEF 7 consta n nlocuirea domeniului real, n care se petrece un
fenomen dicil de studiat, cu un alt domeniu numit domeniu
discret
Exemplu :

Introducere - Ce este MEF ?

MEF 7 Utiliseaza cea mai mare parte a principiilor studiate in
cadrul cursului de Rezistenta Materialelor (RM) si Mecanica
Mediilor Continue (MMC) (Ecuatiile de echilibru, legile de
comportament)

Aplicatie 7 grinda de sectiune dreptunghiulara solicitata la

incovoiere

Introducere - Principiul de baza al MEF

...ce se "ascunde" in spatele acestei metode ?
MEF 7 deriva din metoda "Rayleigh-Ritz", metoda ce se bazeaza
pe minimizarea Energiei Potentiale - Ep

Ep = W T

Unde :

W = Energia de deformatie
T = Lucrul mecanic al fortelor volumice si de suprafata
W
T

Z
1
dV
=
Z2 V
Z
=
u fv dV +
V

u fS dS

...cateva ipoteze :
comportament elastic 7 = E
deformatii mici si sectiune constanta :

dV

= dS dx si =

u
L
8

Introducere - Principiul de baza al MEF

Putem calcula W
Z
1
W=
2 V

E 2 dS dx =

E 2
2

dS

Z L

dx

| S{z } | 0{z }
S
L

W devine :  2
1
E S L u
= k u2
W=

2
L
2
E S
unde k =
7 rigiditatea elastica
L
Energia potentiala Ep devine :
1
Ep = k u 2 F u
2
A minimiza Ep un raport cu deplasarea u inseamna a calcula
expresia :

dE
du

= 0 7 k u = F

Introducere - Principiul de baza al MEF

Relatia fundamentala a MEF se poate scrie :

k u =F

Unde :
k =matricea de rigiditate
u =vectorul deplasarilor (si al rotatiilor)
F = vectorul fortelor echivalente

10

Introducere - Principiul de baza al MEF

Exemplu de matrice de rigiditate

kg

11

Introducere - Principiul de baza al MEF

Etapele procesului de calcul al MEF
1

10

discretizarea structurii in elemente

construirea matricei de rigiditate k pentru ecare element
asamblarea matricelor k in scopul obtinerii matricei globale
construirea vectorului de incarcare F
eliminarea gradelor de libertate inutile
rezolvarea propriu-zisa : u = [kg1 ]F
calculul marimilor ce deriva din u
: e = [Be ]u
: e = [De ]e
: We

kg

12

Introducere - Aspectele forte ale MEF

structurile analizate pot  foarte complexe (forma geometrica,

dimensiuni, comportament)
structurile pot  hiperstatice (nedeterminate)
avem acces asupra campurilor cinematice (u , ) si eforturilor
interioare
posibilitatea analizei unui spectru foarte larg de probleme
zicie (mecanice, termice, electrice, metalurgice, etc)
...
...

13

Introducere - Limitele MEF

solutiile sunt aproximative si sunt dependente de numarul si

natura elementelor utilizate pentru discretizare
nu putem avea un numar excesiv de mare de elemente - grade
de libertate (timp de calcul foarte lung)
necesitatea utilizarii unui soft adecvat (putine sunt gratuite)
nivel de formare ridicat
...
...

14

Introducere - Citat "R.Cook"

"In timp ce metoda elementului nit poate face ca un inginer bun

sa devina mai bun, ea poate face ca un inginer slab sa devina mai
periculos . Se pot face greseli cu mai multa ncredere dect pna
acum."
R. Cook

15

Cateva softuri dedicate MEF - analiza structuri mecanice

1

4
5

ABAQUS : program pluridisciplinar realizat de societatea

Dassault Systmes. Exista si versiunea student GRATUITA.
ANSYS : program pluridisciplinar realizat de societatea
ANSYS
COMSOL Multiphysics :program pluridisciplinar realizat de
Comsol,
LS-DYNA : program de simulari dinamice.
MSC.Nastran : program pluridisciplinar american realizat de
societatea MSC.Software
NX.Nastran : program dezvoltat de Siemens
PAM-CRASH : program de simulare rapida (crash=impact)
realizat de societatea franceza ESI
Radioss : program pluridisciplinar realizat de societatea
americana Altair
SAMCEF :program pluridisciplinar belgian realizat de
societatea SAMTECH, in colaborare cu Siemens Automotive
CAST3M : program pluridisciplinar frantuzesc relizat de CEA
(gratuit pentru invatamant si cercetare)

16

Utilizarea MEF in Proiectarea Produselor - UMEFPP Calcul de Rezistenta

Putem utiliza MEF in cadrul calculului de rezistenta a structurilor
complexe utilizand criterii de dimensionare (Treasca, Von Mises)

17

UMEFPP - Deformarea plastica la rece

1
2

Ambutisarea
Indoirea

18

UMEFPP - Deformarea plastica la cald

1
2

Forjarea
Laminarea

19

UMEFPP - Simularea Asamblarilor Filetate

20

UMEFPP - Simularea Asamblarilor Nedemontabile

1
2

Sudarea prin frictiune

Lipirea

21

Sudarea prin frictiune

22

UMEFPP - Optimizarea Formei Geometrice 3D sub

Constrangeri

23

Simulari in domeniul dinamic

24

Simularea pocedeului de aschiere - Context

Program utilizat - Abaqus CAE versiunea Student
Principalele etape ale unei simulari

25

Simularea pocedeului de aschiere - Context

26

Simularea pocedeului de aschiere - Context

Fenomenele zice ale formarii aschiei

27

Modelizarea formarii aschiei

Formarea aschiei in cazul materialelor ductile presupune doua

aspecte :
1

Initierea formarii aschiei - Criteriul initierii formarii aschiei prin

forfecare (damage initiaition SHEAR)
Evolutia deteriorarii - bazat in cazul nostru pe deplasarea
plastica efectiva u pl
f

28

Modelizarea formarii aschiei

1

Criteriul initierii formarii aschiei prin forfecare

este un criteriu fenomenologic bazat pe forfecarea importanta
ce se produce in zona contactului intre scula aschietoare si
materialul de prelucrat.
deformatia plastica echivalenta pl
S este o functie ce deplinde
pl
pl
pl
de doi parametrii : S = S (S , )
S 7 tensiunea de forfecare relativa (shear stress ratio)
pl
7 viteza deformatiei (strain rate)

S =

q + ks p
max

q=
S

unde

ks = parametru specic materialului :

3
S : S
2

= + pI

1
3

p = trace () si max = tensiunea de forfecare maxima

29

Modelizarea formarii aschiei

Criteriul initierii formarii aschiei
Z prin forfecare este indeplinit
cand variabila de stare s =
2

d pl

pl
pl
S (S , )

=1

Evolutia deteriorarii [Damage evolution : = (1 d ) ]

L pl u pl

degradarea d = pl = pl
u
u
u pl = u plf

cand
rigiditatea
elementului va i degradata
complet
u plf valoare ce trebuie
cunoscuta
30

Schita prelucrarii

50 mm

Viteza de aschiere

Vas = 2m/s

10 mm
0.2 mm

Piesa de prelucrat

V as

0,5 mm

20 mm

6 mm

5 mm

Cutit
Material 1
Material 2

31

Caracteristicile materialului prelucrat

Material : OL5 45 :

kg
Densitatea = 7800
m3


Comportamentul mecanic (domeniul elastic)

Modulul lui Young E = 210GPa(2, 1 1011 Pa)
Coecientul lui Poisson = 0, 3

Comportamentul mecanic (domeniul plastic)

plastic perfect
(Pa) pl
7 108
0
7 108 0,1

Comportamentul termic
Conductivitatea termica (Conductivity) = 50
Caldura specica (Specic heat) cs = 450

W
m K

J
kg K

32

Caracteristicile materialului prelucrat

Fractia transformare a lucrului mecanic in caldura (Inelastic

Heat Fraction) : 0,9
Parametrii modelului de formare si evolutie a aschiei :
ks = 0
Initiere formare aschie (Shear Damage)
Fracture Strain(pl ) Shear Stress Ratio (s )
0,05
1,7

pl

Strain Rate ( )
0,001

Evolutia deteriorarii [Damage evolution]

Displacement at Failure u pl
f = 0,001542[m]

33

Stabilirea unitatilor de masura

Unitatile de masura ale celor 7 marimi fundamentale in Sistemul
International :
Lungimea [m] (metrul)
Masa [kg ] (kilogramul)
Timplul [s ] (secunda)
Curentul electric [A] (amperul)
Temperatura [K ] (kelvinul)
Cantitatea de substanta [mol ] (molul)
Intensitatrea luminoasa [cd ] (candela)
Pentru studiul nostru vom alege :
lungimea in [m] ; masa in [kg] ; timpul [s] ; temperatura in [K]
Unitatile derivate
 vor avea
 ca unitati de masura
 :
kg m
N
forta F in [N]
; tensiunea in [Pa]
2
2
1

34

Modulul Part
1
2

Denirea folderului de lucru :

Crearea piesei ce se prelucreaza
Part 7 Create... 7 Name :[Part-1] - Modeling Space :[2D
Planar] - Type :[Deformable] - Base Feature [Solid] - Type
[Extrusion] - Aproximate size : [0,1]
Crearea cutitului
Part 7 Create... 7 Name :[Part-2] - Modeling Space :[2D
Planar] - Type :[Analytical Rigid] - Aproximate size : [0,1]

35

Modulul Property
In acest modul se denesc doua materiale :
Materialul piesei de prelucrat
Materiaul asociat zonei de separatie "aschie-suprafata
prelucrata"

36

Modulul Property

37

Modulul Property

38

Modulul Assembly

39

Modulul Assembly

40

Modulul Step

41

Modulul Interaction

42

Modulul Interaction

43

Modulul Interaction

44

Modulul Interaction

45

Modulul Load

46

Modulul Load

47

Modulul Load

48

Modulul Mesh

49

Modulul Mesh

50

Modulul Job

51

Modulul Job

52

Aplicatie 2 : 7 Identicarea parametrilor elastici E si Context

Obiectiv : Identicarea parametrilor elastici E si plecand de

la curbele macroscopice (yy , yy ) si (yy , xx )
Se va cupla programul Abaqus (calcul MEF) cu programul
Scilab (procedura de optimizare - fminsearch)

53

Identicarea parametrilor elastici E si - Context

Material testat : Aliaj de Aluminiu - 2017 A (AlCu4MgSi)

54

Identicarea parametrilor elastici E si - Context

55

Identicarea parametrilor elastici E si - Context

56

Optimizare 7 minimul unei functii f - fminsearch

Un mic exemplu : se considera functia :

f (x , y ) = x e (x

y 2 )

f : R 2 7 R ;

57

Cod Scilab - fminsearch

58

Cod Scilab - fminsearch : Minim local si Minim global

Exemplu unde fminsearch este
adaptata ! z : R 2 7 R ;

z (x , y ) = e (x

y 2 )

Exemplu unde fminsearch NU

este adaptata ! z : R 2 7 R ;

z (x , y ) = sin(x ) cos (y )

59

Etapele principale necesare in rezolvarea problemei

generarea modelului Abaqus materializat printr-un sier *.inp

parametrizarea celor doi parametrii E si ce denesc
comportamentul elastic.
executarea unui calcul Abaqus plecand de la un sier *.inp
generarea unui sier python (comanda MacroManager din
Abaqus) necesar post-procesarii sierului rezultat (*.odb)
denirea functiei ce se va optimiza in Scilab(deja realizata)
lansarea identicarii inverse

60

1) - generarea modelului Abaqus - sier *.inp

61

1) - generarea modelului Abaqus - sier *.inp

62

2) - parametrizarea celor doi parametrii E si

63

3) - executarea unui calcul Abaqus plecand de la un sier

*.inp
Se va utiliza comanda intr-o ferseastra cmd : abaqus job=Job-1
input=tractiune.inp.
Este obigatoriu sa ne gasim in foderul unde exista sierul
tractiune.inp

64

4) - generarea unui sier python (comanda MacroManager

din Abaqus) necesar post-procesarii

65

5) - denirea functiei ce se va optimiza in Scilab

66

variatia functiei y(E si )

67

traseu optimizare

68