Generarea si detectia fotonilor unici

Borcan Larisa-1342

Introducere
Fotonul, numit i cuant de lumin, este particula elementar responsabil pentru
toate fenomenele electromagnetice.
Cuvntul foton a fost creat n 1926 de fizicianul american Gilbert Lewis, pornind de la
cuvntul grecesc , phos, care nseamn lumin. Dei teoria lui Lewis despre fotoni,
care susinea c acetia nu pot fi nici creai i nici distrui, s-a dovedit a fi greit exist
numeroase fenomene cuantice de generare i anihilare a fotonilor , termenul a fost
considerat foarte potrivit pentru cuantele de lumin i a fost repede acceptat de ntreaga
comunitate tiinific.
Fotonii particip la interaciunile electromagnetice; toate formele de lumin (nu
numai cea vizibil) se compun din fotoni. Masa de repaus a fotonului este zero; astfel, n
absena oricrei interaciuni viteza fotonului (viteza luminii, c) este aceeai n
toate sistemele de referin. Cnd este absorbit fotonul transmite materiei
energia, impulsul i momentul su cinetic. Ca toate particulele elementare fotonii au atat
proprietai de corpuscul cat i de unda prezint dualismul und-corpuscul, n
general considerndu-se c n momentul interaciunii cu materia fotonii se comport
preponderent ca particule, n timpul propagrii libere se comport ca unde.
Primele ncercri tiinifice de a crea un model corpuscular al luminii au avut loc n
secolul al XVI-lea i i-au aparinut lui Pierre Gassendi; ele au fost preluate i dezvoltate
curnd dup aceea de ctre Isaac Newton. Dar conceptul modern de foton a aprut abia
la nceputul secolului al XX-lea, mai ntai n lucrrile dintre anii 1905 i 1917 ale lui Albert
Einstein . Aceast cuant servea la explicarea unor fenomene observate experimental
care nu puteau fi explicate prin modelul clasic al luminii, ca de exemplu efectul
fotoelectric i radiaia corpului negru.
Precizarea conceptului de foton a avut de-a lungul timpului consecine deosebite n
dezvoltarea fizicii, a celorlalte tiine i a tehnologiei. Prin aplicarea teoriilor legate de
fotoni au devenit realitate printre multe altele: laserul, fotochimia, microscopia de nalt
rezoluie, comunicaiile optice i analize atomice i moleculare. Pentru viitor se ntrevd

rezultate spectaculoase de exemplu n criptografia cuantic sau realizarea de

calculatoare cuantice.
Dar multe aplicaii cuantice importante (cum ar fi realizarea comunicaiei cuantice
securizate) pot fi utilizate numai atunci cnd se lucreaz cu un singur foton. Comunitatea
tiinific din domeniul cuantic a trebuit s atepte mai mult de un deceniu pn cnd un
cip optic compact s poat genera, cu precizie i cu o rat foarte mare, cte un singur
foton.
Cu ajutorul colaboratorilor internaionali i a celor locali, Nature
Communications a anuntat c s-a reuit integrarea unor dispozitive care genereaz
fotoni individuali n cadrul unui singur cip de siliciu, o realizare de mare importan
pentru tehnologiile cuantice din viitor.
n anul 1982, fizicianul american i laureat al premiului Nobel, Richard Feynman, a
propus ideea de a se construi un nou tip de computer bazat pe principiile mecanicii
cuantice.
n timp ce ntr-un computer obinuit informaia este reprezentat sub forma unui
bit ce are valoarea de 0 sau 1, echivalentul cuantic al acestuia este qubitul, o
particul cuantica care are 2 stari binare
Datorit naturii sale cuantice, un qubit poate s se afle n starea 0 sau n starea 1 sau
n superpoziia cuantic a acestor stri, n acelai timp.
Calculele efectuate cu ajutorul qubiilor se desfoar n conformitate cu un set
diferit de reguli n comparaie cu un calculator obinuit i aceast tehnic permite
anumite probleme s poat fi rezolvate mult mai repede.
Un foton este un exemplu de particul cuantic ce poate fi folosit ca un qubit,
iar cercettorii ar dori s fie capabili s genereze fotoni unul cte unul, deoarece doi
sau mai muli fotoni, aflai ntr-un grup, nu acioneaz ca un qubit.
Este uor s producem mai muli fotoni, dar este cu mult mai greu s reuim ca
acetia s apar unul cte unul, fotonii prin natura lor fiind particule sociabile" i cu
o rat de generare ct mai ridicat, care este similar cu frecvena mare de lucru a
unitilor centrale de prelucrare a informaiilor din calculatoarele actuale.
n ultimii ani s-au obinut fotoni individuali prin intermediul unor echipamente
adeseori voluminoase i cu un randament sczut. Prin utilizarea mai multor
dispozitive imperfecte, ntr-un mod combinat, pe un singur cip de siliciu se poate
produce o surs compact de fotoni individuali avnd o calitate mult mai mare i
care poate permite dezvoltarea unor aplicaii noi ce pot utiliza aceast tehnologie.

Generarea fotonilor individuali

Majoritatea textelor despre fizica cuantica folosesc urmatorul exemplu pentru a

demonstra existenta fotonilor individuali.O sursa de lumina , de exemplu un laser,
este atenuat puternic de un filtru.Un detector sensibil la fotoni individuali
inregistreaza evenimente.O astfel de instalatie este modificata cu o fanta dubla, un
interferometru, etc. pentru a arata interferenta particuelor fotoni individuali.O
asemenea interpretare in termenii de baza ai fizicii cuantice (nerelativist) nu este
valida.

Evolutia in timp a detectiei evenimentelor este o distributie Poisson.Acest rezultat

este explicat perfect de interactia lumina-materie unde materia este tratata in cadrul
mecanicii cuantice si lumina este tratata ca o unda electromagnetica clasica.Numeroase
scheme ale luminii rezultate, incluzand efectul fotoelectric pot conduce la cuanta de
lumina intuitiv si evident este posibil de explicat rezultatele experimentale prin fotoni.
Cand scopul este sa arati ca un foton este diferit de o unda electromagnetica cu o
amplitudine specifica , nu poti folosi acest experiment , pentru ca unda
electromagnetica clasica este un model perfect pentru experiment.
Daca analizam un detector in intuneric ,punem in evident asa numitele dark count
(contoarele intunecate), de exemplu evenimentele declansate de excitatia termala
(figura de mai jos).Evolutia in timp este o distributie Poisson ca si pentru detectia
luminii.

Asemenea comportament fluctuant este foarte comun in diferite ramuri ale

tehnologiei. Nu se considera ca, caldura are caracter de cuanta din aceste observatii
deci nu se poate concluziona caracterul de cuanta a luminii din aceste observatii.

O sursa perfecta de fotoni unici ar fi un singur atom izolat care emite lumina la un
punct extern declansator de timp. Repetitia periodica ar produce lumina fara
posibilitatea ca cuantele sa se grupeze intr-un grup compact.In ciuda cercetarilor
amanuntite, o asemenea sursa nu este disponibila inca.O buna apropiere de indeplinirea
mai multor scopuri este reprezentata de asa numitii fotoni prevestitori care sunt o
pereche de fotoni.Original, fotoni prevestitori au fost generate de la un fascicul excitat
de atomi de calciu.Sub actiunea descompunerii, doi fotoni sunt emisi aproape
simultan.Un foton este detectat.In acest moment existenta exacta a unui foton, si
anume componenta perechii , este cunoscuta.Acest foton nu este inca absorbit si poate
fi folosit pentru experimente.

Conversia parametrica joasa (Parametric down conversion-PNC)

Acest process presupune conversia fotonilor in perechi de fotoni prin intermediul
crsitalelor transparente.Eficienta conversiei este destul de scazuta , dar aceste cristale
sunt usor de manevrat si in plus perechile de fotoni sunt emise in directii spatial fixate
cand cristalul este excitat de un laser.In aranjamentul de mai jos , sunt generate doi
fotoni cu lungimii de une egale de 810 nm de la un foton albastru cu lungime de 405 nm.

Masurarea polarizarii
Polarizarea liniara este adesea masurata cu un filtru de polarizare .Se foloseste si
combinatia unui rotator de polarizatie si un divizor de fascicule polarizator.Daca
polarizarea luminii este vertical este reflectata spre un divizor de fascicule.Avantajul
acestei combinatii este ca nu exista pierderii de lumina .Toata lumina transmisa sau
reflectata-poate fi

detectata.

Legea lui Malus pentru fotoni individuali

Legea lui Malus T=100%cos2() este valabila pentru lumina puternica.Este valabila si
pentru fotoni individuali? Asta se poate erifica intr-un experiment cu fotoni
individuali.Fotoni prevestitori unici pentru experiment sunt produsi separate.Acesti
fotoni sunt polarizati vertical de rotatorul de polarizare.Inclinatia rotatorului este
automata.Datorita simetriei fotoni sunt mereu inclinati de unghiul dublu al rotorului de
polarizare.In acest experiment interactive este folosit doar detectorul de
transmisie.Datele sunt plotate intr-o diagrama.
La inceputul masuratorilor (polarizare 0) polarizarea fotonilor este vertical si toti
fotoni sunt reflectati la divizorul de fascicule .La o polarizare de 90 fotoni verticali sunt
inclinati orizontal si toti fotoni sunt transmisi.Comportarea la cele doua unghiuri poate
fi descrisa de legea lui Malus:T=100%cos2(), cu =90- (la polarizarea orizontala =).
Experiment
Existenta fotonilor indivizibili a fost demonstrate experimental.Sursa de lumina emite
perechi de fotoni.Unul dintre fotoni este absorbit in detector si se stie acum de existent
celuilalt.Acest foton este incident pe un divizor de fascicule:

Prima abordare:
Evenimente singular
O un fascicule puternic de lumina incident pe un diizor de fascicule, o sa fie impartit
in doua fascicule continue cu itensitatea injumatatita.In acest experiment cuantic , se
pot trimite fotoni individuali pe divizorul de fascicule si verifica detectorii.
Pentru fiecare foton incident , doar un detector (D1 sau D2) absoarbe
lumina.Detectia simultana nu este aproape niciodata observata, cei doi detectori absorb
in medie acelasi numar de fotoni.Foarte rar, exista o coincidenta.Sunt doi fotoni unici,
care sunt generate in cristal.
Lumina consta in portii indivizibile, numite cuante, sau mai specific , fotoni.In acest
punct nu se spune nimic despre proprietetile spatiale.
A doua abordare
Rata de contorizare continua
In loc de evenimente singulare, acum se urmareste contorizarea ratelor, de
exemplu:numaru de evenimente pe secunda.

Rata detectiei pentru ambii detectori (D1 si D2), in coincidenta cu detectorul de

declansare T, este aproape egala.Asta se astepta si pentru lumina clasica.Oricum, sunt
foarte putine coincidente intre D1 si D2 (de exemplu este evident ca lumina cade pe un
detector la un moment dat de timp).Cuanta de lumina nu poate fi divizata .Cele 3
coincidente rare nu sunt cauzate de erori, sunt cauzate de doi fotoni pereche care intra
in aparat simultan in acelasi interval de timp.