TABARA NAT ˘ , IONALA DE FIZIC ˘ A, ASTRONOMIE S ˘ , I ASTROFIZICA MARIN ˘ DACIAN BICA, edit, ia

a X-a REFERAT S, TIINT, IFIC IMPACTUL INDUSTRIEI AEROSPAT, IALE ˆIN DETECTAREA UNDELOR
GRAVITAT, IONALE Autor: Gaiseanu Daniela Florina, clasa a IX-a A ˘ Colegiul Nat, ional ”Lucian Blaga”
Sebes, Ianuarie, 2024 ABSTRACT Prima ment, ionare concreta a undelor gravitat ˘ , ionale a fost facut
˘ a de c ˘ atre Henri Poincar ˘ e´ ˆın anul 1905, iar la scurt timp au fost teoretizate de catre Albert
Einstein ˘ ˆın Teoria Relativitat˘, ii Generale. ˆInca de la finalul secolului XX au fost f ˘ acute observ ˘
ari indirecte ale ˘ acestora, ˆınsa au fost demonstrate doar ˘ ˆın septembrie 2015, cand cu ajutorul
interfer- ˆ ometrului LIGO s-a realizat prima detectare directa.˘ ˆIn prezent, exista mai multe sisteme
de detectare a undelor gravitat ˘ , ionale, ˆın mai multe zone ale globului. Cele mai importante sunt
LIGO (ˆın Statele Unite) s, i Virgo (ˆın Italia), ˆınsa s ˘ , i GEO600 (ˆın Germania) a adus contribut, ii
semnificative. Limitarile sistemelor de ˘ detectare terestre au condus la propunerea unor misiuni
spat, iale, aflate ˆın desfas˘ ,urare ˆın prezent. ˆIn acest sens, industria aerospat, iala va aduce
contribut ˘ , ii substant, iale ˆın domeniu, prin facilitarea amplasarii unor detectoare tocmai ˘ ˆın
spat, iu, departe de factori care pot afecta calitatea observat, iilor. ˆIn plus, dezvoltarea unor mijloace
de emitere controlata a undelor gravitat ˘ , ionale poate avea aplicat, ii ˆın diverse domenii, inclusiv
ca mijloc de comunicare ˆın alte misiuni spat, iale. i Cuprins ABSTRACT i CAPITOLUL 1: INTRODUCERE
1 1.1 Obiectivele lucrarii 1 ˘ 1.2 Prezentare generala 1 ˘ 1.3 Istoric 2 CAPITOLUL 2: IMPORTANT, A S,
TIINT, IFICA A UNDELOR GRAVITAT ˘ , IONALE 4 2.1 Verificarea teoriei relativitat˘, ii generale 4 2.2
Studiul aprofundat al gaurilor negre s ˘ , i stelelor neutronice 5 CAPITOLUL 3: METODE ACTUALE DE
DETECTARE 6 CAPITOLUL 4: IMPACTUL INDUSTRIEI AEROSPAT, IALE ASUPRA DETECTARII UNDELOR
GRAVITAT ˘ , IONALE 9 CAPITOLUL 5: APLICAT, II VIITOARE ALE UNDELOR GRAVITAT, IONALE 11
CAPITOLUL 6: CONCLUZII 13 BIBLIOGRAFIE 13 ii Chapter 1 INTRODUCERE 1.1 Obiectivele lucrarii ˘
Acest referat s, tiint, ific urmares ˘ , te oferirea unei prezentari generale a domeniului unde- ˘ lor
gravitat, ionale, cu accent asupra metodelor de detectare s, i a aplicat, iilor practice, ˆın mod special
ˆın domeniul aerospat, ial. ˆIn plus, vor fi evaluate proiectele relevante aflate ˆın desfas˘ ,urare ˆın
prezent s, i a posibilitat˘, ilor de dezvoltare din viitor. 1.2 Prezentare generala˘ Conceptul de unda
gravitat ˘ , ionala a fost formulat de c ˘ atre Albert Einstein ˘ ˆın teoria generala a relativit ˘ at˘, ii,
odata cu propunerea conceptului t ˘ ,esaturii spat ˘ , iu-timp. Abia un secol mai tarziu, la 14
septembrie 2015, a avut loc prima observat ˆ , ie propriu-zisa, folosind de- ˘ tectoarele Advanced
LIGO.[1] Undele gravitat, ionale (figura 1.1) reprezinta perturbat ˘ , iiˆın spat, iu-timp cauzate de
obiectele masive aflate ˆıntr-o stare de accelerare, iar condit, ia cea mai importanta este ca mis ˘ ,
carea sa˘ nu fie perfect simetrica. Acestea se propag ˘ a analog undelor obis ˘ ,nuite, cu viteza
luminii. Pe masur ˘ a ce undele se propag ˘ a pe l ˘ ang ˆ a un observator, acesta va percepe spat ˘ ,
iu-timpul cu oarecare distorsionari. ˘ ˆIn consecint,a, distant ˘ ,a dintre doua sau mai multe corpuri
variaz ˘ a˘ periodic, pe masur ˘ a ce trece unda, cu o frecvent ˘ ,a care corespunde frecvent ˘ ,ei
undei, des, i asupra corpurilor nu s-a aplicat nicio fort,a.˘ 1 Figure 1.1: Detectarea undelor
gravitat,ionale cu ajutorul interferometrelor [24] 1.3 Istoric ˆIn anul 1876, cu aproximativ 40 de ani
ˆınaintea teoriei generale a relativitat˘, ii a lui Albert Einstein au aparut primele idei similare
conceptului de und ˘ a gravitat ˘ , ionala, scrise de ˘ catre William Kingdon Clifford ˘ ˆın lucrarea sa
intitulata˘ On the Space-Theory of Matter [2]. Prima ment, ionare concreta a fost f ˘ acut ˘ a de c ˘
atre Henri Poincar ˘ e´ ˆın 1905, postuland c ˆ a˘ gravitat, ia relativista ar putea avea unde care se
propag ˘ a cu viteza luminii. ˘ ˆIn continuare, ˆın anul 1915, odata cu propunerea teoriei relativit ˘
at˘, ii generale, care ˆın mod fundamental trata gravitat, ia nu ca pe o fort,a, ci ca pe o consecint ˘ ,a
a deform ˘ arilor din spat ˘ , iu-timp. Odata˘ cu finalizarea teoriilor sale, Albert Einstein a teoretizat
existent,a undelor gravitat, ionale, similare ˆın anumite privint,e cu undele electromagnetice [3].
Alaturi de Nathan Rosen a ˘ redactat, ˆın 1936, o lucrare intitulata˘ Do gravity waves exist, care
concluziona ca undele ˘ gravitat, ionale plane nu pot exista. Panˆ a la publicarea acesteia au fost f ˘
acute modific ˘ ari, ˘ ˆın urma carora concluziile sale s-au schimbat radical, titlul a fost revizuit, iar
astfel au fost ˘ teoretizate undele gravitat, ionale cilindrice [4]. Totus, i, pentru a confirma sau infirma
teoria, a fost necesara demonstrarea experimen- ˘ tala.˘ ˆIn 1969, Joseph Webber a publicat o
lucrare ˆın care declara ca avea dovezi ex- ˘ perimentale ale existent,ei undelor gravitat, ionale, obt,
inute cu ajutorul sistemului la care 2 Figure 1.2: Detectorul LIGO [25] muncise ˆın ultimii ani.
Demonstrat, ia sa a fost privita cu scepticism, ˘ ˆıntrucat exista posi- ˆ bilitatea unor coincident,e,
excluse strict pe baza probabilitat˘, ilor. La mijlocul anilor ’70, numeroase noi detectoare de unde
gravitat, ionale erau proiectate s, i construite ˆın ˆıntreaga lume. Din pacate, ˘ ˆınsa, concluziile erau
aceleas ˘ , i; total ˆın defavoarea existent,ei undelor gravitat, ionale. Odata cu debutul secolului XXI,
construct ˘ , ia a noi detectoare, superioare celor anterioare, a fost finalizata. Sisteme bazate pe
interferent ˘ ,a, precum LIGO (figura 1.2) ( ˘ ˆın Statele Unite ale Americii), locul unde au fost
detectate pentru prima data undele gravitat ˘ , ionale, Virgo (ˆın Italia) s, i GEO600 (ˆın Germania).
Acestea au adus s, i continua s ˘ a aduc ˘ a dovezi ˘ relevante, detectand ˆ ˆın continuare extrem de
frecvent unde gravitat, ionale [3]. 3 Chapter 2 IMPORTANT , A S , TIINT , IFICA A˘ UNDELOR
GRAVITAT , IONALE Descoperirea undelor gravitat, ionale a reprezentat un pas primordialˆındreptat
spre o ˆınt,elegere mai profunda a universului. ˘ ˆIncepand cu demonstrarea teoriei relativit ˆ at˘, ii
generale, explorarea ˆın contextul undelor gravitat, ionale ofera noi posibilit ˘ at˘, i, far˘ a precedent
[5]. ˘ 2.1 Verificarea teoriei relativitat˘ , ii generale Testarile anterioare ale ipotezelor (observat ˘ , ii
cosmice, ale Sistemului Solar) au fost axate asupra campurilor gravitat ˆ , ionale relativ slabe. Pe de
alta parte, undele gravitat ˘ , ionale le permit cercetatorilor s ˘ a verifice relativitatea general ˘ a˘ ˆın
campuri gravitat ˆ , ionale puternice, la viteze mari, domeniu put, in explorat ˆın trecut. ˆIn 2020,
detectoarele LIGO s, i Virgo au colaborat, examinand 8 evenimente-surs ˆ a de unde ˘ gravitat, ionale
din ultimii ani, teoria fiind ˆın concordant,a cu dovezile experimantale [6]. ˘ Dintre testele aplicate,
un reper important este evaluarea diferent,elor dintre datele obt, inute ˆın urma observarilor s ˘ , i
estimarile modelelor. Dac ˘ a presupunem relativitatea general ˘ a ca ˘ fiind adevarat ˘ a, variat ˘ , ia
dintre masur ˘ atori s ˘ , i modelarile teoretice ar trebui s ˘ a fie foarte de ˘ apropiata ca valoare de
marja de eroare a instrumentelor folosite. ˘ ˆIn ceea ce prives, te relativitatea generala, din acest test
reiese faptul c ˘ a, des ˘ , i modelul nu este complet perfect, are o acuratet,e extrem de mare. Testele
parametrizate reprezinta un alt instrument de verificare a relativit ˘ at˘, ii generale. ˆIn 4 esent,a,
scopul lor ˘ ˆın acest context este cel de a analiza diverse caracteristici specifice ale undelor gravitat,
ionale detectate, precum amplitudinea s, i frecvent,a. Sunt comparate, apoi, cu predict, iile bazate pe
teoria relativitat˘, ii generale, investigat, iile derulate panˆ a˘ ˆın prezent contribuind la reconfirmarea
validitat˘, ii relativitat˘, ii generale, oferind totodata detalii priv- ˘ itoare la precizia curenta a
metodelor de detectare a undelor gravitat ˘ , ionale[6]. 2.2 Studiul aprofundat al gaurilor negre s ˘ , i
stelelor neutronice Printre evenimentele majore care au implicat detectarea undelor gravitat, ionale
au fost unirea gaurilor negre sau sisteme binare de stele neutronice. ˘ Detectorului LIGO i se
datoreaza descoperiri recnte ˘ ˆın domeniul gaurilor negre. Din aria ˘ acestora de interes se remarca
sistemele binare de g ˘ auri negre. Dou ˘ a idei principale au fost ˘ exploatate ˆın ceea ce prives, te
modul lor de formare. Primul implica interact ˘ , iunea a doua˘ gauri negre primordiale ˘ ˆıntr-un
mediu dens, ceea ce este posibil ˆın universul mai recent. Celalalt presupune perturb ˘ ari ale g ˘
aurilor negre primordiale care ar fi putut avea loc ˘ ˆıntr-o perioada primitiv ˘ a a universului. Prin
utilizarea undelor gravitat ˘ , ionale se pot determina caracteristici ale gaurilor negre primordiale, iar
experimentele derulate sunt ˘ ˆımbunat˘ at˘, ite constant. ˆIn aceasta manier ˘ a, colectarea mai
ampl ˘ a de date, incluz ˘ and informat ˆ , ii precum deplasarea spre ros,u s, i excentricitate, va ajuta
la ˆınt,elegerea completa a naturii g ˘ aurilor ˘ negre primordiale s, i a sistemelor binare de gauri
negre [7]. ˘ Asemenea gaurilor negre, stelele neutronice reprezint ˘ a surse semnificative de unde ˘
gravitat, ionale. Acestea devin metode esent, iale de observare a stelelor neutronice, ˆıntrucatˆ
datorita presiunii ridicate din nucleu sunt eliberate mase la viteze relativiste. ˘ 5 Chapter 3 METODE
ACTUALE DE DETECTARE Metodele curente de detectare a undelor gravitat, ionale se bazeaza pe
interferometrie laser. ˘ Un astfel de sistem este LIGO (Laser Interferometer Gravitational-Wave
Observatory), cu ajutorul caruia au fost detectate pentru prima dat ˘ a,˘ ˆın mod direct, undele
gravitat, ionale, ˆın septembrie 2015. Acesta consta˘ ˆın doua dispozitive identice, dintre care unul se
afl ˘ a˘ ˆın Louisiana, ˆın sudul Statelor Unite ale Americii, iar celalalt ˘ ˆın Washington.
Interferometrul LIGO (figura 3.1) este alcatuit din dou ˘ a ramuri perpendiculare, fiecare m ˘ asur ˘
and ˆ 4 km, izolat seismic s, i amplasat ˆın tuburi vidate. ˆIn capetele celor doua brat ˘ ,e, precum s, i
la intersect, ia lor, sunt amplasate oglinzi, iar sursa este un laser cu o putere de 10 W. ˆIn momentul
ˆın care o unda gravitat ˘ , ionala interact ˘ , ioneaza cu interferometrul, are loc ˘ interferent,a dintre
unda gravitat, ionala s ˘ , i undele laser reflectate, o ramura laser fiind com- ˘ primata, iar cealalt ˘ a
alungit ˘ a[8]. ˘ Detectoarele Virgo s, i GEO600 au o structura similar ˘ a,˘ ˆıntrucat sunt bazate pe
aceleas ˆ , i principii de funct, ionare. Proiectul GEO a debutat ˆın anul 1989, la init, iativa Institutului
Max Plank s, i a Departamentului de Fizica s ˘ , i astronomie al Universitat˘, ii din Glasgow. Brat,ele
sale sunt semnificativ mai scurte decatˆ ˆın cazul celorlalte interferometre, masur ˘ and 600m.
Precizia sa este mai sc ˆ azut ˘ a, dar, cu toate c ˘ a bugetul alocat proiectului ˘ a fost relativ mic,
serves, te ca suport pentru perioadele ˆın care celelalte interferometre nu sunt funct, ionale, iar
cercetarea sa este polarizata asupra detect ˘ arii supernovelor apropiate ˘ [9], [10], [11]. 6 Figure 3.1:
Structura interferometrului LIGO [15] Figure 3.2: Diagrama misiunea LISA [23] ˘ 7 Figure 3.3: Spectrul
undelor gravitat,ionale [14] Capacitat˘, ile detectorului Virgo sunt comparabile cu cele ale LIGO, cu
anumite distinct, ii. Ramurile sale masoar ˘ a 3 km ˘ ˆın lungime, ˆınsa puterea laserului este mai
mare, de 17 W. ˘ Are o izolare seismica superioar ˘ a s ˘ , i o sensibilitate mai mare la frecvent,e joase,
de sub 40 Hz, ceea ce ˆıi permite sa detecteze un num ˘ ar mai mare de stele neutronice [12]. ˘ As, a-
numitele Pulsar timing arrays (PTAs) ofera o metod ˘ a diferit ˘ a pentru detectarea un- ˘ delor
gravitat, ionale de frecvent,a joas ˘ a (figura 3.2). Pe m ˘ asur ˘ a ce undele gravitat ˘ , ionale parcurg
spat, iul, influent,eaza spat ˘ , iu-timpul suficient ˆıncat semnalele pulsarilor s ˆ a ajung ˘ a˘ la Pam˘
ant la intervale us ˆ ,or modificate. Din moment ce pulsarii emit semnale extrem de regulate, deviat,
iile semnaleaza prezent ˘ ,a undelor gravitat, ionale. Sisteme care pun ˆın valoare acest concept sunt
EPTA (European Pulsar Timing Array), NANOGrav (North American Nanoherz Observatory of
Gravitational Waves) s, i PPTA (Parkes Pulsar Timing Array) [13]. 8 Chapter 4 IMPACTUL INDUSTRIEI
AEROSPAT , IALE ASUPRA DETECTARII UNDELOR ˘ GRAVITAT , IONALE Sistemele pentru detectarea
undelor gravitat, ionale la nivel terestru reprezinta un instru- ˘ ment cu o utilitate except, ionala, care
de-a lungul implement ˘ arii sale a adus s ˘ , i aduce ˆın continuare o mare contribut, ie ˆın domeniul
fizicii contemporane, ˆınsa care are anumite ˘ limitari, fiind predispus la o varietate de factori de
mediu care ˘ ˆıi afecteaza precizia. Detec- ˘ toarele de unde gravitat, ionale amplasate ˆın spat, iu
ofera o multitudine de noi posibilit ˘ at˘, i, fiind mult mai put, in expuse factorilor perturbatori.
Avansul tehnologic impresionant al industriei aerospat, iale face posibile asemenea sisteme,
proiectarea catorva fiind deja ˆ ˆın desfas˘ ,urare: LISA, DECIGO, BBO. Misiunea Laser Interferometer
Space Antenna (LISA) propusa, prin colaborare, de c ˘ atre ˘ NASA s, i Agent, ia Spat, iala European ˘ a
(ESA), se concentreaz ˘ a˘ ˆın mod special asupra frecvent,elor joase ale spectrului undelor gravitat,
ionale - ˆıntre 0,1 mHz s, i 100 mHz [26] (figura 3.2), iar astfel va extinde aria fenomenelor
observabile. Sistemul propus presupune formarea unui triunghi echilateral ˆın spat, iu, din trei satelit,
i. Deoarece undele gravitat, ionale pot avea lungimi de unda mai mari dec ˘ at diametrul P ˆ am˘
antului, LISA poate ˆ ajuta inclusiv la observarea unirii gaurilor negre super-masive. Principiul
fundamental ˘ prives, te modificarea distant,elor relative dintre cei trei satelit, i ca efect al propagarii
un- ˘ 9 delor gravitat, ionale, iar prin observarea acestor variat, ii se pot determina cu foarte mare
precizie sursa s, i numeroase caracteristici fizice ale undelor. Printre obiectivele misiunii se regases ˘ ,
te s, i observarea unui fundal de unde gravitat, ionale, care ar oferi o imagine de ansamblu
superioara asupra Universului primitiv, imediat dup ˘ a Big Bang. Tot cu ajutorul ˘ LISA se vor putea
obt, ine informat, ii cu privire la supernove, formarea galaxiilor, inclusiv natura materiei/ energiei
ˆıntunecate [16],[17],[13]. ˆIn prezent, lansarea misiunii este preconizata pentru anul 2034 [18]. ˘ Pe
lang ˆ a LISA, alte propuneri notabile ˘ ˆın acest domeniu sunt DECIGO (Deci-hertz Interferometer
Gravitational-wave Observatory) s, i BBO (Big-Bang Observer), care vor observa, de asemenea, unde
gravitat, ionale cu frecvent,e cuprinse ˆıntre 0,1 s, i 1 Hz, fundalul primordial de unde gravitat, ionale
s, i unirea gaurilor negre sau a stelelor neutronice. Am- ˘ bele detectoare vor consta ˆın patru
aglomerari de satelit ˘ , i formand triunghiuri, dintre care ˆ doua vor fi pozit ˘ , ionate aproape una de
cealalta, iar celelalte dou ˘ a ”triunghiuri” vor fi sep- ˘ arate de orbita Pam˘ antului. Se estimeaz ˆ a c
˘ a p ˘ anˆ a la un milion de stele neutronice binare ˘ pot fi detectate anual cu ajutorul acestor
sisteme de detectare [19]. 10 Chapter 5 APLICAT , II VIITOARE ALE UNDELOR GRAVITAT , IONALE ˆIn
prezent, aplicat, iile practice ale undelor gravitat, ionale sunt concentrate ˆın totalitate asupra
observarii surselor acestora. Conform teoriei relativit ˘ at˘, ii generale, orice are masa˘ sau energie
creeaza deform ˘ ari ˘ ˆın spat, iu-timp, care devin unde gravitat, ionale atunci cand ˆ mis, carea lor
devine accelerata. Totus ˘ , i, cu except, ia corpurilor masive ment, ionate anterior, undele produse
sunt prea slabe pentru a fi detectate. Pentru a produce unde gravitat, ionale observabile de pe Pam˘
ant este necesar ˆ a o surs ˘ a de energie incredibil de puternic ˘ a, care s ˘ a˘ produca un fascicul
extrem de concntrat de lumin ˘ a. Recent, Killian Martineau s ˘ , i echipa sa de cercetatori de la
universitatea Grenoble Alps din Frant ˘ ,a au teoretizat, prezentand ˆ calcule care le confirma ipoteza,
modul ˘ ˆın care un ”twisted laser”, un laser ”rasucit” poate ˘ crea unde gravitat, ionale detectabile,
care se propaga rotindu-se ˘ ˆın jurul axei. Au fost rulate simulari, cu diferite tipuri de lasere, dintre
care o mare parte sunt deja folosite ˘ ˆın alte industrii tehnice. Din moment ce undele gravitat, ionale
produse ˆın laborator au frecvent,e exponent, ial mai ridicate decat cele emise ˆ ˆın mod firesc ˆın
Univers, urmatorul pas const ˘ a˘ ˆın dezvoltarea unor noi detectoare care sa aib ˘ a capacitatea de a
le recepta [20],[22]. Acesta ˘ ar putea avea forma unui interferometru sau ar putea consta ˆıntr-un
detector de fotoni, profitand de efectul invers-Gertsenshtein, conform c ˆ aruia undele gravitat ˘ ,
ionale sunt convertite ˆın lumina˘ ˆın prezent,a unui camp magnetic [20],[21],[22]. ˆ Capacitatea de a
emite ˆın mod controlat s, i de a detecta o gama vast ˘ a de unde gravitat ˘ , ionale poate reprezenta
un instrument esent, ial ˆın dezvoltarea unui nou mod de comunicare care sa nu ˘ ˆıs, i piarda eficient
˘ ,a la distant,e foarte mari, utilˆın mod specialˆın domeniul aerospat, ial, 11 ˆın contextul misiunilor
spat, iale [20],[22]. Desigur, posibilitat˘, ile tehnologice actuale trebuie mult dezvoltate pentru a
putea materializa aceste idei, ˆınsa˘ ˆıntregul concept de comunicat, ii bazate pe unde gravitat,
ionale merita p ˘ astrat ˘ ˆın vedere [20]. 12 Chapter 6 CONCLUZII Concluzionand, propunerea
teoretic ˆ a a undelor gravitat ˘ , ionale a avut loc chiar ˆınaintea publicarii teoriei relativit ˘ at˘, ii
generale, ˆın care, des, i sceptic, Albert Einstein anticipase existent,a lor. Abia odata cu munca sa
undele gravitat ˘ , ionale au devenit populare ˆın randul ˆ oamenilor de s, tiint,a. Au fost detectate ˘
ˆın mod indirect spre finalul secolului XX, ˆınsa˘ abia ˆın septembrie 2015 au fost observate cu
ajutorul interferometrului LIGO, moment ˆın care a fost confirmata s ˘ , i teoria lui A. Einstein. ˆIn
prezent sunt funct, ionale s, i alte detectoare, precum Virgo, GEO600, NANOGrav s, i EPTA. Unde
gravitat, ionale care provin de la diferite evenimente cosmice, precum unirea a doua g ˘ auri negre
sau stele neutron- ˘ ice binare, sunt detectate sapt ˘ am˘ anal, oferind o cantitate mare de informat
ˆ , ii cu privire la acestea. Totus, i, sistemele de detectare terestre au anumite limitari, constituite ˘ ˆın
mod special din factorii care afecteaza precizia m ˘ asur ˘ atorilor. Din acest motiv, mai multe agent ˘ ,
ii spat, iale au acum ˆın desfas˘ ,urare proiecte care promit sa obt ˘ , ina m˘ asur ˘ atori mult mai pre-
˘ cise ale undelor gravitat, ionale, din spat, iu. Printre acestea se numar˘ a LISA, un proiect ˘ rezultat
din colaborarea NASA s, i ESA, care ˆın aproximativ un deceniu ar trebui sa fie ˘ implementat. Acesta
este un exemplu al modului ˆın care industria aerospat, iala contribuie ˘ la dezvoltarea fizicii
experimentale s, i teoretice, ˆın acest caz ˆın ceea ce prives, te ˆınt,elegerea Universului prin
intermediul undelor gravitat, ionale. Vice-versa, des, i ˆıntr-o faza incipi- ˘ enta, sunt puse ˘ ˆın discut,
ie s, i aplicat, ii ale undelor gravitat, ionale ˆın domeniul aerospat, ial, prin propunerea ipotetica, dar
deloc nefondat ˘ a, a unor metode de emitere controlat ˘ a a ˘ undelor gravitat, ionale, cu
promisiunea de a revolut, iona comunicarea la mari distant,e. 13 Bibliography [1]
https://www.telework.ro/ro/unde-gravitationale/. [2] W. K. Clifford, On the space-theory of matter,
https: //archive.org/details/proceedingscamb06socigoog (1878). [3] J. L. Cervantes-Cota et al., A brief
history of gravitational waves, Universe 2, 10.3390/universe2030022 (2016). [4] C. Chen et al., A brief
history of gravitational wave research, Chinese Journal of Physics 55, 142 (2017). [5] Chris Jia,
Gravitational Waves Through Time: Scientific Significance, Detection Techniques, and Recent
Breakthroughs, https://arxiv.org/pdf/2312.16198.pdf (2023). [6] R. Abbott et al. (LIGO Scientific
Collaboration and Virgo Collaboration), Tests of general relativity with binary black holes from the
second ligo-virgo gravitationalwave transient catalog, Phys. Rev. D 103, 122002 (2021). [7] M. Sasaki
et al., Primordial black holes—perspectives in gravitational wave astronomy, Classical and Quantum
Gravity 35, 063001 (2018). [8] C. Opris, an, Detectarea undelor gravitat, ionale (2017). [9] GEO600,
https://www.geo600.org/. [10] B. Willke et al., The geo 600 gravitational wave detector, Classical and
Quantum Gravity 19, 1377 (2002). [11] K. Riles, Gravitational waves: Sources, detectors and searches,
Progress in Particle and Nuclear Physics 68, 1–54 (2013). 14 [12] Virgo,
https://www.virgo-gw.eu/Laser/upgrade 1 F. html. [13] Chris Jia, Gravitational waves through time:
Scientific Significance, Detection Techniques and Recent Breakthroughs, arXiv:2312.16198 (2023).
[14] NASA Goddard Space Flight Center [15] LIGO, https://www.ligo.org/science/GW-IFO.php. [16] K.
Danzmann and A. R¨udiger, Lisa technology—concept, status, prospects, Classical and Quantum
Gravity 20, S1 (2003) . [17] NASA, https://lisa.nasa.gov/#why. [18]
https://www.britannica.com/topic/Laser-Interferometer-Space-Antenna. [19] A. Nishizawa et al.,
Cosmology with space-based gravitational-wave detectors: Dark energy and primordial gravitational
waves, Physical review. D, Particles, fields, gravitation, and cosmology 85 (2012). [20] Alex Wilkins,
https://www.newscientist.com/article/2393613-twisted-lasers-couldlet-us-send-messages-with-
gravitational-waves/ (2023). [21] Yutong He et. al., Inverse Gertsenshtein effect as a probe of high-
frequency gravitational waves, arXiv:2312.17636 (2023). [22] Eduard Atonga et. al., Gravitational
waves from high-power twisted lightarXiv:2309.04191 (2023). [23] https://phys.org/news/2019-05-
ligo-virgo-neutron-star-smash-ups.html. [24] https://www.nature.com/articles/s41586-019-1129-z.
[25] https://www.ligo.caltech.edu/page/ligo-detectors. [26] https://sci.esa.int/web/lisa/-/31380-
summary. 15