Teoria

Relativității
Mocanu Ștefania-Alma; Bucuroiu Ana-Maria
 Albert Einstein
S-a născut la Ulm în Germania, la 14 martie 1879. A studiat matematică și fizică la școala
Politehnică Federală din Zürich între 1896 și 1900. În anii 1902–1908 a lucrat ca expert la
Oficiul Federal de Patente din Berna și a publicat lucrări ce au atras atenția lumii științifice,
printre care prima lucrare despre teoria specială a relativității în 1905. În anii 1908–1914 a
fost profesor de fizică teoretică la universitățile din Berna, Zürich și Praga. În 1913 este ales
membru al Academiei Prusiene de științe și numit director al Institutului de Fizică al
Societății „Împăratul Wilhelm“ din Berlin, funcție pe care o păstrează până în 1933. După
publicarea teoriei generale a relativității în anii primului război mondial și confirmarea
uneia dintre predicțiile ei de către expediția astronomică a Societății Regale de științe din
Londra (1919), devine cel mai cunoscut om de știință al vremii sale. Odată cu instaurarea
regimului național-socialist, Einstein își dã demisia din Academia Prusacã de știinþe și
părăsește definitiv Germania, stabilindu-se la Princeton, în Statele Unite ale Americii. În
ultima parte a vieții, Einstein este recunoscut nu numai drept cea mai mare autoritate din
fizica teoreticã, ci și ca un mare umanist care încorporează în mod exemplar prin acțiunea
lui socialã și culturală, prin luările sale de poziție în problemele vieții publice spiritul
libertății, al justiției sociale, respectul pentru demnitatea ființei umane. Moare la 18 aprilie
1955, la 76 de ani.
Teoria
Relativității
Teoria relativității a fost numită astfel deoarece afirmă
că spațiul și timpul sunt relative, în sensul că depind de
viteza observatorului și de câmpul gravitațional în care
se află observatorul. În teoria relativității, conceptele de
spațiu și timp nu sunt absolute, ci sunt influențate de
viteză și gravitație.

De exemplu, în teoria relativității speciale, masa unui

obiect crește cu viteza sa, iar timpul se dilată la viteze
mari. Aceste efecte sunt foarte mici la viteze obișnuite,
dar devin semnificative la viteze apropiate de viteza
luminii. În teoria relativității generale spațiu-timp,
devine curbat în prezența maselor sau energiei, ceea ce
poate fi interpretat ca o forță gravitațională.
Teoria relativității a revoluționat modul în care ne gândim la
spațiu, timp și energie și a avut un impact profund asupra fizicii
moderne. Ea a fost confirmată prin numeroase experiențe și
observații și a devenit o parte esențială a fizicii moderne.

Relativitatea specială a fost confirmată prin observarea precesiei

periheliului planetelor, a deflexiunii luminii de lângă Soare, și a
expansiunii universului. De asemenea, a fost utilizată pentru a
explica fenomene precum radiația cosmică de fund și emisia de
radiație de către găurile negre.

Relativitatea generală a fost, de asemenea, confirmată prin

observații ale curburii spatiului-timp în jurul maselor mari, cum ar
fi Soarele, și prin prezicerea fenomenelor observate în jurul
găurilor negre.

Astfel, teoria relativității este considerată ca fiind una dintre

teoriile cele mai reușite din istoria științei. Ea a schimbat radical
modul în care ne gandim la spatiu, timp și energie și a avut un
impact profund asupra fizicii moderne.
Teoria relativității are numeroase aplicații în fizica și în alte domenii ale științei.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple de aplicare a teoriei relativității este în
GPS (Global Positioning System). GPS folosește sateliți care emit semnale radio
către pământ, care sunt apoi recepționate de dispozitivele GPS din masini,
telefoane mobile și alte dispozitive. Pentru a funcționa corect, sistemul GPS
trebuie să ia în considerare efectele relativității speciale asupra timpului.

În mod normal, diferența dintre timpul măsurat pe Pamant și timpul măsurat în

satelit este foarte mica și poate fi ignorată. Dar la vitezele aproape egale cu viteza
luminii la care se mișcă sateliții, efectele relativității speciale devin semnificative.
Dacă nu s-ar lua în considerare aceste efecte, sistemul GPS ar functiona cu o
precizie de numai câțiva metri. Prin luarea în considerare a efectelor relativității
speciale, sistemul GPS poate determina poziția cu o precizie de câțiva centimetri.

Acesta este doar un exemplu dintr-o mulțime de aplicații ale teoriei relativității
în diverse domenii ale științei și tehnologiei.
Teoria relativității are un impact puternic asupra fizicii moderne și
este folosită în numeroase domenii ale științei și tehnologiei. Deși nu
sunt direct aplicate în viața de zi cu zi, conceptele și rezultatele
teoriei relativității au contribuit la dezvoltarea unor tehnologii
esentiale pentru societatea modernă.

Pe lângă exemplul cu sistemul GPS de care am vorbit mai sus, alte

aplicații ale teoriei relativității în viața de zi cu zi pot include:

Tehnologia de comunicare prin satelit: Sateliții care transmit

semnale de televiziune, telefonie și internet folosesc tehnologii bazate
pe teoria relativității pentru a functiona corect.
Sistemele de navigatie aeriana: Teoria relativității este folosită pentru
a determina pozițiile precise ale avioanelor în timp ce zboară.
Relația dintre energie și masa: Teoria relativității a stabilit relația
dintre masă și energie prin formula E=mc^2, care este folosită astăzi
în diverse domenii ale științei, inclusiv în fizica nucleara.
Găurile negre: Teoria relativității a fost folosită pentru a înțelege
comportamentul găurilor negre și pentru a prezice fenomene
observate în jurul lor.
Explicarea expansiunii universului: Teoria relativitatii generala a fost
folosita pentru a explica expansiunea universului prin conceptul de
energie oscilanta a vidului.
Conceptul de vid absolut, adică de spațiu în care nu se află
absolut nimic, este unul învechit. Spațiul, fără pic de materie
în el, este departe de a fi fără nimic în el. Am scris un articol,
Cât cântărește spațiul gol, unde am vorbit în detaliu despre
spațiu și ce conține acesta, când nu conține „nimic”. Într-un
alt articol am vorbit despre ce este spațiul în concepția lui
Einstein (Spațiul nu are o existență în sine), unde în esență
spuneam că ceea ce numim „spațiu” este doar o caracteristică
a câmpului gravitațional din univers.
A picture is
worth a
thousand
words
 A picture
reinforces the
concept
Images reveal large amounts of data, so
remember: use an image instead of a long
text. Your audience will appreciate it