Sunteți pe pagina 1din 6

Introducere n auditul financiar

Examen: ianuarie 2011


Nr. 1

1) Caracterul de examinare profesionala al auditului financiar este dat de:


a) existenta unei organizatii profesionale care are dreptul de a emite norme si de a controla aplicarea lor;
b) stapanirea de catre auditorul financiar a practicilor si procedurilor de audit;
c) caracterul profesional al opiniei exprimate de catre auditorul financiar;
d) existenta unor tehnici, proceduri si instrumente adecvate.
2) Din punct de vedere al continutului, opinia unui auditor financiar poate cuprinde:
a) o judecata de valoare sau o simpla apreciere;
b) decizii care au ca efect interventia in gestiunea intreprinderii auditate;
c) unele recomandari, dar care nu presupun interventia in gestiunea intreprinderii auditate.
3) Eficacitatea, ca principiu la care se face referire in auditul financiar, presupune:
a) realizarea auditului cu un consum minim de resurse;
b) realizarea scopurilor vizate si a efectelor urmarite;
c) asigurarea unei utilitati crescute a informatiilor supuse auditului financiar.
4) Credibilitatea informatiilor continute in situatiile financiare este asigurata prin:
a) instituirea unor norme, reguli si principii contabile general acceptate, care stau la baza intocmirii situatiilor
financiare anuale;
b) instituirea obligatiei de a publica situatiile financiare anuale;
c) ratificarea informatiilor destinate a fi transmise tertilor de catre profesionisti contabili acreditati si
recunoscuti public;
d) faptul ca intocmirea situatiilor financiare este responsabilitatea principala a conducerii entitatii.
5) Rolul auditului financiar il constituie:
a) confirmarea faptului ca intreprinderea respecta un referential contabil prestabilit;
b) fiabilizarea informatiei contabile si financiare;
c) verificarea si certificarea documentelor contabile de sinteza.
6) Obiectivul general al auditului financiar il reprezinta:
a) verificarea si certificarea documentelor contabile de sinteza;
b) confirmarea faptului ca sistemul de control/audit intern este adaptat specificului intreprinderii si
functioneaza in mod eficient;
c) exprimarea de catre auditor a opiniei privind intocmirea situatiilor financiare anuale, sub toate aspectele
semnificative, in conformitate su un cadru general de raportare financiare identificat.
7) Implicarea financiara in activitatea unui client, ca situatie care poate conduce la pierderea independentei
auditorului financiar, inseamna:
a) un nivel foarte ridicat al onorariilor primite de la un clinet (mai mult de 50% din totalul onorariilor);
b) darea sau luarea de imprumuturi de la client;
c) detinerea de interese financiare de catre membrii familiei auditorului la acel client.
8) Printre elementele care pot conduce la pierderea independentei unui auditor financiar pot fi enumerate:
a) un nivel al onorariilor primite de la un client care sa reprezinte mai mult de jumatate din totalul onorariilor
auditorului financiar;
b) implicarea in gestiunea clientului:
c) lipsa competentei auditorului financiar in domeniul in care activeaza intreprinderea auditata.

AEC

9) Dezvaluirea informatiilor obtinute de la un client in cursul derularii unei misiuni de audit financiar este
posibila in urmatoarele situatii:
a) cand este constatata o infractiune;
b) cand divulgarea informatiilor nu afecteaza clientul, ci doar pe unii terti;
c) cand auditorul financiar este implicat intr-o procedura disciplinara;
d) pentru protejarea intereselor membrilor organizatiei profesionale.
10) In auditul financiar, secretul profesional inseamna:
a) obligatia de pastrare a confidentialitatii informatiilor obtinute de catre auditor in cursul unei misiuni;
b) obligatia de pastrare a confidentialitatii informatiilor obtinute de catre colaboratorii unui auditor in cursul
unei misiuni;
c) posibilitatea utilizarii doar in interesul propriu a informatiilor obtinute de catre auditor in cursul unei
misiuni;
d) posibilitatea utilizarii doar in interesul propriu a informatiilor obtinute de catre auditor in cursul unei
misiuni, dar dupa incheierea raporturilor contractuale cu acel client.
11) Elementele ce tin de auditorul care negociaza acceptarea unei misiuni de audit financiar si care il pot
determina sa o refuze sunt:
a) fondul de timp necesar desfasurarii misiunii;
b) disponibilitatea personalului din intreprinderea client de a participa la respectiva misiune;
c) situatiile care il pot face pe auditor sa-si piarda independenta;
d) refuzul intreprinderii client de a pune la dispozitia auditorului precedent informatiile solicitate.
12) Elementele care rezulta in urma discutiei purtate cu auditorul precedent si care il pot determina pe un
auditor sa refuze o misune de audit financiar sunt:
a) fondul de timp necesar desfasurarii misiunii;
b) limitarea lucrarilor;
c) situatiile care il pot face pe auditor sa-si piarda independenta;
d) refuzul intreprinderii client de a pune la dispozitia auditorului precedent informatiile solicitate.
13) Elementele care rezulta in urma discutiei purtate cu auditorul precedent si care il pot determina pe un
auditor sa refuze o misune de audit financiar sunt:
a) disponibilitatea personalului din firma de audit;
b) refuzul de a plati onorariile datorate auditorului;
c) presiuni facute asupra auditorilor in scopul de a ascunde fraude;
d) competenta necesara pentru efectuarea misiunii.
14) Elementele care il pot face pe un auditor financiar sa refuze o lucrare sunt:
a) cunoasterea mediului in care actioneaza firma;
b) cunoasterea intreprinderii vizate;
c) situatia sa fata de intreprinderea ce urmeaza a fi auditata.
15) Cunoasterea generala a intreprinderii si a mediului in care actioneaza aceasta are rolul de a-i permite
auditorului:
a) sa-si planifice mai bine misiunea;
b) sa refuze misiunea;
c) sa aleaga tehnicile de verificare cele mai potrivite;
d) sa inteleaga mai bine evenimentele care pot avea o incidenta semnificativa asupa conturilor care fac
obiectul verificarii.
16) Cunoasterea generala a intreprinderii client de catre auditorul financiar poate fi obtinuta astfel:
a) in urma unor simple discutii cu responsabilii intreprinderii;
b) in urma discutiei cu auditorul precedent;
c) prin analize globale ale situatiilor financiare ale exercitiilor precedente;
d) prin ample lucrari de culegere de informatii efectuate la intreprinderea client.

AEC

17) Informatiile despre cumparari si furnizori obtinute de auditor si care se refera la intreprinderea auditata
sunt reprezentate de:
a) distributia cifrei de afaceri pe categorii de produse;
b) conditiile financiare obtinute;
c) lista centrelor de distributie;
d) politica de control al calitatii.
18) Informatiile despre politica financiara obtinute de auditor si care se refera la intreprinderea auditata sunt
reprezentate de:
a) volumul salariilor;
b) politicile generale de investire;
c) lista conturilor bancare;
d) contractele de imprumut.
19) Pragul de semnificatie in audit permite:
a) o mai buna planificare a misiunii;
b) identificarea elementelor care vor fi prezentate separat in situatiile financiare anuale;
c) evitarea lucrarilor inutile in timpul cercetarii elementelor probante;
d) excluderea de la verificare a elementelor care nu depasesc pragul de semnficatie.
20) Sunt considerate domenii semnificative din punctul de vedere al auditului financiar:
a) conturile cu sold zero, dar care au inregistrat miscari importante in cursul anului;
b) conturile considerate importante, desi nu au inregistrat miscari in timpul anului;
c) conturile a caror valoare se afla sub pragul de semnificatie, dar care sunt purtatoare de riscuri;
d) conturile a caror valoare depinde de estimari.
21) Componentele riscului de audit sunt:
a) riscul inerent;
b) riscul de control;
c) riscul potential;
d) riscul de nedetectare.
22) Componentele riscului inerent sunt:
a) riscurile organizatorice;
b) riscurile legate de importanta unor posturi din bilant;
c) riscule potentiale;
d) riscurile legate de functionarea sistemului de control intern.
23) Urmatoarele afirmatii in legatura cu riscul de nedetectare sunt adevarate:
a) este un risc general al fiecarei intreprinderii;
b) reprezinta riscul ca sistemul de control intern al intreprinderii sa nu detecteze erorile;
c) este evaluat in faza de planificare a auditului;
d) depinde de riscul inerent si de riscul de control.
24) Intre gradul combinat al riscului inerent si al riscului de control si riscul de nedetectare exista o relatie:
a) de directa proportionalitate;
b) de inversa proportionalitate;
c) de independenta.
25) Operatiunile exceptionale sunt purtatoare de riscuri din cauza:
a) posibilitatii modificarii neautorizate a datelor;
b) lipsei experientei personalului in prelucrarea lor;
c) absentei elementelor comparative;
d) prelucrarii lor uniforme.

AEC

26) Informatiile despre misiunea de audit, continute intr-un plan de audit, se refera la:
a) natura misiunii;
b) documentele de obtinut;
c) lista rapoartelor de emis in functie de misiune;
d) particularitatile sistemului contabil.
27) Informatiile despre domeniile si sistemele semnificative, continute intr-un plan de audit, se refera la:
a) conturile anterioare si conturile previzionale;
b) confirmarile directe de obtinut;
c) zonele de risc identificate;
d) pragul de semnificatie.
28) Informatiile despre planificarea propriu-zisa, continute intr-un plan de audit, se refera la:
a) repartizarea lucrarilor intre auditori;
b) inventarierile fizice la care trebuie sa fie prezent auditorul;
c) procedurile de control intern care trebuie analizate;
d) data si locul interventiilor.
29) Pentru aprecierea controlului intern, trebuie parcurse urmatoarelor etape:
a) aprecierea existentei controlului intern;
b) identificarea puntelor tari si a punctelor slabe;
c) aprecierea permanentei controlului intern.
30) Cunoasterea initiala a sistemului de control intern se poate realiza utilizand urmatoarele tehnici:
a) analiza manualelor de proceduri de control intern (daca exista un astfel de manual);
b) analiza rapoartelor auditorilor interni;
c) refacerea de catre auditorul financiar a unor proceduri de control realizate anterior de angajatii
intreprinderii;
d) analiza rapoartelor auditorilor externi precedenti.
31) Pentru verificarea aplicarii procedurilor de control intern se pot utiliza urmatoarele tehnici:
a) analiza manualului de proceduri;
b) observarea executarii unui control;
c) repetarea prelucrarilor si verificarilor de catre auditor;
d) analiza organigramei si a fiselor de post.
32) In urma evaluarii controlului intern, auditorul financiar poate:
a) sa stabileasca in ce masura se va sprijini pe controlul intern;
b) sa defineasca natura, intinderea si calendarul lucrarilor sale;
c) sa evalueze riscurile de concepere a sistemului de control intern;
d) sa faca recomandari in privinta controlului intern.
33) Controlul conturilor consta in:
a) compararea cifrelor din conturi cu documentele justificative care vor servi ca probe;
b) examinarea situatiilor financiare anuale pentru a se asigura ca principiile contabile au fost respectate;
c) efectuarea de investigatii directe care sa-i permita auditorului financiar sa-si formuleze judecata asupra
ansamblului informatiilor din situatiile financiare anuale.
34) In controlul conturilor apartinand ciclului de investitii se verifica urmatoarele elemente:
a) corecta evaluare a activului imobilizat;
b) respectarea principiului permanentei metodelor in evaluarea iesirilor de stocuri;
c) daca distinctia intre imobilizari si cheltuieli a fost corect facuta;
d) daca au fost inregistrate corect datoriile fata de personal.

AEC

35) In controlul conturilor apartinand ciclului de investitii se verifica urmatoarele elemente:


a) detinerea de catre intreprindere a titlurilor de proprietate asupra imobilizarilor;
b) evaluarea stocurilor la costul corespunzator;
c) care sunt activele imobilizate constituite drept garantii;
d) existenta unui volum de stocuri exagerat de mare.
36) In controlul conturilor apartinand ciclului de exploatare se verifica urmatoarele elemente:
a) detinerea de catre intreprindere a titlurilor de proprietate asupra imobilizarilor;
b) evaluarea stocurilor la costul corespunzator;
c) care sunt activele imobilizate constituite drept garantii;
d) existenta unui volum de stocuri exagerat de mare.
37) In controlul conturilor apartinand ciclului de exploatare se verifica urmatoarele elemente:
a) corecta evaluare a activului imobilizat;
b) respectarea principiului permanentei metodelor in evaluarea iesirilor de stocuri;
c) daca distinctia intre imobilizari si cheltuieli a fost corect facuta;
d) daca au fost inregistrate corect datoriile fata de personal.
38) In controlul conturilor apartinand ciclului de exploatare se verifica urmatoarele elemente:
a) cumpararile de stocuri si datoriile fata de furnizori;
b) cumpararile de imoblizari corporale;
c) datoriile fata de personal si organismele sociale.
d) constituirea portofoliului de titluri.
39) In controlul conturilor apartinand ciclului de investitii se verifica urmatoarele elemente:
a) cumpararile de stocuri si datoriile fata de furnizori;
b) cumpararile de imoblizari corporale;
c) datoriile fata de personal si organismele sociale;
d) constituirea portofoliului de titluri.
40) In controlul conturilor apartinand ciclului de investitii se verifica urmatoarele elemente:
a) cresterile de capital;
b) cumpararile de imoblizari corporale;
c) nivelul raportului dobanzi/datorii financiare;
d) constituirea portofoliului de titluri.
41) In controlul conturilor apartinand ciclului de finantare se verifica urmatoarele elemente:
a) cresterile de capital;
b) cumpararile de imoblizari corporale;
c) nivelul raportului dobanzi/datorii financiare;
d) constituirea portofoliului de titluri.
42)Colectia: Audit_si_expertize_contabile.colIn controlul conturilor apartinand ciclului de finantare se
verifica urmatoarele elemente:
a) destinatia profitului;
b) respectarea reglementarilor legale privind aporturile la capital;
c) cauzele si justificarile intarzierilor la plata datoriilor comerciale;
d) constituirea portofoliului de titluri.
43) Obiectivele urmarite de auditor in controlul conturilor privind impozitele si taxele sunt:
a) corecta determinare a bazei impozabile;
b) respectarea datelor de depunere a declaratiilor;
c) justificarea diferitelor optiuni ale intreprinderii pentru a beneficia de unele avantaje fiscale.

AEC

44) Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:


a) probele documentare externe sunt mai relevante decat probele documentare interne;
b) probele documentare interne sunt mai relevante decat probele documentare externe;
c) observarea directa efectuata de catre auditor este mai relevanta decat probele documentare externe;
d) probele documentare externe sunt mai relevante decat observarea directa efectuata de catre auditor.
45) Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a) probele documentare externe sunt mai relevante decat probele documentare interne;
b) probele documentare interne sunt mai relevante decat reprezentarile verbale si scrise ale conducerii;
c) probele documentare externe sunt mai relevante decat observarea directa efectuata de catre auditor;
d) reprezentarile verbale si scrise ale conducerii sunt mai relevante decat observarea directa efectuata de
catre auditor.
46) Pot constitui elemente probante in audit:
a) activele detinute de intreprindere;
b) documentele intocmite de intreprindere si trimise tertilor;
c) documentele primite de la terti;
d) confirmarile scrise primite de la partenerii de afaceri.
47) Observarea fizica, ca tehnica de obtinere a elementelor probante, permite confirmarea urmatoarelor
situatii:
a) existenta fizica a stocurilor;
b) proprietatea intreprinderii auditate asupra unor categorii de bunuri;
c) corectitudinea evaluarii bunurilor;
d) calitatea bunurilor inventariate.
48) Operatiunea de solicitare a confirmarii soldurilor clientilor, ca procedeu de obtinere a probelor de audit,
se realizeaza:
a) exclusiv de catre intreprinderea supusa auditului;
b) exclusiv de catre auditorul financiar;
c) in urma colaborarii dintre intreprinderea supusa auditului si auditorul financiar;
49) Examenul analitic, ca procedeu de obtinere a elementelor probante, poate fi utilizat:
a) in timpul cunoasterii generale a intreprinderii;
b) in timpul controlului conturilor;
c) in timpul examinarii situatiilor financiare anuale.
50) Evenimentele ulterioare inchiderii exercitiului genereaza obligatii pentru auditorul financiar daca se
produc:
a) intre data inchiderii exercitiului si data intocmirii situatiilor financiare;
b) dupa data tinerii adunarii generale a actionarilor;
c) intre data intocmirii situatiilor financiare si data intocmirii raportului de audit financiar;
d) intre data intocmirii raportului de audit si data tinerii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.

AEC