Despre comunism, o variant suedez de Gabriela Melinescu

n fine, a aprut si n Suedia Cartea neagr a comunismului, care a suscitat attea

dezbateri n Franta si n trile n care a fost tradus. Cum era de asteptat, nc de la
aparitia n librrii, cartea a deschis ample discutii si critici necruttoare n paginile
ziarelor. Mai nti pentru c se citeste greu; cititul ei ar lua n jur de o lun, iar
pentru a o "rumega" cum se cuvine i-ar trebui cititorului de azi ani de zile... Apoi, s-a
remarcat cu stupoare c autorii textelor sunt toti de stnga, aparitia crtii fiind un
rezultat al revolutiilor din 1989, dup impunerea unui radicalism eliberator anticomunist. Editia suedez este prefatat de ziaristul Arne Ruth, si el cunoscut pentru
angajarea sa politic la stnga. S-a criticat mult comparatia comunismului cu
nazismul, considerndu-se c este derutant. Unii comentatori au sustinut c ar fi
fost mai bine s se judece separat comunismul si nazismul. Contributiile lui Pierre
Rigoulot (despre Coreea de Nord) si ale lui Pascal Fontain (despre America Latin)
au fost considerate unanim slabe. Totusi, s-a subliniat c slbiciunile mentionate nu
diminueaz importanta acestei crti despre crimele comunismului, din trei motive:
1. Umple un gol de informare istoric nscut la un anumit tip de ignorant care
caracterizeaz timpul nostru; 2. Cinsteste memoria victimelor comunismului, cci
una din datoriile majore ale istoriei este aceea de a nu ascunde faptele ngrozitoare
ale trecutului; 3. Avertizeaz partidele de stnga s nu se mai lase seduse de reteta
comunismului cu luptele lui sngeroase si recolta lui de cadavre. S-a mai constatat
c aceast carte are si un rol practic pentru ntreaga stng din Suedia, ajutndu-i
pe comunistii de aici s-si ncheie socotelile cu mostenirea ideologic din regimurile
comuniste, s nteleag c utopia comunismului, ca toate utopiile, nu se va realiza
nicicnd. Singurul lucru pe care oamenii si-l pot dori ar fi o viat decent, ntr-o
lume n care conflictele vor exista mereu, ca si durerea si moartea care nu pot fi
evitate.
Cam n acelasi timp cu aparitia Crtii negre a comunismului, a luat fiint la
Stockholm "Fundatia pentru Informare despre Crimele Comunismului asupra
umanittii". Fundatia a aprut dup apelul lansat n "Dagens Nyheter" de un grup
de ziaristi, scriitori si conductori ai unor institutii importante, grup din care fac si eu
parte, precum si Ana Maria Narti. Cu ocazia crerii acestei Fundatii, a aprut si
cartea S nu se mai repete a ziaristului Staffan Skott, excelent traductor si
cunosctor al limbii ruse. Staffan Skott a cltorit n fostele tri comuniste, si n
Romnia, documentndu-se la fata locului, pe viu. Spre deosebire de Cartea neagr
a comunismului, cartea lui Staffan Skott este cu adevrat accesibil unui public larg,
cam n acelasi fel cu Cartea despre crimele nazismului, aprut acum doi ani
(despre care am scris n aceast revist) si care fusese generos finantat de stat.
Cartea despre crimele comunismului n-a mai primit ajutorul financiar al statului

suedez, ea fiind publicat datorit eforturilor ziaristilor, scriitorilor si mai ales ale
Partidului Liberal, n programul cruia st pe primul plan aprarea drepturilor
omului. Este o carte usor de citit, palpitant, cu tot epicul ei sumbru, bine
documentat si original prin prezentarea cazurilor personale, destine tragice si
anonime, victime ale unui regim criminal. Prin continutul si forma ei, prin calittile
pedagogice, cartea lui Staffan Skott este n primul rnd destinat elevilor si
studentilor. Concluzia ei este c n mod clar cele mai mari masacre au avut loc sub
comunism. Toate aceste crime svrsite la scal international s-au petrecut ntr-o
epoc n care s-a crezut c oamenii erau bine informati si civilizati. Cifrele
desemnnd vieti omenesti curmate stau mrturie pentru lipsa de umanitate a
acestui secol.
Cartea neagr a comunismului si cartea lui Staffan Skott despre acelasi subiect au
czut ca un trznet peste intelectualii din Suedia, tar care va mplini n curnd 200
de ani de cnd trieste n pace. De aceea e greu pentru suedezi s nteleag
suferinta prin care au trecut alte popoare. Dar acum, n ceasul numit al
doisprezecelea, o mare parte a tinerilor a nceput s nteleag c nazismul si
comunismul constituie o amenintare grav a valorilor democratice. Cartea
demascatoare a lui Staffan Skott transmite si o puternic emotie care merge direct
la inima oricrui cititor. Pe drept cuvnt, tinerii se ntreab revoltati: de ce nu s-a
scris o asemenea carte pn acum? ntrebare acuzatoare pentru "luxul ignorantei"
pe care Suedia si l-a ngduit, n aceast chestiune, prea mult timp.
Acum, cnd nelinistea a cuprins ntreaga omenire, e usor de nteles de ce asemenea
crti se bucur de un viu interes. Dup cderea brusc a imperiului rosu, lumea are
nevoie de echilibru. Aceste crti cutremurtoare sunt actuale si au un impact direct
cu ceea ce se ntmpl acum n Balcani. Plin de ngrijorare, lumea din Vest si Est se
ntreab: oare exist vreo alternativ n afara nationalismului ucigtor al lui
Milosevici si eforturile lui Clinton de a stabili o pace care seamn cu linistea unui
cimitir? Un singur lucru e sigur: dac exist cumva vreo alternativ, aceasta nu este
n nici un caz comunismul pe care noi l-am cunoscut.

Sursa: http://www.romlit.ro